Cuventul, iunie 1929 (Anul 5, nr. 1475-1504)
1929-06-01 / nr. 1475
Procesul asasinilor lui Rădici •—“*=□ZIUA IV-a Belgrad 30. — (Tel. part----'Astăzi de dimineaţă au fost luate depoziţiile martorilor care din diferite motive n’au putut fi prezenţi la proces. Aceşti martori sunt foşti deputaţi opoziţionişti din partidul lui Pribicevic şi din partidul croat. Printre ei au depus foştii deputaţi Pribicevici, Trnovici şi alţii. Depoziţiile lor sunt foarte obiective. Chiar fostul deputat Drechcevici, care era în imediata apropiere a lui Radei a declarat că cuvintele lui Pernat au enervat extrem de mult pe Radci. A fost citată apoi depoziţia fostului şef al democraţilor independenţi, Pribicevici, care în şedinţa fatală de la 20 iunie se afla alături de Stephan Rădici în baca deputaţilor şi care a povestit faptele exact aşa cum ele s’au întâmplat■ El declară că nu a văzut prin apropiere pe Popovici şi pe Iovanovici. Dr. Trnovici a declarat că după părerea lui atentatul contra ui Stephan Rădici a fost premeditat şi că mai târziu, după atentat, a aflat de la preotul Subotici că şi Pribicevici, Macec şi Predalec urmau să fie asasinaţi. El învinueşte pe Popovici şi pe Iovanovici că au aprobat faptele lui Racici şi crede că deși cuvintele lui Pernar la adresa lui Racici au fost insultătoare, ele nu erau atât de puternice încât să-l poată determina pe acesta la o asemenea faptă. Fostul deputat Turcovici, a declarat că la 18 iunie a fost întrebat de Racici cum se poate ca oamenii să fie atât de fanatici încât să creadă cele spuse de Rădici şi că ar fi o necesitate de stat ca Rădici să fie suprimat. Şedinţa de dimineaţă Depoziţiile foştilor deputaţi Kramar şi Svetislav Popovici, arată că atentatul lui Radici nu poate fi justificat prin insultele pe care i le-a adus Pernar pentru că el nu părea să fie prea enervat şi că nu poate fi vorba decât de un atentat comis cu premeditare. Din depoziţiile de astăzi ale martorilor nu se poate deduce exact care a fost ordinea în care au fost împuşcate victimele. Ceea ce rezultă însă clar din ele este că Pernar a ofensat grav pe Racici care însă era conştient de fapta pe care o face ceea ce dovedeşte că atentatul a fost premeditat. Desbaterile vor continua după amiază când se vor citi celelalte depoziţii ale martorilor cari n’au putut veni la proces. *----aaitico----• Cereţi azi: OGLINDA unu mare revistă ilustrată de actualitate Serbările comemorative de la Alba Iulia. — De ziua Principesei Ileana. — „Premiul modei” la Baneasa. —Târgul Moşilor din Bucureşti, noaptea. Când primăvara e în toi... pretutindeni. — Un tren care circulă după ordine telefonice. — Nunta de negri la Londra, etc. etc. In supliment celebra scriere: AVENTURILE LUI GORDON PYM. de Edgar POE. 20 pagin Lei. ilustraţie la 3 colori 16 pagini mari 7 LEI La cerere se trimite numere de probă gratuit. Cererile se vor adresa: Editura „EMINESCU” BUCUREŞTI I, Strada Parlamentului, 2. „Caotra Curcani“ ş. a. CONVOCARE Domnii acţionari ai Soc. Anonime «Moara Curcani», din comuna Mitreni, sunt convocaţi în adunare generală extraordinară, conorm art. 30 din Statute, în ziua de 10 iunie a. c. ora 2 p. m., la sediul societăţii din comuna Mitreni judeţul Ilfov, cu ordinea de zi următoarea: 1) Schimbarea sediului societăţii; 2) Sporirea capitalului social; 3) Extinderea obiectului societăţii; 4) Modificarea articolelor: 1, 2, 5, 7, 14, 15, 18 20, 21 şi 22 din statutele societăţii; 1) Ratificarea cooptărilor de membri făcute de consiliul de administraţie; 6) Alegerea a 5 membri în Consiliul de Administraţie în locurile rămase vacante; 7) Alegerea a 2 censori şi a 2 censori supleanţi. Domnii acţionari sunt invitaţi a depune acţiunile la sediul societăţii cel mai târziu până în ziua de 11 iunie a. c. In caz că nu se va întruni numărul de acţionari prevăzut de statute adunarea se va amâna pe ziua de 23 Iunie a. c. aceeaş oră şi în acelaş loc, fără a se mai face o nouă convocare, urmând ca hotărârile să se ia de membrii ce vor fi prezenţi, oricare ar fi partea de capital reprezentată. Consiliul de Administraţie Cereţi mâine: Gazda de Dominica mare magazin cultural ilustrat Cuprinde pe lângă numeroase: reportagii, nuvele, article, glume, jocuri şi ilustraţiuni, senzaţionalul studiu: Paradisul celor care umblă doi in leagăn la Press Nu regretaţi o călătorie la TÂRGIU-MUREŞ şi vă veţi convinge, că puteţi cumpăra favorabil,eftin şi bine şi cu plată în rate Székely dR€tl FABRICA DE MOBILE ARHIMtti La cerere trimitem şi reprezentantul nostru cu desene. Cititi negreşit chiar astăzi LEALITATEA Ilustrata No. 23 Sâmbătă 1 Iunie Cu următorul sumar: Lovitura salvatoare Senzaţionala aventură a unui prinţ K1SVHG N00 SUB SOARE, de Ion Pas CUNOŞTINŢA VECHE, de Gh. Brăescu Anecdote despre matematicieni şi curiozităţi matematice Cum se descoperă o stea de cinematograf A VENIT MARIANA, de omia chibu Festivităţile Serbărilor Unirii la Alba Iulia (Mare reportaj fotografic) PRAF (nuvelă poliţistă). — RUPTURA de Eugen Boureanul „SUNI NOUL,...“ (schiţă umoristică din viaţa funcţionarilor) Manie modela de vară. — Cum se obţine mătasea artificială. — Imprimarea plăcilor de gramofon Procesul psiodial decapitat I (Senzaţionala aventură a celebrului detectiv Gex Trevor) ♦ iMiHDiiDBHfHmfIHMBHfm+iH+mHmmHmWMHIMimWDMHHMmimimH« Cel mai mare telescop din lume. — Oameni, fapte şi idei. — Anecdote. — Poşta Cinefililor. — Curiozităţi. — Figurile ecranului. — Rubrica şahului. — Jocuri distractive, etc., etc. UNICA REVISTA DIN ŢARĂ, IN GENUL CELOR SIRAINE, 1 — In Seuiore — 1 24 pagini mari — Preţul 8 Lei — 120 clişee . De vânzare 2 corpuri de casă cu curţi mari, str. Poteraş 3 bis, prin Şerban-Vodă Şedinţa utipă amiază Belgrad 30. — (Tel- part.) —• Şedinţa de astăzi după amiază a procesului Racici a fost ocupată de citirea depoziţiilor foştilor deputaţi croaţi August şi Stefan Cosutic, Baron Schwegul şi Dr. Basaric cari din diferite motive n’au putut lua parte personal la desbateri. Insă cea mai interesantă dintre depoziţii a fost depoziţia unui mecanic Alexandru Kerec, care a declarat că cunoaşte de multă vreme pe Racici şi că scrisese 5 scrisori lui Stephan Radiei pe care-1 sfătuia să se păzească de pericolele cari îl ameninţă. Punişa Racici i-ar fi spus lui că a obţinut de la stat 7.500 hectare de pădure spre exploatare şi 2.500.000 dinari de la banca de depozite a statului şi că a făcut un plan pentru înlăturarea lui Stephan Rădici Mai departe i-a spus că poporul croat fără să-şi dea seama s-a dat pe mâna unui idiot ca Stephan Rădici şi că ar fi în interesul statului ca acesta să fie suprimat pentru ca astfel poporul croat să scape de conducătorul dement. Baronul Schwegel, fost deputat croat, a declarat că făcând o călătorie de infonnaţiuni împreună cu Pavle Rădici şi trecând prin satul natal al acuzatului Popovici, ţăranii i-au povestit că Popovici le-a declarat — înainte de a fi avut loc atentatul — că pleacă la Belgrad pentru ca să omoare pe Stephan Rădici. Fostul deputat croat, Pasaric, a povestit cum s-au întâmplat evenimentele în şedinţa de tristă memorie a Scupeniei şi ce atitudine a avut Stephan Rădici. El a declarat că în această şedinţă Stephan Rădici a fost surprinzător de liniştit ca şi cum ar fi avut presimţirea că este ameninţat de un mare pericol. Pasaric aflase mai înainte că Punişa Radici poartă de obiceiu un revolver la el şi făcuse atent asupra acestui lucru şi pe Stephan Rădici, pe care-l rugase să părăsească şedinţa. Deşi Punişa Radici avusese un ton ofensator şi provocator, Rădici nu a vrut să asculte sfatul şi să părăsească şedinţa. els Manevrele al Daririi ştirbei (Continuarea art. din pagina 1-a) Pârvan a făcat-o intenţiilor Bui len Bratiais. Executorii testamentari Academia Română închide în sânul ei o mulţime de bătrâni de treabă, rutinari şi timoraţi acoperiţi. Aceştia cunosc dorinţa lui Ion Brătianu, şi au fost foarte trişti că energia aspră şi rigidă a lui Pârvan a împiedecat împlinirea acestui ordin. Astăzi deci, când piedica aceasta nu mai există, academicienii s’au grăbit să execute dorinţa postumă a lui Ion Brătianu, de Îndată ce d. Ştirbey a amintit-o. Este evident că onorabilii academicieni habar nu au de dedesubturile politice ale dorinţei d-lui Ştirbey, şi că au fost — fără să vrea — complici într’o lovitură politică, îndreptată tocmai împotriva unor cercuri faţă de cari Academia nu are recunoştinţă. ----ooxxxoo-----Ştiri Artistice Teatrul Cărăbuş de sub direcţiunea d-lui C. Tănase deschide asta seara stagiunea cu revista de mare fast «Id Plin» de d. N. Kiriţescu Artiştii străini Mady şi Jean Karl din Londra au sosit în Capitală. Orchestra compusă de 30 persoane va fi dirijată de maestrul Ben Harris. Duminecă 2 lutie, ultimul matineu «R/SARCEL ei MARCEL», scânteetoarea comedie a c-lui Alexandru Kiriţescu, cu Agepsina Macri şi Nicu Băltăţeanui în rolurile principale. CUVÂNTUL Desbaterile Sf. Sinoam. c-CiBcJ]v5r3-~... a Ziua Vil-a Şedinţa se deschide la ora 9 dim. sub preşidenţia mitropolitului Nectarie al Basarabiei. La verificarea sumarului, şedinţei trecute, la chestiunea dacă preoţii trebue sau nu să facă politică, s’a adăugat hotărârea ca aceştia să nu poată candida în alegeri, fără asentimentul episcopului respectiv. UN CENTENAR AL EPISCOPIEI DE ARAD P. S S. Grigorie al Aradului anunţă Sinodul că la toamnă se înplinesc o sută de ani de la înfiinţarea episcopiei ortodoxe din Arad. Invită pe înalţii prelaţi să participe la sărbătoarea acestui centenar. UN VICARIAT ORTODOX IN IUGOSLAVIA Episcopul Aradului propune apoi Sf. Sinod să se înfiinţeze un vicariat ortodox la Vârşeţ (Iugoslavia) Sinodul dă delgaţie episcopului Iosif al Caransebeşului să studieze şi să refere asupra acestei chestiuni. MUZICA INSTRUMENTALA IN BISERICA Un înalt prelat a propus introducerea muzicei instrumentale în biserica ortodoxă. Propunerea a fost respinsă, fără discuţiune. *Cu privire la cererile preoţilor hirotonisiţi în Macedonia cari au cerut transferarea la parohiile din ţară, Sf. Sinod a făcut acestora cunoscut, pe cale de comunicat, să rămână la datoria şi biserica lor, întrucât în ţară toate parohiile îşi au preoţii lor titulari. Iar preoţii din ţară au alte studii seminariale cari lipsesc preoţilor hirotoniţi în Macedonia în mod excepţional. Şedinţa s-a ridicat la orele 32 luni- Azi şedință. Din Focşani Leagănul miniştrilor.- Noul primar.-Proiecte edilitare. - Apa. - Lumina electrică Ateneul popular Prestigiul istoric al oraşului Focşani nu este de dată prea recentă. Anume, în ultimii zece ani de la război, oraşul acesta, între zidurile căruia s’a cimentat Unirea cea dintâi, cea mică şi cea parţială, dintre cele două principate, a devenit o adevărată pepinieră de excelenţe, ceea ce ne dă dreptul de a-1 numi «Leagănul miniştrilor». Intr’adevăr, de aci au pornit să escaladeze banca ministerială Duiliu Zamfirescu, apoi general Artur Văitoianu, N. N. Săveanu, O. Chirculescu. Dar odată ajunşi pe culmea onorurilor, şi cel răposat şi cei vii şi-au uitat locul de obârşie sau de îndelungată reşedinţă şi Focşanii nu s’au înfrupta decât platonic din gloria de a fi servit de trambulină atâtor ilustraţiuni. Dar lucrurile sunt pe cale să se schimbe, de când în fruntea oraşului a venit d. Alexandru Alevra, om energic şi de iniţiativă, simpatizat unanim de ‘întreaga populaţiune, de o estetică personală impecabilă. De cum s’a instalat în fruntea primăriei, d-sa fe’a pus pe gospodării, metodic şi serios. Chestiunea apei fiind una dintre cele mai importante pentru oraş, sub impulsia sa iau activat lucrările de captare ale isvoarelor de la Mera, cam întregite cu cele de la punctul Babele, vor asigura un debit de apă potabilă constant şi abundent, împrumutul de 20 milioane, deja contractat de comună, va fi utilizat în întregime pentru acest scop. Până la 1 Septembrie, d Alevra ne asigură că totul va fi gata şi problema apei, atât de importantă, definitiv rezolvată. Uzina electrică, din pricina insuficienţii instalaţiunilor, nu poate suporta un număr prea mare de consumatori şi cererile de abonamente sporesc zilnic. Cum mijloacele financiare ale oraşului nu îngăduie afectarea unei sume de minimum 60 de milioane pentru o radicală transformare a uzinei, noul primar a comandat în Germania un sistem de piese care vor îngădui o regenerare amplă a reţelelor, permiţând o abundentă distribuţie, de curent tuturor solicitatorilor. Străzile periferice care erau şanţuri impracticabile şi o succesiune de gropi, au început să fie reparate. Pe arterele principale se schimbă caldarâmul stricat, iar porţiunea din şoseaua naţională, de la şcoala normală până la cazărmi, pe o întindere de 4 kilometri, va fi restaurată, astfel încât intrarea în oraş să nu mai înfăţişeze spectacolul degradant de până acum, atât de comun vecinătăţii mai tuturor oraşelor din ţară Misiunea unui modern părinte de oraş este şi acela de a se îngriji, fie lângă salvgardarea intereselor materiale ale administraţilor săi— şi de a patrona şi stimula iniţiative culturale. Dar în Focşani, edilii s’au ţinut departe de operile culturale ca de nişte redutabile primejdii. Noroc pentru acest colţ de ţară, că s’a găsit un suflet generos şi cultivat care din avutul său a clădit un teatru spaţios şi elegant şi a terminat de roşu un Ateneu popular-Acesta este d. maior Pastia, un nume rostit cu respect şi afecţiune de orice Focşănean. Teatrul este de multă vreme cea mai de frunte podoabă arhitectonică a oraşului şi un cămin somptuos pentru toate manifestaţiunile de artă ce au loc în oraş. Ateneul popular însă, aşteaptă să fie terminat şi a cere d-lui maior Pastia noui contribuţiuni materiale, după tot ce a sacrificat ar însemna o patentă nedelicateţă. Diferiţii primari de până acum bineînţeles că n’au făcut nimic şi povestea clădirei neterminate a devenit o tristă şi nesfârşită epopee eroi-comică. D. Alevra n’a înţeles astfel lucrurile Şi datorită unor ingenioase şi profitabile înţelegeri cu diferiţi antreprenori de spectacole, concesionari eventuali ai sălii, cu scopuri culturale bine determinate, în curând Ateneul etern de roşu va fi terminat şi vrednicul primar va avea satisfacţia—pe care o mărturiseşte că-i va fi cea mai scumpă — de a prezida inaugurarea unui edificiu de cultură sufletească a masselor. Rodnică activitate şi frumoase promisiuni cari dovedesc că atunci când intrigile politice, cancanurile şi zadarnicele agitaţii de coterie nu-ţi absorb atenţiunea, poţi fi un vrednic administrator şi remarcabil element de progres. Şi acesta este d. Alexandru Alevra, A. K. Convorbirile telefonice Bucreşti-Paris FELICITĂRILE POŞTEI FRANCEZE După cum am anunţat, d-1 Mihail Roşea, subdirectorul general al Poştei, a vorbit la teren cu Parisul. D-1 Mihail Roşea a căutat să vorbească cu d-1 Drouet, inspector general şi directorul serviciului studiilor de la Poşta Centrală din Paris şi care în calitate de expert a lucrat şi la poşta noastră, care însă în acel moment lipsea din localul Poştei. D-l Drouet, regretând lipsa d-sale, pentru a putea asculta cuvântul unei cunoştinţe depărtate, a trimis următoarea telegramă: „Regret mult că n’am putut convorbi cu dvs., ieri şi vă adresez felicitările mele pentru rezultatul obţinut din punctul de vedere al calităţii comunicaţiei experimentate“. Principesa Ileana pleacă la Cluj Principesa Ileana va pleca mâine la Cluj, cu trenul expres No. 7. ------ooxxxoo----- Un premiu originar pentru cititorii „GAZETEI NOASTRE ILUSTRATE“ Cine este «Răzbunătorul» ? Iată o întrebare de mare interes pentru cititorii cari urmăresc noul roman de Edgar Wallace, pe care-l publicăm în coloanele «Gazetei Noastre». Căci într’adevăr, autorul a învăvăluit în adânc mister indentitatea eroului în jurul căruia se desfăşoară întreaga acţiune. E dlar firească dorinţa febrilă de a avea cu un moment mai devreme, deslegarea tainei, pentru care se sileşte complicatul aparat al poliţiei de siguranţă londoneze. «Răzbunătorul» este, totuşi, unul din personagiile cari se perindă pe dinaintea noastră... fără ca nici unul să ştim, necum să bănuim cine e şi tocmai într'aceasta stă tot farmecul scrierilor lui Edgar Wallace. Ca să stimulăm imaginaţia cititorilor, noi oferim un premiu de 1000 lei aceluia care va ghici, dintre diferitele personagii ale romanului, pe acela care se ascunde sub porecla «Răzbunătorul». Rezultatul negreşit îl vom da cu încheierea acestui roman. Răspunsurile ni se vor trimite însoţite de cuponul No. 4 de la No. 68 până la No. 75. In caz că mai mulţi vor nimeri soluţia exactă, premiul de 1000 lei se va decerna prin tragere la sorți. RADIO Programul pentru Vineri Bucureşti 390. Orele 17: Orchestra Radio; 17,50: Buletin met. ştiri; 18: Emil Desliu tenor; 18,20: D. Sârbul recitări; 18,35: Orchestra; 20,30: Retransmitere de la Opera. Bratislava 251. Orele 17,25: Din Praga; 19,50: Gramovion; 19,45: Curs de limba slovacă; 20,20: Din Praga. Neapole 333. Orele 17,30: Lectura; 18: Muzică variată; 22: Opera. Praga 339. Orele 17: Pentru copii; 17,25 Muzică de cameră; 18,25: Limba engleză; 19,25: Pentru lucrători; 20,20: Opera; 23,20: Muzică populară. Londra 35S, Daventry 1562. Orele 17,30: Teatru; 18,15: Concertir; 19,15: Pentru copii; 20,45: Muzică de cameră; 22: Concert simfonic; 23,35: Cabaret; 1,15: Dans. Barcelona 371. Orele 15,30: Concert; 23,05: Muzică de dans; 24,05: Teatru. Roma U3- Orele 18,30: Concert; 22: Opereta «Farmecul unui vals». Berlin 175. Orele 17: Conferinţa; 17,30: Conferinţă technică; 18: Concert; 20: Conferinţă technică; 21: Teatru. Viena 519. Orele 17: Concert; 18,20: Concert vioară; 19,05: Conf. medicală; 19,05: Săptămâna hipică internaţională; 19,30: Conferinţă juridică; 20: Pentru Camerile de Comerţ; 22:30: Concert. Curierul judiciar DAUNE ACORDATE CU PRILEJUL CATASTROFEI DELA RECEA D-na Georgeta Constantinescu a făcut acţiune în daune cerând direcţiei generale a căilor ferate suma de două milioane lei pentru că soţul său, scriitorul Sabin Constant (D. Constantinescu), în catastrofa de cale ferată de la Recea a fost omorât. Acţiunea a fost susţinută de d. avocat Aurel Benţoiu. Secţia IV, în complectul d-lor judecători Grădişteanu şi Boeru, a admis această acţiune acordând dnei reclamante ca despăgubiri numai suma de 1.200.000 lei. PROCESUL AUREL DOBRESCU — ZIARUL «ORDINEA» S. I a tribunalului a amânat pentru Luni 3 Iunie pronunţarea hotărârei în procesul de calomnie prin presă intentat de d. Aurel Dobrescu, subsecretar la Domenii, d-lui Mihail Burilianu, directorul ziarului «Ordinea». SOCIETATEA FUNCŢIONARILOR JUDECĂTOREŞTI PERSOANA JURIDICA Eris. I a trib. Ilfov în complectul d-lor C. Zătreanu şi Henri Zamfirescu şi cu concluziile dim procuror Alex. Răşcanu, a acordat personalitatea juridică asociaţiei funcţionarilor şi pensionarilor judecătoreşti. Scopul acestei societăţi e acordarea de credite funcţionarilor şi pensionarilor judecătoreşti, credite fără nici un procent. Fiecare membru depune câte 1000 lei pentru formarea capitalului. Apoi propaganda culturală, printre membrii acestei societăţi e înscris în programul ei. Preşedinte e d. Florea Chiloveanu, prim-grefier la s. NI comercială, vice-preşedinte d-nii Radu Mihăilescu, prim-secretar al Parchetului de Ilfov şi Gh. Stănescu primgrefier al trib. Ilfov. DAT IN JUDECATA PENTRU FALS George Bernard, măcelar în str. Glopotarii vechi No. 8, a fost învinuit că a pus în vânzare în mol clandestin carne care nu trecuse prin abator. La o descindere făcută la măcelăria lui, s’a găsit o ştampilă falsă. Parchetul a deschis acţiune publică împotriva lui G. Bernard, conform art. 125 c. penal Cu cercetarea afacerei a fost delegat de jude consilier G. Brezeanu, dela cap. 6 instrucție. in jurul alegerilor din Vlaşca Din partea d-lui Al. Calotă, deputat, primim următoarea scrisoare cu rugămintea de a o publica: DOMNULE DIRECTOR, Citesc, cu surprindere, în numărul de Miercuri 29 Mai al ziarului «Cuvântul», o declaraţie a d-lii D. R. Ioaniţescu, în legătură cu recenta alegere de la Vlaşca şi în care îmi atribuie mie această exclamaţie: «Alegere ca asta, n’a fost şi n’o să mai fie!» Lăsând la o parte faptul că însăşi eleganta stilizare a frizei indică pe autor, ţin să declar categoric că niciodată şi faţă de nimeni n’am făcut o asemenea declaraţie. Iar dacă ar fi fost să fac vreo declaraţie, aşi fi arătat că ţărănimea vlăsceană, plictisită de atâtea alegeri şi văzând că nu se ia nici o sancţiune contra celor ce lipsesc de la vot, a lipsit aproape jumătate «încredinţând» cărţile de alegător primarilor şi consilierilor comunali, care au dovedit astfel că: «massele populare», etc. Şi aşi mai fi arătat cum bande guvernamentale au terorizat şi izgonit din zona de votare delegaţi şi alegători ai opoziţiei şi au slăbit în plin centrul oraşului Giurgiu, arestându-l apoi la poliţie pe delegatul meu d. Constantinescu-Dolj. Aceasta e singura declaraţie, absolut onestă, pe care puteam să o fac şi pe care o şi fac. Alexandru Calotă N. R. Declaraţiunile d-lui Calotă, cari nu ne privesc, — şi cari credem că vor fi puse la punct de guvern, ne publicăm pe răspunderea d-sale. Formidabilul succes obţinut la premieră de revista «Eu mâna ţi-e sărat Madammul» de Nicon Nican, obbliifă direcţiunea ca după ora 10 seara să nu se mai elibereze nici un fel de bilet. La toate reprezentaţiile apar creatorii rolurilor în în frunte cu strălucitoarea Filly Vasiliu, Itosina Viqttelin, Jeanna Goljean, etc. și domnii G. Timică, N. Manner, C. Gromer, etc. La pupitru maestrul Jărcănescu. Mippism Băneasci — Ziua XV — Joi 30 Mai REZULTATUL TECHNIC I. PR. RUDI: 1) Nefasz (Gill Ed.); 2) Călin; 3) Sári; 4) Milton. 8 part. P. 36, 12, 11,50, 25. H. PR. SAN FLORIZEL: 1) R. de Soleil (Fakese); 2) Ready; 3) Mixt); 4) Csintalan, 9 part. P. 40, 15, 20, 14. H. PR. ZOLTÁN: 1) Rangoon (Adams); 2) Dehogy si nem; 3) Szerencse; 4) Toalmas. 7 part. P. 19, 11, 13. IV. PR. ALBATROS: 1) Enkikineur (Phillips); 2) Albatros II; 3) Banu Mauta; 4) Puică Mică. 7 part P. 131, 49, 47. V. PR. MUGURILOR: 1) Mikado (Hofbauer); 2) Herodes; 3) Charmette; 4) Floricel. 7 part. P. 18, 13, 20. VI. PR. MAGNESIUM: 1) Gouverneur (Coekeram); 2) Friponne; 3) Ideal. 4 part. P. 18, 14, 18. VH. PR. GOUM: 1) Afină Horga); 2) Prince de Galles; 3) Auctaxj 4) Santa Elena. 12 part. P. 102, 25 20, 52. > SPEC!MOLE OPERA: Mignon. NATIONAL: Hamlet. CARABUS: In plin. PARCUL OTETELEŞANU: Rămâi la nevasta ta. GRADINA SCALA (Colos): Iubitul nevestei sale şi seara: Lele cu scurteiea verde. Cinematograf ODEON: Fiica Regimentului. CAPITOL: Farmecul Dunării. BULEVARD PALACE: Căi greşite (Crise) şi o comedie. SCALA: Iubitul nevestei sale. TRIANON: Cântecul singurătăţii şi Intre două lumi. CINEMA SELECT: Păcatul dragostei şi o comedie. CINEMA ELITE: Uliţa flăcărilor şi revista: Eu mâna ţi-o sărut madam. EFORIA: Şcoala amorului. LIPSCANI: Cele trei dorinţi. MARNA ii: La glu şi artişti. VOLTA BUZEŞTI: Sally, fiica circului şi artiştii. Teatre