Cuventul, mai 1929 (Anul 5, nr. 1445-1474)
1929-05-12 / nr. 1455
Serbările Unireiii naţionale ----opere poo— —i Serviciul religios. Asistenta. Cuvântările După amiază, la ora 4, s-a deschis, în palatul „Cercului Militar”, expoziţia de artă şi ţesături naţionale organizată sub preşidenţia d-nei Marilena Sever Bocu. In asistenţă am notat pe d-nii: Iuliu Maniu, Al. Vaida Voevod, I. Mihalache, V. Madgearu, Sever Bocu, Pan Halippa, Voicu Niţescu, membri ai guvernului; d-nele Alexandrina Cantacuzino, Mihalache, Iunian, Madgearu, Răducanu, Marilena Bocu, Voicu Niţescu, Halipa, Samuza Alimăinişteanu, Lucia şi Ortansa Cosma, Perticari, Rusu-Şirianu, Cosco, Lia Brătianu, Nicoleanu, Niculescu-Dorobanţu, Coculescu, Oromolu, Panaitescu, Popescu, Colette Plagiano, Pia Alimănişteanu, Maria Baiulescu, Silvia David, Bârsan, principeesa Ghika, Pop, Eugenia Demetrescu, Cihoschi, Maria Ciupeanu, Fărcăşanu, Petrica, Sofia Imbroane, d-nii generali Panaitescu, Nicoleanu şi D. popescu, Dem. Dobrescu, primarul municipiului, maior Anghelescu, primarul sectorului Verde, etc. etc. SOSIREA M. S. REGINA MARIA La ora 4 şi luni, a sosit M. S. Regina Mara însoţită de M. S. Regina Elisabeta a Greciei şi de A. S. R. Principesa Elena-mamă şi d-nele de onoare Simona Lahovary şi Mavrodi. Oaspeţii regali au fost primiţi cu „Imnul regal" intonat de mujica reg. 4 roşiori. La intrarea în sala de expoziţia M. S. a fost întâmpinată de d. Iuliu Maniu, preşedintele consiliului de miniştri [iCE CUPRINDE EXPOZIŢIA * Expoziţia cuprinde admirabileţesături şi obiecte de artă românească din toate provinciile ţării. Se remarcă în deosebi splendide ,cusături şi ţesături naţionale expuse în standul Banatului de sub conducerea d-nei Marilena Bocu, ţesătoria „Pria” din Răşinare, Uniunea industriilor casnice, Casele naţionale, şcoalele de industrie casnică de sub conducerea d-nelor Petrică, Georgescu, Grigorescu şi Niculescu-Frunzeanu; apoi lucrările expuse de d-nele Arghir, Collaro, Cosco, Fărcăşanu şi Slănină; apei ale şcoalelor complimentare şi ale societăţilor: „Paiajenul”, „Albina” „Românca” etc. etc. In tot timpul cât M. S. Regina Maria şi augustele însoţitoare au vizitat expoziţia, corul soc. „Hora”, sub conducerea d-nei şi d-lui Juarez Movilă a cântat frumoase arii naţionale. La ora 5 şi jumătate, oaspeţii regali şi suita, împreună cu membrii guvernului au plecat spre „Parcul Carol” spre a asista la deschiderea expoziţiei de artă veche românească organizată de doamnele Anna Lahovary şi Pia Alimănişteanu. M. S. Regina a admirat și s-a interesat îndeaproape de toate splendidele lucrări expuse. Ceremonia vevcitLuatul Cotroceni Joi dimineaţa a avut loc în curtea Palatului Cotroceni, sfinţirea şi distribuirea celor 166 drapele vaui ale regimentelor armatei române. In curtea palatului, au luat loc de legaţiunile regimentelor, cu comandanţii respectivi, purtând drapelele cele noui. Deasemenea, alte delegaţiuni, purtau vechile drapele, care au împlinit 26 ani de Serviciu. Se aflau prezenţi la solemnitate, toţi generalii din garnizoană, inspectorii generali şi comandantul corpului II armată. Deasemenea, d. general Cihoschi, ministrul de război, cum şi ataşaţii militari ai puterilor streine. La orele 9.30, sosesc în Curtea Palatului M. S. Regele Mihai I, M. S. Regina Maria, A. S. R. Principesa mamă Elena, Regele şi Regina Greciei, împreună cu doamnele de onoare, A. S. R. Principele Niculae, înalt Regent şi A. S. R. Principesa Ileana. Slujba religioasă, a fost oficiată în biserica Palatului după care Principele Niculae, luând cuvântul, a arătat importanţa solemnităţii, încredinţând apoi fiecărui regiment noul drapel. Vechile drapele au fost depuse la muzeul militar din Parcul Carol. Varşovia, 10. (Rador). — Marţi 7 Mai, Ministrul Poloniei la Berlin, d. Knoll, s-a dus la Ministerul de externe al Reichului, unde a protestat împotriva evenimentelor petrecute la Oppeln, în cursul cărora mai mulţi supuşi poloni au fost bătuţi, răniţi şi insultaţi. D. Knoll, a cerut pedepsirea vinovaţilor, precum şi satisfacţie şi indemnizaţii, pentru victime. Ca răspuns la această intervenţie, din partea Ministerului de externe al Reichului, s-a comunicat Ministrului Poloniei, că d. Lukaschek, primul-preşedinte al provinciei Suleziei, a exprimat d-lui Beuthen, Consulul General al Poloniei, regretele Guvernului, pentru evenimentele petrecute la Oppeln, precum şi că şeful poliţiei din Oppeln, bănuit că nu a dat dovadă de vigilenţă şi abilitatea necesară, a fost scos din funcţiune. Deasemeni, au fost transferaţi în alte slujbe, doi ofiţeri de poliţie, găsiţi vinovaţi. Vinovaţii au fost găsiţi şi arestaţi fiind daţi în judecata Tribunalului, spre a li se aplica pedepsele de rigoare. Chestiunea indemnizaţiilor ce urmează a se acorda celor lezaţi, rămâne încă deschisă. fl Expoziţia Transilvaniei Cu ocazia serbărilor aniversare ale unirii Ardealului şi Banatului cu Româ-Ania, s-a organizat în localul Muzeului* Arhivelor Statului o expoziţie a Transilvaniei, ce se va deschide Duminecă 12 Mai, ora 11 dim. Expoziţia cuprinde stampe (vederi, costume, portrete, monumente), hărţi şi planuri vechi, privitoare la trecutul acestor ţinuturi româneşti. In acelaş timp se va inaugura secţia Bucureştii-vechi a Muzeului Arhivelor, cuprinzând stampe şi planuri privitoare la trecutul capitalei României. Toate stampele, hărţile şi planurile expuse fac parte din colecţia cunoscutului muzeolog şi amator de artă d. G. Olszewski. Conferința experţilor •— cac=r.|jjj=109---Paris 18 (Tel- part.). — In şedinţa de astăzi a experţilor aliaţi, Dwwn Moung a făcut un raport al tratativlor dintre el şi dr. Schacht. După aceasta experţii aliaţi au decis să roage pe delegatul englez Stamp, care după cum se ştie este însărcinat cu întocmirea raportului final să se pună în legătură cu dr Schacht pentru a trege în raportul final rezervele germane. După terminarea lucrărilor de redactare, ceeace se va întâmpla Sâmbătă, delegaţii statelor creditoare se vor întruni din nou spre a se consfătui asupra raportului final, asupra dorinţelor fiecărei delegaţii şi asupra rezervelor germane. CE ANUITATE POATE PLATI GERMANIA Paris iB (Slad©r)« — Ziarele constată că Reichul, care după părerea utianisrsă a experţilor, putea să plătească 2=200 milioane mărci şi căruia cî, Yctsng iî oferă să nu plătească decât 2.050 milioane, ar putea foarte bine să plătească 2.000 milioane, cifră care să-i asigură o mare economie asupra ajustăței prevăzută de planul Dawes, fixată la 2.500 milioane mărci. Anglia învinge franța la MMi Paris 10 (Radar). — Matchul de football dintre Anglia și Franța, a fost câștigat de echipa engleză, cu 4—1. D. Venizelos la Atena Atena 10 (Rador). — D. Venizelos s-a înapoiat la Atena- Camera și Senatul au fost convocate pentru ziua de 13 Mai. CU VAN IUL Ziua eroilor Solemnitatea de la niroşeşti Serviciul religios. Cortegiul. Discursurile inaitului Regent Buzdugan şi al d-lui gen. Cihoshv Joi 9 Mai, cu prilejul zilei eroilor, a avut loc la Mărăşeşti o impresionantă serbare. Din Bucureşti au plecat trei trenuri speciale. In primul an plecat parlamentarii în frunte cu d-nii St Ciceo Popp preşedintele Camerei şi Tr. Bratu preşedintele Senatului, cu invitaţii. In al doilea tren au plecat românii din America, cari au fost primiţi în gara Mărăşeşti, cu o caldă manifestaţie de simpatie. Prefectul judeţului Putna, d. loan T. Ion şi primarul Mărăşeştilor d. Manoliu au urat oaspeţilor bun venit. In numele oaspeţilor a răspuns d. Roman Mihail, mulţumind pentru primirea făcută. În al treilea tren au sosit înalţii Regenţi Patriarhul Miron, d. G. Buzdugan, apoi, preşedintele consiliului de miniştrii cu membrii guvernului, corpul diplomatic străin cu ataşaţii militari respectivi, d-nii generali Presan, Cihosky, Popovici Urgeanu, Mitropolitul Gurie al Basarabiei, etc. etc. Primarul Mărăşeştilor a urat înaltei Regenţe bun sosit, oferind tradiţionala pâine cu sare. CORTEGIUL La orele 11 s’a format în faţa Primăriei din Mărăşeşti un cortegiu deschis de preoţi în odăjdii. Urmau drapelele corporaţiunilor, invalizii, văduvele şi orfanii de răsboiu, consiliul comunal, muzicile şi trupele din garnizoană, şcolile, etc. etc. Un consilier comunal purta, pe o pernă, Crucea de răsboiu a Mărăşeştilor. După sosirea trenului regal, s’a format în gară un cortegiu având în frunte pe înalţii Regenţi, urmaţi de preşedintele consiliului, membrii guvernului, corpul diplomatic, parlamentarii, şi invitaţii sosiţi cu trenurile speciale. SERVICIUL RELIGIOS In faţa mânăstirei neamului, s-a înălţat un altar cu o tribună. Serviciul religios a fost oficiat de clerul local. Patriarhul Regent dr. Miron Cristea, înconjurat de Mitropolitul Gurie al Basarabiei şi Episcopul Lulian Triteanu, a făcut ruga de deslegare. In tot timpul, muzica a intonat UITM «Eroului necunoscut»* Solemnitatea a luat sfârşit la ora 1 dacare aţi luptat, v’aţi făcut datoria cu deplină credinţă, întăriţi şi înălţaţi din măreţia faptei voastre, camarazii şi urmaşii voştri vor sta de veghe la datorie şi îşi vor face-o. Fiţi liniştiţi şi odihniţi în pace şi în glore. CUVÂNTAREA D-LUI GENERAL CIHOSKI D. general Cihoski ministrul războiului a ţinut apoi o cuvântare impresionantă, în care a evocat, măreţia marei bătălii de la Mărăşeşti, unde s’a sfărâmat reputaţia unuia din cei mai mari generali inamici. Armata română s’a acoperit de glorie şi a aşezat Mărăşeştii în paginile glorioase ale istoriei noastre. D. general Cihoski a sfârşit arătând solemnitatea momentului care conchide cu aniversarea celor zece ani de la unire. IN NUMELE FIDAC-ULUI D. REISSDORFER, trimisul special al Fidac-ului, a adus omagiul recunoştiinţei din partea foştilor combatanţi luptătorilor români cari s’au sacrificat pentru cauza libertăţei IN CRIPTA EROILOR Asistenţa a vizitat cripta eroilor. D. Iuliu Maniu preşedintele consiliului de miniştri a depus o coroană în numele guvernului. De asemeni s’au depus coroane în numele adunărei deputaţilor, Senatului, Fidacului şi românilor americani. A urmat apoi defilarea trupelor, după care asistenţa a vizitat câmpul istoric. Cele trei trenuri speciale s’au înapoiat seara în capitală. ZIUA EROILOR IN CAPITALA Serviciul religios La moraianiui eroului necunoscut Ziua eroilor s’a săbătorit Joi în Capitală, prin solemnităţi la mormântul eroului necunoscut şi la toate cimitirele din Capitală, unde se găsesc mormintele eroilor La ora 11 a. m- a avut loc, solemnitatea la mormântul «eroului necunoscut» din parcul Carol ! Au luat parte, elevii şcolilor primare din Capitală, Comitetele breslelor şi corporaţiunilor din Capitală, Soc- Apărătorii Patriei, ofiţerii de rezervă- ASISTENŢE Solemnitatea s’a făcut în prezenţa d-lui Vaida Voivod, ministru de interne; Voicu Niţescu ministrul Ardealului, D. R- Ioaniţescu, subsecretar de stat la ministerul de interne; general Negreanu, generalul Manu, Dem- Dobrescu primarul municipiului T- Tănăsescu, deputat; col. Slăvescu, Cizech, directorul serviciului personalului de la primăria municipiului, col- Ninescu, directorul muzeului militar etc. Onorurile militare au fost date de o companie din regimentul 9 vânători, o companie din regimentul de specialităţi şi un excadron din regimentul 9 roşiori cu drapel şi muzică. SERVICIUL RELIGIOS Serviciul religios a fost oficiat de Arhiereul platon Ciosu, vicarul patriarhiei, înconjurat de arhimandritul Galaction Cordus şi clerul dela diferite biserici.După terminarea serviciului religios, s’a păstrat un moment de pioasă reculegere. Apoi muzica militară a intonat imnul eroilor CUVÂNTAREA D-LUI VOICU NIŢESCU D. Voicu Niţescu, a ţinut o cuvântare în numele guvernului, relevând meritele celor ce şi-au jertfit pe câmpul de luptă tot ce au avut mai scump. Viaţa pentru înfăptuirea idealului nostru naţional Proslăvită de veci, trebue să fie memoria acestor eroi, cât şi a celor care s’au perdut fără urmă şi care sunt simbolizaţi prin osemintele ce odihnesc aici• In jurul acestui mormânt neam adunat azi cu toţii spre a aduce odată mai mult prinosul nostru de recunoştinţă pentru cei care ne-au înlesnit unitatea neamului nostru românesc, pe care trebue nu numai să o păstrăm cu toată sfinţenia, dar să silim din răsputeri, a contribui cât mai mult la desăvârşirea ei. OMAGIUL După terminarea cuvântărei, trupele militare cu drapelele au defilat în jurul mormântului eroului necunoscut-Au urmat şcolile primare şi societăţile cari au luat parte la solemnitate uităţi la cimitirile Belu militar şi la toate celelalte cimitire, unde sunt înmormântaţi eroii^mmmAmTTW . La solemnitate, au luat parte DEMNITĂŢILE DELA CI- reprezentanţi ai guvernului, o Tn , , companie militară şi un numeros La aceiaş ora au avuit loc solemn public. CUVÂNTAREA ÎNALTULUI REGENT DUZBUGaN înaltul Regent G- Buzdugan a ţi reînoim în smerenie, omagiul venit o cuvântare în care a spus: « cunoştinţei naţionale». In ajunul serbărilor naţionale pentru Unire, am simţit o scumpă datorie să venim la Mărăşeşti pe câmpul de glorie unde odihnesc cu mândrie eroii neamului, pentru ca în faţa Bisericei ridicate pe acest pământ sfinţit cu sângele lor să . Mai departe înaltul Regent a spus: «Bravi ostaşi! Aţi părăsit casă, părinţi, copii şi nădejdiile legitime pentru a sluji ţărei şi neamul cu onoare. Pentru a sluji steagul sub — »=0=»--- Comemorarea de la cimitirul Ghencea Cuvântările Ziua de 9 Mai „Ziua eroilor” a fost sărbătorită în Capitală şi la cimitirul eroilor Ghencea. Serbarea a fost organizată de primăria sectorului III albastru şi cu concursul Soc. „Cultul eroilor”, încă de la orele 9 şi jum. dim şcolile din Capitală, societăţile şi armata s-au adunat cu drapelele în parte în piaţa Puişor (calea 13 Septembrie). A sosit de asemenea aci şi colonia italiană din Capitală cu drapelele cât şi un public numeros. Formându-se un cortegiu impozant cei prezenţi au pornit spre cimitirul Ghencea. SERVICIUL RELIGIOS Ajuns la cimitirul Ghencea cortegiul s’a înşiruit în jurul monumentului ridicat în amintirea ostaşilor din regimentul 1 c. f. r., compania II morţi pentru patrie. Pe acest monument stă scris: „Fiilor Ţărei — căzuţi vitejeşte pentru întregirea neamului (1916- 1919) -„ Regimentul 1 c. f. r. compania II. Omagiu eroilor”. ASISTENŢA Printre cei prezenţi la solemnitate notez pe d-nii: general Racoviceanu, locot.-colonel Bianu, locot.-colonel Constantin, maior Budeanu, căpitan Vespasiani ataşatul militar al Italiei, căpitan Zăgănescu, Andrei Ionescu, G. Ruse, Niculescu-Duvăz, consilier în comisia Interimară a sectorului III albastru, maior Fotescu din partea soc. „Cultul eroilor”. De asemenea erau de faţă numeroase şcoli şi societăţi cât şi o delegaţie a coloniei italiene din Bucureşti. Din partea trupelor era de faţă o baterie a regimentului anteaeriană din Capitală comandată de d-l căpitan Ica. Serviciul religios a fost oficiat de către preotul Marin Ionescu, care a ţinut apoi şi o mică cuvântare terminând cu cuvintele: „Să ducem întregul nostru prinos de recunoştinţă eroilor neamului”. D-l general Racoviceanu adresându-se celor prezenţi le spune: „Astăzi este o zi mare pentru întreaga suflare românească; este praznicul cel mare al mucenicilor acestui neam. Astăzi se împlinesc 13 ani de când oştirile noastre au trecut cu un avânt de nedescris Carpaţii. Deşi pentru un moment trupele noastre au fost silite să se retra- J gă, năvala a pornit din nou mai târziu şi ostaşul român nu s’a oprit decât la Budapesta. Visul milenar al nostru se împlinise, însă cu riscul a 800 de mii de trupuri falnice cari au căzut prin munţi şi dealuri, văi şi câmpii. Nenumăratele cruci din preajma noastră sunt mărturii sfinte ale acestor mari fapte de arme. Eroii neamului vor rămâne pildă generaţiei de astăzi şi a celei de mâine şi vai de acel duşman care va îndrăsni să se apropie de dâra de sânge a celor 800 de mii de mucenici ai neamului. Trăiască M. S-a regele Mihai I. Trăiască Dinastia. Trăiască armata. Corul școalelor a intonat „Trăiască Regele”. D-l maior Fotescu a depus apoi din partea sac. „Cultul eroilor” o frumoasă coroană pe mormentul eroilor italieni. De asemenea d-l căpitan Vespasiani a depus din partea guvernului Italian o spendidă coroană pe mormântul eroilor români, REP. Solemnitatea dela Ticna Viena, 10. (Rador). — Cu prilejul zilei eroilor, s’a celebrat la cimitirul central din Viena, în prezenţa ministrului României, şi a d-nei Mitilineu, precum şi a personalului legaţ junei şi a membrilor coloniei române, un serviciu religios la mormântul ostaşilor români, ridicat din iniţativa d-nei Mitilineu, şi executat de sculptorul Jalea. D. ministru Mitilineu, a depus la picioarele monumentului, o coroană de lauri, cu inscripţia «In memoria eroilor noştrii». Grav accident de avion Paris, 10. (Rador). — Din Cassel se anunţă că un avion de pasageri aparţinând liniei de navigaţie aeriană Praga—Rotterdam, a fost obligat să aterizeze forţat în acea localitate. Din cauza unui accident suferit cu ocaziunea aterizării, avionul a suferit grave avarii, iar 3 pasageri au fost omorâți SPORT Jugoslavia-Româniia: 3-2 (1-2) Un match slab In cadrul serbărilor unirei, s’a diaputat ori, matchul de foot-ball Jugoslavia-România, pentru capa Regelui Alexandru. Matchul, la care au luat parte cinci mii de oameni, fost onorat de prezenţa Principelui Nicolae, a Principesei Ileana şi a d-nilor: Iuliu Maniu preşedintele consiliului de miniştri, dr. Vaida Voevod ministrul internelor, I. Mihalache ministrulutiliiaior, Fan ministrul sănătăţii, Lugojanu subsecretar de stat, Ciolac Antici ministrul Iugoslaviei cu personalul legaţiei, generalii Condiescu, Nicoleanu, Abrisescu, etc. etc. Echipele s’au prezentat în formaţiile anunţate. Tänzer a dirijat de la început în mod inteligent, un atac, care era să deschidă scorul. Echipa iugoslavă s’a prezentat sub aşteptări şi s’a lăsat dominată de debila formaţie a României. Subăşanu a deschis scorul pentru noi, şi egalarea n’a întârziat datorită slăbiciunei lui Zombory. Până la pauză, Boroş urcă scorul pentru noi (2—1). La reîncepere, oaspeţii egalează De aci încolo, echipa noastră, pierde din vigoare, şi Zombory primeşte pentru a treia oară balonul în plasă. Ocazii de a marca sunt scăpate de ambele părţi. Scorul nu se mai modifică Iugoslavii îşi însuşesc cupa, înscriind 3—2 pentru ei. Oaspeţii s-au prezentat sub aşteptări. Abia în a doua repriză au arătat lucruri frumoase. Au fost insă net superiori ca technică şi omogenitate faţă de unsprezece nostru. Din echipa României, Vogi, Subăşeanu, Tänzer, au făcut o partidă bună. Rafinsky a jucat brutal. REZULTATELE GALEI DE BOX Gala de box organizată Joi seara la circul Sidoli a dat următoarele rezultate: Lucian Popescu a învins pe Hermansohn la puncte. Axiotti a învins pe Czirson, prin abandon. Germanul avea avantaj net. Vilău a învins pe Bunea prin descalificare. Pavelescu a fost făcut K. O. în a doua repriză de Tauwel. MACABI — TRICOLOR (Ploeşti) 2—1 Macabi s’a întâlnit cu Tricolor, Ploeşti, de care a dispus cu 2—1. Un match nul este de fapt rezultatul fidel al partidei 9 Societatea sportivă Belvedere a organizat pentru ziua de * Duminecă 12 Mai, a. c. ora 4 p. m. o serbare cu caracter pur sportiv care va avea loc în parcul Cercului situat în str. A. Cartierul R- M. S. sub patronajul d-lui maior Angelescu, primarul sectorului 4 Verde. Această serbare marchează 10 ani de luptă pe tărâmul sportului și este dedicată memoriei decedatului nostru camarad Gh. Bălășescu, în amintirea căruia se vor decerne premii sportive. Hippism Băneasa ziua IX joi 9 Mai a. c. Purtanţi cam puţini, totuşi cursele nu au fost lipsite de interes. Al patrulea Premiu Bienal, a fost o uşoară pradă pentru Dan, care nu a fost nici un moment ameninţat de adversarii săi, ceea ce dovedeşte că d. Negropontes are marele Premiu Derby Român la discreţie. Gr. Diamantescu, după cum prevăzusm noi în colanele ziarului nostru că vom vedea cât de curând triumfând pasa ca roşu cu alb, nu ne amişelat, grajdul se găseşte în cea mai bună formă. Sâuge Verte a câştigat ţinut Pr. Cetăţuia, toată lupta energică depusă de Golovkin cu Brâu nu a folosit la nimic. Szabad a câştigat Pr. Afumaţi, datorită jockeului Adams, care a ştiut când să dea pointa de viteză, câştigând cu o jumătate de lungime asupra lui Mazurka. REZULTATUL TECHNIC I. Pr. Păpuşa: 1. Pompei (Csillag), 2. Bertrand. 3. Cucu. 5 p. P. 28 —16—33. II. Pr. Basa Ana: 1. Grasshopper (Ed. Gill), 2. Alim, 3. M. Star, 4. Habitus. 9 p. P. 56-14-12-13. III. Pr. Horez: 1. Afină (Iorga), 2. Eugenia. 3 p. P. 12. s IV. Pr. Herăști: 1. Tismana (Phillips), 2.’Pir. 3. Andironic, 7 p. P. 81— 25—15. a V. Al patrulea Pr. Bienal: 1. Dan (Csillag), 2. Printişor, 3. Satrap, 4. Gigolo. 6 p. P. 16-13-16. VI. Pr. Cetățuia: 1. Sauge Velle (Ilinea), 2. Brâu. 4 p. P. 30—10,50— 10,50. VII. Pr. Afumați: Szabad (Adams), 2. Mazurka, 3. Roşcovan, 4 Obuz. 8 p. P. 90—19-16—15. CAPITALA GRAV ACCIDENT DE TRAMVAI Vagonul de tramvai de pe linia 18, s’a ciocnit eri dimineaţă, pe bulev. Ferdinand, cu automobilul No. 1239, proprietatea lui Jean Tuşei. Accidentul s’a petrecut la intersecţia stradei George Coşbuc, şi se datoreşte vitezei cu care venea maşina. In automobil se aflau ca pasageri d. Ion Nichifor cu soţia şi fiul său, domiciliaţi în strada George Coşbuc. Ion Nichifor a căpătat grave contuziuni pe corp şi o rană gravă la cap. Fiul său, a suferit leziuni pe tot corpul, iar d-na Nichifor, a scăpat ca prin minune, fără răni. Şoferul a dispărut. Răniţii au fost duşi la Spitalul Brâncovenesc, unde au fost internaţi. NENOROCIRE Camionarul Voinea C. Nicolae, pe când mergea pe şoseaua Vitan, a scăpat hăţurile cailor, cari au căzut între cai. Imprudentul vizitiu s’a aplecat să ridice hăţurile şi alunecând de pe osia camionului, a căzut sub camion, şi camionul fiind în viteză, roţile au trecut peste corpul camionarului, mutilându-l îngrozitor. Cadavrul a fost lăsat familiei din ordinul d-lui prim-procuror Codin Ştefănescu. ACCIDENT DE AUTOBUZ Automobilul N. 11.585, a călcat pe calea Rahovei, pe precupețul Radu Ilie. Cu contuziuni, victima a fost dusă și internată la Spitalul Brâncovenesc. Floreasca Ziua XII-a. Vineri 10 Mai a. c. După defilare, toţi se îndreptau spre casă pentru a lua dejunul cât mairepede spre a nu întârzia de la curse, ceea ce a şi fost într’adevăr, ambele tribune fiind o masă de capete. Programul bine alcătuit a făcut ca pariorii să fie mulţumiţi şi de data aceasta spre a nu întârzia luminăţiile de seară, într’un cuvânt una din zilele cele mai bogate în pariuri societatea S. N. I. C. REZULTATUL TECHNIC 1. Pr. Golentinal L Beseruce (Csillag), 2. Santa Elena, 3. Guy, 4. Salome. 12 p. P. 2012-20-24. ÎL Pr. Coţofana: I. Saladin (Golovkin, 2. Mostoha, 3. Csintalan. 7 p. P. 46-20—17. IX. Pr. Roysterer: L Silver Carta (Celilag), 2. Fiezko, 3. Trevira, 4. Bori. 10 p. P. 40—16—22—42. IV. Pr. Drac: I. Ghazi (Csillag), II. Obraznic, 3. Maroc. 7 p. P. 18—13 -18. V. Pr. Egmont: 1. Mungo (Iorga), 2. Babette, 3. Mufti, 4. Kobold. 8 p. P. 55-18—15-21. VI. Pr. Pronto: 1. Nicolina (Dolovkin), 2. Vântură Ţară, 8. Prințișor. 5 p. P. 19—18-26. VII. Pr. Wood (gard.): 1. Lăutar II (Steczak), 2. Galilea, 3. Bubi. 6 p P. 16-12-17. VII. Pr. Krieau R. I.: Sari (Costandache), 2. Electra, 3. Fenek, 4. Zsófi. 7 p. P. 68-20-33. Vffl. REPRIZA II-a: 1. Imas (Proprietarul), 2. Hitzig, 3. Amaryllis, 4. Cousine. 9 p. P. 116—30—26—30. IX. Pr. Baden: 1. Buchdrucker (Matac), 2. Irosi, 3. Ultimo, 7 p. 14— 15-51. (Wr.) Comercianţii din Roman şi Fălticeni vor o Cameră de Comerţ unică Roman, 10. — Comercianţii şi industriaşii din Fălticeni, în frunte cu d. deputat Blându, la întrunirea pe care au avut-o Duminecă, au hotărît ca pentru alegerile camerii de comerţ să se alăture jud. Roman, ca împreună cu comercianţii şi industriaşii locali, să aleagă o singură listă. Tot Duminecă a avut loc o întrunire şi la Roman, pentru a lua o hotărîre în acest scop. S’a format o delegaţiune pentru a prezenta un memoriu în acest sens, d-lui prim-ministru Iuliu Maniu şi d-lui Madgearu, ministrul industriei și comerțului. Cutremurul din Persia Paris 10 (Rador). — Din Teheran se anunţă că ultimul cutremur de pământ ce a avut loc, în regiunea Kharassan, a făcut numeroşi morţi şi răniţi, distrugând complect mai multe localităţi. Lansarea unui transatlantic francez Pars, 10. (Rador). — Din Saint- Nazaire se anunţă că eri a fost lansat din şantierul local, vaporul transatlantic «Lafayette», de 22,509 tone, destinat serviciului Americei de Nord —----=□=-----