Cuventul, mai 1929 (Anul 5, nr. 1445-1474)

1929-05-01 / nr. 1445

, cu egal prestigiu pasiunea pokeru­­lui şi a cailor de curse. Amuză sau plictiseşte, atrage sau îndepăr­tează. Dar nu miră. Nu miră pe nimeni, nu descumpăneşte nici o minte, nu emoţionează nici o jude­cată şi nu dă nimănui senzaţia vie, acută, formidabilă a unui mare adevăr descoperit. Timpului nostru îi lipseşte fru­museţea şi naivitatea fertilă a ui­mirii. Nu e nimic pe lumea asta, care să ne epateze. Suntem nişte blazaţi isteţi, care explicăm cu a­­ceeaşi promptă deşteptăciune tru­cul scamatorului de bâlciu şi legea undei herziene-Deşurubăm mecanis­mul şi normalizăm ineditul, înţele­gem — dar înţelegerea noastră nu găseşte în însuşi faptul căutării bucuria lucrului nou. Am pierdut generozitatea acelei inteligenţi care se simte alta ori de câte ori peisa­­giul se înoeşte. Din entuziasmul delicios al părinţilor de la una mie şi opt sute cincizeci, din uimirea lor sinceră şi gravă în faţa trenu­lui, care umblă singur, din bucu­ria epatată şi terorizată de imagi­nea baronul înălţat, din acest e­­lan al unor senzaţii prime, noi n’am păstrat nimic. Invenţia a dis­trus inventivitatea. Una din cele mai emoţionante pagini, din câte cunosc, a fost o scrisoare a lui Jacques Rivière, în care povestea — prin 1908 — bucu­ria cutremurătoare de a fi văzut pentru întâia oară un aeroplan în zbor. Gândul că în pasărea aceea de metal se mişcă voia unui om, că sub rigiditatea aparentă a sche­letului, trăește liberă hotărârea cuiva şi că în tovărăşia belicei stră­bate prin văzduh trupul viu şi bă­tăile de inimă ale unui frate, îi insufla lui Riviere o simpatie vio­lentă şi organică cu destinul acelui ins şi o admiraţie copilăros de în­duioşată pentru acest miracol să­vârşit înaintea ochilor săi. Primea minunea descoperit şi re­cules, respectându-i cu timiditate prezenţa, înţelegându-i grava ei bogăţie şi marele ei sens. Mintea strictă a omului acestuia se dăruia unei pasiuni, care nu putea să de­vină declamatorie, fiindcă era no­bilă, dar care nu şi cruţa deloc stri­gătul spontan. Caut undeva — printre noi — mărturia unei asemănătoare bu­curii şi nu o găsesc. Este ceva trist şi searbăd în această vârstă de ci­vilizaţie excesivă, care mai conti­nuă să inventeze, dar şi-a cheltuit toate resursele sufleteşti ale inven­ţiei. Aşi prefera acestei indiferente lirica barocă a lui Sully Prudhom­­rae închinând hexametrii greoi ba­­loanelor şi plângând sacrificiul scientist al aviatorilor morţi. Aşi prefera inspiraţia bonomă a lui Vasile Alecsandri, cântând binefa­cerile drumului de fer şi scriind piese de teatru pentru propagarea miracolului cheterist. Mâine aparate de te­leviziune vor transporta pe­­­sag­iile de la un capăt la altul al pământului,­­vor instala munţii arctici în miezul Saharei şi vor duce apa Dâmbovi­­ţei în climatul Honoiului­. Trăsu­rile vor circula prin radioactivita­te şi munţii prin unde eterice. Ni­­ciun zâmbet însă nu va onora aces­te grandioase demonstraţii cu oma­gini celei mai vagi mirări. Dispar minunile. Se apropie umi­lite de casa omului, bat timide la uşă, se strecoară pisiceşte în odaie şi se opresc să toarcă leneşe lângă jarul căminuir­i. Fiarele pădurii intră docile în ogradă și își vâră gâtul în zgardă, degradându-se be­nevol. Emfihan­ Sebastian fiPSi c . • pp^ jpre a învinge Durerea, / 'V . \ ori care ar fi forma sau origina ei 30 de ^ y)ani de experiență au consacrat efica- Sl&t^fâră de pereche a cunoscutelor ’ \ 4 S iz fflr^­­■ NEvWklLON­ AE PALUDÍSM^GUT^REUIÍATISM dysmenorrhee dureri de denti DE VÂNZARE LA TOATE FARMACIILE drogheriile Cutia de 1 1 I Cutia de 1 2 • Lei: 8 » I Lei: 75 • A apărut NO. 182 «B 16 pagini mari egal cu 32 mici MM ac DUMINICA marele magazin săptămânal car© consacră pagini întregi Feraeci, Sportului, Jocurilor, Umonulii, Călă­torii­or, Ştiinţei, Ecranului, Artelor şi Teatrului. In acest număr Portretul în culori al M. S. REGELE MIMA­­I scriind la biroul său. Exemplarul 7 LEI SPECTACOLE Teatre (Continuare din pag. l­ a) OPERA: FAUST. NATIONAL: Meșterul Manole. REGINA MARIA: Topaze. TEATRUL ALHAMBRA: Viata e frumoasă. CARMEN SYLVA: Intrigă și amor de sclave. Cinematograf ODEON: Seducătoarea. CAPITOL: Vila Faleonieri. SCALA: Roşu şi Negru şi Paştele Calului. TRIANON: Cântăreţul de jazz. CERCUL MILITAR: Ramona şi revista Ce-a fost verde s’a uscat. ELITE: Moulin Rouge. SELECT: Vipera şi Napoleon şi Josefina.­­* EFORIA: Uraganul. LIPSCANI: Văpaia tinereţii» MARNA: Femeile nebune. VOLTA BUZESTI: Eu sunt Suzi Saxofon. GOLESCU: Lumină şi întuneric. Chilipir Vând vilă Techirgraiol având 24 camere, teren două mii metrii, cu pomi fructiferi şapte zeci cu lei un milion jumătate venit actual pe an trei suto mii lei. A se adresa Tomescu, Valea Albă No. 7, Constanta. La 15 Mai apare OPINIA PUBLICA Gazetă bilunară de repor­taj, informaţie şi critică A APARUT No. 17 DIN ♦» cu următorul sumar Primul sbor al prinţesei Ilea­na. — Cântăreața de Sf. Gheor­­ghe. — Aspecte, evenimente, fap­te şi curiozităţi de tot felul şi de pretutindeni. — Aspecte inte­resante de primăvară. — Micul Stat Andorra se răsboește. — Con­curs de şah prin radio. — Fune­raliile ambasadorului Myron Herrick.—Paradă la aniversarea naştere! Regelui Belgiei. — Una din surorile siameze... se mări­tă. — Serbare japoneză de pă­puşi. — Tankuri de petrol în fla­curi. — «Servește-te singur»! — Jurământul unui ministru ame­rican. — Manevrele flotei aerie­ne americane. — Recordul mon­dial al unei bărci. — Cel mai bun săritor. — Cel mai mic îno­tător. — Tango de mahala. — O cursă de ski pe apă. Pagina fe­­­meii. — Actualitatea în carica­­­tură. — Pagina jocurilor cu nu­mele deslegătorilor. * 8 LEI, EXEMPLARUL 8 LEI ii CUVÂNTUL vern constituesc un complex de factori pentru a cărora modificare sunt necesare unele serioase sfor­ţări. Un guvern ţărănesc însă, în­temeiat în primul rând pe încrede­rea largă a masselor rurale, poate privi cu mai multă uşurinţă de­cât ori­care altul chestiunea , în faţă, şi găsi soluţiile mulţumitoare. Fiindcă, după toate constatările teoretice de până acum, se pune şi o chestiune a soluţiilor imediate şi practice. Prelungirea vreunei ele­giace a doleanţelor sentimentale, sau a aşteptărei hazardurilor meni­te să aducă, ele, o îndreptare, se poate uşor traduce într’o catastro­fă economică. Anul agricol în curs, destul de asemănător cu cei prece­denţi, face dovada sigură că ţara românească a intrat pe calea unei permanente probleme a recoltei, fără să-i fi fost cu putinţă să gă­sească un derivativ măcar al ei- N. Davidescu Alternativa fan­­credo-americană (Continuare din pagina l-a) şi cârpănoşenia capitaliştilor noş­tri să nu mai fie şi alte trepte. Ce-au dat pentru Universităţi şi Asistente, spre pildă cei doi Con­­stantineşti, Alecu şi Tancred sau acel om al şcolilor şi subsolurilor petrolifere, am numit pe d-rul An­­gelescul Cunoaşteţi vreo statistică, asemeni aceleia americane, în care să figureze şi domniile lor. Şi de ce nu ne-o comunicaţi şi nouă ! In orice caz nu sunt de părerea onorabilului guvern: suta de mili­oane pe care a donat-o de curând celor 4 universităţi trebuia prele­vată din ilicitele averi tancrediene și nu bietul buget al sărăciei noas­tre, a tuturora. Confiscare, deci! Dar dacă am mai reveni asupra a­­cestui subiecti! Perpessicius întrunirea averes­­canâ de la î.­Severin T.­Severin. — Duminică a a­­vut ioc la Turnu Severin o adu­nare a grupării averescane la care au participat d-nii general Averescu, Octavian Goga, Tran­­cu-Iaşi, Sergiu Niţă, Oteteleşanu, Pa­pacostea etc. Au luat cuvântul fruntaşii de la centru şi numeroşi partizani. După cuvântarea d-lui general Averescu întrunirea a fost închi­să­ divantul literar si artiștii. CALENDAR DE BUZUNAR Exerciţiile de poezie, ascunse în agende, caete dictando şi caledarele de buzunar ale poeţilor sunt dea­­pururi mai pline de învăţămin­te — dacă vreţi — mai plin de a­devăr decât însăşi poetica înfăptuită. Intr’un calendar de buzunar al unui poet, găsesc acest poem de cuvinte jucăuşe, poem fără artificiu, străbătut de un fior după care în zadar a gonit să-l mai captive anonimul poet. 11 reproduc fără nici o schimbare: «— Luni 29 Martie 927. — Și Iuni e o zi. Da. Măcar de nu răsună slă­vile străbătute de fanfare și friguri. Ziua nu seamănă licurici pe aș­ternutul pământului, plânsul sum­bru nu te podideşte, dar te sileşti să repeţi după toaca pălimarului mare: azi, luni, mâine marţi, mier­curi şi aşa mai departe, zile mici, până la ceasul festinului ce vine pen­tru alţii. Daţi-mi înapoi zilele ce te-am risipit în sminteli! Nu erau ale mele zilele. Am păşit în bâlciul vostru, cu gând că nestemata se plăteşte ca nestemată. Mi-aţi luat zoia din mână; când am des­chis pumnul să găsesc ce mi-aţi dat în schimb, am găsit bale de năpârcă. Ziua străfulgera, în pal­mă, a mea, ca un diamant. In diamantul meu se oglindeau: trupuri ce râsurau rece în zum­zete de răcoare, obraze desfoiate alb, catifelii la pipăit, târguri cu scăn­­teeri de jar, minerale plănsete şi or­chestra clopotelor. Fântâni ţâşnesc acum pe unde au sucombat umbrele zilelor. Şerpi port în inima, unde tă­cerea a umezit florile- Cui să mă plâng când n’aude nime ! Cum să mai gust când cerul gurii e spân? Licoare suavă curge prin brazii pa­lizi cu rășina suptă de viermi, pâl­pâie flăcări pe unde s’au despletit adolescente și se piaptănă timpii în oglinda sbârcită. N’am văzut mi­nuni. Cum e minunea? Au fost mi­nuni, poate zilele ce mi le-aţi răpit? Fata amazoană a plecat. Ce flirt întâmpinat de piele vibratilă, la un cuvânt, ca ta o atingere nudă! Velur pipăiau ovliaj, fiinţa ei s’a risipit în muzică. Zilele mor în accidente de muncă. Intr’un accident de muncă şi-a dat duhul acest simţământ ce-l porecliţi dragoste. Vor venii alţii, fraţi de botez şi de sângerare să răzbune inocenţa acestor zile ce au murit, cu ochii în extaz, ca mieii. P. S. Pe scurt: elegia mea ar vrea să f­ie plângerea aceluia ce nu poate vieţui în anul 7000, când vor răsări alte generaţii şi alte gânduri. In orice caz, dacă se poate, să fie scoa­să ziua de luni din calendar.. Aici sfârşeşte poemul şi iscălesc. Ion Călugăru­ CURIER LITERAR — La 15 Mai apare Gazeta bilunară „Opinia publică“ redactată de d. Ion Călugăru. Gazeta se va bucura de colaborarea celor mai is­cusite pene ale scrisului românesc. — D. I.­­U. Brătescu I­oinești a scos de sub tipar volumul său „Fâ­­rămituri“. — D. R. L. Zissu a scris o nouă piesă de teatru intitulată „Sf. Ce­cilia“. D. Victor G. Cădere a scos de sub tipar o broşură intitulată „Po­litica României în marele răsboi” (1914—1924) în care rezumă cele mai de seamă evenimente ale poli­ticei de stat româneşti. Broşura re­prezintă un admirabil ghid pentru cei ce vor să cunoască în linii lar­gi politica țării în mijlocul celor mai dramatice evenimente pe care le-a cunoscut istoria omenirii. ——cr=p=------­ 1^ Spală șansele ! Tg- Mureş , cu desăvârşire izolat de teatrul românesc, Tg. Mureş es­te ocolit de către aproape toate tru­pele teatrale româneşti pornite în turneu; una din principalele cauze cu deosebire isbitoare este: în urma transformării vechiului teatru ma­ghiar, oraşul nu mai avea scenă adevărată pentru spectacolele tea­trale. Aminteam într-o scrisoare de o promisiune­, suntem datori a­­cum să enunţăm şi realizarea ei. Cocheta şi spaţioasa sală a cine­matografului «Transylvania» a fost amenajată de mai bine de o lună cu o scenă încăpătoare prevăzută cu toate accesoriile. Cu toate aces­tea situaţia nu s-a schimbat. Scena a rămas să fie utilizată doar pen­tru câteva spectacole sportive şi pentru o revistă de diletanţi. E drept, epoca turneelor a trecut, iar cele ce mai întârzie prin provincie sunt numai pentru îndeplinirea complectă a unui program vechiu, stabilit de mult. Toduş, parcă ne a­­mintim că mai înainte teatrul Na­ţional din Cluj ne cerceta mai des.­­Cât despre imperioasa necesitate a unor manifestări de cultură româ­nească în acest oraş înstrăinat... credem că orice in­sistenţă e de prisos. MIŞCAREA MUZICALA Prin contrast, din fericire situa­ţia pe acest tărâm e neasemănat mai frumoasă, datorită strădaniei tenace a corpului profesoral al con­servatorului local precum şi organi­zaţiilor de concerte ale celor două librării Revesz. Astfel, pe lângă un concert dat de d- Proşteanu, am avut în ulti­mul timp două manifestaţii muzi­cale de oarecare importanţă. Prima a atras în deosebi prin scopul său umanitar, atenţiunea pu­blicului din localitate: a fost un concert dat în folosul înfometaţi­lor din Basarabia, în organizarea unui comitet local sub patronajul d-lui comandant al diviziei XX şi sub preşidenţia d-lui prefect I. Ves­can, cu concursul soliştilor de la Opera din Cluj, d-nii Traian Ga­­vrilescu şi Traian Nicolau şi d-ra F. Dobranskaia acompaniaţi de­­ prof. Octav Vancea. Din nefericire, dacă publicul românesc a încurajat cu atenţie iniţiativa, cel minoritar s’a menţinut într’o rezervă inexpli­cabilă, dat fiind ţelul pur umani­tar al spectacolului-Al doilea festival muzical a avut loc în seara de 22 Aprilie. A fost un concert simfonic cu ocazia co­memorării centenarului lui Schu­bert, dirijat de maestrul C. Halak de la conservatorul local. Au rostit cuvântări comemorative d-nii Ma­ximilian Costin, directorul conser­vatorului, şi d. prof­ Andreiu An­tal­fy. Orchestra, compusă din peste 70 de instrumentişti a executat bu­­căţi din Shubert, Halmiei, Liszt şi Richard Wagner, sub o conducere sobră şi precisă­MONUMENTUL OSTAŞULUI ROMAN S’a mai vorbit mi se pare cândva în micile rubrici destinate de ziare vieţii oraşului nostru, de starea nu tocmai lăudabilă în care se găseşte actualmente venerabilul simbol in piatră şi bronz al vitejiei odaşului întregitor de ţară, întâi de toate lipsa celei mai mici îngrijiri; co­roana altădată de lauri metalici, ce-o poartă pe braţ s’a transformat sub ghiara timpului în o simplă îm­pletitură de cercuri de sârmă pe cari abia se mai ţin câteva frun­ze... şi e regretabil, căci astfel pri­veliştea dă naştere la gânduri cari numai respectoase nu pot fi. Ase­meni, se ştie că stânca din spatele ostaşului, pe care trebuia să se înalţe vulturul simbolic, a fost în­jghebată la repezeală şi numai pro­vizoriu. Observăm însă că anii tind să definitiveze acest provizorat a­­semeni în condiţii repugnabile bu­nului simţ, mâncat şi murdărit de neîngrijire şi scurgerea timpului, informal conglomerat de tencuială. Int şi bolovani tinde să ajungă o dărâmătură ridicolă­ Sperăm că, cu ocazia serbărilor Unirii, se va găsi prilej de cercetare şi îngrijire cel puţin parţială, a oropsitelor po­doabe artistico-simbolice ale oraşe­lor noastre. Cel puţin ca o compen­saţie a viitoarei instalări a statuiei ecvestre a lui Avram Iancu, a că­rei desvelire în oraşul nostru e a­­mânată mereu (şi sunt mulţi aceia cari ar dori-o amânată la infinit), căci, judecând după impresiile ce­­lor ce au avut ocazia s’o vadă, ar fi de o execuţie nedemnă de memo­ria nefericitului erou naţional.­­ ANCHETELE NOASTRE Uşurel culturală la provincie Oraşul Tg. Mureş şi turneele. Mişcarea muzicala P. CURIER PLASTIC Expoziţia grupului de artă plas­tică modernă, (Marcel Iancu, M. H. Maxy, Militza Petraşcu, Victori Bra­uner, Corneliu Mihăilescu şi Matis Teutsch) — în urma succesului pe care l-a repurtat — s’a prelungit până la 15 Mai. — D. arhitect Harry Schoenberg va expune zilele acestea în sala Mozart, un tip nou de apartament confortabil şi ieftin. — D-ra Lucreţia Daria Mihail şi-a întregit expoziţia — sala „I­­leana“ cu câteva tablouri noui ce i-au sosit de la Paris deabia după vernisajul expoziţiei. — Eri şi-a închis expoziţia sa personală pictorul N. N. Tonitza. — Statuia lui Eminescu de la Cluj — care se va desveli în cu­rând — este opera sculptorului O. Han. — Câţiva impresari de artă tra­tează cu o serie de pictori fran­cezi moderni organizarea unei ex­poziţii de plastică nouă franceză la noi, i şezătoarea de la liceul „taman Eminescu“ Duminică 28 c., ora 4 p. m., in sala de festivităţi, a avut loc o reuşită şe­zătoare culturală, din ciclul organizat de către liceul „IA. Eminescu” din cartie­rul Fipr­e­­scu. Şi de data aceasta s-a dovedit că, marea sală în care se ţin şezătorile, este insuficientă pentru ce­­tăţenii, din toate clasele sociale, ai car­­tie­ului Floreasca şi cartierelor vecine, cari doresc să ia parte la aceste şezători. După ce corul a executat „Christos a înviat" de Al. Podoleanu şi „Românul” de Ciprian Porumbescu, d. director al liceului a prezentat numerosului auditor pe conferenţiar şi a mulţumit D-lui Primar al municipiului, reprezentat la şezătoare prin d. dr. Serdaru şi consi­lier Simionescu pentru sprijinul ce dă liceului. D-l prof. universitar D. Pom­peiu şi-a desvoltat interesanta sa conferinţă „Ce ne tre­ mie" fiind răsplătit cu numeroase şi în de jur.„ aplause. In urmă s’au recitat bucăţi alese; orchestra a executat bucăţi de N. Oan­­cea, I. Baciu şi Ciprian Porumbescu, iar o echipă de elevi a executat exer­ciţii fizice, cu o exactitate ireproşabilă. Şezătoarea s’a încheiat într’o at­mosferă de unanimă şi deosebită sa­tisfacţie a numerosului auditoriu. Şi de data aceasta, datorită unei lău­dabile măsuri luate de d. General Cons­­tantinescu, comandantul Corpului de Jandarmi, o echipă de vreo 25 jandarmi au asistat la această frumoasă şezătoare. --------ooxxxoo--------­ R­ADIO Programul pentru Mărfi Bucureşti .Vs. Orele 17: Orchestra Leon. 17,50: Ştiri. 18: Petre Comarnescu 19: Limba engleză. 20,30: Faust. Bratislava 251. Orele 17,30: Concert-18,55: Conferinţă literară. 19,10: Gramo­fon­ 20: Din Praga. F­rupole 333. Orele 18: Orchestră. 21,80: Cronica portului. 21,45: Din teatru Praga 313. Orele 17,20: Pentru copii. 17,30: Concert­­18,30: Limba engleză. 19,15: Emisiune agricolă. 19,25: Pentru lucrători. 20,05: Conferim 20,15: Emisiu­ne teatrală. 23,20: Dans. Barcelona 350, Orele 19,30: Concert. 24,05: Orchestra de mandoline. Londra 35S. Daventry 1562. Orele 18: Concert. 19,15: Pentru copii. 20,45: Con­cert pian. 23,15: Conferinţă politică. 23,50: Cabaret. 0,50-2: Jazzul Jack Mil­ton. Rom­a 143. Orele 18,30: Muzică italia­nă. 21,45: Operă. Berlin 175. Orele 17: Conferinţă lite­rară. 18: Concert. 19,30: Pentru copii- 20,30: Muzică de dans. 22: Fanfara. 23,15: Conferinţă politică. 23,30: Recital de violoncel- 0,15: Concert de orchestră. Viena 519,9. Orele 17: Concert. 18,25: Muzică pentru copii. 18,50: Conferinţă- 20: Limba franceză. 21: Ora şi meteorul. 21,05: Operă. Budapesta 551. Orele 17,45: Ora şi me­teorul. 18,10: Limba slovacă. 18,40: Cân­tece ungare. 23,30: Ora şi meteorul. Reviste A apărut «Gândirea» No. 4 cu ur­mătorul sumar: , Vasile Băncilă: Educaţia Regelui Mihai. Ion Pillat: Fagul (versuri). V. Voiculescu: Poezie. Cezar Petrescu: Simfonia Fantas­tică. Zaharia Stancu: Am doborât un codru (poezie). N. M. Condiescu: însemnările lui Safirim. Idei,­­Nimeni, Fapte. O. Breazul: Din aspectele şi ne­voile vieţii muzicale basarabene. Em. Bucuţa şi Al. Busuioceanu : Cronica literară-D. W. Cisek: Cronica plastică. 1. M. Sadoveanu: Drama şi Tea­tru­. Cezar Petrescu: Cronica măruntă. Desene în interior: Demian. Reproduceri în interior: T. şi Rodica Maniu. Coperta: Teodorescu-Sion. Lei 30. Sion A ORADEA.­­ Criza economică con­tinuă să secere noui victime în ora­şul nostru. Firma Adolf Fekete croitor băr­bătesc, care se bucura de bună re­putaţie în Oradea s-a declarat in­solvabilă şi a oferit creditorilor un concordat forţat de 40 la sută pe care l-ar plăti peste tren luni. Pasivele sunt de 240.000 lei, dar activele de fapt nu ajung mai mult de 60—70 mii lei. Creditorii surprinşi de această in­solvabilitate la început nu voiră să audă de un concordat de 40 la sută, dar convingându-se că în caz de de­clarare a falimentului nu vor primi nici atâta au consimţit să înceapă tratativele, al căror rezultat este așteptat cu curiositate de cercurile economice de aci. FALIMENTUL MORII ECONO­MICE. — Un alt faliment este al Morii Economice din Salonta-Mare de lângă Oradea. Falimentul a fost cerut la Tribunalul Bihor de către firma Iosif Lavay și Fii din Ora­dea pentru că moara nu i-a achitat datoria de 1.500.000 lei și a declarat că nu poate plăti. Tribunalul a și fixat data desba­­terei falimentului pe ziua de 4 Mai a. c. Moara falită e acum în căutarea unui credit mai mare pentru a pu­tea evita declararea oficială a fali­mentului, dar tocmai această stare de faliment îi îngreuiază mult si­tuaţia. Moara Economică Salonta este una din cele mai mari mori din Ar­deal şi cererea de faliment contra ei a produs panică în rândurile ce­lorlalţi creditori. Rezultatul desbaterii este aşteptat cu înfrigurare de cercurile econo­mice de la noi deoarece decizia va servi ca precedent pentru alte fir­me în stare de faliment. INC­A UN FALIMENT. — Un al treilea caz este al plăpumarului Da­vid Plein al cărui faliment a fost desbătut zilele acestea și în care tri­bunalul a delegat pe d. dr. Henric Palmai curator de massă pentru a licita restul averii falite. Arestarea unor agenţi comunişti la Paris Paris 29 (Rador).­­ Poliţia a a­­restat şeapte agenţi comunişti, ca­re vindeau ziare cu îndemnuri deo­sebit de violente, în vederea mani­festaţiilor din ziua de 1 Mai.

Next