Cuventul, mai 1929 (Anul 5, nr. 1445-1474)
1929-05-05 / nr. 1449
•——poc=Q. (Continuarea articolului din pag. I-a) te integrantă din aceasta, a contribuit şi actualul ei director, vechi institutor definitiv, licenţiat în stere şi filozofie, autor de numeroase şi reputate cărţi didactice, de trei ori premiate de Academia Română ,de două ori premiate de Casa şcoalelor, un preţios şi nobil îndrăgostit al meseriei sale, stimat şi preţuit de toţi oamenii de treabă cari l’au cunoscut stimat şi preţuit de un Mihalache. O podoabă a învăţământului la o podoabă a şcolilor capitalei. Dar vai, acest om avea un cusur: fie prea multă şcoală n’avea vreme să facă şi politică, iar la partidele noastre cine nu-şi lasă şcoala pentru a face pe trepăduşul şi agentul electoral, poate fi cu stea în frunte căci nu găseşte la nimeni apărare. . Acest naiv copil al nimănui ajunsese prin minune directorul unei şcoale din centru pe care o doreau mulţi cu proptele la Ierusalim. E adevărat că avea titluri ilustre, era de o competenţă recunoscută şi era fără pată. Dezarmează asta pe cineva la noi? Ce are a face! Daia avem inspectorii şi Consiliul Permanent? Căutaţi umbra unui motiv şi ancheta e gata, iar la anchetă, las pe noi. Motivul fu găsit sub guvernul averescan. O «Academie» particulară de «bele arte», se încuibase la şcoala primară cea mai frumoasă, dar preocupările «sculpturale» ale membrilor şi membrelor, părând nu totdeauna edificatoare părinţilor copiilor şi Comitetului şcolar, acesta din urmă a cerut şi obţinut prin tribunal evacuarea «Academiei» buclucaşe, iar directorul a căpătat autorizaţia de a-i evacua. Iată motivul găsit. Directorul a scos în stradă mobilierul unei «instituţii culturale». O anchetă putea fi deci făcută, iar pentru ca aceasta să iasă precum voiau cei cari doreau direcţia şcoalei, se alege ca anchetator un domn inspector a cărui carte o ilustrase, însăşi directorul «Academiei» evacuate. Aşadar domnul inspector, (cel cu cartea ilustrată) vine dispus bine la anchetă. Şi acuma să vedem cum se face o anchetă de organele de control. Ancheta privitoare la o acţiune ordonată de Comitetul şcolar o face inspectorul fără a interoga pe nici unul din membrii Comitetului şcolar şi pe nici unul din ceilalţi colegi activi ai anchetatului. Nu poate spune totuşi mai mult decât că directorul nu sa purtat cum se cuvine» cu «Academia» (textual!). Dar odată venit în anchetă pentru scopul adevărat, trebuiau găsite capete de acuzaţie în afara mobilului anchetei. Şi găseşte în adevăr lucruri mirobolante. Iată-le: 1. Că «domnul director» trăeşte rău cu colegii săi (cu cari? căci n’a întrebat pe nici unul). 2. Că le dă din fondurile adunate de Comitetul şcolar gratificaţii de câte 1000 lei pe an (acestor colegi cu cari se poartă rău şi tuturor fără excepţie!).Să remarcăm că nu directorul ci Comitetul şcolar aprobă şi deci poate da gratificaţii, învinuirea se aduce deci Comitetului şcolar. Să mai remarcăm contradicţia între «duşmănia» lui cu colegii şi «gratificaţiile nemeritate» pe cari le dă? Ambele acuzaţii se contrazic în mod imbecil şi prima e în plus şi complect neadevărată. 3. Dar acest minunat «inspector mai aduce şi alte tot aşa de minunate acuzaţii: a) că la o reparaţie, făcută cu forme în regulă, cu aprobarea unanimă şi controlul constant al Comitetului şcolar nu s’a observat în 1926, formele prescrise de regulamentul legii apărute în 1927. (Ce trebue oare să admirăm aci mai mult, inteligenţa ori buna credinţă a organelor de inspecţie ale ministerului?) b) că acest director a împrumutat chiar din banii săi şi fără dobândă Comitetul şcolar ca să termine aceste lucrări, petru ca şcoala să nu sufere. Ei dai Aceasta e un grav cap de acuzaţie Auzi ticălosul de director să aibă obrăznicia în joc să fure, ca alţii, să mai dea şi banii lui munciţi, obţinuţi din vânzarea cărţilor model premiate de Academie. E inutil să continuăm. Am văzut cum se face inspecţia să vedem cum se judecă. Iată şi aceasta: pe aceste baze naive, imbecile, ilegale şi în contrazicere între ele, Consiliul permanent liberal, compus din vestiţii d-nii Ştefan Ion şi Valaori după ce aude şi pe «acuzat», se gândeşte 20 de zile şi-l găseşte vinovat pe el de punctele 1-3. Aşa judecă o comisie fără apel, asta e conştiinţa datoriei lor profesionale. Şi acum să vedem şi inteligenţa acestei comisii de judecată. Punctele principale de acuzaţie 2 şi 3 sunt în realitate aduse de d-lor Comitetelor şcolare. Comitetele şcolare au însă prin lege o jurisdicţie şi un control special, aşa că Consiliul permanent şi-a depăşit grav competenţa în acest caz. Am întrebat pe unul dintre cei mai de seamă jurisconsulţi ai Consiliului legislativ, competent în materie, am întrebat advocaţi celebri şi mi s-a spus: judecata şi hotărârea Consiliului permanent în acest caz e nulă de drept şi formal trebue considerată ca neavenita. De aceia fostul ministru dr. Anghelescu nici n’a aplicat-o. Am din gura însăşi a d-lui Ghiţescu, la întrebarea mea precisă şi de faţă ca martori, mărturia că cea ce s’a petrecut a fost o greşală şi o nedreptate şi că Popescu Băjenaru este absolut nevinovat şi nedreptăţit. Am comunicat toate acestea d-lui ministru şi d-lui secretar general, ambii au promis o contra anchetă obiectivă (da care nici nu mai era nevoie). Interesaţii au prins însă de veste şi au dat curs hotărârei Consiliului permanent (pe care însăşi dl-ul Anghelescu avusese scrupule să i-o aplice), în scopul de a pune pe mi-1 grijiare, care să fie cauza, nistru în faţa unui fapt împlinit. I a) Oare să lipsească bunăvoinţa Iată deci, un caz tipic de felul cum se face o anchetă, de felul care se fabrică o vină şi o acuzare de către organele de control. Şi iată cum judecă fără apel oamenii fără conştilită cărora o lege cu tâlc i-a făcut stăpâni pe situaţia şi bunul nume al învăţătorului acest umilit dar preţios apostol al neamului. Am văzut în fine cum procedează faţă de ministru, organele sale subalterne. Intr’un articol viitor sesizaţi de acest caz concret vom trece la problema generală. Dan Rădulescu Profesor universitar, Cluj 2 •SEsaas. a sufletului secat de inutilitatea definitivă a unui elan panteist. Rodul târguelilor lumei, e zădărnicie. Dă-mi vin ! Temelia scumpă a omului e zădărnicie. Numai prezenţa Celui Drag păstrează sufletul şi inima. Altminteri, ca şi inima, sufletul sterp e zădărnicie.. .•Fericirea e de a ajunge, fără ca inima să sângere, la sânaţi. Raiul, şi însetata căutare a Raiului, e zădărnicie... sTot ce trece, tu o ştii, asemenea undei, o zădărnicie... chiar încercarea de a descrie suferinţa e zădărnicie (verset 9), izolarea e cumplită. Dumnezeu e undeva, în ceruri sau în moschei ■ —dar păcatul, soarta, neantul îl întunecă. Atunci — strigătul: «dă-mi vin !» „ Evident, vinul lui Hafiz nu e întotdeauna alegoric. «Prin vin noi înţelegem, pierderea de sine», spune Hafiz. «Dă-mi vin!», adică, poartă-mă, înalţâ-mă, ucide-mă în îmbrăţişiarea ta, necunoscut şi infinit amant. Dar nu întotdeauna calmul şi beatit finea se pot căpăta prin dragostea divină. Atunci vinul Şirazului, atunci beţia întunecată a Persiei, despre care Gobineau a scris cândva pagini de justă înţelegere. După cum senzualitatea Asiei e pudică şi depărtată, deosebită de senzualitatea europeană al cărei scop e însăşi experimentarea ei, satisfacerea imediată şi egoistă — tot astfel beţia asiatică e specifică şi diversă de cea europeană. O comparaţie va lămuri, atât cât poate lămuri o comparaţie. Grecii antici beau pentru a gusta farmecul lent şi ascendent al intoxicaţiei. Voluptatea o culegeau treptat, o amplificau, o adânceau. Prin experimentarea unei pasagere situaţii privilegiate, rupte de durerile lumeşti sau de întrebările fără răspuns — Grecii obţineau acele ceasuri de relativă dar concretă beatitudine, balsam sufletului lor izolat, neputincios de a lua contact real (creştinesc) cu Absolutul. Dimpotrivă, persanii nu tind în beţie decât la final, la acel final incon-_ştient, vegetal, obscur — când forţele sufletului renunţă la funcţiunile lor, renunţă să chinuie. In beţia persană e o accentuată dorinţă de evacuare a sensibilităţii, a fenomenalităţii în genere- Se înţelege, deci, de ce vinul e pentru poeţii persani aleanul durerilor erotice sau mistice. Când sufletul e sterp şi când senzaţia sterilităţii doare — e preferabilă intoxicaţia. Acesta e vinul propriu. Din orientarea diversă a beţiei — estetic-senzuală la Greci, metafizică la Persani — se pot obţine interesante rezultate. Deasemenea, din înţelegerea problematicei cărnei în Asia, Persia exprimă mult prin carne — dar ea nu se descoperă decât Celui Drag, om sau Dumnezeu, şi numai lui. Dealtfel, raporturile dintre dragostea trupească şi cerească sunt tot atât de nedesluşite pentru cei ce nu se pricep în rosturile vieţii religioase — chiar în mistica occidentală. Cazul Stei Tereza. Există, însă, un poem ebraic mult cunoscut şi mult gustat în Europa, deşi sufocat sub tâlcuiri alegorio-teologice. Se numeşte «Cântarea Cântărilor». El sugerează minunat posibilitatea de a experimenta pe tărâm uman şi suprauman, aceiaşi frază, aceiaşi poruncă: «Sărută-mă cu sărutarea gurei tale!». Strigătul acesta de sinceră carnaitate poate fi şi s strigătul sufletului însetat de dulceaţa speranţei cereşti. Nu e vorba de interpretare simbolică, de joc alegoric, de cabală. E experienţă — şi într’un caz, şi în celalt. Atât numai, că majoritatea oamenilor nu pot striga decât prin trup. Nu e nici o ruşine... Pentru Hafiz, vinul se află şi in cupăt şi în ceruri. Duşmanii lui sunt acei sacerdoţi ai Legei, cari interzic libera degustare a lui Dumnezeu în afară de litera Coranului şi alinarea pustiului prin vin-Eu, să renunţ la rubinul buzelor iubite, la pupa-mi ! Iertaţi-mă, evlavioşilor; doctrina mea e diferită! (26, 6). Bea deci ! Oricine a văzut unde se sfârşesc toate lucrurile şi-a încălzit sufletul de cum a apucat paharul proaspăt (67, 8) Imbată-mă într’atât însă să ajung să nu mai ştiu cine păşeşte în visurile mele... (43, 4) Ceasul e acum al vieţei, al nepăsării şi al dulcilor desfătări cu vin (15, 4) Dă-mi să beau, te voi învăţa tainele Destinului, îţi voi spune ce obraz îmi arde sufletul şi care e parfumul ce mă îmbată (27, 3) Când durerea se vesteşte de departe, cheamă vinul. Vindecarea e sigură, şi leacul izbândeşte într’o clipă (35, 3). Nenumărate sunt Ghazelele (printre ele No. 17, 18, 48) şi Rubayatele No. 2, 5, 6, etc.) închinate vinului. De cele mai multe ori, Hafiz exprimă deziluzia în dragoste, tristeţea sufletului cuprins de acetia sau obsedanta Iii teroare a zădărniciei. Ghazelul 5 e unul dintre cele numeroase şi traductibile poeme- Ridică-te dă-mi cupa şi toarnă-mi să beau ! , Moarte sunt grijile noastre — moarte memoriei lor !..Toarnă-mi să beau! Şi minunează-te cum le îngroapă, vinul, toate aceste zădărnicii... Dar Hafiz e departe de a fi poetul vinului — ceresc sau lumeţ. Sufletul lui e devastat de dragoste, de patimă, de beatitudine nostalgică şi de întrebări — anevoie se lasă prins în formule. Nu e nici mistic nici beţiv, nu e nici gânditor nici trubadur. Sufletul şi geniul său e străbătut de revelaţii, de emoţii, de gestaţii diverse. Mai presus de toate, însă, Hafiz e poetul dragostei- Pe acesta încă nu L'am cunoscut. Şi pe acesta îl adoră Asia. La hotarul dintre lumină şi umbră, poemele lui Hafiz se alcătuiesc în versuri cu vedenii, cu păliri, cu despletiri de suflet. Feminitatea aceasta nuanţată şi palidă, alături de robustă inspiraţie şi verticală atitudine în faţa Destinului — constituie geniul lui Hafiz din Shiraz. Calcutta, 11 Aprilie. Mircea Eliade A APARUT No. 183 cu următorul sumar: Pagini din literatura contimporană: «Cine poate ştii?...» un act de Roger Ferdinand. Caleidoscopul vieţii: Tipul nou al femeii americane. La ordinea zilei: Casa cu stafii. — Există fantome? (Anchetă noastră). Nuvelele de acţiune: «Desordinea din baie», de Arthur Morisson. Clipe din viaţa celebrităţilor: Thiers şi laknia de morun; Mă cunoşti, Al? Să ne înveselim; Săptămână umoristică. Ce trebue să ştim: Reflectoaredin lumea artelor; Buletinul literar; De la lume adunate; Descoperiri şi curiozităţi; Femeea şi căminul ei; Ecranul animat; Inșiră-te mărgărite; Sporturile; Cimilituri, etc., etc. CRIZA VITICOLA şedinţa comisiei interimare a sectorului Hamen Sindicatul Tio Panda cere demisia d-lui Iiaroilid Anarchia în regimul spirtoaselor adus pe producătorii cinstiţi în situaţia de a sta cu mărfurile lor nevăndute, în timp ce fabricaţiunea clandestină, a inundat ţara cu produsele ei otrăvitoare. D- O. Garoflid, a promis podgorenilor ameliorarea situaţiei lor, care în loc să meargă spre îmbunătăţire se agravează pe zi ce trece. Sindicatul viticol din Panciu, unul din cele mai importante din ţară, exasperat de lamentabila situaţie creată podgorenilor prin extinderea plantaţiunilor de vii la şes, a cerut d-lui Garoflid să se demită din demnitatea de preşedinte al Uniunei sindicatelor viticole. Iată scrisoarea pe acest sindicat a adresat d-lui Garoflid: Domnule Preşedinte, Pe baza procesului verbal încheiat în ziua de 2 Aprilie crt., în şedinţa ţinută la Panciu, între membrii sindicatului din Panciu şi cel din Tifeşti, suntem obligaţi să vă facem prezenta adresă Punctul cardinal către care tinde de ani de zile mişcarea podgorenilor din ţară este cucerirea legilor de reglementare a replantărilor de vii la şes şi deal şi legea de protecţiune a viticulturei. Noi am sacrificat pe bătrânii noştrii conducători, ca d. C. Iarca şi neuitatul Nicoleanu şi alţii, socotind că acest dureros sacrifiu este cerut de interesele cauzei şi reuşita unei cauze mari, poate cere sacrificii aşa cum realizarea idealului unui neam, cere sacrificii de sânge în războiu. V-am aclamat ca preşedinte, socotind că întrupaţi mai bine decât oricare altul realizarea doleanţelor noastre, pe care le trâmbiţăm de ani de zile. Ne-a îngrijorat însă, înainte de sărbători, slaba atenţiune ce Uniunea a dat pregătirei terenului pentru realizarea acestor legi, ne-a alarmat apoi mai greu publicaţia gazetelor, în care se arată lista proectelor legi, ca se vor lua în cercetare de către parlament în sesiunea actuală, listă în care viticultura este cu totul ignorată, contrar tuturor aşteptărilor noastre. Noi întrebăm acum, cu adâncă înactualului guvern şi în special a d-lui ministru Mihalache? Dar noi ştim că ne bucurăm de întreaga bunăvoinţă a d-lui ministru Mihalache şi cunoaştem dorinţa sa de a ne trece proectele de legi, ce ne-ar reorganiza viticultura, azi în tristă debandadă. b) Oare Uniunea noastră, să nu aibă proectele necesare studiatei Ar fi aceasta o justificare, care ar compromite iremediabil actualul Comitet al Uniunei, cu atât mai mult cu cât există un anteproect depus de dv. în Senat acum vre’o doi ani, un alt anteproect studiat de Gh. Cipăianu, ca ministru, altul publicat în broşură de Uniune, acum un an. c) Cauzele mai sus fiind exclusa, s’ar acredita versiunea că bunfivoinţa dv. ar fi neutralizată de presiunile ce suferiţi la Sindicatele Agricole. De pe timpul regretatului ministru Costinescu, s’a încercat introducerea unui proect de lege asupra reglementărei replantărilor. S’au ridicat atunci agriculturei şi proectului căzut. Noi ştiam că iteresele noastre, cu acele ale agriculturei se încrucişează şi se ciocnesa Noi cunoaştem precis, limbajul pe care îl ţine de deputat Lucasievici, la sindicatele agricole, contra noastră. Noi cunoaştem atmosfera neprielnică nouă, în care dv. lucraţi cu Sindicatele agricole, zi cu zi. Şi cu acelaş cavalerism deschis cu care v-am provocat în adunarea generală a Uniunei noastre la 17 Februarie trecut, spre a sparge echivocul şi a vă clarifica atitudinea faţă de noi, vă rugăm azi, pentru a doua oară, să ne explicaţi deschis situaţia în care se află cauza noastră viticolă şi posibilităţile dv. personale, de a ne aduce la îndeplinire doleanţele noastre. Coarda aşteptărilor noastre este prea întinsă, ca să mai găsim formule diplomatice, şi de frică ca această coardă să nu plesnească, vă rugăm, d-le Preşedinte, să ne scoateţi din dubiul în care ne aflăm. DE LA OAMENI MARI AŞTEPTAM GESTURI MARI Dacă dv. aveţi convingerea că puteţi realiza doleanţele noastre, mergeţi înainte. Dar dacă însuşi dv. aveţi dubiul, de a putea rezolvi greaua problemă de a împăca capra şi varza, şi că numărul mai mari de voturi ale agricultorilor v’ar influenţa mai mult decât numărul mai mic de voturi ale viticultorilor, atunci faceţi gestul eroic, de a ne lăsa deschisă calea să alegem drept conducător, un podgorean, care să nu aibă de apărat decât numai viticultura. Cred că ar fi nemerit să convocaţi la Bucureşti, toate sindicatele Viticole şi să ne luminaţi asupra situaţiei-Numirea Comisiunii la Ministerul de Finanţe destinată să elaboreze marea lege a băuturilor alcoolice, ne arată iar, că problema noastră viticolă este la o mare răspântie şi că noi trebuie să fim acum mai atenţi ca oricând şi apărarea noastră să fie încredinţată în mâini destoinic. Nu uitaţi, d-le Preşedinte, că la Panciu, v’am făcut la 3 octombrie 1926, o primire de rege nu de ministru, atunci când ne-am agăţat multe speranţe de dv. şi ca atare avem dreptul acum, să vă cerem o lămurire cinstită, fără supărare, atunci când sămânţa îndoielilor a încolţit în sufletele noastre. In alt ordine de idei, vă rugăm să ne comunicaţi ce măsuri de apărare aţi luat faţă de d. Anastasiu din Arad, care cade victimă datoriei sale şi faţă de care, credem, că avem datoria morală de a ne solidariza. Apoi, dorinţa mulţimei de aci, este ca creditul agicol să se înfiinţeze, să fie cu totul deosebit de creditul viticol. Nouă ne este frică de această tutelă, deşi suntem datori să ajungem la cea mai deplină armonizare a întregei producţiuni din ţara românească. Primiţi, vă rugăm, d-le Preşedinte, asigurările celei mai deosebite consideraţiuni. Preşedinte, (ss) Ad. Căpăţână. Secretar, (ss) Const. Bitu Deocamdată, afacerea e — precum se vede — strict profesională. Acuzaţiile cai se ridică însă în potriva sindicatelor agricole în genere sunt prea grave, pentru ca chestiunea să nu aibă, într’un fel sau altul, urmări. RAPID Programul pentru Sâmbătă București 396. Orele 17: Orchestra 17,50: Știri. 18: Concert vocal. 18,25: Săptămâna artistică europeană. 18,40: Orchestra. 21: Orchestra. 21,45: D- O, Topârcennu lectură. 22: Concert vocal. 22,40: Presa. 23: Dans.Bratislava 254. Orele 17,30: Din Praga. 18,30: Teatrul 19: Pentru copii. 20: Serată veselă 23,25: Muzică de dans. Praga 343. Orele 17,10: Pentru doamne. 17,30: In onoarea generalului Stefanik. 18,40: Pentru lucrători. 20,45: Conf. 23,25: Concert cu muzică populară. Neapole 333. Orele 18: Orchestra. 21,55: Cronica portului- 22,02: Opera. Barcelona 350. Orele 19,30: Orchestră. 20,10: Sextetul postului. 23,10: Concert. 24,05: Din Madrid. Londra 358. Daventry 1562. Orele 19,30: Concert de soprană. 19,15: Pentru copil- 20,40: Concer de pian. 21,80: Fanfară militară. 23,35: Cabaret. 0,35-2: Dans. Berlin 475. Orele 17,30: Gramofon. 18: Concert din Bach. 19,10: Conferinţă militară. 20: Conferinţă arheologică. Viena 519. Orele 17: Radiofotografii. Concert de după amiază. 20350: Conferinţă. 21,10: Teatru. Orchestra Geiger. Budapesta 554. Orele 13,05: Orchestră de ţigani Pertis Ienö. 19: Gramofon. 21: O piesă de studio. 23,30: Concut de orchestră cu muzică uşoară. Discuţia in jurul pavarei şoselelor pânâ la cealura de tenul Membrii comisiunei interimare a sectorului I (galben), s’au întrunit în şedinţă publică, ori la ora 5 de. sub preşedinţia d-lui Dem. Dobrescu, asistat de d. I. Roban, secretarul general. Luându-se în discuţiuneavarea şoselelor situate dincolo de raza oraşului şi până la Linia fostelor forturi, d. Dem. Dobrescu, spune că cu toate că aceste şosele prin legea drumurilor şi legea specială a Municipiului, sânt în sarcina statului, sau a prefecturei de judeţ, totuşi în vederea utilului se poate preciza chestiunea de drept, şi Primăria să contribue cu o sumă, la pavarea şoselelor. D. col. Marin Somescu, susţine că este datoria Statului, de a participa la sarcinile de întreţinere, a şoselelor radiale, vecinale, judeţene etc. Dacă primăria nu dispune deocamdată de fondurile necesare, deoarece se prevede un excedent bugetar pe anul 1928, excedent care va fi repartizat în luna Iulie sau August, urmează ca până la această dată, primăria va contracta un împrumut temporar la casa de depuneri, sau prefectura de județ să execute lucrarrea, urmând ca primăria să-i restituie cota, la timpul cerut de lucrări. D. D- Niculescu, crede că înainte de pavarea şoselelor, din afară de raza oraşului, ar fi mai necesar pavarea sau şoseluirea stradelor din interiorul oraşului. D. dr. Deculescu, prefectul judeţului Ilfov, explică obligaţiunile organelor administrative judeţene, faţă de şoselele ce-i aparţin. Dacă municipiul înţelege necesitatea pavărei şoselelor, atunci trebue să contribue băneşte la această lucrare*. In caz contrar, dacă municipiul preferă executarea altor lucrări, atunci d-sa, nu poate decât să-şi exprime regretul, de a nu-i fi fost înţeleasă intenţia. După ce discuţia continuă, între membri comisiei interimare, în contradictorie, în concluzie d. Dem. Dobrescu, cere răgaz de câteva zile, în care timp continuând tratative cu casa de depuneri şi banca Naţională, se va vedea între timp posibilitatea obţinerei unor împrumuturi. Şedinţa se ridică, la ora 8 seara, şedinţa comisiei interimare a sectorului 111 (albastru) Membrii comisiei interimare a sectorului III (albastru), s-au întrunit ori seară la ora 5, în şedinţă publică sub preşidenţia d-lui Chiriţă Vasilescu, asistat de d. V. Constantinescu, secretar. „D. Manole Constantinescu, arată mersul lucrărilor făcute la Sanatoriul Techirghiol. ■ D. Andrei Ionescu, cere cu insistenţă să se trimeată copiii de şcoală şi la munte. Comisia a hotărât să se formeze o comisiune, din d-nii: Andrei Ionescu, Gogu Rusu, pentru organizarea serbărilor la cimitirul Ghemcea. S-a hotărât anularea expropriere! terenului din str. Radu Vodă, pro-, prietatea d-lui avocat Rădulescu Durnea. După ce se mai discută chestiuni edilitare, şedinţa se ridică la ora 8. ----------«lOXXXOO----------- 0 Adunarea generală de geografie Aseară la orele 5 s’a ţinut, în aula «Fundaţiei Carol», adunarea generală a «Soc. regale române de geografie», sub preşidenţia principelui regent Nicolae, asistat de d-nii Al. Tzigara-Samurcaş şi Oromolu. D. E. OŢETBUIŞANU a făcut o interesantă comunicare asupra iernei anului 1928—1929. D-sa a spus că oridecăteori a fost o slăbire a circulaţiei atmosferice, am avut ierni grele. Acest lucru s’a întâmplat şi în iarna care a "trecut Din cauză că, anul", acostă, curentul Gpolfstream a freviat din poziţia să, gheţurile pertare au coborât spre Sud mai iult ca de obicei, fapt care a adus temperaturi scăzute. De asemenea scăderea paterei de radiţie a soarelui, în mod temporar, poate influenţa asupra atmosferei aducând ierni grele. D. AL. TZIGARA-SAMURCAŞ a făcut o comunicare despre influenţa mediului geografic asupra artei româneşti. D-sa a susţinut că solul are şi el o influenţă asupra manifestărilor de artă, dar că partea principală în aceste manifestări rămâne tot sufletul. La noi, arta este şi nu este un produs al solului. Acolo unde pământul a fost roşiatic , s’a dat naştere ceramicei, unde a fost păduri am avut frumoase lucrări în lemn. Fără îndoială că în aceste produse de artă a intervenit şi sufletul poporului nostru. Caracteristica artei româneşti este varietatea culorilor. Dela toate popoarele care au trecut pe pământul nostru, românul a luat câte ceva din arta lor, dar a știut să pună sufletul său dând produselor de artă un caracter de originalitate. D. MANCIUNEA a vorbit despre basinul Tărcăului. D. OROMOLU a făcut apoi darea de seamă asupra mersului șoc. în anul 1928, care s’a aprobat S’a aprobat, de asemenea, importul cenzorilor și s’a dat descărcare gestiunea comitetului. Explozie pe un vapor turcesc Constanţa 3. O puternică explozie s-a produs în camera maşinelor a vaporului „Angora” sub pavilion otoman pe când acesta traversa canalul Mitilene. Mecanicul şi doi focari au fost ucişi. Cerând ajutor prin radio un vapor de salvare a fost trimis de la Constantinopol care a remorcat vasul avariat aducându-l în port. SPORT formaţiile echipelor care joacă mâine Cluj: Satmari; Doci, Chifor, Ghilezan, Bradea, Baba; Huniade, Istvanfy, Marshall, Giurgiu, Cipcigan. Ploeşti: Corvin; Lang, Dragomirescu, Muller, Popescu. Anastasescu; Mieluţă, Nemeş, Dumitrescu, Frunzescu, Curna. Bucureşti: Fesei; Bucşa, Simsinoviei; Borbil, Wetzer II, Russen, Dobo, Melchior, Fopescu, Nicolaescu, Fronic. Bucureşti B; Zauber; Botescu, Georgescu, Pavelescu, Pipa Weiss II; Niculescu I, Niculecu II, Iordăchesc Kroner, Cristescu. ECHIPA IUGOSLAVIA Mihelcici; Ivcovici, Belzlin, Arsenievici, Premil, Gheorghevici, Marianov, Hitrec, Porsko, Ghendric, Giller. COMUNICAT ? In şedinţa de Miercuri 1 Mai, comitetul Moto-Clubului Român a decis închiderea înscrierilor cu simplă intrare în cursa de coastă pe muntele Păduchiosul care se va alerga irevocabil în ziua de 10 Mai. Pentru cei întârziaţi M. O. R.-ul a lăsat termen de înscriere până astăseară la ora 20, cei ce doresc a-şi prezenta adeziunile urmând să plătească taxa dublă. Iată înscrierile înregistrate până în prezent: Categoria 250 cmc.: Gheorghe Nadu, Guzzi; Marin Moraru, Ariel; Hans Turmus, D. K. W. Categoria 350 cmc; Marin Moraru, Ariel; Robert Panek, Diamant; Petre Assan, H. Davidson; Stefan Bonciulescu, Sarolea; Wilhelm Appel, B. S. A. Categoria 500 cmc; Marin Moraru; Grabani, Sarolea; Alexandru Baer, Sarolea; I. Martini, Sarolea; Gheorghe Nadu, Guzzi. Categoria Nelimitat: , Gheorghe Nadu, Guzzi; Cristo Stoyanoff, Sa rolea; Basile B. Assan, H. Davidson. Motociclete cu ataş.; Categoria Nelimitat. Alexandru Baer, Sarolea; Iosef Wackernell, Harley Davidson. Arestarea unor spioni in franţa Strasbourg, 3 (Rador). Doi indivizi dintre cari unul german au fost arestaţi. Ei încercaseră să obţină o schemă sau câteva piese ale unei noui arme franceze, de curând ieşită din atelierele militare ale statului. Arestaţii au făcut mărturi siri, O precizare Intr’un număr trecut al ziarului nostru, ara întrebat F. S. S. R.-ul dacă are cunoştinţă că d. căpitan Medeeanu a ridicat, fără chitanţă, o sumă de aproape 60 mii lei dela matchurile bulgaro-române. Punem întrebarea, afirmând că membrii ai comsiei financiare se plâng în public că nu au chitanţe, şi că putem da nume. Deoarece d. Medeeanu s’a ostenit să vină la redacţie, pentru a ne cere precizări şi cum noi nu iam adus nici o vină, suntem gata să dăm pe această cale o lămurire. Faţă de un redactor al nostru, şi faţă, de martori, d. A. Rosenberg, oficial în F. S. S. R., s’a plâns că d. Lucescu, e disperat, neavând chitanţe pentru sumele ridicate de d. Medeeanu. Restul afirmaţtiilor cu privire la d. căpitan Medeeanu, făcute de d. Rosenberg, nu interesează publicul. Atât în ceeace priveşte pe d. căp. Medeeanu. Restul, menţinem ceea ce au spus: s’a furat!... . • Hippism FLOREASCA - ZIUA XI SAMBATA 4 MAI a. o. ^ ; FAVORITII NOSTRII H’CAPUL CERNA: Babetta, Curtiei, Mufti, (surp. posib. Moș Teacă). , PR. BĂLĂRII: Dehogyisnem, Fa doi. #' PR. OITUZ: Friponne, Gobe. PR. SIGNOR: Nuntaș, Ghazi. ' PR. NEAJLOV: Cimpoi, Kobold. Habitus. | PR. DOAGA (gard.): Bertrand, Galiba. 1 PR. BARSZA (trap): Karneval, Cont-Folies, Barmaid, (Iov. Végré). ! i PR- TRAC (trap.): Kino KiimguL Bruma, Zerline, Ofelia, Blanka. REPRIZA II: Fag, Jakab, Tombola, Fuga, Madar. (Wr.y SPECTACOLE Teatre OPERA: Mireasa vândută. NAŢIONAL Matineu: Meşterul Manole; seara: Papagalii, REGINA MARIA: Topaze. TEATRUL ALHAMBRA: Viaţă e frumoasă. CARMEN SYLVA: Intrigă şi amo.. Cinematograf ODEON: Diana. , CAPITOL: Vila Falconieri. • SCALA: Păţania unui reporter şi revista Paştile calului. TRIANON: Cântăreţul de jazz. ELITE: Moulin Rouge. SELECT: Vipera şi Napoleon şi Josefina. EFORIA: Uraganul. LIPSCANI: Văpaia tinereţii. MARNA: Femeile nebune. VOLTA BUZEŞTI: Eu sunt Suzl Saxofon. ' »NI I- , .r. -«.« i’î