Cuventul, mai 1929 (Anul 5, nr. 1445-1474)

1929-05-28 / nr. 1471

Domnule director, Pentru restabilirea adevărului Vă rog să daţi un cel mai a­prepiat număr al ziarului «Cuvântul» rec­tificările de mai jos, în legătură cu articolul «Eşirea d.lui Goldiş», de d. Al. Kiriţescu, apărut ia «Cuvântul»­­de la 22 Mai a. c. Privitor la colabo­rarea «Astrei» la monografia jubili­ară a Ardealului, d. Al. Kiriţescu scrie: «Dar datorită d-lui Goldiş Astra s’a menţinut deanngul zilelor ace­stora într’o neutralitate încruntată şi mârâitoare. Monografia provin­ciilor româneşti, pe care era cea dintâi îndreptăţită să o execute, a fost dată în seama altora, — din fericire a eşit o operă de impresio­nantă cuprindere şi importanţă, ceea ce nu ne face de loc să regre­tăm că «Astra» a refuzat să se in­tereseze». Ţin să restabilesc adevărul în ur­mătoarele: Iniţiativa de a publica «Astra» prin secţiunile ei ştiinţifice literare lucrarea «Ardealul românesc», cu prilejul împlinirii întâiului deceniu dela unire, a pornit dela secţiunile Astrei. In şedinţa plenară dela 26 Aprilie 1928, d. A. Dragomir, mem­­bru în secţiunea noastră istorică, a făcut propunerea, care a fost îm­brăţişată cu căldură de toţi membri In şedinţa dela 16 Mai 1928, tot d. S. Dragomir, a prezentat în scris un­ plan al iuoci:­î, împărţit pe capitole, cu colab i'rator'n lor. In şe­dinţa festivă plenară de sfârşit de an a Secuii Iv, ţinută la 29 Iunie 1928, Secţiunile a aprobat definitiv realizarea lucrării proectate, s’a ti­părit de către colaboratori, iscălit de comitetul de redacţie a­­les dintre membrii Secţiunilor. Lu­crarea era proectată să apară la 1 Decembrie 1928; tremenul de intrare al manuscriselor s’a fixat la 1 Sept. Dar, lucrările începute, ne-am văzut nevoiţi să amânăm termenul, din cauza greutăţilor ce le întâmpinau colaboratorii noştri, în adunarea materialului statistic. Astfel lucra­­rea noastră era în pregătire, intra­seră vreo 25 articole privitoare la deosebitele capitole, când am pri­mit adresa comitetului central al Astrei No. 554/29 dela 23 Februarie, prin care ni se comunică faptul că fondului, provenit dintr’o subven­ţie pentru tipărirea lucrării «Ar­dealul românesc», i s’a dat altă des­tinaţie, în legătură cu realizările de altă natură poectate de «Asta» pentru serbările unirii (tablele co­memorative, Muzeul unirii etc.) şi Secţiunile erau invitate cu materi­alul ce îl au pregătit pentru lucra­rea «Ardealul românesc» să-l înain­teze comitetului de redacţie institu­it la Bucureşti pentru o lucrare a­­semănătoare, pe care a proectat-o guvernul. In şedinţa plenară a Secţiilor, ţi­nută a 7 Martie, luându-se în discu­ţie adresa Comitetului Central, s-a ajuns la următoarea hotărâre una­nimă: «Secţiunile «Astrei» nu pot abdica dela lucrarea proectată, ele vor continua să adune materialul şi vor tipări lucrarea când vor dis­pune de mijloace materiale, fiind con­vinse că şi dacă va apare mai târ­ziu, va fi o operă de folos naţional. Autorii cari au trimis deja materi­­alul şi membrii Secţiilor cari au colaborat, au toată libertatea să-şi ridice materialul pentru a-l folosi la lucrarea proectată de guvern». (Procesul verbal al secţiei de la 7 Martie 1929). Şi­ mulţi colaboratori ai noştri au colaborat şi la lucrarea iniţiată de guvern. Din această relatare oficială se vede limpede că d. Al. Kiriţescu, nefiind informat a... inversat întrea­ga stare de fapt. Secţiunile «Astrei» nu «au refuzat să se intereseze» de... monografia provinciilor româneşti pe care era «Astra cea dintâi da­toare să o execute», cum scrie d. Al. Kiriţescu, ci, dimpotrivă. Cât priveşte «neutralitatea în­cruntată şi mârâitoare» în care s’ar fi ţinut «Astra» cu prilejul ser­bărilor unirii,­ d. Kiriţescu iarăşi nu e imformat! «Astra» a avut 2 puncte în pro­gramul serbării unirii de la Alba Iulia: desvelirea tablelor comemora­tive în sala unirii, şi deschiderea muzeului unirii. La invitarea gu­vernului comitetul central al «As­trei» a fost reprezentat la serbări prin delegaţia compusă din d-nii dr. Oct. Russu şi dr. G. Preda, vice­preşedinţii Astrei, din membrii co­mitetului central dr. N- Couişa, S. Ţepeşu, V- Balega şi secretarii I­­Agârbiceanu şi Horia Petra-Petres­­cu. D. dr. O. Russu era însărcinat să servească la desvelirea plăcilor comemorative, dar n’a fost timp. D dr. G- Preda a vorbit la deschiderea muzeului unirii- Revista Astrei «Transilvania» a apărut în număr festiv de aproape 200 pg. Tot «Astra», prin oficiul ei de des­facere a cărţii, utilizând pentru în­tâia oară «Camionul cărţilor As­trei» a desfăcut, subt conducerea d-lui Graţianu Mărcuş, cartea d-lui N. Iorga, scrisă din prilejul serbă­rilor, — în 40.000 exemplare ţărăni­mii. Deci e inexact a se vorbi despre atitudinea de «neutralitate» a «As­trei» cu prilejul serbărilor unirii. Primiţi, d-le director etc-Secretaritaul secţiunilor «Astrei» I. Agârbiceanu Secretarul secţiilor Schimb de predi­catori Cu prilejul adunării eparhiale de la Episcopia Aradului, P. S. Sa Gri­gore Comşa a invitat pe S. Sa Pă­rintele Toma Chiricuţă din Bucu­reşti să ţină predici în acea regia ne­vestica a ortodoxiei. La rândul său Părintele Chiricu­ţă a invitat pe unul din luminaţii preoţi ai Banatului, părintele V. Cioroianu să predice în Capitală. Duminecă la biserica Zlătari in faţa unui popor de abia începere în biserică părintele Cioroianu a pre­dicat. Au luat parte la serviciul divin I­­P. S. Sa Mitropolitul Nicolae Bă­lan, P. S. Lor Episcopi Ivan al Clu­jului, Roman Ciorogaru al Oradiei, Grigorie al Aradului, Justinian al Cetăţei Albe­ Predica părintelui Protoereu Ci­­­roianu impresionantă prin forma ei de o impecabilă frumuseţe s'a ţinut tot timpul departe de interpretări­le obişnuite şi greoie a dogmelor, menţinându-se doar în a vorbi de la­ suflet la suflet. Asemenea schimb de predicatori e un început bun şi dorim să intre în metodele curente de muncă în biserici. O rectificare — Acum să ne grăbim, până nu începe furtuna­.­Aceasta m’a făcut să privesc cerul- Nori galbeni, cu tuse plumburii, ne­mişcaţi. — Sahib, e mai bine să aşteptăm aici.— Nu înțelegeam de ce se tem de o furtună care nu părea apropiată. După zece minute, nu ne mai au­zeam glasurile. Trăznetele s’au precipitat fără veste. Nu încerc să scriu literatură , dar furtuna aproape de tropice e de o sălbăticie şi o forţă terifiantă. Am sim­ţit că alerg, şi m’am înspăimân­tat înţelegând că sunt purtat de vânt. Ceilalţi îşi pierduseră, aseme­nea mie, echilibrul. Alergau ca nişte umbre în panică Părea miezul nopţii şi lumina fulge­relor aprindea şi stingea dimineaţa , cu capriciu de demiurg. Alergam şi ne strigam, fără să ne auzim. Alături de noi sburau vietăţi nevăzute, fără sânge, cu trupuri de hârtie colorată, mirosind a pucioasă şi a tămâie. Un duh cu aripi albe m’a atins, cutremurân­­du-m­ii; era pelerina inginerului-Cine o mai putea opri . Rând pe rând s’au desprins de pe noi casca, hai­nele, termosul, pachetele lucrători­lor. Nu ştiu de ce, vedenia pomilor culcaţi şi a ierburilor înălţate spre nori cu rădăcini şi cuiburi mă în­veseleau. Simţeam în trup un puls ciudat, insistent şi eruptiv, purtat de iluzii şi de sânge. Nu mai mă în­spăimântau trăznetele. Numai inima îmi bătea, îmi bătea. începui să râd şi să alerg mai sprinten. S’ar fi spus că o durere mare îmi fusese luată, lăsând în urmă-i numai amă­răciunea golului. Pe spate, pe umeri, pe braţe, — se încolăceau curenţi electrici. Mă uimeam că sângele nu ţâşneşte prin por­i deschişi, nu sparg timpanele. La câţiva metri de mine, inginerul suferea aceiaşi invazie electrică. Râ­dea şi păstra paharul ud de whisky într’un pumn vânăt. Se apropie şi­­mi apucă braţul. — Acum începe ploaia, şi e al-Irighd­ dar ploaia nu începea. In goana noastră întâlneam ra­muri enorme, mărăcini smulşi, co­­perişuri vegetale. — Intrăm în basti ! se bucura inginerul. Nu izbuteam să disting satul de pădure. In sfârşit, cele dintâi pică­turi, fierbinţi. După câteva minute, nu mai puteam respira. Ploaia lo­vea, rănea, culca, chinuia. Goana a­­junsese anevoioasă. Alunecam, scrâş­neam din dinţi, ne înghiţeam sân­gele. Nu ne mai purta vântul. Au­zeam ţipete, chemări. Fără îndoială, ne aflam în sat. II ghiceam devastat şi biciuit, cu copii îngroziţi în gropi, cu paseri înecate, cu vitele risipite în pădure, căzute în puţuri, schin­giuite, răgind agonie, susocate de cu­renţi electrici şi de ploaie. Ne-am oprit, sfârşiţi, sub un pal­mier jupuit. Inginerul şi căuta cea­ta. Oamenii ne ajungeau, adunând vestigiile atelierului portativ: sâr­me, o cutie cu scule, o scară ruptă. Asistam zâmbind la cumplita pră­buşire a muncii din timpul zilei. Nu aveam timp să ne privim trupurile cu cămeşi sfâşiate, cu zgârieturi a­­dânci, stropite de noroi nisipos. Fe­ţele tuturor erau descompuse. Pă­rul ud părea năclăit în salivă. Râ­sul de diavoli hămesiţi lăsase dungi rele. Ochii erau tulburi, rătăciţi. Prin ploaie, ajungea până la noi □ n plâns de spume şi lemne, înăbu­şit, strecurat pe sub pământ Bocetul prevestea năpastă. Inginerul se ne­linişti, frecându-şi nervos braţele goale. — Sahib, e Gangele.... Lumina minţii îmi fu străbătută, atunci, de vedeniile revărsărilor. Grupul se înţelese repede. Lăsară cele din urmă rămăşiţe ale atelie­rului, şi porniră cu pas rar, de drum lung, pin ploaie. In jurul nostru, tainică şi stranie, simţeam vasta respirație vegetală. Faridpur (Bengal), Aprilie 1929. Mircea Eliade Marele post de ra­diodifuziune Lucrările pentru postul mare de emi­siune al radio­difuziiunei înaintând, poș­ta a început instalarea cablărilor cari vor lega postul cel mare cu str. general Bertberit. — ›=□=— A APARUT No. 21 cu următorul sumar: Îndeletniciri de primăvară. — Serioasele turburări din Berlin— In faţa închisoare! Văcăreşti. — Cel mai important match de foot­ball din Anglia. — Prinţi spani­­oli primiţi într’un ordin mona­cal. — Contesa scriitoare. — Sce­nă rară la Constantinople. — Regina «căilor ferate» din An­glia. — Un toreador bombardat cu perne. — Alergare cu obsta­cole la Hamburg. — Pushbull că­lare. — Deschiderea solemnă a parlamentului italian. — Desco­perire arheologică interesantă.— Puşcăriaşi viteji răsplătiţi. — îngrămădiri imense de păsări şi animale. — Parlamentul din So­fia, distrus de incendiu. — Un bărbat de Stat decorat de Piei A­lloșii. — Pagina femeii. — Actu­alitatea în caricatură. — Pagina jocurilor cu numele deslegători­­lor LEI 8 EXEMPLARUL LEI 8 CUVÂNTUL „Cuvântul“ Literar şi Artistic in loc ne anchetă u­cen­ tele scrise aici cu privire la ne­cesitatea traducerii câtorva opere româneşti într’o mare limbă euro­peană şi propunerile directe făcute pentru aceasta, au rămas deocamda­tă fără răspuns. Oficialitatea are o ciudată înţelegere a demnităţii sa­le, refuzând să primească suggestii­­le ce vin din afara mecanism­ul­ui ei de atâtea ori anchilozat Va veni timpul când această naivă trufie va ceda. Cel puţin e bine să sperăm a­­ceasta meritată înfrângere. Până atunci iniţiativa privată în­cearcă să suplinească ipotetica bu­năvoinţă a oficialilor şi să antici­­peze înfăptuirea lucrurilor ce tre­­buesc. Iată bunăoară, două săptă­mâni după propunerea noastră, se mniţă apariţia în franţuzeşte a ro­­manului «Ciuleandra» opera d-lui Liviu Rebreanu. Ceea ce însemnea­ză, că gândul nostru a preocupat şi pe alţi iubitori de carte şi că temei­nicia lui a fost verificată practic. O obiecţie trebue totuşi făcută. De e® oare — pentru a-l prezenta străinătăţii — s'a ales din proza d­­lui Rebreanu tocmai Ciuleandra? Este acest roman o carte caracte­ristică pentru literatura română ? Sau este măcar una caracteristică în ansamblul operii d-lui Rebrea­nu ? Niciuna nici alta. Exceptând câteva elemente de culoare locală (ceea ce vrea să însenineze industrie literară) Ciuleandra nici prin pro­blemă sufletească, nici prin manie­ră de scris nu defineşte posibilită­ţile literaturii noastre- Iar în eco­nomia realizărilor d-lui Rebreanu, această carte e o experienţă străină şi temperamentului său scriitoricesc şi artei sale de mari proporţii epice-Traducătorul a scum­ptat probabil dispoziţia actuală a străinităţii pentru psichologism şi a văzut în patologia «cazului Puiu Faranga» garanţia unui succes. Făcută după astfel de criterii, alegerea păcătueş­te. Dacă e necesar să figurăm în­­sfârşit în vitrinele europene, e bine să înţelegem că nu vom izbuti de­cât în măsura în care vom fi dife­renţiaţi. Cazurile freudiste litera­turizate fac un loc comun, în care nimic nu mai este de câştigat- Ciu­leandra va trece neobservată între alte o sută de poveşti, în care alţi o sută de eroi înebunesc în urma unui act gratuit sau a unei obsesii sexuale. Această literatură de pro­bleme «stranii» şi-a trăit traiul. Important e să înfăţişăm streină­­tăţii liniile personale ale unei sen­sibilităţi artistice şi să-i înlesnim descoperirea celor câtorva mari o­­pere, cu care să ne învrednicim. De ce nu s’a gândit traducătorul «Ciu­­leandrei» la epopeia zguduitor de a­­devărată şi vie, la drama simplă, o­­menească şi de grandioasă viziune din «Pădurea spânzuraţilor» ? Iată un român ca­re — tradus — va intra din prima zi în istoria literară a Europei de azi. Ciuleandra e o carte «făcută». Simţi munca de cabinet a autorului, simţi laboratorul forţat al ideii, simţi intenţia de a crea teme. E în paginile cărţii acesteia o elocvenţă convenţion­ală de caz clinic, speculat de un diletant al medicinii. Ori dimpotrivă viaţa lui Apostol Bologa e directă, sinceră la lumina zilei. Întâmplările, inciden­tele povestei, gesturile, se încorpo­rează în cuvânt, fac un întreg emo­ţionat şi uman, care palpită şi­ tre­mură odată cu sângele şi cu traiul nostru al tuturora- «Pădurea spân­zuraţilor» e cea mai frumoasă carte a răsboiului. Nici Barbusse, nici Andreas Letzko nici Roland Dorge­­les şi nici măcar Georges Duhamel n’au găsit marile ei accente de pa­tetică şi comună tragedie. Acestor calităţi, traducătorul Ciu­­leandrei le-a opus probabil moda utentă a literaturii de clinică se­xuală. Este sigur că lucrul nu va rămânea fără pedeapsă. In franţu­zeşte, romanul d-nul Rebreanu va fi un insucces. Lucrul însă va trebui să servească drept învăţământ cum se cuvine şi va impune mai multă atenţie pe viitor. Căci ideia tradu­cerilor nu trebue cu nici un preţ să fie lăsată în punctul mort, în care se găseşte. m. sb. Programul pentru Luni BUCUREŞTI 396,3 m. 37: Orch. Radio-muzică de salon. 17.50: Buletin meteor şi ştiri de pre­să. 18:D. Rădulescu, violină. 18.20: D. dr. Alex. Tocilescu: Boale here­ditare. 18.35: Orch. Radio continua­re. 21: D. M. Alexiu bariton canto. 21.30: D-na Vavi Sgardelly, piano. 22: D. T. Arghezi: Critica modei. 22,15: D-na Gross: Canto. 22,45: Ştiri de presă. 23: Orch. Radio muzică de dans. BRATISLAVA 254,2 m. 17,30: Concert de gramofon. 18,30: Conf. 20,05: Trans, din Bruno radio cabaret. 21,30: Trans, din Praga concert internaţional. NEAPOLE 333 m. 17,30: Lectură. V-S: Concert de mu­­zică variată. 22: Trans­operei «A­­micul Fricz». PRAGA 343,2 m. 12,15: Concert de gramofon și orch. 18,30: Curs de limba Sârbo Croată. 19,15: Emisiune agricolă. 20,05: Radio cabaret. LONDRA 358 m. 13: Plăci de gramofon. 14: Con­cert de balade. 17,30: Muzică de dans. 21,45: Concert vocal şi instru­mental. BARCELONA 374 m. 15,30: Concert de radio. 24: Con­cert coral. ROMA 443,8 m. 14,15: Concert executat de trio­ul radio. 22: Serată distractivă. BERLIN 475,4 m. 13,15: Pentru agricultori. Conferin­ţe. 18: Concert al orch. conservato­rului. 19,30: Curs de limba engleză. 21,30: Trans din Praga. MILANO 504,8 m. 12,15: Concert de gramofon. 18: Muzică de la cafeneaua Savini. 21,30: Transm. unei operete. VIENA 519,9 m. 12: Concert matinal executat de cartelul Pl. de la Cerda. 16,15: Trans de radiofotografii. 17: Con­cert de după amiază, de Silving. 18,25: Pentru tineret. 19,15: Din is­toria unei strade vieneze. 19,40: Con­ferinţă tehnică. 20,15: Premierele Vie­neze conferinţă. 20,55: Ora meteo­rul. 21,30: Transm. din Praga. In continuare,, concert seral executat de capela Hans Korngold. C. M. Winternitz. Biho.'Dans. Persian Ro­sebud. Donaldson. Mereu numai tu. «Mignon în Aregentina. Tango. «Salut d’Amoijiyi' «A ta este lu­mea». După terminarea programu­im transm. de radiofotografii. BUIDAPESTA 554,5 m. 10,15. Concert. 13. Trasm. serv. re­ligios dela bfcu’ Universităţii. 13 05: Concert al orch. de ţigani Farcaş Jenţ. 14: Ora meteorul, informaţiu ni. 18,45: Concert cu muzică uşoară Halewy «Ebrea». Dans ungar. Che­rubini. Marş din Mireasa vândută. 23,15: Concert al orch. de ţigani Nándor Sovanka VARŞOVIA 1415 nr. 13,10: Concert de gramofon. 18,25: Conf. istorică. 18,55: Muzică ușoară dela cafeneaua Gastronomia. 24: Muzică de dans dela rest. Bristol. ---- (N­'XXXOO----­ Uit succes («e librărie Cel mai n­e succes de li­b­rărie îl deţine astăzi VIA­TA LUI LEONARD, roma­nul prinţului operetei scris de PINGUIN. In adevăr, în fruntea cererilor ce se fac la librării, stă VIATA LUI LEONARD, din a cărei pri­mă ediţie n’au rămas decât puţine volume ce se mai pot procura la editura «Rampa», str. Sărindar 7. Costul unui vssin’««*f SCO lei Cele mai bune Dulapuri fricşoru­mi (răcitoare) izolate cu plută găsiţi nu­mai la Soc. «FRIGUL» Bucureşti Calea Şerban Vodă ISO Telefon 326 59 şi 377 02 Sesiunea Academie române Academia Română întrunită în sesiune generală, va ţine şedinţă publică Luni, 27 Mai, curent, la ora 3 d. a. D- dr. G. Marinescu va face o comunicare despre Intoxicaţiile prin alcool metilic şi problema alcoolismului. Juriul Salonului oficial Duminecă 26 Mai a avut loc la Salonul Oficial alegerea reprezen­tanţilor artiştilor în juriul anului viitor. Au fost aleşi d-nii: I. Al. Ste­­riadi, Gh. Petraşcu, C. Medren şi C. Iotzu. SPECTACOLE T­eatre OPERA ROMANA: Mireasa Vândută. TEATRUL NAIONAL: Nora. T. SCALA (GRADINA COLOSÎ: Lele cu scurteica verde. Cinematograf ODEON: Fiica Regimentului. CAPITOL: Fiicele Evei. BULEVARD PALACE: Hula şi o comedie. SCALA: Cartier Latin şi revista Femeia în flăcări. TRIANON: Columbina şi Fraţii de arme. SELECT: Chaplin la cabaret şi o comedie. ELITE: Morala ipocriţilor. EFORIA: Şcoala amorului. LIPSOTNI: Infernul şi revista Doui Cocoşi. MARNA : Occidentul şi Divorţul d-lui Duval. VOLTA BUZEŞTI: Vila Falco­­nieri şi revista Paştele Calului. A APARUT fini­le Umili No. 186 ca armatorul sumar: Pagini din marea literatură contimporană: «In ţinutul de­părtat», de Jack London. Caleidoscopul vieţii: Vor putea învia morţii? La ordinea zilei: Vilegiatura (Ce e de făcut pentru salvarea vilegiaturei în România?) Credeţi în existenţa fantome­lor? (Răspunsuri la ancheta noas­tră). Nuvelele de acţiune:«Cei doi ri­vali», de W­ W. Iacobs. Să ne înveselim: Carierele lui Jean Sartan. Ce trebue să ştim: Reflectoare din lumea artelor; Descoperiri şi curiozităţi; Buletinul literar; Fe­meea şi căminul ei; Ecranul ani­­mat; De la lume adunate; Cimili­turi, etc., etc. LEI 7 EXEMPLARUL 7 LEI -xxoxx­ Primele rezultate ale controlului intensiv care a început dela venirea noului director general CLUJ. — îndată după veni-r­­ea d-lui inginer Vidrighin la­­ conducerea căilor ferate, s’a înce­put un control intensiv, care în Ardeal se face de cinci inspec­tori speciali, reţeaua acestei re­giuni fiind împărţită în cinci cir­cumscripţii, fiecare având 1200 km. Controlul exercitat de aceşti inspectori în formaţie provizorie care ar putea fi socotită ca o ex­perienţă a planului de descentra­lizare al căilor ferate, se face conţinu 20 zile pe lună-Inspectorii sunt investiţi şi cu dreptul de a lua măsuri directe şi imediate, mai ales în ce pri­veşte conduita personalului. Intre primele rezultate ale a­­cestui control intensiv, a fost grava descoperire că în Ardeal nu s’a făcut la timp aproviziona­rea cu traverse, astfel în­cât lu­crările pentru consolidarea linii­lor sânt cu totul în urmă, şi din cauza aceasta este ameninţată cir­culaţia trenurilor. S’a constatat starea deplorabi­lă a cărămizilor personalului C. F. R. Sancţiuni Un control inopinat făcut în staţia Cluj, a descoperit o stare de lucruri de neînchipuit Perso­nalul dormind, sau lipsind dela posturi, magazia gării vraeşte, personalul de linie absent. Con­trolul s’a făcut noaptea şi deo­dată la toate posturile, începând dela şeful gării până la acari. Neregulele constatate au fost imediat sancţionate, fiind pedep­siţi, în total 30 de funcţionari, după gravitatea fontului­. Informaţiile noastre ne spun că noul itinerar al mersului tre­nurilor, care era fixat pentru ziua de 15 Mai, s’a amânat pen­tru data de 1 Iulie. Amânarea se datoreşte faptului că, s’a consta­tat că viteza rapidului este prea mare pe unele distanţe­ Mersul acestui tren se va modifica, mo­­dificându-se astfel şi legăturile existente. In ce priveşte crearea unui tren accelerat Bucureşti Oradea cu sosirea la Cluj la ora 8 dimi­neaţa, nu s-a făcut nici-o reve­nire şi va fi pus în funcţiune pe ziua de 1 Iulie a. c. Congresm ingineri­lor diplomaţi la Iaşi IAŞI, 26. „ In aula Universităţii s’au întrunit azi inginerii diplomaţi spre a protesta contra nedreptăţilor ce li se fac pin excluderea din cor­pul technic. Au luat cuvântul d-nii profesori Buţureanu şi Procopiu, ingineră Cezar Parteniu, Dumitrescu, Aurel Boţoc, studenţii Atanasiu şi Iaco­­bescu din Bucureşti şi studentul Bancea din Iaşi. După ce au expus doleanţele stu­denţilor şi a inginerilor diploma­tici congresişti au înştiinţat foruri­le superioare că vor declara grevă în cazul când doleanţele lor nu vor fi favorabil soluţionate. In timpul congresului s’a primă o telegramă dela d. Iorga prin care anunţa că legea privitor La situa­ţia inginerilor diplomaţi va trece prin parlament. S’au trimis telegrame înaltei Re­genţe, primului ministru şi minis­trului do industrie■ Rezultatele Halei Ce Doi Cela „Arene" Ministerul de interne dând au­torizarea, în mod excepţional, a două gale de box, prima, organizată de „Stadiul Român“ a avut loc la Arenele Romane, şi s-a bucurat de un succes mediocru. Cei patru boxeuri de culoare nea­gră anunţaţi ca vedete ale diferite­lor ringuri internaţionale, n’au con­tribuit cu nimic la afirmarea unei clase. Unii poate că nici nu sunt boxeuri de meserie, cum e cazul adversarului lui Axioti. In adevăr, Axioti, care orice s’ar spune, e un boxeur cu calităţi mărginite, fricos şi fără stil, a reuşit să-şi învingă adversarul prin abandon. Călinescu şi-a făcut adversarul knok-out. Juriul a dat câştigător pe Nour in matchul cu Aii Sadek, prezentat drept campion al Egiptului. Toată lumea a văzut pe Aii Sadek pe câş­tigător. Oaspete a fost superior lui Nour care după a patra repriză era sonat şi se agăţa cu disperare de braţele adversarului. In cel mai rău caz pentru oaspe, juriul putea da un match nul. A întrecut însă limi­ta, acordând matchul lui Nour. Cel mai frumos match al serei l-a constituit campionul României, Moţi Spakow, căruia i-a dat re­plica negrul Bathard, un nume des­tul de cunoscut în lumea boxului internaţional. Spakow a boxat in­teligent, conducând de la început până la sfârşit într-un stil de mare campion. A câştigat de departe un match ce-l avea la discreţie de la începutul partidei, afirmându-se din nou drept cel mai bun pugilist in­digen. Chiar adversarii lui, şi mai ales galeria rebelă i-au recunoscut meritele şi l-au ovaţionat îndelung. Spakow a demonstrat in primul rând că atunci când vrea, ştie să fie şi tactician şi technician. Gala de Sâm­bătă seara a fost a lui. FOOT-BALL UNIREA TRICOLOR LA SOFIA Dii Duminică, Unirea Tricolor a jucat al doilea match in Bulgaria. Primul match s’a terminat cu 2-2.­ ­—QOifJOU---­ Mediocrii socceri, vecinii de peste Dunăre nu sunt capabili de a în­vinge o echipă cum e Unirea Trico­lor, pe pământul lor. Unirea Tri­color are totuși meritul că s’a os­tenit drum lung până la Sofia. CINE-I MAGAIIUL? Din nou e urmărită „Sparta“. Du­pă ce merituoasa grupare care reu­şise să se aşeze între fruntaşele bucureştene, — şi nu cele de ca­librul „Macabilor“ — a fost pe­depsită în mod arbitrar, fiind şi scoasă de la categorie, acum când a reuşit, graţie fuziunei cu C. A. R. să ia conducerea plutonului la pro­moţie, cineva­­ dă lovitura de mă­gar... Un match câştigat pe câmp, i se anulează la masa verde. E o o măgărie. Se afirmă că e pusă la cale de un conducător al „Maca­bilor" care vede negru când ştie că Sparta revine la onoare şi deci situaţia „Macabilor“ în această ca­tegorie devine primejduită. Să fie tegorie devine primejduită. Să fie adevărat? In acest caz măgarul tre­bue scos de urechi, la iveală. O vom face. REZULTATELE DE DUMINICA Olympia — Macabi 2—1 Olympia a învins, cum era de aşteptat, echipa care a fost atât de norocoasă în actualul campionat. Re­zultatul matchului schimbă fizonomia clasamentului. Olympia a furnizat un match frumos. Merita să câştige cu un scor mai mare. Arbitrul matchu­lui a trebuit să plece sub escortă. Halal!... Venus — Sp. Studenţesc 4—1 Studenţii n’au putut ţine piept negrilor. Juventua — Tarda 10—2 Roş-albaştrii au învins cu un scor record o echipă care nu a a­­rătat nimic altceva ca: disciplină şi cavalerism sportiv. E totuşi destul şi merită relevate. ai P­U­U ! •Curăță rinichii O I­PP­I­S­M Băneasa ziua 14, Duminică 26 Mai, a. c. O splendidă zi de Mai. Ceiace a făcut ca reuniunea de ieri să fie cât se poate de reuşită. In program figura marele Premiu Bucuresti in care se prezintau sub ordinele star­­terului cei mai de vază cai. De data aceasta BASMA foarte energic so­licitat de jockeul Toth a câştigat cu o lungime asupra lui Satrap, câş­tigătorul Derbyului. Reclamaţia de­pusă contra primului sosit a fost respinsă de d-nii comisari. Pr. Fe­telor a fost câştigat de Valencia o prea frumoasă eapă a d-lui Rioşanu, iar al Flăcăilor de Coquin al d-lui Schlessingher. REZULTATUL TECHNIC I. Pr. Plevna 1. Pompei (Csilag), 2. Habar N’are, 3. Cucu, 4. Andro­­nic 9 part. p. 18—11,50, 13—15. II. Pr. Dumbrava Roşie 1. Pondere­­vo (Csilag), 2. Fledermaus, 3. Ro­mulus, 4. Curtici 10 part. P. 69—­ 24—23—60. III. Pr. Alba Iulia 1. Răduţa (Csilag), 2. Nuntaş 4 part. P. 12—11.50—15. IV. Pr. Fetelor 1. Valencia (Cockeram), 2. Lulila, 3. Marchetta, 4. Fauchon 12 part. P. 37—18—27—44. V. Marele Pr. Bu­curești 1. Basma (Toth), 2. Satrap 3. Prințişor, 4. Gay Navarre 11 part. P. 182—37—26—24. VI. Pr. Flă­căilor 1. Coquin (Hoffbauer), 2. Răs­boinic, 3. Frig 5 part. P. 17—12—32 VII­ Pr. L'alsace 1. Soare Răsare (Philips), 2. Cavaler, 3. Patoc 7 part. P. 30—19—83. (W.)

Next