Cuventul, mai 1929 (Anul 5, nr. 1445-1474)

1929-05-12 / nr. 1455

Serbările Unirei­ii naţionale ----opere poo— —­i Serviciul religios. Asistenta. Cuvântările După amiază, la ora 4, s-a deschis, în palatul „Cercului Mi­litar”, expoziţia de artă şi ţesă­turi naţionale organizată sub pre­­şidenţia d-nei Marilena Sever Bocu. In asistenţă am notat pe d-nii: Iuliu Maniu, Al. Vaida Voevod, I. Mihalache, V. Madgearu, Se­­­ver Bocu, Pan Halippa, Voicu Niţescu, membri ai guvernului; d-nele Alexandrina Cantacuzino, Mihalache, Iunian, Madgearu, Răducanu, Marilena Bocu, Voicu Niţescu, Halipa, Samuza Alimă­­inişteanu, Lucia şi Ortansa Cos­­ma, Perticari, Rusu-Şirianu, Cos­­co, Lia Brătianu, Nicoleanu, Ni­­culescu-Dorobanţu, Coculescu, O­romolu, Panaitescu, Popescu, Co­lette Plagiano, Pia Alimăniştea­­nu, Maria Baiulescu, Silvia Da­vid, Bârsan, principeesa Ghika, Pop, Eugenia Demetrescu, Cihos­chi, Maria Ciupeanu, Fărcăşanu, Petrica, Sofia Imbroane, d-nii ge­nerali Panaitescu, Nicoleanu şi D. popescu, Dem. Dobrescu, prima­rul municipiului, maior Angheles­cu, primarul sectorului Verde, etc. etc. SOSIREA M. S. REGINA MARIA La ora 4 şi luni, a sosit M. S. Regina Mar­a însoţită de M. S. Regina Elisabeta a Greciei şi de A. S. R. Principesa Elena-mamă şi d-nele de onoare Simona Laho­­vary şi Mavrodi.­­ Oaspeţii regali au fost primiţi­­ cu „Imnul regal" intonat de mu­jica reg. 4 roşiori. La intrarea în sala de expoziţia M. S. a fost­­ întâmpinată de d. Iuliu Maniu,­­ preşedintele consiliului de miniştri [iCE CUPRINDE EXPOZIŢIA * Expoziţia cuprinde admir­abile­­ţesături şi obiecte de artă româ­­­nească din toate provinciile ţării. Se remarcă în deosebi splendide ,cusături şi ţesături naţionale ex­puse în standul Banatului de sub conducerea d-nei Marilena Bocu, ţesătoria „Pria” din Răşinare, U­­niunea industriilor casnice, Casele naţionale, şcoalele de industrie casnică de sub conducerea d-nelor Petrică, Georgescu, Grigorescu şi Niculescu-Frunzeanu; apoi lucră­rile expuse de d-nele Arghir, Col­laro, Cosco, Fărcăşanu şi Slănină; apei ale şcoalelor complimentare şi ale societăţilor: „Paiajenul”, „Albina” „Românca” etc. etc. In tot timpul cât M. S. Regi­na Maria şi augustele însoţitoare au vizitat expoziţia, corul soc. „Hora”, sub conducerea d-nei şi d-lui Juarez Movilă a cântat fru­moase arii naţionale.­ ­ La ora 5 şi jumătate, oaspeţii regali şi suita­, împreună cu mem­brii guvernului au plecat spre „Parcul Carol” spre a asista la deschiderea expoziţiei de artă ve­che românească organizată de doamnele Anna Lahovary şi Pia Alimănişteanu. M. S. Regina a admirat și s-a interesat în­dea­­proape de toate splendidele lu­crări expuse. Ceremonia vevci­­tLuatul Cotroceni Joi dimineaţa a avut loc în cur­tea Palatului Cotroceni, sf­inţirea şi distribuirea celor 166 drapele vaui a­­le regimentelor armatei române. In curtea palatului, au luat loc de legaţiunile regimentelor, cu coman­danţii respectivi, purtând drapelele cele noui. Deasemenea, alte delega­­ţiuni, purtau vechile drapele, care au împlinit 26 ani de Serviciu. Se aflau prezenţi la solemnitate, toţi generalii din garnizoană, inspec­torii generali şi comandantul corpu­­lui II armată. Deasemenea, d. general Cihoschi, ministrul de război, cum şi ataşaţii militari ai puterilor streine. La orele 9.30, sosesc în Curtea Pa­latului M. S. Regele Mihai I, M. S. Regina Maria, A. S. R. Principesa mamă Elena, Regele şi Regina Gre­ciei, împreună cu doamnele de onoa­re, A. S. R. Principele Niculae, înalt Regent şi A. S. R. Principesa Ilea­na. Slujba religioasă, a fost oficia­tă în biserica Palatului după care Principele Niculae, luând cuvântul, a arătat importanţa solemnităţii, în­credinţând apoi fiecărui regiment noul drapel. Vechile drapele au fost depuse la muzeul militar din Parcul Carol. Varşovia, 10. (Rador). — Marţi 7 Mai, Ministrul Poloniei la Berlin, d. Knoll, s-a dus la Ministerul de ex­terne al Reichului, unde a protestat împotriva evenimentelor petrecute la Oppeln, în cursul cărora mai mulţi supuşi poloni au fost bătuţi, răniţi şi insultaţi. D. Knoll, a cerut pedepsirea vinovaţilor, precum şi satisfacţie şi in­demnizaţii, pentru victime. Ca răspuns la această intervenţie, din partea Ministerului de externe al Reichului, s-a comunicat Ministrului Poloniei, că d. Lukaschek, primul-pre­­şedinte al provinciei Suleziei, a expri­mat d-lui Beuthen, Consulul General al Poloniei, regretele Guvernului, pen­tru evenimentele petrecute la Oppeln, precum şi că şeful poliţiei din Oppeln, bănuit că nu a dat dovadă de vigilenţă şi abilitatea necesară, a fost scos din funcţiune. Deasemeni, au fost transfe­raţi în alte slujbe, doi ofiţeri de po­liţie, găsiţi vinovaţi. Vinovaţii au fost găsiţi şi arestaţi fiind daţi în judecata Tribunalului, spre a li se aplica pedepsele de rigoare. Chestiunea indemnizaţiilor ce urmează a se acorda celor lezaţi, rămâne încă deschisă. fl Expoziţia Tran­silvaniei Cu ocazia serbărilor aniversare ale­­ unirii Ardealului şi Banatului cu Româ-A­nia, s-a organizat în localul Muzeului* Arhivelor Statului o expoziţie a Tran­silvaniei, ce se va deschide Duminecă 12 Mai, ora 11 dim. Expoziţia cuprinde stampe (vederi, costume, portrete, mo­numente), hărţi şi planuri vechi, pri­vitoare la trecutul acestor ţinuturi ro­mâneşti. In acelaş timp se va inaugura secţia Bucureştii-vechi a Muzeului Arhivelor, cuprinzând stampe şi planuri privitoare la trecutul capitalei României. Toate stampele, hărţile şi planurile expuse fac parte din colecţia cunoscu­tului muzeolog şi amator de artă d. G. Olszewski. Conferința experţilor •— cac=r.|jjj=109---­Paris 18 (Tel- part.). — In şedinţa de astăzi a experţilor aliaţi, Dwwn Moung a făcut un raport al trata­­tivlor dintre el şi dr. Schacht. După aceasta experţii aliaţi au decis să roage pe delegatul englez Stamp, care după cum se ştie este însărci­nat cu întocmirea raportului final să se pună în legătură cu dr­ Scha­cht pentru a trege în raportul fi­nal rezervele germane. După termi­narea lucrărilor de redactare, ceea­­ce se va întâmpla Sâmbătă, dele­gaţii statelor creditoare se vor în­truni din nou spre a se consfătui a­­supra raportului final, asupra dorin­ţelor fiecărei delegaţii şi asupra re­zervelor germane. CE ANUITATE POATE PLATI GERMANIA Paris iB (Slad©r)« — Zia­rele constată că Reichul, care după părerea utiani­­srsă a experţilor, putea să plătească 2=200 milioane mărci şi căruia cî, Yctsng iî oferă să nu plătească de­­cât 2.050 milioane, ar pu­tea foarte bine să plăteas­că 2.000 milioane, cifră care să-i asigură o mare e­­conomie asupra ajustăței prevăzută de planul Da­wes, fixată la 2.500 milioa­ne mărci. Anglia învinge fran­ța la MMi Paris 10 (Radar). — Mat­­chul de football dintre An­glia și Franța, a fost câști­gat de echipa engleză, cu 4—1. D. Venizelos la Atena Atena 10 (Rador). — D. Venizelos s-a înapoiat la Atena- Camera și Senatul au fost convocate pentru ziua de 13 Mai. CU VAN I­UL Ziua eroilor Solemnitatea de la niroşeşti Serviciul religios. Cortegiul. Discursurile inaitului Regent Buzdugan şi al d-lui gen. Cihoshv Joi 9 Mai, cu prilejul zilei eroi­lor, a avut loc la Mărăşeşti o im­presionantă serbare. Din Bucureşti au plecat trei tre­nuri speciale. In primu­l an plecat parlamentarii în frunte cu d-nii St­ Ciceo Popp preşedintele Came­rei şi Tr. Bratu preşedintele Sena­tului, cu invitaţii. In al doilea tren au plecat româ­nii din America, cari au fost pri­miţi în gara Mărăşeşti, cu o caldă manifestaţie de simpatie. Prefectul judeţului Putna, d. loan T. Ion şi primarul Mărăşeştilor d. Manoliu au urat oaspeţilor bun venit. In numele oaspeţilor a răspuns d. Roman Mihail, mulţumind pentru primirea făcută. În al treilea tren au sosit înalţii Regenţi Patriarhul Miron, d. G. Buzdugan, apoi, preşedintele consi­liului de miniştrii cu membrii gu­vernului, corpul diplomatic străin cu ataşaţii militari respectivi, d-nii generali Presan, Cihosky, Popovici Urgeanu, Mitropolitul Gurie al Ba­sarabiei, etc. etc. Primarul Mărăşeştilor a urat înaltei Regenţe bun sosit, oferind tradiţionala pâine cu sare. CORTEGIUL La orele 11 s’a format în faţa Primăriei din Mărăşeşti un corte­giu deschis de preoţi în odăjdii. Urmau drapelele corporaţiunilor, invalizii, văduvele şi orfanii de răsboiu, consiliul comunal, muzici­le şi trupele din garnizoană, şcoli­le, etc. etc. Un consilier comunal purta, pe o pernă, Crucea de răsboiu a Mără­şeştilor. După sosirea trenului regal, s’a format în gară un cortegiu având în frunte pe înalţii Regenţi, ur­maţi de preşedintele consiliului, membrii guvernului, corpul diplo­matic, parlamentarii, şi invitaţii sosiţi cu trenurile speciale. SERVICIUL RELIGIOS In faţa mânăstirei neamului, s-a înălţat un altar cu o tribună. Ser­viciul religios a fost oficiat de cle­rul local. Patriarhul Regent dr. Miron Cristea, înconjurat de Mitropoli­tul Gurie al Basarabiei şi Episco­pul Lulian Triteanu, a făcut ruga de deslegare. In tot timpul, muzica a intonat UITM «Eroului necunoscut»* Solemnitatea a luat sfârşit la ora 1 d­­a­care aţi luptat, v’aţi făcut datoria cu deplină credinţă, întăriţi şi înălţaţi din măreţia faptei voastre, camarazii şi urmaşii voştri vor sta de veghe la datorie şi îşi vor face-o. Fiţi liniştiţi şi o­­dihniţi în pace şi în glore. CUVÂNTAREA D-LUI GENERAL CIHOSKI D. general Cihoski ministrul răz­boiului a ţinut apoi o cuvântare impresionantă, în care a evocat, măreţia marei bătălii de la Mără­şeşti, unde s’a sfărâmat reputaţia unuia din cei mai mari generali i­­namici. Armata română s’a acoperit de glorie şi a aşezat Mărăşeştii în pa­ginile glorioase ale istoriei noastre. D. general Cihoski a sfârşit ară­tând solemnitatea momentului care conchide cu aniversarea celor zece ani de la unire. IN NUMELE FIDAC-ULUI D. REISSDORFER, trimisul spe­cial al Fidac-ului, a adus omagiul recunoştiinţei din partea foştilor combatanţi luptătorilor români cari s’au sacrificat pentru cauza libertăţei IN CRIPTA EROILOR Asistenţa a vizitat cripta eroilor. D. Iuliu Maniu preşedintele con­siliului de miniştri a depus o co­roană în numele guvernului. De a­­semeni s’au depus coroane în nu­mele adunărei deputaţilor, Sena­tului, Fidac­ului şi românilor ame­ricani. A urmat apoi defilarea trupelor, după care asistenţa a vizitat câm­pul istoric. Cele trei trenuri speciale s’au înapoiat seara în capitală. ZIUA EROILOR IN CAPITALA Serviciul religios La moraianiui eroului necunoscut Ziua eroilor s’a săbă­torit Joi în Capitală, prin solemnităţi la mormântul eroului necunoscut şi la toate cimitirele din Capitală, unde se găsesc mormintele eroi­lor­ La ora 11 a. m- a avut loc, so­lemnitatea la mormântul «erou­lui necunoscut» din parcul Ca­rol ! Au luat parte, elevii şcolilor primare din Capitală, Comitete­le breslelor şi corporaţiunilor din Capitală, Soc- Apărătorii Patri­ei, ofiţerii de rezervă- ASISTENŢE Solemnitatea s’a făcut în pre­zenţa d-lui Vaida Voivod, minis­tru de interne; Voicu Niţescu mi­nistrul Ardealului, D. R- Ioani­­ţescu, subsecretar de stat la mi­nisterul de interne; general Ne­­greanu, generalul Manu, Dem- Dobrescu primarul municipiului T- Tănăsescu, deputat; col. Slă­­vescu, Cizech, directorul servi­ciului personalului de la primăria municipiului, col- Ninescu, direc­torul muzeului militar etc. Onorurile militare au fost da­te de o companie din regimentul 9 vânători, o companie din regi­mentul de specialităţi şi un exca­­dron din regimentul 9 roşiori cu drapel şi muzică. SERVICIUL RELIGIOS Serviciul religios a fost oficiat de Arhiereul platon Ciosu, vica­rul patriarhiei, înconjurat de­ ar­himandritul Galaction Cor­dus şi clerul dela diferite biserici.După terminarea serviciului religios, s’a păstrat un moment de pioasă reculegere. Apoi mu­zica militară a intonat imnul eroilor­ CUVÂNTAREA D-LUI VOI­CU NIŢESCU D. Voicu Niţescu, a ţinut o cu­vântare­ în numele guvernului, relevând meritele celor ce şi-au jertfit pe câmpul de luptă tot ce au avut mai scump. Viaţa pentru înfăptuirea idealului nostru na­ţional Proslăvită de veci, trebue să fie memoria acestor eroi, cât şi a celor care s’au perdut fără ur­mă şi care sunt simbolizaţi prin osemintele ce odihnesc aici• In jurul acestui mormânt ne­am adunat azi cu toţii spre a adu­ce odată mai mult prinosul nos­tru de recunoştinţă pentru cei care ne-au înlesnit unitatea nea­mului nostru românesc, pe care trebue nu numai să o păstrăm cu toată sfinţenia, dar să silim din răsputeri, a contribui cât mai mult la desăvârşirea ei. OMAGIUL După terminarea cuvântărei, trupele militare cu drapelele au defilat în jurul mormântului e­­roului necunoscut-Au urmat şcolile primare­ şi societăţile cari au luat parte la solemnitate uităţi la cimitirile Belu militar şi la toate celelalte cimitire, unde sunt înmormântaţi eroii­^mmmAm­TTW . La solemnitate, au luat parte DEMNITĂŢILE DELA CI- reprezentanţi ai guvernului, o Tn , , companie militară şi un numeros La aceiaş ora au­ avuit loc solemn public. CUVÂNTAREA ÎNALTULUI REGENT DUZBUGaN înaltul Regent G- Buzdugan a ţi­ reînoim în smerenie, omagiul ve­nit o cuvântare în care a spus: « cunoştinţei naţionale». In ajunul serbărilor naţionale pentru Unire, am simţit o scumpă datorie să venim la Mărăşeşti pe câmpul de glorie unde odihnesc cu mândrie eroii neamului, pentru ca în faţa Bisericei ridicate pe acest pământ sfinţit cu sângele lor să . Mai departe înaltul Regent a spus: «Bravi ostaşi! Aţi părăsit casă, părinţi, copii şi nădejdiile legitime pentru a sluji ţărei şi neamul cu o­­noare. Pentru a sluji steagul sub — »=0=»---­ Comemorarea de la cimitirul Ghencea Cuvântările Ziua de 9 Mai „Ziua eroilor” a fost sărbătorită în Capitală şi la cimitirul eroilor Ghencea. Serbarea a fost organizată de primăria sectorului III albastru şi cu concursul Soc. „Cultul eroi­lor”, încă de la orele 9 şi jum. dim­ şcolile din Capitală, societăţile şi armata s-au adunat cu drapelele în parte în piaţa Puişor (calea 13 Septembrie). A sosit de ase­menea aci şi colonia italiană din Capitală cu drapelele cât şi un public numeros. Formându-se un cortegiu impozant cei prezenţi au pornit spre cimitirul Ghencea. SERVICIUL RELIGIOS Ajuns la cimitirul Ghencea cor­tegiul s’a înşiruit în jurul mo­numentului ridicat în amintirea ostaşilor din regimentul 1 c. f. r., compania II morţi pentru pa­trie. Pe acest monument stă scris: „Fiilor Ţărei — căzuţi vitejeşte pentru întregirea neamului (1916- 1919) -„ Regimentul 1 c. f. r. compania II. Omagiu eroilor”. ASISTENŢA Printre cei prezenţi la solemni­tate notez pe d-nii: general Ra­­coviceanu, locot.-colonel Bianu, locot.-colonel Constantin, maior Budeanu, căpitan Vespasiani ata­şatul militar al Italiei, căpitan Zăgănescu, Andrei Ionescu, G. Ruse, Niculescu-Duvăz, consilier în comisia Interimară a sectorului III albastru, maior Fotescu din partea soc. „Cultul eroilor”. De asemenea erau de faţă nu­meroase şcoli şi societăţi cât şi o delegaţie a coloniei italiene din Bucureşti. Din partea trupelor era de faţă o baterie a regimentului anteae­­riană din Capitală comandată de d-l căpitan Ica. Serviciul religios a fost oficiat de către preotul Marin Ionescu, care a ţinut apoi şi o mică cuvân­tare terminând cu cuvintele: „Să ducem întregul nostru prinos de recunoştinţă eroilor neamului”. D-l general Racoviceanu adre­­sându-se celor prezenţi le spune: „Astă­zi este o zi mare pentru întreaga suflare românească; este praznicul cel mare al mucenicilor acestui neam. Astă­zi se împlinesc 13 ani de când oştirile noastre au trecut cu un avânt de nedescris Carpaţii. Deşi pentru un moment trupele­­ noastre au fost silite să se retra- J gă, năvala a pornit din nou mai târziu şi ostaşul român nu s’a o­­prit decât la Buda­pesta. Visul milenar al nostru se îm­plinise, însă cu riscul a 800 de mii de trupuri falnice cari au că­zut prin munţi şi dealuri, văi şi câmpii. Nenumăratele cruci din preaj­ma noastră sunt mărturii sfinte ale acestor mari fapte de arme. Eroii neamului vor rămâne pildă generaţiei de astăzi şi a celei de mâine şi vai de acel duşman care va îndrăsni să se apropie de dâra de sânge a celor 800 de mii de mucenici ai neamului. Trăiască M. S-a regele Mihai I. Trăiască Dinastia. Trăiască armata. Corul școalelor a intonat „Tră­iască Regele”. D-l maior Fotescu a depus a­­poi din partea sac. „Cultul eroi­lor” o frumoasă coroană pe mor­­mentul eroilor italieni. De asemenea d-l căpitan Ves­pasiani a depus din partea guver­nului Italian o spendidă coroană pe mormântul eroilor români, REP. Solemnitatea dela Ticna Viena, 10. (Rador). — Cu prilejul zilei eroilor, s’a celebrat la cimiti­rul central din Viena, în prezenţa ministrului României, şi a d-nei Mitilineu, precum şi a personalului legaţ junei şi a membrilor coloniei române, un serviciu religios la mormântul ostaşilor români, ridi­cat din iniţativa d-nei Mitilineu, şi executat de sculptorul Jalea. D. ministru Mitilineu, a depus la picioarele monumentului, o coroa­nă de lauri, cu inscripţia «In me­moria eroilor noştrii». Grav accident de avion Paris, 10. (Rador). — Din Cassel se anunţă că un avion de pasageri aparţinând liniei de navigaţie ae­riană Praga—Rotterdam, a fost o­­bligat să aterizeze forţat în acea localitate. Din cauza unui accident suferit cu ocaziunea aterizării, a­­vionul a suferit grave avarii, iar 3 pasageri au fost omorâți S­POR­T Jugoslavia-Rom­âniia: 3-2 (1-2) Un match slab In cadrul serbărilor unirei, s’a dia­putat ori, matchul de foot-ball Ju­­goslavia-România, pentru capa Re­gelui Alexandru. Matchul, la care au luat parte cinci mii de oameni, fost onorat de prezenţa Principelui Nicolae, a Prin­cipesei Ileana şi a d-nilor: Iuliu Ma­niu preşedintele cons­iliului de mi­niştri, dr. Vaida Voevod minis­trul internelor, I. Mihalache minis­trul­­utilii­ai­or, F­an minis­trul sănătăţii, Lugojanu subsecre­tar de stat, Ciolac Antici ministrul Iugoslaviei cu personalul legaţiei, generalii Condiescu, Nicoleanu, A­brisescu, etc. etc. Echipele s’au prezentat în forma­ţiile anunţate. Tänzer a dirijat de la început în mod inteligent, un atac, care era să deschidă scorul. Echipa iugosla­vă s’a prezentat sub aşteptări şi s’a lăsat dominată de debila formaţie a României. Subăşanu a deschis scorul pentru noi, şi egalarea n’a întârziat datorită slăbiciunei lui Zombory. Până la pauză, Boroş urcă scorul pentru noi (2—1). La reîncepere, oaspeţii egalează De aci încolo, echipa noastră, pier­de din vigoare, şi Zombory prime­şte pentru a treia oară balonul în plasă. Ocazii de a marca sunt scă­pate de ambele părţi. Scorul nu se mai modifică Iugoslavii îşi însu­şesc cupa, înscriind 3—2 pentru ei. Oaspeţii s-au prezentat sub aştep­tări. Abia în a doua repriză au ară­tat lucruri frumoase. Au fost insă net superiori ca technică şi omo­­genitate faţă de unsprezece no­stru. Din echipa României, Vogi, Su­­băşeanu, Tänzer, au făcut o parti­dă bună. Rafinsky a jucat­ brutal. REZULTATELE GALEI DE BOX Gala de box organizată Joi seara la circul Sidoli a dat următoarele rezultate: Lucian Popescu a în­­­vins pe Hermansohn la puncte. A­­xiotti a învins pe Czirson, prin a­­bandon. Germanul avea avantaj net. Vilău a învins pe Bunea prin des­calificare. Pavelescu a fost făcut K. O. în a doua repriză de Tauwel. MACABI — TRICOLOR (Ploeşti) 2—1 Macabi s’a întâlnit cu Tricolor, Ploeşti, de care a dispus cu 2—1. Un match nul este de fapt rezul­tatul fidel al partidei­ 9 Societatea sportivă Belvedere a or­ganizat pentru ziua de * Duminecă 12 Mai, a. c. ora 4 p. m. o serbare cu caracter pur sportiv care va a­­vea loc în parcul Cercului situat în str. A. Cartierul R- M. S. sub patro­najul d-lui maior Angelescu, pri­marul sectorului 4 Verde. Această serbare marchează 10 ani de luptă pe tărâmul sportului și este dedicată memoriei decedatului nos­tru camarad Gh. Bălășescu, în a­mintirea căruia se vor decerne pre­mii sportive. Hippism Băneasa ziua IX joi 9 Mai a. c. Purtanţi cam puţini, totuşi curse­le nu au fost lipsite de interes. Al patrulea Premiu Bienal, a fost o u­­şoară pradă pentru Dan, care nu a fost nici un moment ameninţat de adversarii săi, ceea ce dovedeşte că d. Negropontes are marele Premiu Derby Român la discreţie. Gr. Diamantescu, după cum prevă­zusm noi în colanele ziarului nostru că vom vedea cât de curând trium­fând pasa ca roşu cu alb, nu ne am­­işelat, grajdul se găseşte în cea mai bună formă. Sâuge Verte a câştigat ţinut Pr. Cetăţuia, toată lupta energică depu­să de Golovkin cu Brâu nu a folosit la nimic. Szabad a câştigat Pr. Afumaţi, da­torită jockeului Adams, care a ştiut când să dea pointa de viteză, câşti­gând cu o jumătate de lungime asu­pra lui Mazurka. REZULTATUL TECHNIC I. Pr. Păpuşa: 1. Pompei (Csil­lag), 2. Bertrand. 3. Cucu. 5 p. P. 28 —16—33. II. Pr. Basa Ana: 1. Grass­hopper (Ed. Gill), 2. Alim, 3. M. Star, 4. Ha­bitus. 9 p. P. 56-14-12-13. III. Pr. Horez: 1. Afină (Iorga), 2. Eugenia. 3 p. P. 12. s IV. Pr. Herăști: 1. Tismana (Phil­lips), 2.’Pir. 3. Andironic, 7 p. P. 81— 25—15. a V. Al patrulea Pr. Bienal: 1. Dan (Csillag), 2. Printişor, 3. Satrap, 4. Gigolo. 6 p. P. 16-13-16. VI. Pr. Cetățuia: 1. Sauge Velle (Ilin­ea), 2. Brâu. 4 p. P. 30—10,50— 10,50. VII. Pr. Afumați: Szabad (A­dams), 2. Mazurka, 3. Roşcovan, 4 Obuz. 8 p. P. 90—19-16—15. CAPITALA GRAV ACCIDENT DE TRAMVAI Vagonul de tramvai de pe linia 18, s’a ciocnit eri dimineaţă, pe bulev. Ferdinand, cu automobilul No. 1239, proprietatea lui Jean Tuşei. Accidentul s’a petrecut la intersecţia stradei George Coşbuc, şi se datoreşte vitezei cu care venea maşina. In automobil se aflau ca pasageri d. Ion Nichifor cu soţia şi fiul său, domiciliaţi în strada George Coşbuc. Ion Nichifor a căpătat grave contu­­ziuni pe corp şi o rană gravă la cap. Fiul său, a suferit leziuni pe tot corpul, iar d-na Nichifor, a scăpat ca prin minune, fără răni. Şoferul a dispărut. Răniţii au fost duşi la Spitalul Brâncovenesc, unde au fost internaţi. NENOROCIRE Camionarul Voinea C. Nicolae, pe când mergea pe şoseaua Vitan, a scă­pat hăţurile cailor, cari au căzut între cai. Imprudentul vizitiu s’a aplecat să ridice hăţurile şi alunecând de pe osia camionului, a căzut sub camion, şi camionul fiind în viteză, roţile au trecut peste corpul camionarului, muti­­lându-l îngrozitor. Cadavrul a fost lăsat familiei din ordinul d-lui prim-procuror Codin Şte­­fănescu. ACCIDENT DE AUTOBUZ Automobilul N. 11.585, a călcat pe calea Rahovei, pe precupețul Radu Ilie. Cu contuziuni, victima a fost dusă și internată la Spitalul Brâncovenesc. Floreasca Ziua XII-a. Vineri 10 Mai a. c. După defilare, toţi se îndreptau spre casă pentru a lua dejunul cât mai­­repede spre a nu întârzia de la curse, ceea ce a şi fost într’adevăr,­­ ambele tribune fiind o masă de ca­pete. Programul bine alcătuit a fă­cut ca pariorii să fie mulţumiţi şi de data aceasta spre a nu întârzia luminăţiile de seară, într’un cu­vânt una din zilele cele mai bogate în pariuri societatea S. N. I. C. REZULTATUL TECHNIC 1. Pr. Golentinal L Beseruce (Csil­lag), 2. Santa Elena, 3. Guy, 4. Salo­me. 12 p. P. 20­12-20-24. ÎL Pr. Coţofana: I. Saladin (Go­lovkin, 2. Mostoha, 3. Csintalan. 7 p. P. 46-20—17. IX. Pr. Roysterer: L Silver Carta (Celilag), 2. Fiezko, 3. Trevira, 4. Bori. 10 p. P. 40—16—22—42. IV. Pr. Drac: I. Ghazi (Csillag), II. Obraznic, 3. Maroc. 7 p. P. 18—13 -18. V. Pr. Egmont: 1. Mungo (Iorga), 2. Babette, 3. Mufti, 4. Kobold. 8 p. P. 55-18—15-21. VI. Pr. Pronto: 1. Nicolina (Dolov­kin), 2. Vântură Ţară, 8. Prințișor. 5 p. P. 19—18-26. VII. Pr. Wood (gard.): 1. Lăutar II (Steczak), 2. Galilea, 3. Bubi. 6 p­ P. 16-12-17. VII. Pr. Krieau R. I.:­­ Sari (Cos­­tandach­e), 2. Electra, 3. Fenek, 4. Zsófi. 7 p. P. 68-20-33. Vffl. REPRIZA II-a: 1. Imas (Pro­prietarul), 2. Hitzig, 3. Amaryllis, 4. Cousine. 9 p. P. 116—30—26—30. IX. Pr. Baden: 1. Buchdrucker (Matac), 2. Irosi, 3. Ultimo, 7 p. 14— 15-51. (Wr.) Comercianţii din Roman şi Fălticeni vor o Cameră de Comerţ unică Roman, 10. — Comercianţii şi in­dustriaşii din Fălticeni, în frunte cu d. deputat Blându, la întrunirea pe care au avut-o Duminecă, au hotărît ca pentru alegerile camerii de comerţ să se alăture jud. Roman, ca împreună cu comercianţii şi industriaşii locali, să aleagă o singură listă. Tot Duminecă a avut loc o întru­nire şi la Roman, pentru a lua o ho­­tărîre în acest scop. S’a format o delegaţiune pentru a prezenta un memoriu în acest sens, d-lui prim-ministru Iuliu Maniu şi d-lui Madgearu, ministrul industriei și co­merțului. Cutremurul din Persia Paris 10 (Rador). — Din Teheran se anunţă că ultimul cutremur de pământ ce a avut loc, în regiunea Kharassan, a făcut numeroşi morţi şi răniţi, distrugând complect mai multe localităţi. Lansarea unui trans­atlantic francez Pars, 10. (Rador). — Din Saint- Nazaire se anunţă că eri a fost lan­sat din şantierul local, vaporul transatlantic «Lafayette», de 22,509 tone, destinat serviciului Americei de Nord —----=□=-----­

Next