Cuventul, mai 1929 (Anul 5, nr. 1445-1474)
1929-05-28 / nr. 1471
Domnule director, Pentru restabilirea adevărului Vă rog să daţi un cel mai aprepiat număr al ziarului «Cuvântul» rectificările de mai jos, în legătură cu articolul «Eşirea d.lui Goldiş», de d. Al. Kiriţescu, apărut ia «Cuvântul»de la 22 Mai a. c. Privitor la colaborarea «Astrei» la monografia jubiliară a Ardealului, d. Al. Kiriţescu scrie: «Dar datorită d-lui Goldiş Astra s’a menţinut deanngul zilelor acestora într’o neutralitate încruntată şi mârâitoare. Monografia provinciilor româneşti, pe care era cea dintâi îndreptăţită să o execute, a fost dată în seama altora, — din fericire a eşit o operă de impresionantă cuprindere şi importanţă, ceea ce nu ne face de loc să regretăm că «Astra» a refuzat să se intereseze». Ţin să restabilesc adevărul în următoarele: Iniţiativa de a publica «Astra» prin secţiunile ei ştiinţifice literare lucrarea «Ardealul românesc», cu prilejul împlinirii întâiului deceniu dela unire, a pornit dela secţiunile Astrei. In şedinţa plenară dela 26 Aprilie 1928, d. A. Dragomir, membru în secţiunea noastră istorică, a făcut propunerea, care a fost îmbrăţişată cu căldură de toţi membri In şedinţa dela 16 Mai 1928, tot d. S. Dragomir, a prezentat în scris un plan al iuoci:î, împărţit pe capitole, cu colab i'rator'n lor. In şedinţa festivă plenară de sfârşit de an a Secuii Iv, ţinută la 29 Iunie 1928, Secţiunile a aprobat definitiv realizarea lucrării proectate, s’a tipărit de către colaboratori, iscălit de comitetul de redacţie ales dintre membrii Secţiunilor. Lucrarea era proectată să apară la 1 Decembrie 1928; tremenul de intrare al manuscriselor s’a fixat la 1 Sept. Dar, lucrările începute, ne-am văzut nevoiţi să amânăm termenul, din cauza greutăţilor ce le întâmpinau colaboratorii noştri, în adunarea materialului statistic. Astfel lucrarea noastră era în pregătire, intraseră vreo 25 articole privitoare la deosebitele capitole, când am primit adresa comitetului central al Astrei No. 554/29 dela 23 Februarie, prin care ni se comunică faptul că fondului, provenit dintr’o subvenţie pentru tipărirea lucrării «Ardealul românesc», i s’a dat altă destinaţie, în legătură cu realizările de altă natură poectate de «Asta» pentru serbările unirii (tablele comemorative, Muzeul unirii etc.) şi Secţiunile erau invitate cu materialul ce îl au pregătit pentru lucrarea «Ardealul românesc» să-l înainteze comitetului de redacţie instituit la Bucureşti pentru o lucrare asemănătoare, pe care a proectat-o guvernul. In şedinţa plenară a Secţiilor, ţinută a 7 Martie, luându-se în discuţie adresa Comitetului Central, s-a ajuns la următoarea hotărâre unanimă: «Secţiunile «Astrei» nu pot abdica dela lucrarea proectată, ele vor continua să adune materialul şi vor tipări lucrarea când vor dispune de mijloace materiale, fiind convinse că şi dacă va apare mai târziu, va fi o operă de folos naţional. Autorii cari au trimis deja materialul şi membrii Secţiilor cari au colaborat, au toată libertatea să-şi ridice materialul pentru a-l folosi la lucrarea proectată de guvern». (Procesul verbal al secţiei de la 7 Martie 1929). Şi mulţi colaboratori ai noştri au colaborat şi la lucrarea iniţiată de guvern. Din această relatare oficială se vede limpede că d. Al. Kiriţescu, nefiind informat a... inversat întreaga stare de fapt. Secţiunile «Astrei» nu «au refuzat să se intereseze» de... monografia provinciilor româneşti pe care era «Astra cea dintâi datoare să o execute», cum scrie d. Al. Kiriţescu, ci, dimpotrivă. Cât priveşte «neutralitatea încruntată şi mârâitoare» în care s’ar fi ţinut «Astra» cu prilejul serbărilor unirii, d. Kiriţescu iarăşi nu e imformat! «Astra» a avut 2 puncte în programul serbării unirii de la Alba Iulia: desvelirea tablelor comemorative în sala unirii, şi deschiderea muzeului unirii. La invitarea guvernului comitetul central al «Astrei» a fost reprezentat la serbări prin delegaţia compusă din d-nii dr. Oct. Russu şi dr. G. Preda, vicepreşedinţii Astrei, din membrii comitetului central dr. N- Couişa, S. Ţepeşu, V- Balega şi secretarii IAgârbiceanu şi Horia Petra-Petrescu. D. dr. O. Russu era însărcinat să servească la desvelirea plăcilor comemorative, dar n’a fost timp. D dr. G- Preda a vorbit la deschiderea muzeului unirii- Revista Astrei «Transilvania» a apărut în număr festiv de aproape 200 pg. Tot «Astra», prin oficiul ei de desfacere a cărţii, utilizând pentru întâia oară «Camionul cărţilor Astrei» a desfăcut, subt conducerea d-lui Graţianu Mărcuş, cartea d-lui N. Iorga, scrisă din prilejul serbărilor, — în 40.000 exemplare ţărănimii. Deci e inexact a se vorbi despre atitudinea de «neutralitate» a «Astrei» cu prilejul serbărilor unirii. Primiţi, d-le director etc-Secretaritaul secţiunilor «Astrei» I. Agârbiceanu Secretarul secţiilor Schimb de predicatori Cu prilejul adunării eparhiale de la Episcopia Aradului, P. S. Sa Grigore Comşa a invitat pe S. Sa Părintele Toma Chiricuţă din Bucureşti să ţină predici în acea regia nevestica a ortodoxiei. La rândul său Părintele Chiricuţă a invitat pe unul din luminaţii preoţi ai Banatului, părintele V. Cioroianu să predice în Capitală. Duminecă la biserica Zlătari in faţa unui popor de abia începere în biserică părintele Cioroianu a predicat. Au luat parte la serviciul divin IP. S. Sa Mitropolitul Nicolae Bălan, P. S. Lor Episcopi Ivan al Clujului, Roman Ciorogaru al Oradiei, Grigorie al Aradului, Justinian al Cetăţei Albe Predica părintelui Protoereu Ciroianu impresionantă prin forma ei de o impecabilă frumuseţe s'a ţinut tot timpul departe de interpretările obişnuite şi greoie a dogmelor, menţinându-se doar în a vorbi de la suflet la suflet. Asemenea schimb de predicatori e un început bun şi dorim să intre în metodele curente de muncă în biserici. O rectificare — Acum să ne grăbim, până nu începe furtuna.Aceasta m’a făcut să privesc cerul- Nori galbeni, cu tuse plumburii, nemişcaţi. — Sahib, e mai bine să aşteptăm aici.— Nu înțelegeam de ce se tem de o furtună care nu părea apropiată. După zece minute, nu ne mai auzeam glasurile. Trăznetele s’au precipitat fără veste. Nu încerc să scriu literatură , dar furtuna aproape de tropice e de o sălbăticie şi o forţă terifiantă. Am simţit că alerg, şi m’am înspăimântat înţelegând că sunt purtat de vânt. Ceilalţi îşi pierduseră, asemenea mie, echilibrul. Alergau ca nişte umbre în panică Părea miezul nopţii şi lumina fulgerelor aprindea şi stingea dimineaţa , cu capriciu de demiurg. Alergam şi ne strigam, fără să ne auzim. Alături de noi sburau vietăţi nevăzute, fără sânge, cu trupuri de hârtie colorată, mirosind a pucioasă şi a tămâie. Un duh cu aripi albe m’a atins, cutremurându-mii; era pelerina inginerului-Cine o mai putea opri . Rând pe rând s’au desprins de pe noi casca, hainele, termosul, pachetele lucrătorilor. Nu ştiu de ce, vedenia pomilor culcaţi şi a ierburilor înălţate spre nori cu rădăcini şi cuiburi mă înveseleau. Simţeam în trup un puls ciudat, insistent şi eruptiv, purtat de iluzii şi de sânge. Nu mai mă înspăimântau trăznetele. Numai inima îmi bătea, îmi bătea. începui să râd şi să alerg mai sprinten. S’ar fi spus că o durere mare îmi fusese luată, lăsând în urmă-i numai amărăciunea golului. Pe spate, pe umeri, pe braţe, — se încolăceau curenţi electrici. Mă uimeam că sângele nu ţâşneşte prin pori deschişi, nu sparg timpanele. La câţiva metri de mine, inginerul suferea aceiaşi invazie electrică. Râdea şi păstra paharul ud de whisky într’un pumn vânăt. Se apropie şimi apucă braţul. — Acum începe ploaia, şi e al-Irighd dar ploaia nu începea. In goana noastră întâlneam ramuri enorme, mărăcini smulşi, coperişuri vegetale. — Intrăm în basti ! se bucura inginerul. Nu izbuteam să disting satul de pădure. In sfârşit, cele dintâi picături, fierbinţi. După câteva minute, nu mai puteam respira. Ploaia lovea, rănea, culca, chinuia. Goana ajunsese anevoioasă. Alunecam, scrâşneam din dinţi, ne înghiţeam sângele. Nu ne mai purta vântul. Auzeam ţipete, chemări. Fără îndoială, ne aflam în sat. II ghiceam devastat şi biciuit, cu copii îngroziţi în gropi, cu paseri înecate, cu vitele risipite în pădure, căzute în puţuri, schingiuite, răgind agonie, susocate de curenţi electrici şi de ploaie. Ne-am oprit, sfârşiţi, sub un palmier jupuit. Inginerul şi căuta ceata. Oamenii ne ajungeau, adunând vestigiile atelierului portativ: sârme, o cutie cu scule, o scară ruptă. Asistam zâmbind la cumplita prăbuşire a muncii din timpul zilei. Nu aveam timp să ne privim trupurile cu cămeşi sfâşiate, cu zgârieturi adânci, stropite de noroi nisipos. Feţele tuturor erau descompuse. Părul ud părea năclăit în salivă. Râsul de diavoli hămesiţi lăsase dungi rele. Ochii erau tulburi, rătăciţi. Prin ploaie, ajungea până la noi □ n plâns de spume şi lemne, înăbuşit, strecurat pe sub pământ Bocetul prevestea năpastă. Inginerul se nelinişti, frecându-şi nervos braţele goale. — Sahib, e Gangele.... Lumina minţii îmi fu străbătută, atunci, de vedeniile revărsărilor. Grupul se înţelese repede. Lăsară cele din urmă rămăşiţe ale atelierului, şi porniră cu pas rar, de drum lung, pin ploaie. In jurul nostru, tainică şi stranie, simţeam vasta respirație vegetală. Faridpur (Bengal), Aprilie 1929. Mircea Eliade Marele post de radiodifuziune Lucrările pentru postul mare de emisiune al radiodifuziiunei înaintând, poșta a început instalarea cablărilor cari vor lega postul cel mare cu str. general Bertberit. — ›=□=— A APARUT No. 21 cu următorul sumar: Îndeletniciri de primăvară. — Serioasele turburări din Berlin— In faţa închisoare! Văcăreşti. — Cel mai important match de football din Anglia. — Prinţi spanioli primiţi într’un ordin monacal. — Contesa scriitoare. — Scenă rară la Constantinople. — Regina «căilor ferate» din Anglia. — Un toreador bombardat cu perne. — Alergare cu obstacole la Hamburg. — Pushbull călare. — Deschiderea solemnă a parlamentului italian. — Descoperire arheologică interesantă.— Puşcăriaşi viteji răsplătiţi. — îngrămădiri imense de păsări şi animale. — Parlamentul din Sofia, distrus de incendiu. — Un bărbat de Stat decorat de Piei Alloșii. — Pagina femeii. — Actualitatea în caricatură. — Pagina jocurilor cu numele deslegătorilor LEI 8 EXEMPLARUL LEI 8 CUVÂNTUL „Cuvântul“ Literar şi Artistic in loc ne anchetă ucen tele scrise aici cu privire la necesitatea traducerii câtorva opere româneşti într’o mare limbă europeană şi propunerile directe făcute pentru aceasta, au rămas deocamdată fără răspuns. Oficialitatea are o ciudată înţelegere a demnităţii sale, refuzând să primească suggestiile ce vin din afara mecanismului ei de atâtea ori anchilozat Va veni timpul când această naivă trufie va ceda. Cel puţin e bine să sperăm aceasta meritată înfrângere. Până atunci iniţiativa privată încearcă să suplinească ipotetica bunăvoinţă a oficialilor şi să anticipeze înfăptuirea lucrurilor ce trebuesc. Iată bunăoară, două săptămâni după propunerea noastră, se mniţă apariţia în franţuzeşte a romanului «Ciuleandra» opera d-lui Liviu Rebreanu. Ceea ce însemnează, că gândul nostru a preocupat şi pe alţi iubitori de carte şi că temeinicia lui a fost verificată practic. O obiecţie trebue totuşi făcută. De e® oare — pentru a-l prezenta străinătăţii — s'a ales din proza dlui Rebreanu tocmai Ciuleandra? Este acest roman o carte caracteristică pentru literatura română ? Sau este măcar una caracteristică în ansamblul operii d-lui Rebreanu ? Niciuna nici alta. Exceptând câteva elemente de culoare locală (ceea ce vrea să însenineze industrie literară) Ciuleandra nici prin problemă sufletească, nici prin manieră de scris nu defineşte posibilităţile literaturii noastre- Iar în economia realizărilor d-lui Rebreanu, această carte e o experienţă străină şi temperamentului său scriitoricesc şi artei sale de mari proporţii epice-Traducătorul a scumptat probabil dispoziţia actuală a străinităţii pentru psichologism şi a văzut în patologia «cazului Puiu Faranga» garanţia unui succes. Făcută după astfel de criterii, alegerea păcătueşte. Dacă e necesar să figurăm însfârşit în vitrinele europene, e bine să înţelegem că nu vom izbuti decât în măsura în care vom fi diferenţiaţi. Cazurile freudiste literaturizate fac un loc comun, în care nimic nu mai este de câştigat- Ciuleandra va trece neobservată între alte o sută de poveşti, în care alţi o sută de eroi înebunesc în urma unui act gratuit sau a unei obsesii sexuale. Această literatură de probleme «stranii» şi-a trăit traiul. Important e să înfăţişăm streinătăţii liniile personale ale unei sensibilităţi artistice şi să-i înlesnim descoperirea celor câtorva mari opere, cu care să ne învrednicim. De ce nu s’a gândit traducătorul «Ciuleandrei» la epopeia zguduitor de adevărată şi vie, la drama simplă, omenească şi de grandioasă viziune din «Pădurea spânzuraţilor» ? Iată un român care — tradus — va intra din prima zi în istoria literară a Europei de azi. Ciuleandra e o carte «făcută». Simţi munca de cabinet a autorului, simţi laboratorul forţat al ideii, simţi intenţia de a crea teme. E în paginile cărţii acesteia o elocvenţă convenţională de caz clinic, speculat de un diletant al medicinii. Ori dimpotrivă viaţa lui Apostol Bologa e directă, sinceră la lumina zilei. Întâmplările, incidentele povestei, gesturile, se încorporează în cuvânt, fac un întreg emoţionat şi uman, care palpită şi tremură odată cu sângele şi cu traiul nostru al tuturora- «Pădurea spânzuraţilor» e cea mai frumoasă carte a răsboiului. Nici Barbusse, nici Andreas Letzko nici Roland Dorgeles şi nici măcar Georges Duhamel n’au găsit marile ei accente de patetică şi comună tragedie. Acestor calităţi, traducătorul Ciuleandrei le-a opus probabil moda utentă a literaturii de clinică sexuală. Este sigur că lucrul nu va rămânea fără pedeapsă. In franţuzeşte, romanul d-nul Rebreanu va fi un insucces. Lucrul însă va trebui să servească drept învăţământ cum se cuvine şi va impune mai multă atenţie pe viitor. Căci ideia traducerilor nu trebue cu nici un preţ să fie lăsată în punctul mort, în care se găseşte. m. sb. Programul pentru Luni BUCUREŞTI 396,3 m. 37: Orch. Radio-muzică de salon. 17.50: Buletin meteor şi ştiri de presă. 18:D. Rădulescu, violină. 18.20: D. dr. Alex. Tocilescu: Boale hereditare. 18.35: Orch. Radio continuare. 21: D. M. Alexiu bariton canto. 21.30: D-na Vavi Sgardelly, piano. 22: D. T. Arghezi: Critica modei. 22,15: D-na Gross: Canto. 22,45: Ştiri de presă. 23: Orch. Radio muzică de dans. BRATISLAVA 254,2 m. 17,30: Concert de gramofon. 18,30: Conf. 20,05: Trans, din Bruno radio cabaret. 21,30: Trans, din Praga concert internaţional. NEAPOLE 333 m. 17,30: Lectură. V-S: Concert de muzică variată. 22: Transoperei «Amicul Fricz». PRAGA 343,2 m. 12,15: Concert de gramofon și orch. 18,30: Curs de limba Sârbo Croată. 19,15: Emisiune agricolă. 20,05: Radio cabaret. LONDRA 358 m. 13: Plăci de gramofon. 14: Concert de balade. 17,30: Muzică de dans. 21,45: Concert vocal şi instrumental. BARCELONA 374 m. 15,30: Concert de radio. 24: Concert coral. ROMA 443,8 m. 14,15: Concert executat de trioul radio. 22: Serată distractivă. BERLIN 475,4 m. 13,15: Pentru agricultori. Conferinţe. 18: Concert al orch. conservatorului. 19,30: Curs de limba engleză. 21,30: Trans din Praga. MILANO 504,8 m. 12,15: Concert de gramofon. 18: Muzică de la cafeneaua Savini. 21,30: Transm. unei operete. VIENA 519,9 m. 12: Concert matinal executat de cartelul Pl. de la Cerda. 16,15: Trans de radiofotografii. 17: Concert de după amiază, de Silving. 18,25: Pentru tineret. 19,15: Din istoria unei strade vieneze. 19,40: Conferinţă tehnică. 20,15: Premierele Vieneze conferinţă. 20,55: Ora meteorul. 21,30: Transm. din Praga. In continuare,, concert seral executat de capela Hans Korngold. C. M. Winternitz. Biho.'Dans. Persian Rosebud. Donaldson. Mereu numai tu. «Mignon în Aregentina. Tango. «Salut d’Amoijiyi' «A ta este lumea». După terminarea programuim transm. de radiofotografii. BUIDAPESTA 554,5 m. 10,15. Concert. 13. Trasm. serv. religios dela bfcu’ Universităţii. 13 05: Concert al orch. de ţigani Farcaş Jenţ. 14: Ora meteorul, informaţiu ni. 18,45: Concert cu muzică uşoară Halewy «Ebrea». Dans ungar. Cherubini. Marş din Mireasa vândută. 23,15: Concert al orch. de ţigani Nándor Sovanka VARŞOVIA 1415 nr. 13,10: Concert de gramofon. 18,25: Conf. istorică. 18,55: Muzică ușoară dela cafeneaua Gastronomia. 24: Muzică de dans dela rest. Bristol. ---- (N'XXXOO---- Uit succes («e librărie Cel mai ne succes de librărie îl deţine astăzi VIATA LUI LEONARD, romanul prinţului operetei scris de PINGUIN. In adevăr, în fruntea cererilor ce se fac la librării, stă VIATA LUI LEONARD, din a cărei primă ediţie n’au rămas decât puţine volume ce se mai pot procura la editura «Rampa», str. Sărindar 7. Costul unui vssin’««*f SCO lei Cele mai bune Dulapuri fricşorumi (răcitoare) izolate cu plută găsiţi numai la Soc. «FRIGUL» Bucureşti Calea Şerban Vodă ISO Telefon 326 59 şi 377 02 Sesiunea Academie române Academia Română întrunită în sesiune generală, va ţine şedinţă publică Luni, 27 Mai, curent, la ora 3 d. a. D- dr. G. Marinescu va face o comunicare despre Intoxicaţiile prin alcool metilic şi problema alcoolismului. Juriul Salonului oficial Duminecă 26 Mai a avut loc la Salonul Oficial alegerea reprezentanţilor artiştilor în juriul anului viitor. Au fost aleşi d-nii: I. Al. Steriadi, Gh. Petraşcu, C. Medren şi C. Iotzu. SPECTACOLE Teatre OPERA ROMANA: Mireasa Vândută. TEATRUL NAIONAL: Nora. T. SCALA (GRADINA COLOSÎ: Lele cu scurteica verde. Cinematograf ODEON: Fiica Regimentului. CAPITOL: Fiicele Evei. BULEVARD PALACE: Hula şi o comedie. SCALA: Cartier Latin şi revista Femeia în flăcări. TRIANON: Columbina şi Fraţii de arme. SELECT: Chaplin la cabaret şi o comedie. ELITE: Morala ipocriţilor. EFORIA: Şcoala amorului. LIPSOTNI: Infernul şi revista Doui Cocoşi. MARNA : Occidentul şi Divorţul d-lui Duval. VOLTA BUZEŞTI: Vila Falconieri şi revista Paştele Calului. A APARUT finile Umili No. 186 ca armatorul sumar: Pagini din marea literatură contimporană: «In ţinutul depărtat», de Jack London. Caleidoscopul vieţii: Vor putea învia morţii? La ordinea zilei: Vilegiatura (Ce e de făcut pentru salvarea vilegiaturei în România?) Credeţi în existenţa fantomelor? (Răspunsuri la ancheta noastră). Nuvelele de acţiune:«Cei doi rivali», de W W. Iacobs. Să ne înveselim: Carierele lui Jean Sartan. Ce trebue să ştim: Reflectoare din lumea artelor; Descoperiri şi curiozităţi; Buletinul literar; Femeea şi căminul ei; Ecranul animat; De la lume adunate; Cimilituri, etc., etc. LEI 7 EXEMPLARUL 7 LEI -xxoxx Primele rezultate ale controlului intensiv care a început dela venirea noului director general CLUJ. — îndată după veni-rea d-lui inginer Vidrighin la conducerea căilor ferate, s’a început un control intensiv, care în Ardeal se face de cinci inspectori speciali, reţeaua acestei regiuni fiind împărţită în cinci circumscripţii, fiecare având 1200 km. Controlul exercitat de aceşti inspectori în formaţie provizorie care ar putea fi socotită ca o experienţă a planului de descentralizare al căilor ferate, se face conţinu 20 zile pe lună-Inspectorii sunt investiţi şi cu dreptul de a lua măsuri directe şi imediate, mai ales în ce priveşte conduita personalului. Intre primele rezultate ale acestui control intensiv, a fost grava descoperire că în Ardeal nu s’a făcut la timp aprovizionarea cu traverse, astfel încât lucrările pentru consolidarea liniilor sânt cu totul în urmă, şi din cauza aceasta este ameninţată circulaţia trenurilor. S’a constatat starea deplorabilă a cărămizilor personalului C. F. R. Sancţiuni Un control inopinat făcut în staţia Cluj, a descoperit o stare de lucruri de neînchipuit Personalul dormind, sau lipsind dela posturi, magazia gării vraeşte, personalul de linie absent. Controlul s’a făcut noaptea şi deodată la toate posturile, începând dela şeful gării până la acari. Neregulele constatate au fost imediat sancţionate, fiind pedepsiţi, în total 30 de funcţionari, după gravitatea fontului. Informaţiile noastre ne spun că noul itinerar al mersului trenurilor, care era fixat pentru ziua de 15 Mai, s’a amânat pentru data de 1 Iulie. Amânarea se datoreşte faptului că, s’a constatat că viteza rapidului este prea mare pe unele distanţe Mersul acestui tren se va modifica, modificându-se astfel şi legăturile existente. In ce priveşte crearea unui tren accelerat Bucureşti Oradea cu sosirea la Cluj la ora 8 dimineaţa, nu s-a făcut nici-o revenire şi va fi pus în funcţiune pe ziua de 1 Iulie a. c. Congresm inginerilor diplomaţi la Iaşi IAŞI, 26. „ In aula Universităţii s’au întrunit azi inginerii diplomaţi spre a protesta contra nedreptăţilor ce li se fac pin excluderea din corpul technic. Au luat cuvântul d-nii profesori Buţureanu şi Procopiu, ingineră Cezar Parteniu, Dumitrescu, Aurel Boţoc, studenţii Atanasiu şi Iacobescu din Bucureşti şi studentul Bancea din Iaşi. După ce au expus doleanţele studenţilor şi a inginerilor diplomatici congresişti au înştiinţat forurile superioare că vor declara grevă în cazul când doleanţele lor nu vor fi favorabil soluţionate. In timpul congresului s’a primă o telegramă dela d. Iorga prin care anunţa că legea privitor La situaţia inginerilor diplomaţi va trece prin parlament. S’au trimis telegrame înaltei Regenţe, primului ministru şi ministrului do industrie■ Rezultatele Halei Ce Doi Cela „Arene" Ministerul de interne dând autorizarea, în mod excepţional, a două gale de box, prima, organizată de „Stadiul Român“ a avut loc la Arenele Romane, şi s-a bucurat de un succes mediocru. Cei patru boxeuri de culoare neagră anunţaţi ca vedete ale diferitelor ringuri internaţionale, n’au contribuit cu nimic la afirmarea unei clase. Unii poate că nici nu sunt boxeuri de meserie, cum e cazul adversarului lui Axioti. In adevăr, Axioti, care orice s’ar spune, e un boxeur cu calităţi mărginite, fricos şi fără stil, a reuşit să-şi învingă adversarul prin abandon. Călinescu şi-a făcut adversarul knok-out. Juriul a dat câştigător pe Nour in matchul cu Aii Sadek, prezentat drept campion al Egiptului. Toată lumea a văzut pe Aii Sadek pe câştigător. Oaspete a fost superior lui Nour care după a patra repriză era sonat şi se agăţa cu disperare de braţele adversarului. In cel mai rău caz pentru oaspe, juriul putea da un match nul. A întrecut însă limita, acordând matchul lui Nour. Cel mai frumos match al serei l-a constituit campionul României, Moţi Spakow, căruia i-a dat replica negrul Bathard, un nume destul de cunoscut în lumea boxului internaţional. Spakow a boxat inteligent, conducând de la început până la sfârşit într-un stil de mare campion. A câştigat de departe un match ce-l avea la discreţie de la începutul partidei, afirmându-se din nou drept cel mai bun pugilist indigen. Chiar adversarii lui, şi mai ales galeria rebelă i-au recunoscut meritele şi l-au ovaţionat îndelung. Spakow a demonstrat in primul rând că atunci când vrea, ştie să fie şi tactician şi technician. Gala de Sâmbătă seara a fost a lui. FOOT-BALL UNIREA TRICOLOR LA SOFIA Dii Duminică, Unirea Tricolor a jucat al doilea match in Bulgaria. Primul match s’a terminat cu 2-2. —QOifJOU--- Mediocrii socceri, vecinii de peste Dunăre nu sunt capabili de a învinge o echipă cum e Unirea Tricolor, pe pământul lor. Unirea Tricolor are totuși meritul că s’a ostenit drum lung până la Sofia. CINE-I MAGAIIUL? Din nou e urmărită „Sparta“. După ce merituoasa grupare care reuşise să se aşeze între fruntaşele bucureştene, — şi nu cele de calibrul „Macabilor“ — a fost pedepsită în mod arbitrar, fiind şi scoasă de la categorie, acum când a reuşit, graţie fuziunei cu C. A. R. să ia conducerea plutonului la promoţie, cineva dă lovitura de măgar... Un match câştigat pe câmp, i se anulează la masa verde. E o o măgărie. Se afirmă că e pusă la cale de un conducător al „Macabilor" care vede negru când ştie că Sparta revine la onoare şi deci situaţia „Macabilor“ în această categorie devine primejduită. Să fie tegorie devine primejduită. Să fie adevărat? In acest caz măgarul trebue scos de urechi, la iveală. O vom face. REZULTATELE DE DUMINICA Olympia — Macabi 2—1 Olympia a învins, cum era de aşteptat, echipa care a fost atât de norocoasă în actualul campionat. Rezultatul matchului schimbă fizonomia clasamentului. Olympia a furnizat un match frumos. Merita să câştige cu un scor mai mare. Arbitrul matchului a trebuit să plece sub escortă. Halal!... Venus — Sp. Studenţesc 4—1 Studenţii n’au putut ţine piept negrilor. Juventua — Tarda 10—2 Roş-albaştrii au învins cu un scor record o echipă care nu a arătat nimic altceva ca: disciplină şi cavalerism sportiv. E totuşi destul şi merită relevate. ai PUU ! •Curăță rinichii O IPPISM Băneasa ziua 14, Duminică 26 Mai, a. c. O splendidă zi de Mai. Ceiace a făcut ca reuniunea de ieri să fie cât se poate de reuşită. In program figura marele Premiu Bucuresti in care se prezintau sub ordinele starterului cei mai de vază cai. De data aceasta BASMA foarte energic solicitat de jockeul Toth a câştigat cu o lungime asupra lui Satrap, câştigătorul Derbyului. Reclamaţia depusă contra primului sosit a fost respinsă de d-nii comisari. Pr. Fetelor a fost câştigat de Valencia o prea frumoasă eapă a d-lui Rioşanu, iar al Flăcăilor de Coquin al d-lui Schlessingher. REZULTATUL TECHNIC I. Pr. Plevna 1. Pompei (Csilag), 2. Habar N’are, 3. Cucu, 4. Andronic 9 part. p. 18—11,50, 13—15. II. Pr. Dumbrava Roşie 1. Ponderevo (Csilag), 2. Fledermaus, 3. Romulus, 4. Curtici 10 part. P. 69— 24—23—60. III. Pr. Alba Iulia 1. Răduţa (Csilag), 2. Nuntaş 4 part. P. 12—11.50—15. IV. Pr. Fetelor 1. Valencia (Cockeram), 2. Lulila, 3. Marchetta, 4. Fauchon 12 part. P. 37—18—27—44. V. Marele Pr. București 1. Basma (Toth), 2. Satrap 3. Prințişor, 4. Gay Navarre 11 part. P. 182—37—26—24. VI. Pr. Flăcăilor 1. Coquin (Hoffbauer), 2. Răsboinic, 3. Frig 5 part. P. 17—12—32 VII Pr. L'alsace 1. Soare Răsare (Philips), 2. Cavaler, 3. Patoc 7 part. P. 30—19—83. (W.)