Cuventul, iunie 1929 (Anul 5, nr. 1475-1504)

1929-06-01 / nr. 1475

Procesul asasinilor lui Rădici •—“*=□­ZIUA IV-a Belgrad 30. — (Tel. part----­'Astăzi de dimineaţă au fost lua­te depoziţiile martorilor care din diferite motive n’au putut fi pre­zenţi la proces. Aceşti martori sunt foşti deputaţi opoziţionişti din partidul lui Pribicevic şi din partidul croat. Printre ei au de­pus foştii deputaţi Pribicevici, Trnovici şi alţii. Depoziţiile lor sunt foarte obiective. Chiar fos­tul deputat Drechcevici, care era în imediata apropiere a lui Ra­dei a declarat că cuvintele lui Pernat au enervat extrem de mult pe Rad­ci. A fost citată a­­poi depoziţia fostului şef al de­mocraţilor independenţi, Pribice­vici, care în şedinţa fatală de la 20 iunie se afla alături de Ste­phan Rădici în baca deputaţilor şi care a povestit faptele exact aşa cum ele s’au întâmplat■ El declară că nu a văzut prin apro­piere pe Popovici şi pe Iovano­­vici. Dr. Trnovici a declarat că du­p­ă părerea lui atentatul contra ui Stephan Rădici a fost preme­ditat şi că mai târziu, după aten­tat, a aflat de la preotul Subotici că şi Pribicevici, Macec şi Pre­­dalec urmau să fie asasinaţi. El învinueşte pe Popovici şi pe Io­­vanovici că au aprobat faptele lui Racici şi crede că deși cuvin­tele lui Pernar la adresa lui Ra­cici au fost insultătoare, ele nu erau atât de puternice încât să-l poată determina pe acesta la o a­­semenea faptă. Fostul deputat Turcovici, a de­clarat că la 18 iunie a fost între­bat de Racici cum se poate ca oamenii să fie atât de fanatici în­cât să creadă cele spuse de Rădici şi că ar fi o necesitate de stat ca Rădici să fie suprimat. Şedinţa de dimineaţă Depoziţiile foştilor deputaţi Kramar şi Svetislav Popovi­ci, arată că atentatul lui Radici nu poate fi justificat prin insul­tele pe care i le-a adus Pernar pentru că el nu părea să f­ie prea enervat şi că nu poate fi vorba decât de un atentat comis cu pre­meditare. Din depoziţiile de astăzi ale martorilor nu se poate deduce e­­xact care a fost ordinea în care au fost împuşcate victimele. Ceea ce rezultă însă clar din ele este că Pernar a ofensat grav pe Racici care însă era conştient de fapta pe care o face ceea ce dove­deşte că atentatul a fost preme­ditat. Desbaterile vor continua după amiază când se vor citi celelalte depoziţii ale martorilor cari n’au putut veni la proces. *----aaitico----• Cereţi azi: OGLINDA unu mare revistă ilustrată de actualitate Serbările comemorative de la Alba Iulia. — De ziua Prin­cipesei Ileana. — „Premiul mo­dei” la Baneasa. —Târgul Mo­şilor din Bucureşti, noaptea. Când primăvara e în toi... pre­tutindeni. — Un tren care circulă după ordine telefonice. — Nunta de negri la Londra, etc. etc. In supliment celebra scriere: AVENTURILE LUI GORDON PYM. de Edgar POE. 20 pagin Lei. ilustraţie la 3 colori 16 pagini mari 7 LEI La cerere se trimite numere de probă gratuit. Cererile se vor adresa: Editura „EMINESCU” BUCUREŞTI I, Strada Parlamentului, 2. „Caotra Curcani“ ş. a. CONVOCARE Domnii acţionari ai Soc. Ano­nime «Moara Curcani», din co­muna Mitreni, sunt convocaţi în adunare generală extraordinară, conorm art. 30 din Statute, în ziua de 10 iunie a. c. ora 2 p. m., la sediul societăţii din comuna Mitreni judeţul Ilfov, cu ordinea de zi următoarea: 1­) Schimbarea sediului societăţii; 2) Sporirea capitalului social; 3) Extinderea obiectului soci­etăţii; 4) Modificarea articolelor: 1, 2, 5, 7, 14, 15, 18 20, 21 şi 22 din statutele societăţii; 1) Ratificarea cooptărilor de membri făcute de consiliul de administraţie; 6) Alegerea a 5 membri în Con­siliul de Administraţie în locuri­le rămase vacante; 7) Alegerea a 2 censori şi a 2 censori supleanţi. Domnii acţionari sunt invitaţi a depune acţiunile la sediul soci­etăţii cel mai târziu până în ziua de 11 iunie a. c. In caz că nu se va întruni numărul de acţionari prevăzut de statute adunarea se va amâna pe ziua de 23 Iunie a. c. aceeaş oră şi în acelaş loc, fără a se mai face o nouă convocare, urmând ca hotărârile să se ia de membrii ce vor fi prezenţi, ori­care ar fi partea de capital re­prezentată. Consiliul de Administraţie Cereţi mâine: Gazda de Dominica mare magazin cultural ilustrat Cuprinde pe lângă numeroase: reportagii, nuvele, article, glume, jocuri şi ilustraţiuni, senzaţionalul studiu: Paradisul celor care umblă doi in leagăn la Press Nu regretaţi o călătorie la TÂRGIU-MUREŞ şi vă veţi convinge, că puteţi cumpăra favorabil,eftin şi bine şi cu plată în rate Székely dR€tl FABRICA DE MOBILE ARHIMtti La cerere trimitem şi reprezentantul nostru cu desene. Cititi negreşit chiar astăzi LEALITATEA Ilustrata No. 23 Sâmbătă 1 Iunie Cu următorul sumar: Lovitura salvatoare Senzaţionala aventură a unui prinţ K1SVHG N00 SUB SOARE, de Ion Pas CUNOŞTINŢA VECHE, de Gh. Brăescu Anecdote despre matematicieni şi curiozităţi matematice Cum se descoperă o stea de cinematograf A VENIT MARIANA, de omia chibu Festivităţile Serbărilor Unirii la Alba Iulia (Mare reportaj fotografic) PRAF (nuvelă poliţistă). — RUPTURA de Eugen Boureanul „SUNI NOUL,...“ (schiţă umoristică din viaţa funcţionarilor) Mani­­e modela de vară. — Cum se obţine mătasea artificială. — Imprimarea plăcilor de gramofon Procesul psiod­ial decapitat I (Senzaţionala aventură a celebrului detectiv Gex Trevor) ♦ iMiHDiiDBHfHmfIHMBHfm+iH+mHmmHm­WMHIMimWDMHHMmimimH« Cel mai mare telescop din lume. — Oameni, fapte şi idei. — Anecdote. — Poşta Cinefililor. — Curiozităţi. — Figurile ecranului. — Rubrica şahului. — Jocuri distractive, etc., etc. UNICA REVISTA DIN ŢARĂ, IN GENUL CELOR SI­RAINE, 1 — In S­euiore — 1 24 pagini mari — Preţul 8 Lei — 120 clişee . De vânzare 2 corpuri de casă cu curţi mari, str. Pote­­raş 3 bis, prin Şerban-Vodă Şedinţa ut­­ipă amiază Belgrad 30. — (Tel- part.) —• Şedinţa de astăzi după amiază a procesului Racici a fost ocupată de citirea depoziţiilor foştilor de­putaţi croaţi August şi Stefan Cosutic, Baron Schwegul şi Dr. Basaric cari din diferite motive n’au putut lua parte personal la desbateri. Insă cea mai intere­santă dintre depoziţii a fost de­poziţia unui mecanic Alexandru Kerec, care a declarat că cunoaş­te de multă vreme pe Racici şi că scrisese 5 scrisori lui Stephan Radiei pe care-1 sfătuia să se pă­zească de pericolele cari îl ame­ninţă. Punişa Racici i-ar fi spus lui că a obţinut de la stat 7.500 hec­tare de pădure spre exploatare şi 2.500.000 dinari de la banca de depozite a statului şi că a făcut un plan pentru înlăturarea lui Stephan Rădici­ Mai departe i-a spus că poporul croat fără să-şi dea seama s-a dat pe mâna unui idiot ca Stephan Rădici şi că ar fi în interesul statului ca acesta să fie suprimat pentru ca astfel poporul croat să scape de condu­cătorul dement. Baronul Schwegel, fost depu­tat croat, a declarat că făcând o călătorie de infonnaţiuni împre­ună cu Pavle Rădici şi trecând prin satul natal al acuzatului Po­povici, ţăranii i-au povestit că Popovici le-a declarat — înainte de a fi avut loc atentatul — că pleacă la Belgrad pentru ca să omoare pe Stephan Rădici. Fostul deputat croat, Pasaric, a povestit cum s-au întâmplat e­­venimentele în şedinţa de tristă memorie a Scupeniei şi ce atitu­dine a avut Stephan Rădici. El a declarat că în această şedinţă Stephan Rădici a fost surprin­zător de liniştit ca şi cum ar fi avut presimţirea că este amenin­ţat de un mare pericol. Pasaric aflase mai înainte că Punişa Ra­dici poartă de obiceiu un revol­ver la el şi făcuse atent asupra acestui lucru şi pe Stephan Ră­dici, pe care-l rugase să pără­sească şedinţa. Deşi Punişa Ra­­dici avusese un ton ofensator şi provocator, Rădici nu a vrut să asculte sfatul şi să părăsească şedinţa. els Manevrele al Daririi ştirbei (Continuarea art. din pagina 1-a) Pârvan a făcat-o intenţii­lor Bui len Bratiais­. Executorii testamentari Academia Română închide în sâ­nul ei o mulţime de bătrâni de trea­bă, rutinari şi timoraţi acoperiţi. A­­ceştia cunosc dorinţa lui Ion Bră­­tianu, şi au fost foarte trişti că e­­nergia aspră şi rigidă a lui Pârvan a împiedecat împlinirea acestui or­din. Astăzi deci, când piedica aceasta nu mai există, academicienii s’au grăbit să execute dorinţa postumă a lui Ion Brătianu, de Îndată ce d. Ştirbey a amintit-o. Este evident că onorabilii acade­micieni habar nu au de dedesubtu­rile politice ale dorinţei d-lui Ştir­bey, şi că au fost — fără să vrea — complici într’o lovitură politică, în­dreptată tocmai împotriva unor cer­curi faţă de cari Academia nu are recunoştinţă. ----ooxxxoo-----­Ştiri Artistice Teatrul Cărăbuş de sub direcţiu­nea d-lui C. Tănase deschide asta seara stagiunea cu revista de mare fast «Id Plin» de d. N. Kiriţescu Artiştii străini Mady şi Jean Kar­l din Londra au sosit în Capita­lă. Orchestra compusă de 30 persoa­ne va fi dirijată de maestrul Ben Harris. Duminecă 2 luti­e, ulti­­mul matineu «R/SARCEL ei MARCEL», scânteetoarea comedie a c­-lui Alexandru Kiriţescu, cu Agepsina Ma­cri şi Nicu Băltăţeanui în rolurile principale. CUVÂNTUL Desbaterile Sf. Sinoa­m. c-CiBcJ]v5r3-~... a Ziua Vil-a Şedinţa se deschide la ora 9 dim. sub preşidenţia mitropolitu­lui Nectarie al Basarabiei. La verificarea sumarului, şe­dinţei trecute, la chestiunea dacă preoţii trebue sau nu să facă po­litică, s’a adăugat hotărârea ca aceştia să nu poată candida în a­­legeri, fără asentimentul episco­pului respectiv. UN CENTENAR AL EPISCOPIEI DE ARAD P. S­ S. Grigorie al Aradului anunţă Sinodul că la toamnă se înplinesc o sută de ani de la în­fiinţarea episcopiei ortodoxe din Arad. Invită pe înalţii prelaţi să participe la sărbătoarea acestui centenar. UN VICARIAT ORTODOX IN IUGOSLAVIA Episcopul Aradului propune apoi Sf. Sinod să se înfiinţeze un vicariat ortodox la Vârşeţ (Iugoslavia) Sinodul dă delgaţie episcopului Iosif al Caransebe­­şului să studieze şi să refere asu­pra acestei chestiuni. MUZICA INSTRUMENTALA IN BISERICA Un înalt prelat a propus intro­ducerea muzicei instrumentale în biserica ortodoxă. Propunerea a fost respinsă, fără discuţiune. *­­Cu privire la cererile preoţilor hirotonisiţi în Macedonia cari au cerut transferarea la parohiile din ţară, Sf. Sinod a făcut aces­tora cunoscut, pe cale de comuni­cat, să rămână la datoria şi bi­serica lor, întrucât în ţară toate parohiile îşi au preoţii lor titu­lari. Iar preoţii din ţară au alte studii seminariale cari lipsesc preoţilor hirotoniţi în Macedonia în mod excepţional. Şedinţa s-a ridicat la orele 32 luni- Azi şedință. Din Focşani Leagănul miniştrilor.- Noul primar.-Pro­iecte edilitare. - Apa. - Lumina electrică Ateneul popular Prestigiul istoric al oraşului Foc­şani nu este de dată prea recentă. Anume, în ultimii zece ani de la război, oraşul acesta, între zidurile căruia s’a cimentat Unirea cea dintâi, cea mică şi cea parţială, dintre cele două principa­te, a devenit o adevărată pepinieră de excelenţe, ceea ce ne dă dreptul de a-1 numi «Leagănul miniştrilor». Intr’adevăr, de aci au pornit să escaladeze banca ministerială Dui­­liu Zamfirescu, apoi general Artur Văitoianu, N. N. Săveanu, O. Chir­­culescu. Dar odată ajunşi pe cul­mea onorurilor, şi cel răposat şi cei vii şi-au uitat locul de obârşie sau de îndelungată reşedinţă şi Foc­şanii nu s’au înfrupta decât plato­nic din gloria de a fi servit de tram­bulină atâtor ilustraţiuni. Dar lucrurile sunt pe cale să se schimbe, de când în fruntea oraşu­lui a venit d.­ Alexandru Alevra, om energic şi de iniţiativă, simpati­zat unanim de ‘întreaga populaţiu­­ne, de o estetică­ personală impeca­bilă. De cum s’a instalat în fruntea primăriei, d-sa fe’a pus pe gospodă­rii, metodic şi serios. Chestiunea apei fiind una dintre cele mai importante pentru oraş, sub impulsia sa iau activat lucră­rile de captare ale isvoarelor de la Mera, cam­ întregite cu cele de la punctul Babele, vor asigura un de­bit de apă potabilă constant şi a­­bundent, împrumutul de 20 milioa­ne, deja contractat de comună, va fi utilizat în întregime pentru a­­cest scop. Până la 1 Septembrie, d­ Alevra ne asigură că totul va fi gata şi problema apei, atât de im­portantă, definitiv rezolvată. Uzina electrică, din pricina insu­ficienţii instalaţiunilor, nu poate suporta un număr prea mare de consumatori şi cererile de abona­mente sporesc zilnic. Cum mijloa­cele financiare ale oraşului nu în­găduie afectarea unei sume de mi­nimum 60 de milioane pentru o ra­dicală transformare a uzinei, noul primar a comandat în Germania un sistem de piese care vor îngădui o regenerare amplă a reţelelor, per­miţând o abundentă distribuţie, de curent tuturor solicitatorilor. Străzile periferice care erau şan­ţuri impracticabile şi o succesiune de gropi, au început să fie repa­rate. Pe arterele principale se schimbă caldarâmul stricat, iar porţiunea din şoseaua naţională, de la şcoala normală până la cazărmi, pe o întindere de 4 kilometri, va fi restaurată, astfel încât intrarea în oraş să nu mai înfăţişeze spectaco­lul degradant de până acum, atât de comun vecinătăţii mai tuturor oraşelor din ţară­ Misiunea unui modern părinte de oraş este şi acela de a se îngriji, fie lângă salvgardarea intereselor materiale ale administraţilor săi— şi de a patrona şi stimula ini­ţiative culturale. Dar în Focşani, edilii s’au ţinut departe de operile culturale ca de nişte redutabile pri­mejdii. Noroc pentru acest colţ de ţară, că s’a găsit un suflet generos şi cultivat care din avutul său a clădit un teatru spaţios şi elegant şi a terminat de roşu un Ateneu popular-Acesta este d. maior Pastia, un nume rostit cu respect şi afecţiune de orice Focşănean. Teatrul este de multă vreme cea mai de frunte podoabă arhitectonică a oraşului şi un cămin somptuos pentru toate manifestaţiunile de artă ce au loc în oraş. Ateneul popular însă, aş­teaptă să fie terminat şi a cere d-lui maior Pastia noui contribu­­ţiuni materiale, după tot ce a sacri­ficat­ ar însemna o patentă nede­­licateţă. Diferiţii primari de până acum bine­înţeles că n’au făcut nimic şi povestea clădirei neterminate a de­venit o tristă şi nesfârşită epopee eroi-comică. D. Alevra n’a înţeles astfel lu­crurile­ Şi datorită unor ingenioa­se şi profitabile înţelegeri cu dife­riţi antreprenori de spectacole, con­cesionari eventuali ai sălii, cu sco­puri culturale bine determinate, în curând Ateneul etern de roşu va fi terminat şi vrednicul primar va a­­vea satisfacţia—pe care o mărturi­seşte că-i va fi cea mai scumpă — de a prezida inaugurarea unui e­dificiu de cultură sufletească a masselor. Rodnică activitate şi frumoase promisiuni cari dovedesc că atunci când intrigile politice, cancanurile şi zadarnicele agitaţii de coterie nu-ţ­i absorb atenţiunea, poţi fi un vrednic administrator şi remarca­bil element de progres. Şi acesta este d. Alexandru Alevra, A. K. Convorbirile telefo­nice Bucreşti-Paris FELICITĂRILE POŞTEI FRAN­­CEZE După cum am anunţat, d-1 Mi­hail Roşea, subdirectorul general al Poştei, a vorbit la teren cu Pa­risul. D-1 Mihail Roşea a căutat să vor­bească cu d-1 Drouet, inspector ge­neral şi directorul serviciului studii­lor de la Poşta Centrală din Paris şi care în calitate de expert a luc­rat şi la poşta noastră, care însă în acel moment lipsea din localul Poştei. D-l Drouet, regretând lipsa d-sale, pentru a putea asculta cuvântul unei cunoştinţe depărtate, a trimis urmă­toarea telegramă: „Regret mult că n’am putut con­vorbi cu d­vs., ieri şi vă adresez felicitările mele pentru rezultatul ob­ţinut din punctul de vedere al cali­tăţii comunicaţiei experimentate“. Principesa Ileana pleacă la Cluj Principesa Ileana va pleca mâine la Cluj, cu trenul expres No. 7. ------ooxxxoo-----­ Un premiu orig­inar pentru cititorii „GAZETEI NOASTRE ILUSTRATE“ Cine este «Răzbunătorul» ? Iată o întrebare de mare interes pentru cititorii cari urmăresc noul roman de Edgar Wallace, pe care-l publi­căm în coloanele «Gazetei Noastre». Căci într’adevăr, autorul a învă­­văluit în adânc mister indentitatea eroului în jurul căruia se desfăşoară întreaga acţiune. E dlar firească dorinţa febrilă de a avea cu un mo­ment mai de­vreme, deslegarea tainei, pentru care se sileşte compli­catul aparat al poliţiei de siguranţă londoneze. «Răzbunătorul» este, totuşi, unul din personagiile cari se perindă pe dinaintea noastră... fără ca nici unul să ştim, necum să bănuim cine e şi tocmai într'aceasta stă tot farmecul scrierilor lui Edgar Wallace. Ca să stimulăm imaginaţia cititorilor, noi oferim un premiu de 1000 lei aceluia care va ghici, dintre diferitele personagii ale romanului, pe acela care se ascunde sub porecla «Răzbunătorul». Rezultatul negreşit îl vom da cu încheierea acestui roman. Răs­punsurile ni se vor trimite însoţite de cuponul No. 4 de la No. 68 până la No. 75. In caz că mai mulţi vor nimeri soluţia exactă, premiul de 1000 lei se va decerna prin tragere la sorți. R­A­D­I­O Programul pentru Vineri Bucureşti 390. Orele 17: Orchestra Ra­­dio; 17,50: Buletin met. ştiri; 18: Emil Desliu tenor; 18,20: D. Sârbul recitări; 18,35: Orchestra; 20,30: Retransmitere de la Opera. Bratislava 251. Orele 17,25: Din Pra­ga; 19,50: Gramovion; 19,45: Curs de limba slovacă; 20,20: Din Praga. Neapole 333. Orele 17,30: Lectura; 18: Muzică variată; 22: Opera. Praga 339. Orele 17: Pentru copii; 17,25 Muzică de cameră; 18,25: Limba engle­ză; 19,25: Pentru lucrători; 20,20: Opera; 23,20: Muzică populară. Londra 35S, Daventry 1562. Orele 17,30: Teatru; 18,15: Concertir; 19,15: Pentru copii; 20,45: Muzică de cameră; 22: Con­cert simfonic; 23,35: Cabaret; 1,15: Dans. Barcelona 371. Orele 15,30: Concert; 23,05: Muzică de dans; 24,05: Teatru. Roma U3- Orele 18,30: Concert; 22: Opereta «Farmecul unui vals». Berlin 175. Orele 17: Conferinţa; 17,30: Conferinţă technică; 18: Concert; 20: Conferinţă technică; 21: Teatru. Viena 519. Orele 17: Concert; 18,20: Concert vioară; 19,05: Conf. medicală; 19,05: Săptămâna hipică internaţională; 19,30: Conferinţă juridică; 20: Pentru Camerile de Comerţ; 22:30: Concert. Curierul judiciar DAUNE ACORDATE CU PRI­LEJUL CATASTROFEI DE­­LA RECEA D-na Georgeta Constantinescu a făcut acţiune în daune cerând di­recţiei generale a căilor ferate su­ma de două milioane lei pentru că soţul său, scriitorul Sabin Cons­tant (D. Constantinescu), în cata­strofa de cale ferată de la Recea a fost omorât. Acţiunea a fost susţinută de d. avocat Aurel Benţoiu. Secţia IV, în complectul d-lor judecători Grădişteanu şi Boeru, a admis această acţiune acordând d­­nei reclamante ca despăgubiri nu­mai suma de 1.200.000 lei. PROCESUL AUREL DOBRESCU — ZIARUL «ORDINEA» S. I a tribunalului a amânat pen­tru Luni 3 Iunie pronunţarea ho­tărârei în procesul de calomnie prin presă intentat de d. Aurel Do­brescu, subsecretar la Domenii, d-lui Mihail Burilianu, directorul ziarului «Ordinea». SOCIETATEA FUNCŢIONARI­LOR JUDECĂTOREŞTI PERSOA­­NA JURIDICA Eri­s. I a trib. Ilfov în complec­tul d-lor C. Zătreanu şi Henri Zamfirescu şi cu concluziile d­im procuror Alex. Răşcanu, a acordat personalitatea juridică asociaţiei funcţionarilor şi pensionarilor ju­decătoreşti. Scopul acestei socie­tăţi e acordarea de credite func­­ţionarilor şi pensionarilor judecă­toreşti, credite fără nici un pro­cent. Fiecare membru depune câte 1000 lei pentru formarea capitalu­lui. Apoi propaganda culturală, printre membrii acestei societăţi e înscris în programul ei. Preşedinte e d. Florea Chilovea­­nu, prim-grefier la s. NI comercia­lă, vice-preşedinte d-nii Radu Mi­­hăilescu, prim-secretar al Parche­tului de Ilfov şi Gh. Stănescu prim­­grefier al trib. Ilfov. DAT IN JUDECATA PENTRU FALS George Bernard, măcelar în str. Glopotarii­ vechi No. 8, a fost învi­nuit că a pus în vânzare în mol clandestin carne care nu trecuse prin abator. La o descindere făcută la măce­lăria lui, s’a găsit o ştampilă fal­să. Parchetul a deschis acţiune pu­blică împotriva lui G. Bernard, conform art. 125 c. penal Cu cerce­tarea afacerei a fost delegat de j­u­­de­ consilier G. Brezeanu, dela cap. 6 instrucție. in jurul alegerilor din Vlaşca Din partea d-lui Al. Calotă, depu­tat, primim următoarea scrisoare cu rugămintea de a o publica: DOMNULE DIRECTOR, Citesc, cu surprindere, în numă­rul de Miercuri 29 Mai al ziarului «Cuvântul», o declaraţie a d-lii D. R. Ioaniţescu, în legătură cu recen­ta alegere de la Vlaşca şi în care îmi atribuie mie această exclama­ţie: «Alegere ca asta, n’a fost şi n’o să mai fie!» Lăsând la o parte faptul că în­săşi eleganta stilizare a frizei in­dică pe autor, ţin să declar catego­ric că nici­odată şi faţă de nimeni n’am făcut o asemenea declaraţie. Iar dacă ar fi fost să fac vre­o declaraţie, aşi fi arătat că ţărăni­mea vlăsceană, plictisită de atâtea alegeri şi văzând că nu se ia nici o sancţiune contra celor ce lipsesc de la vot, a lipsit aproape jumătate «încredinţând» cărţile de alegător primarilor şi consilierilor comuna­li, care au dovedit ast­fel că: «mas­­sele populare», etc. Şi aşi mai fi a­­rătat cum bande guvernamentale au terorizat şi izgonit din zona de votare delegaţi şi alegători ai opo­ziţiei şi au slăb­it în plin centrul oraşului Giurgiu, arestându-l apoi la poliţie pe delegatul meu d. Cons­­tantinescu-Dolj. Aceasta e singura declaraţie, ab­solut onestă, pe care puteam să o fac şi pe care o şi fac. Alexandru Calotă N. R. Declaraţiunile d-lui Calotă, c­ari nu ne privesc, — şi cari credem că vor fi puse la punct de guvern, ne publicăm pe răspunderea d-sale. Formidabilul succes ob­ţinut la premieră de revis­ta «Eu mâna ţi-e sărat Ma­dam­mul» de Nicon­ Nican, o­­bbliifă direcţiunea ca după ora 10 seara să nu se mai elibereze nici un fel de bi­let. La toate reprezentaţiile apar creatorii rolurilor în în frunte cu strălucitoarea Filly Vasiliu, Itosina Viqtte­lin, Jeanna Goljean, etc. și domnii G. Timică, N. Man­ner, C. Gromer, etc. La pupitru maestrul J­ăr­cănescu. M­ippism Băneasci — Ziua XV — Joi 30 Mai REZULTATUL TECHNIC I. PR. RUDI: 1) Ne­fasz (Gill Ed.); 2) Călin; 3) Sári; 4) Milton. 8 part. P. 36, 12, 11,50, 25. H. PR. SAN FLORIZEL: 1) R. de Soleil (Fakese); 2) Ready; 3) Mixt); 4) Csintalan, 9 part. P. 40, 15, 20, 14. H. PR. ZOLTÁN: 1) Rangoon (Adams); 2) Dehogy si nem; 3) Sze­rencse; 4) Toalmas. 7 part. P. 19, 11, 13. IV. PR. ALBATROS: 1) Enkiki­­neur (Phillips); 2) Albatros II; 3) Banu Mauta; 4) Puică Mică. 7 part P. 131, 49, 47. V. PR. MUGURILOR: 1) Mikado (Hofbauer); 2) Herodes; 3) Char­­mette; 4) Floricel. 7 part. P. 18, 13, 20. VI. PR. MAGNESIUM: 1) Gou­verneur (Coekeram); 2) Friponne; 3) Ideal. 4 part. P. 18, 14, 18. VH. PR. GOUM: 1) Afină Hor­ga); 2) Prince de Galles; 3) Auctaxj 4) Santa Elena. 12 part. P. 102, 25 20, 52. > SPEC!MOLE OPERA: Mignon. NATIONAL: Hamlet. CARABUS: In plin. PARCUL OTETELEŞANU: Rămâi la nevasta ta. GRADINA SCALA (Colos): Iubi­tul nevestei sale şi seara: Lele cu scurteiea verde. Cinematograf ODEON: Fiica Regimentului. CAPITOL: Farmecul Dunării. BULEVARD PALACE: Căi gre­şite (Crise) şi o comedie. SCALA: Iubitul nevestei sale. TRIANON: Cântecul singurătăţii şi Intre două lumi. CINEMA SELECT: Păcatul dra­gostei şi o comedie. CINEMA ELITE: Uliţa flăcări­lor şi revista: Eu mâna ţi-o sărut madam. EFORIA: Şcoala amorului. LIPSCANI: Cele trei dorinţi. MARNA ii: La glu şi artişti. VOLTA BUZEŞTI: Sally, fiica cir­cului şi artiştii. Teatre

Next