Cuventul, mai 1929 (Anul 5, nr. 1445-1474)
1929-05-01 / nr. 1445
, cu egal prestigiu pasiunea pokerului şi a cailor de curse. Amuză sau plictiseşte, atrage sau îndepărtează. Dar nu miră. Nu miră pe nimeni, nu descumpăneşte nici o minte, nu emoţionează nici o judecată şi nu dă nimănui senzaţia vie, acută, formidabilă a unui mare adevăr descoperit. Timpului nostru îi lipseşte frumuseţea şi naivitatea fertilă a uimirii. Nu e nimic pe lumea asta, care să ne epateze. Suntem nişte blazaţi isteţi, care explicăm cu aceeaşi promptă deşteptăciune trucul scamatorului de bâlciu şi legea undei herziene-Deşurubăm mecanismul şi normalizăm ineditul, înţelegem — dar înţelegerea noastră nu găseşte în însuşi faptul căutării bucuria lucrului nou. Am pierdut generozitatea acelei inteligenţi care se simte alta ori de câte ori peisagiul se înoeşte. Din entuziasmul delicios al părinţilor de la una mie şi opt sute cincizeci, din uimirea lor sinceră şi gravă în faţa trenului, care umblă singur, din bucuria epatată şi terorizată de imaginea baronul înălţat, din acest elan al unor senzaţii prime, noi n’am păstrat nimic. Invenţia a distrus inventivitatea. Una din cele mai emoţionante pagini, din câte cunosc, a fost o scrisoare a lui Jacques Rivière, în care povestea — prin 1908 — bucuria cutremurătoare de a fi văzut pentru întâia oară un aeroplan în zbor. Gândul că în pasărea aceea de metal se mişcă voia unui om, că sub rigiditatea aparentă a scheletului, trăește liberă hotărârea cuiva şi că în tovărăşia belicei străbate prin văzduh trupul viu şi bătăile de inimă ale unui frate, îi insufla lui Riviere o simpatie violentă şi organică cu destinul acelui ins şi o admiraţie copilăros de înduioşată pentru acest miracol săvârşit înaintea ochilor săi. Primea minunea descoperit şi recules, respectându-i cu timiditate prezenţa, înţelegându-i grava ei bogăţie şi marele ei sens. Mintea strictă a omului acestuia se dăruia unei pasiuni, care nu putea să devină declamatorie, fiindcă era nobilă, dar care nu şi cruţa deloc strigătul spontan. Caut undeva — printre noi — mărturia unei asemănătoare bucurii şi nu o găsesc. Este ceva trist şi searbăd în această vârstă de civilizaţie excesivă, care mai continuă să inventeze, dar şi-a cheltuit toate resursele sufleteşti ale invenţiei. Aşi prefera acestei indiferente lirica barocă a lui Sully Prudhomrae închinând hexametrii greoi baloanelor şi plângând sacrificiul scientist al aviatorilor morţi. Aşi prefera inspiraţia bonomă a lui Vasile Alecsandri, cântând binefacerile drumului de fer şi scriind piese de teatru pentru propagarea miracolului cheterist. Mâine aparate de televiziune vor transporta pesagiile de la un capăt la altul al pământului,vor instala munţii arctici în miezul Saharei şi vor duce apa Dâmboviţei în climatul Honoiului. Trăsurile vor circula prin radioactivitate şi munţii prin unde eterice. Niciun zâmbet însă nu va onora aceste grandioase demonstraţii cu omagini celei mai vagi mirări. Dispar minunile. Se apropie umilite de casa omului, bat timide la uşă, se strecoară pisiceşte în odaie şi se opresc să toarcă leneşe lângă jarul căminuiri. Fiarele pădurii intră docile în ogradă și își vâră gâtul în zgardă, degradându-se benevol. Emfihan Sebastian fiPSi c . • pp^ jpre a învinge Durerea, / 'V . \ ori care ar fi forma sau origina ei 30 de ^ y)ani de experiență au consacrat efica- Sl&t^fâră de pereche a cunoscutelor ’ \ 4 S iz fflr^■ NEvWklLON AE PALUDÍSM^GUT^REUIÍATISM dysmenorrhee dureri de denti DE VÂNZARE LA TOATE FARMACIILE drogheriile Cutia de 1 1 I Cutia de 1 2 • Lei: 8 » I Lei: 75 • A apărut NO. 182 «B 16 pagini mari egal cu 32 mici MM ac DUMINICA marele magazin săptămânal car© consacră pagini întregi Feraeci, Sportului, Jocurilor, Umonulii, Călătoriior, Ştiinţei, Ecranului, Artelor şi Teatrului. In acest număr Portretul în culori al M. S. REGELE MIMAI scriind la biroul său. Exemplarul 7 LEI SPECTACOLE Teatre (Continuare din pag. l a) OPERA: FAUST. NATIONAL: Meșterul Manole. REGINA MARIA: Topaze. TEATRUL ALHAMBRA: Viata e frumoasă. CARMEN SYLVA: Intrigă și amor de sclave. Cinematograf ODEON: Seducătoarea. CAPITOL: Vila Faleonieri. SCALA: Roşu şi Negru şi Paştele Calului. TRIANON: Cântăreţul de jazz. CERCUL MILITAR: Ramona şi revista Ce-a fost verde s’a uscat. ELITE: Moulin Rouge. SELECT: Vipera şi Napoleon şi Josefina.* EFORIA: Uraganul. LIPSCANI: Văpaia tinereţii» MARNA: Femeile nebune. VOLTA BUZESTI: Eu sunt Suzi Saxofon. GOLESCU: Lumină şi întuneric. Chilipir Vând vilă Techirgraiol având 24 camere, teren două mii metrii, cu pomi fructiferi şapte zeci cu lei un milion jumătate venit actual pe an trei suto mii lei. A se adresa Tomescu, Valea Albă No. 7, Constanta. La 15 Mai apare OPINIA PUBLICA Gazetă bilunară de reportaj, informaţie şi critică A APARUT No. 17 DIN ♦» cu următorul sumar Primul sbor al prinţesei Ileana. — Cântăreața de Sf. Gheorghe. — Aspecte, evenimente, fapte şi curiozităţi de tot felul şi de pretutindeni. — Aspecte interesante de primăvară. — Micul Stat Andorra se răsboește. — Concurs de şah prin radio. — Funeraliile ambasadorului Myron Herrick.—Paradă la aniversarea naştere! Regelui Belgiei. — Una din surorile siameze... se mărită. — Serbare japoneză de păpuşi. — Tankuri de petrol în flacuri. — «Servește-te singur»! — Jurământul unui ministru american. — Manevrele flotei aeriene americane. — Recordul mondial al unei bărci. — Cel mai bun săritor. — Cel mai mic înotător. — Tango de mahala. — O cursă de ski pe apă. Pagina femeii. — Actualitatea în caricatură. — Pagina jocurilor cu numele deslegătorilor. * 8 LEI, EXEMPLARUL 8 LEI ii CUVÂNTUL vern constituesc un complex de factori pentru a cărora modificare sunt necesare unele serioase sforţări. Un guvern ţărănesc însă, întemeiat în primul rând pe încrederea largă a masselor rurale, poate privi cu mai multă uşurinţă decât oricare altul chestiunea , în faţă, şi găsi soluţiile mulţumitoare. Fiindcă, după toate constatările teoretice de până acum, se pune şi o chestiune a soluţiilor imediate şi practice. Prelungirea vreunei elegiace a doleanţelor sentimentale, sau a aşteptărei hazardurilor menite să aducă, ele, o îndreptare, se poate uşor traduce într’o catastrofă economică. Anul agricol în curs, destul de asemănător cu cei precedenţi, face dovada sigură că ţara românească a intrat pe calea unei permanente probleme a recoltei, fără să-i fi fost cu putinţă să găsească un derivativ măcar al ei- N. Davidescu Alternativa fancredo-americană (Continuare din pagina l-a) şi cârpănoşenia capitaliştilor noştri să nu mai fie şi alte trepte. Ce-au dat pentru Universităţi şi Asistente, spre pildă cei doi Constantineşti, Alecu şi Tancred sau acel om al şcolilor şi subsolurilor petrolifere, am numit pe d-rul Angelescul Cunoaşteţi vreo statistică, asemeni aceleia americane, în care să figureze şi domniile lor. Şi de ce nu ne-o comunicaţi şi nouă ! In orice caz nu sunt de părerea onorabilului guvern: suta de milioane pe care a donat-o de curând celor 4 universităţi trebuia prelevată din ilicitele averi tancrediene și nu bietul buget al sărăciei noastre, a tuturora. Confiscare, deci! Dar dacă am mai reveni asupra acestui subiecti! Perpessicius întrunirea averescanâ de la î.Severin T.Severin. — Duminică a avut ioc la Turnu Severin o adunare a grupării averescane la care au participat d-nii general Averescu, Octavian Goga, Trancu-Iaşi, Sergiu Niţă, Oteteleşanu, Papacostea etc. Au luat cuvântul fruntaşii de la centru şi numeroşi partizani. După cuvântarea d-lui general Averescu întrunirea a fost închisă divantul literar si artiștii. CALENDAR DE BUZUNAR Exerciţiile de poezie, ascunse în agende, caete dictando şi caledarele de buzunar ale poeţilor sunt deapururi mai pline de învăţăminte — dacă vreţi — mai plin de adevăr decât însăşi poetica înfăptuită. Intr’un calendar de buzunar al unui poet, găsesc acest poem de cuvinte jucăuşe, poem fără artificiu, străbătut de un fior după care în zadar a gonit să-l mai captive anonimul poet. 11 reproduc fără nici o schimbare: «— Luni 29 Martie 927. — Și Iuni e o zi. Da. Măcar de nu răsună slăvile străbătute de fanfare și friguri. Ziua nu seamănă licurici pe așternutul pământului, plânsul sumbru nu te podideşte, dar te sileşti să repeţi după toaca pălimarului mare: azi, luni, mâine marţi, miercuri şi aşa mai departe, zile mici, până la ceasul festinului ce vine pentru alţii. Daţi-mi înapoi zilele ce te-am risipit în sminteli! Nu erau ale mele zilele. Am păşit în bâlciul vostru, cu gând că nestemata se plăteşte ca nestemată. Mi-aţi luat zoia din mână; când am deschis pumnul să găsesc ce mi-aţi dat în schimb, am găsit bale de năpârcă. Ziua străfulgera, în palmă, a mea, ca un diamant. In diamantul meu se oglindeau: trupuri ce râsurau rece în zumzete de răcoare, obraze desfoiate alb, catifelii la pipăit, târguri cu scănteeri de jar, minerale plănsete şi orchestra clopotelor. Fântâni ţâşnesc acum pe unde au sucombat umbrele zilelor. Şerpi port în inima, unde tăcerea a umezit florile- Cui să mă plâng când n’aude nime ! Cum să mai gust când cerul gurii e spân? Licoare suavă curge prin brazii palizi cu rășina suptă de viermi, pâlpâie flăcări pe unde s’au despletit adolescente și se piaptănă timpii în oglinda sbârcită. N’am văzut minuni. Cum e minunea? Au fost minuni, poate zilele ce mi le-aţi răpit? Fata amazoană a plecat. Ce flirt întâmpinat de piele vibratilă, la un cuvânt, ca ta o atingere nudă! Velur pipăiau ovliaj, fiinţa ei s’a risipit în muzică. Zilele mor în accidente de muncă. Intr’un accident de muncă şi-a dat duhul acest simţământ ce-l porecliţi dragoste. Vor venii alţii, fraţi de botez şi de sângerare să răzbune inocenţa acestor zile ce au murit, cu ochii în extaz, ca mieii. P. S. Pe scurt: elegia mea ar vrea să fie plângerea aceluia ce nu poate vieţui în anul 7000, când vor răsări alte generaţii şi alte gânduri. In orice caz, dacă se poate, să fie scoasă ziua de luni din calendar.. Aici sfârşeşte poemul şi iscălesc. Ion Călugăru CURIER LITERAR — La 15 Mai apare Gazeta bilunară „Opinia publică“ redactată de d. Ion Călugăru. Gazeta se va bucura de colaborarea celor mai iscusite pene ale scrisului românesc. — D. I.U. Brătescu Ioinești a scos de sub tipar volumul său „Fârămituri“. — D. R. L. Zissu a scris o nouă piesă de teatru intitulată „Sf. Cecilia“. D. Victor G. Cădere a scos de sub tipar o broşură intitulată „Politica României în marele răsboi” (1914—1924) în care rezumă cele mai de seamă evenimente ale politicei de stat româneşti. Broşura reprezintă un admirabil ghid pentru cei ce vor să cunoască în linii largi politica țării în mijlocul celor mai dramatice evenimente pe care le-a cunoscut istoria omenirii. ——cr=p=------ 1^ Spală șansele ! Tg- Mureş , cu desăvârşire izolat de teatrul românesc, Tg. Mureş este ocolit de către aproape toate trupele teatrale româneşti pornite în turneu; una din principalele cauze cu deosebire isbitoare este: în urma transformării vechiului teatru maghiar, oraşul nu mai avea scenă adevărată pentru spectacolele teatrale. Aminteam într-o scrisoare de o promisiune, suntem datori acum să enunţăm şi realizarea ei. Cocheta şi spaţioasa sală a cinematografului «Transylvania» a fost amenajată de mai bine de o lună cu o scenă încăpătoare prevăzută cu toate accesoriile. Cu toate acestea situaţia nu s-a schimbat. Scena a rămas să fie utilizată doar pentru câteva spectacole sportive şi pentru o revistă de diletanţi. E drept, epoca turneelor a trecut, iar cele ce mai întârzie prin provincie sunt numai pentru îndeplinirea complectă a unui program vechiu, stabilit de mult. Toduş, parcă ne amintim că mai înainte teatrul Naţional din Cluj ne cerceta mai des.Cât despre imperioasa necesitate a unor manifestări de cultură românească în acest oraş înstrăinat... credem că orice insistenţă e de prisos. MIŞCAREA MUZICALA Prin contrast, din fericire situaţia pe acest tărâm e neasemănat mai frumoasă, datorită strădaniei tenace a corpului profesoral al conservatorului local precum şi organizaţiilor de concerte ale celor două librării Revesz. Astfel, pe lângă un concert dat de d- Proşteanu, am avut în ultimul timp două manifestaţii muzicale de oarecare importanţă. Prima a atras în deosebi prin scopul său umanitar, atenţiunea publicului din localitate: a fost un concert dat în folosul înfometaţilor din Basarabia, în organizarea unui comitet local sub patronajul d-lui comandant al diviziei XX şi sub preşidenţia d-lui prefect I. Vescan, cu concursul soliştilor de la Opera din Cluj, d-nii Traian Gavrilescu şi Traian Nicolau şi d-ra F. Dobranskaia acompaniaţi de prof. Octav Vancea. Din nefericire, dacă publicul românesc a încurajat cu atenţie iniţiativa, cel minoritar s’a menţinut într’o rezervă inexplicabilă, dat fiind ţelul pur umanitar al spectacolului-Al doilea festival muzical a avut loc în seara de 22 Aprilie. A fost un concert simfonic cu ocazia comemorării centenarului lui Schubert, dirijat de maestrul C. Halak de la conservatorul local. Au rostit cuvântări comemorative d-nii Maximilian Costin, directorul conservatorului, şi d. prof Andreiu Antalfy. Orchestra, compusă din peste 70 de instrumentişti a executat bucăţi din Shubert, Halmiei, Liszt şi Richard Wagner, sub o conducere sobră şi precisăMONUMENTUL OSTAŞULUI ROMAN S’a mai vorbit mi se pare cândva în micile rubrici destinate de ziare vieţii oraşului nostru, de starea nu tocmai lăudabilă în care se găseşte actualmente venerabilul simbol in piatră şi bronz al vitejiei odaşului întregitor de ţară, întâi de toate lipsa celei mai mici îngrijiri; coroana altădată de lauri metalici, ce-o poartă pe braţ s’a transformat sub ghiara timpului în o simplă împletitură de cercuri de sârmă pe cari abia se mai ţin câteva frunze... şi e regretabil, căci astfel priveliştea dă naştere la gânduri cari numai respectoase nu pot fi. Asemeni, se ştie că stânca din spatele ostaşului, pe care trebuia să se înalţe vulturul simbolic, a fost înjghebată la repezeală şi numai provizoriu. Observăm însă că anii tind să definitiveze acest provizorat asemeni în condiţii repugnabile bunului simţ, mâncat şi murdărit de neîngrijire şi scurgerea timpului, informal conglomerat de tencuială. Int şi bolovani tinde să ajungă o dărâmătură ridicolă Sperăm că, cu ocazia serbărilor Unirii, se va găsi prilej de cercetare şi îngrijire cel puţin parţială, a oropsitelor podoabe artistico-simbolice ale oraşelor noastre. Cel puţin ca o compensaţie a viitoarei instalări a statuiei ecvestre a lui Avram Iancu, a cărei desvelire în oraşul nostru e amânată mereu (şi sunt mulţi aceia cari ar dori-o amânată la infinit), căci, judecând după impresiile celor ce au avut ocazia s’o vadă, ar fi de o execuţie nedemnă de memoria nefericitului erou naţional. ANCHETELE NOASTRE Uşurel culturală la provincie Oraşul Tg. Mureş şi turneele. Mişcarea muzicala P. CURIER PLASTIC Expoziţia grupului de artă plastică modernă, (Marcel Iancu, M. H. Maxy, Militza Petraşcu, Victori Brauner, Corneliu Mihăilescu şi Matis Teutsch) — în urma succesului pe care l-a repurtat — s’a prelungit până la 15 Mai. — D. arhitect Harry Schoenberg va expune zilele acestea în sala Mozart, un tip nou de apartament confortabil şi ieftin. — D-ra Lucreţia Daria Mihail şi-a întregit expoziţia — sala „Ileana“ cu câteva tablouri noui ce i-au sosit de la Paris deabia după vernisajul expoziţiei. — Eri şi-a închis expoziţia sa personală pictorul N. N. Tonitza. — Statuia lui Eminescu de la Cluj — care se va desveli în curând — este opera sculptorului O. Han. — Câţiva impresari de artă tratează cu o serie de pictori francezi moderni organizarea unei expoziţii de plastică nouă franceză la noi, i şezătoarea de la liceul „taman Eminescu“ Duminică 28 c., ora 4 p. m., in sala de festivităţi, a avut loc o reuşită şezătoare culturală, din ciclul organizat de către liceul „IA. Eminescu” din cartierul Fiprescu. Şi de data aceasta s-a dovedit că, marea sală în care se ţin şezătorile, este insuficientă pentru cetăţenii, din toate clasele sociale, ai cartieului Floreasca şi cartierelor vecine, cari doresc să ia parte la aceste şezători. După ce corul a executat „Christos a înviat" de Al. Podoleanu şi „Românul” de Ciprian Porumbescu, d. director al liceului a prezentat numerosului auditor pe conferenţiar şi a mulţumit D-lui Primar al municipiului, reprezentat la şezătoare prin d. dr. Serdaru şi consilier Simionescu pentru sprijinul ce dă liceului. D-l prof. universitar D. Pompeiu şi-a desvoltat interesanta sa conferinţă „Ce ne tre mie" fiind răsplătit cu numeroase şi în de jur.„ aplause. In urmă s’au recitat bucăţi alese; orchestra a executat bucăţi de N. Oancea, I. Baciu şi Ciprian Porumbescu, iar o echipă de elevi a executat exerciţii fizice, cu o exactitate ireproşabilă. Şezătoarea s’a încheiat într’o atmosferă de unanimă şi deosebită satisfacţie a numerosului auditoriu. Şi de data aceasta, datorită unei lăudabile măsuri luate de d. General Constantinescu, comandantul Corpului de Jandarmi, o echipă de vreo 25 jandarmi au asistat la această frumoasă şezătoare. --------ooxxxoo-------- RADIO Programul pentru Mărfi Bucureşti .Vs. Orele 17: Orchestra Leon. 17,50: Ştiri. 18: Petre Comarnescu 19: Limba engleză. 20,30: Faust. Bratislava 251. Orele 17,30: Concert-18,55: Conferinţă literară. 19,10: Gramofon 20: Din Praga. Frupole 333. Orele 18: Orchestră. 21,80: Cronica portului. 21,45: Din teatru Praga 313. Orele 17,20: Pentru copii. 17,30: Concert18,30: Limba engleză. 19,15: Emisiune agricolă. 19,25: Pentru lucrători. 20,05: Conferim 20,15: Emisiune teatrală. 23,20: Dans. Barcelona 350, Orele 19,30: Concert. 24,05: Orchestra de mandoline. Londra 35S. Daventry 1562. Orele 18: Concert. 19,15: Pentru copii. 20,45: Concert pian. 23,15: Conferinţă politică. 23,50: Cabaret. 0,50-2: Jazzul Jack Milton. Roma 143. Orele 18,30: Muzică italiană. 21,45: Operă. Berlin 175. Orele 17: Conferinţă literară. 18: Concert. 19,30: Pentru copii- 20,30: Muzică de dans. 22: Fanfara. 23,15: Conferinţă politică. 23,30: Recital de violoncel- 0,15: Concert de orchestră. Viena 519,9. Orele 17: Concert. 18,25: Muzică pentru copii. 18,50: Conferinţă- 20: Limba franceză. 21: Ora şi meteorul. 21,05: Operă. Budapesta 551. Orele 17,45: Ora şi meteorul. 18,10: Limba slovacă. 18,40: Cântece ungare. 23,30: Ora şi meteorul. Reviste A apărut «Gândirea» No. 4 cu următorul sumar: , Vasile Băncilă: Educaţia Regelui Mihai. Ion Pillat: Fagul (versuri). V. Voiculescu: Poezie. Cezar Petrescu: Simfonia Fantastică. Zaharia Stancu: Am doborât un codru (poezie). N. M. Condiescu: însemnările lui Safirim. Idei,Nimeni, Fapte. O. Breazul: Din aspectele şi nevoile vieţii muzicale basarabene. Em. Bucuţa şi Al. Busuioceanu : Cronica literară-D. W. Cisek: Cronica plastică. 1. M. Sadoveanu: Drama şi Teatru. Cezar Petrescu: Cronica măruntă. Desene în interior: Demian. Reproduceri în interior: T. şi Rodica Maniu. Coperta: Teodorescu-Sion. Lei 30. Sion A ORADEA. Criza economică continuă să secere noui victime în oraşul nostru. Firma Adolf Fekete croitor bărbătesc, care se bucura de bună reputaţie în Oradea s-a declarat insolvabilă şi a oferit creditorilor un concordat forţat de 40 la sută pe care l-ar plăti peste tren luni. Pasivele sunt de 240.000 lei, dar activele de fapt nu ajung mai mult de 60—70 mii lei. Creditorii surprinşi de această insolvabilitate la început nu voiră să audă de un concordat de 40 la sută, dar convingându-se că în caz de declarare a falimentului nu vor primi nici atâta au consimţit să înceapă tratativele, al căror rezultat este așteptat cu curiositate de cercurile economice de aci. FALIMENTUL MORII ECONOMICE. — Un alt faliment este al Morii Economice din Salonta-Mare de lângă Oradea. Falimentul a fost cerut la Tribunalul Bihor de către firma Iosif Lavay și Fii din Oradea pentru că moara nu i-a achitat datoria de 1.500.000 lei și a declarat că nu poate plăti. Tribunalul a și fixat data desbaterei falimentului pe ziua de 4 Mai a. c. Moara falită e acum în căutarea unui credit mai mare pentru a putea evita declararea oficială a falimentului, dar tocmai această stare de faliment îi îngreuiază mult situaţia. Moara Economică Salonta este una din cele mai mari mori din Ardeal şi cererea de faliment contra ei a produs panică în rândurile celorlalţi creditori. Rezultatul desbaterii este aşteptat cu înfrigurare de cercurile economice de la noi deoarece decizia va servi ca precedent pentru alte firme în stare de faliment. INCA UN FALIMENT. — Un al treilea caz este al plăpumarului David Plein al cărui faliment a fost desbătut zilele acestea și în care tribunalul a delegat pe d. dr. Henric Palmai curator de massă pentru a licita restul averii falite. Arestarea unor agenţi comunişti la Paris Paris 29 (Rador). Poliţia a arestat şeapte agenţi comunişti, care vindeau ziare cu îndemnuri deosebit de violente, în vederea manifestaţiilor din ziua de 1 Mai.