Cuventul, iunie 1929 (Anul 5, nr. 1475-1504)

1929-06-22 / nr. 1496

«——03C=|^=00-----­ Rechemări şi reduceri din^ apantamente la personalul din străinătate Relaţia se va face mai târziu Am fost primul ziar care am re­levat constatările subcomisiunii bu­getare de la externe în ce priveşte posibilităţile de reducere a bugetu­lui departamentului afacerilor străine. Am arătat atunci că nevoia de economii va lovi deopotrivă în inu­tilii din centrală ca şi în supra-po­­pulaţia unor anume legaţii şi con­sulate din străinătate. * D. ministru Mironescu luând cu­noştinţă de raportul d-lui Penescu, care semnala unele cazuri cu ade­vărat revoltătoare, a dispus începe­rea imediată a reducerilor propu­se de subcomisia bugetară de la ex­terne-Prima măsură luată ori a fost descongestionarea legaţiunilor şi consulatelor de acea supra-popula­­ţie parazitară. In consecinţă au fost rechemaţi în administraţia centrală — unde ră­mâne să li se verifice utilitatea — un număr de consilieri — mai pu­ţini — secretari şi ataşaţi din a­­ceastă categorie. Iată numele celor rechemaţi: Zarifopol, consilier de legaţie şi Marcel Romanescu, Madrid; Barbu Constantinescu, Costescu-Ghica, Dan Geblescu, Vălimărescu şi Con­­durache, Paris; Mitilineu, Viena ; Vlădescu, Roma; Andrei Popovici, Washington; Popovici, Haga; AnaS­­tasescu şi Gftica, Constantinopole; Căpităneanu, Budapesta şi Cristes­­cu, Belgrad. Imntormântarea de­putatului Horia C. Pisaiu Eri la orele 4 d. a. s’a făcut în­mormântarea deputatului Horia G. Maniu. Sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale defunctului, era aşezat pe un catafalc, acoperit cu numeroase co­roane şi jerbe de flori. La înmormântare au luat parte d-nii Mihail Popovici, ministru de finanţe; Al. Vaida Voevod, minis­tru de interne; Aristide Blank, Em. Antonescu, Stancu Brădişteanu, A­­drian Maniu, Filoti, Titel Petrescu, avocat; I. M. Sadoveanu, T. Tănă­­sescu, deputat; prof. Cădere, căp. Vicol, precum şi numeroşi depu­taţi şi prieteni ai defunctului. Au fost depuse coroane din par­tea ministerului cultelor, finanţe, partidul naţional-ţărănesc, ziarul Dreptatea, etc. După terminarea serviciului reli­gios a vorbit de Mihail Popovici, aducând elogii activităţei defunctu­lui, relevând meritele pe cari le-a avut înainte de război, şi în tim­pul războiului, în luptele de la Mă­­răşeşti şi Carpaţi. A mai relevat activitatea depusă în chestiunile economice şi finan­ciare, în care calitate i s-a încredin­ţat conducerea casei autonome a R. M. S.-ului. După d. ministru Vaida a vorbit d. profesor Cădere. După terminarea cuvântărilor si­criul a fost transportat la locul, un­de a avut loc înhumarea. -oooxxxooc Congresul „Ligei Culturale" ZIUA I-a, SAMBATA 22 IUNIE 1929 Orele: 4/A p. m.: Primirea oficială în gara Cluj. Salut din partea au­torităţilor. Orele 5/4 p. m.: Vizitarea oraşu­lui subt conducerea membrilor din comitetul secţiunii Cluj. Orele 9 seara: Serbarea dată de Corul Reuniunii de cântări din Să­­lişte supt conducerea maestrului prof. T. Popovici, în sala Teatrului Naţional şi alte producţiuni artis­tice. ZIUA II. DUMINICA 23 IUNIE 1929 Orele 814 dim.: Parastas pentru vechii ligişti şi sfinţirea steagului secţiunei Cluj, la biserica ortodoxă, str. Bis. Ortodoxe. Orele 9/4 dim.: Deschiderea con­gresului în sala Teatrului National. Orele 1—2/4 p. m.: Masa comună. Orele 3 p. m.: A doua şedinţă a congresului în sala Teatrului Na­ţional. Orele 6 jum. p. m.: Conferinţa d-lui prof. N. Iorga în sala Teatru­lui Naţional. Orele 9 seara: Serată la Cercul Militar (Sala Memorandului) orga­nizată de toate societăţile femeilor române din Cluj. ZIUA IlI-a, LUNI 24 IUNIE 1929 Orele 7 dim.: Plecarea cu auto­buzele în excursie la Feleac, masa la prânz în Cluj, după amiază se va continua vizitarea oraşului. Sporirea producţiei oţelului Paris 20 (Rador). — Comite­tul de conducere al cartelului e­­uropean al oţelului, întrunit la Paris, a decis sporirea produc­ţiei pentru anul viitor cu un mi­lion de tone, ridicând-o astfel la totalul de 32-295-770 tona Au fost deasemenea rechemaţi şi ataşaţii de presă: Uhrinowsky, (Stockholm), şi Ileus (Berlin). Rechemările au fost făcute pe ziua de 15 iulie a. c. Decretele vor apare în «Monitorul Oficial» de azi. ] \ • y In afară de aceste rechemări, mi­nisterul va aviza şi la alte mijloa­ce pentru a realiza economiile ne­cesare. D. ministru Mironescu a revăzut ori, împreună cu d. M. Isp­­s­u, di­rectorul fondurilor, lista apartam­en­telor ce le încasează reprezentanţii noştri în străinătate. După informaţiunile noastre şi a­cest capitol va suferi importante reduceri. Ministerul vrea să asigu­re o reprezentare demnă a ţării, însă nu înţelege să îngroaşe capi­talizările făcute de unii reprezen­tanţi ai noştri la diferite bănci. Totalul economiilor ce vor fi rea­lizate la externe însumează 60 mili­oane lei.• In ce priveşte rotaţia proectată între elementele din centrală şi cele din afară ea se va aplica numai personalului rămas după verifica­rea definitivă a activităţii fiecăruia în parte. Nici aceste lucrări, însă, nu vor întârzia prea mult, d. Mironescu ţi­nând să realizeze ordinea atât de mult întârziată la departamentul externelor încă înainte de a pleca în concediu CRIZA VITICOLA Sindicatele viticole contra Uniunii ge­ner­ale La adunarea generală a podgore­nilor din Timiş-Torontal s’a votat următoarea moţiune: Moţiune Podgorenii din jud. Timiş-Toron­tal întruniţi în adunarea generală astăzi 16 iunie 1929 în comuna Tere­­mia-Mare, la chemarea Sindicatului Viticol al judeţului: 1) Mulţumeşte d-lui ministru al agriculturei şi domeniilor, d-lui Ion Mihalache, pentru buna voinţă ce a dovedit cauzei noastre şi îl roagă respectuoşi să îi ajute până la com­plecta rezolvire a cauzei noastre. 2) Rugăm înaltul Guvern să ia în grabnică cercetare referatul Di­­recţiunei viticulturei din ministerul agriculturei şi domeniilor din 15 Mai a. c. cu care ne declarăm per­fect mulţumiţi. 3) Aducem viile noastre mulţu­miri domnului director general al Viticulturei, d. Ioan Teodorescu, care a înţeles situaţiunea noastră disperată şi a întocmit acel refe­rat, astăzi mai ales, când Uniunea noastră se destramă din cauza po­liticei şi a afacerilor. 4) Stăruim mai ales, pentru reali­zarea­ exportului vinurilor noastre; creditul viticol; libera desfacere a vinului în zile de sărbătoare şi târ­guri ; organizarea Sindicatelor Vi­ticole şi a Uniunei lor; prohibirea producătorilor direcţi hibrizi; fixa­rea regiunilor viticole şi respectul denumirei de origină al vinurilor; majorarea taxelor pe bere. 5) Protestăm energic în contra in­­troducerei politicei în mişcarea noastră profesională şi cerem demi­terea conducătorilor cari au făcut politică din nenorocirea noastră şi afaceri. 6) Ne declarăm solidari cu activita­tea demnă şi corectă a preşedinte­lui nostru d. D. Anastasiu, ce a ma­nifestat cavalereşte în săptămâna trecută la Uniunea Generală din Bucureşti, când a demascat aface­rile din Uniune. 7) Rugăm Onor Banca Naţională să ţină seamă de protestul nostru în ce priveşte repartiţia creditului de 100 milioane lei, din care nouă ni s’a dat 2.000.000 lei, iar unui sin­gur Sindicat din ţară, 2. 000.000 lei. 8) Facem un călduros apel către vechii conducători ai mişcărei vi­ticole să facă ordin la Uniune şi să strângă rândurile podgorenilor. Restituirea supra­taxelor la C. F. R. Direcţiunea generală a căilor fe­rate a dispus ca începând dela 1 Iulie 1929 să se aplice pentru în­treaga ţară noua instrucţiune refe­ritoare la restituirile de suprataxe la transporturile de călători, ba­­gaje şi mărfuri. Dela această dată toate reclama­­ţiunile de suprataxe se vor trata de staţiuni, cari nu vor trata decât reclamaţiunile privind restituiri de cel mult 3000 lei de fiecare scrisoare de trăsură. Toate celelalte reclamaţiuni ră­mân a fi rezolvate de inspecţiunile de mişcare. E CUVÂNTUL. Neregulile dela Casa Pădurilor D. I. RANG (maj.) îşi desvoltă interpelarea cu privire la neregu­lile dela Casa Pădurilor, adminis­trată­ de d. L Opran­ Această interpelare, anunţată în­că dela 13 Aprilie, n’a putut fi ţi­nută până azi, din care cauză o parte a presei a început să mă a­­tace — desigur inspirată de d. O­­pran — pe motivul nedesvoltării in­terpelării, trăgând concluzia că mo­tivul este că m’aşi fi convins de ne­temeinicia acuzaţiilor ce se impută d-lui Opran. Azi, când ziua de interpelare a sosit — spune oratorul — voi do­vedi că d. Opran trebue să plece de la Casa Pădurilor. Cred că de aceeaşi părere este şi d- ministru Mihalache, care a che­mat un specialist german să reor­ganizeze această instituţie. Concomitent însă cu sosirea spe­cialistului, d. Opran a cerut un con­­cediu de 6 luni, care pare foarte inexplicabil azi. In continuare, d. Rang, acuză pe d. Opran de sustragere de acte pu­blice, întrucât din dosarele puse la dispoziţie, lipseau tocmai actele ne­cesare. Am 14 capete de acuzare, pe care le voi însoţi cu dovezi irefutabile. (Continuarea interpelării este a­­mânată pentru joia viitoare). Şedinţa se­ suspendă la orele 8 seara. Azi d­­a­ la orele 3 şedință. decursul procedure! concordatului. Un delegat al creditorilor ar trebui să controleze condiţiunile în s’a acordat concordatul­­Declară că primeşte legea cordatului, care con- Concordatul în Bucovina D. MAYER EBNER afirmă că proectul de lege a ignorat com­plect legea de concordat ce se apli­că de 15 ani în Bucovina şi care a dat cele mai bune roade până în prezent Concordatul, însă, trebue să fie o măsură de protecţia fiecă­ruia, nu numai a comercianţilor înscrişi. S’au desfiinţat toate privi­legiile cu timpul şi de­odată vine o lege în anul 1929 şi introduce din nou privilegii pentru o categorie de oameni. In Bucovina au dreptul de a solicita concordatul agricultorii, meseriaşi mici, industriaşi şi în ge­neral nu numai comercianţi ei şi toţi particulari, de aceea, noua lege înseamnă un regres vădit în loc de progres. Va vota legea numai în cazul Prezidează d. prof. Bratu- Pe ban­ca ministerială d- Gr. Iunian. Legea concordatului pre­ventiv SENATUL Şedinţa dela 20 iunie 1929 D. ministru IUNIAN: De con­cordat vor putea beneficia şi cei al căror activ este mai mare ca pasi­vul. D. AL. POPOVICI, spune că prin D’ LaPedatu este de părere că procedura falimentară nu a rezultat creditorii să fie reprezentanţi în tot nici o favoare pentru creditor şi nici pentru debitor. Legea concordatului preventiv este de o mare utilitate publică.M Oratorul găseşte în proect dispo­­ziţiuni insuficiente pentru apăra­rea creditorilor. Termină declarând că va vota proectul, după ce, la discuţiunea pe articole va cere introducerea unor modificări. C. I. LAPEDATU: Camerele de comerţ şi industrie s’au pronunţat în principiu, pentru concordatul preventiv, care — în special în pro­vinciile de peste munţi — va pune capăt unor stări care nu mai pot fi tolerate. Concordatul pe care-l discutăm are menirea de a veni în ajutorul comercianţilor şi debitorilor oneşti-De bună seamă că debitorii de rea credinţă nu vor beneficia concordat-Creanţele susţinute prin gaj sunt atinse de concordat. Scopul concordatului este ca să previe falimentul atunci când ca­de nu­merciantul a ajuns într’o situaţie când i se vor admite amendamen­­dificilă. Vie ce va propune Odolul este răs­pândit pe tot continentul, în­trebuinţarea lui întrece consu­mul tuturor ce­lorlalte ape de gură. Nimeni nu poate contesta că în actuala fază a ştiinţei Odolul nu e cel mai bun remediu pentru îngrijirea dinţilor şi a gurii. CONCESIUNEA PENTRU ROMANIA: ZAHARIA & CERNATESCU BUCURESTI« ~ STR. POPA. NAN« 1S1 i Diverse Desbaterile parlamentare CAMEI­­A Şedinţa de la 20 Iunie 1029 Se deschide la orele 4,20, sub pre­­te ale statului, în preajma alegeri­şedinţa d-lui ŞT. CICIO POPP. Comunicări D. LOTAR RADACEANU (soc.), protestează împotriva interzicerii de a intra în ţară a buletinului In­ternaţionalei de la Amsterdam. D. C. IGNAT (lib.) aduce la cu­noştinţa d-lui ministru al muncii, abuzul ce se face de unele elemen­tor de la federala «Argeş». D MARIN PIŢIGOI respinge afir­maţia d-lui Ignat ca fiind neînte­meiată. D. N. PENESCU: întreabă pe d. ministru al comunicaţiilor, să arate ce măsuri înţelege să ia pentru re­zilierea contractului căilor ferate cu Compania Europeană de asigu­ra­re Situaţia aşezămintelor Eforiei Sf. Spiridon-Iaşi ne că răul rezidă în faptul că nu s’a făcut un plan de îmbunătăţiri care să fi fost înfăptuit în curs de ani de zile. O universitate nu se poate creea dintr’odaie. Facultatea de medicină din Iaşi are însă o situaţie specială, întrucât mare parte din instituţiile sale de­pind de Epitropia Sf. Spiridon. înainte de răsboiu, sarcina a­­cestea era din cele mai uşoare, în­trucât venituri sale permiteau să întreţină facultatea. Azi însă, când exproprierea a re­dus veniturile Episcopiei şi când o proastă gospodărie a mărit greută­ţile prin care trece acest aşezământ, este datoria statului să intervină, sunt într’o stare care nu le mai în­ Totuşi, situaţia facultăţii din Iaşi, gădue funcţionarea, dacă nu se vor lua urgente măsuri de îndreptare. Starea rea a spitalelor, a avut însă darul să atragă după sine şi desorganizarea facultăţii de medi­cină din Iaşi. Din cauze materiale, s’au desfiinţat clinicele şi labora­toarele, astfel că studenţii n’au ma­terialul necesar studiilor, D-sa propune o serie de îmbună­tăţiri pentru remedierea stării de lucruri actuale. D. SEVER DAN, răspunzând d-lui dr. Răşcanu, spune că într’adevăr, mare parte din spitalele noastre n’au nici strictul necesar. Desigur că şi spitalele Eforiei Sf.­­Spiridon au aceeaşi situaţie, dar guvernul nu este vinovat, întrucât el a moştenit starea de lucruri ac­tuale. Guvernul, fără a fi prea optimist, se va strădui să remedieze situaţia, pe cât va fi posibil cu putinţă. Cât priveştea înzestrarea cu ma­teriala a spitalelor, ministerul are un depozit suficient pentru a face faţă necesităţilor. D. V. MADGEAELT depune proec­­tul de lege pentru crearea Autono­miei căilor ferate, cu amendamen­tele Senatului, nu este atât de insuportabilă cum a afirmat d. deputat Răşcanu- Aceas­tă facultate trec© printr’o criză a­­semeni celorlalte facultăţi, fără în­să ca elevii să sufere prea mult. Sunt pentru distribuirea egală a ajutoarelor, fără absolut nici o păr­tinire. In bună parte însă reputaţia unei facultăţi, depinde foarte mult de profesori, cari prin autoritatea lor pot ridica nivelul universităţii; la rândul său, guvernul a găsit totuşi posibilitatea ca în acest an de criză cumplită, să ajute învăţă­mântul secundar şi superior cu su­te de milioane, plătind astfel păca­tele trecutelor guvernări. Replica d-lui Răşcanu D. DR. RAŞCANU, în replică, spune că deşi memoriul profesori­lor universităţii ieșene a păcătuit prin exagerare.*1 ac­eastă exagerare a fost însă îndreptăţită de realităţi. Repetă propunere­1 formulate în cursul interpelării, pentru amelio­rarea situației­­ critice a universi­tarii" , . Sunt în principiu pentru egală solicitudine, carg:,jtjrsă n’a fost res­pectată niciodată^ jîn cazul de faţă, cer o abatere ş­s acordarea unui plus de solicituţp.ćijs pentru univer­sitatea din Iaşi. 13 Se votează proectul de lege pen­tru autonomia cailor ferate, aşa punzând tot d-lui dr. Răşcanu, spu­ cum a fost amendat de Senat. Răspunsul d-lui ministru Costăchescu D. N. N. COSTĂCHESCU, răs­Intrându-se în ordinea de zi, se începe discuţia situaţiei aşezămin­telor Eforiei Sf. Spiridon din Iaşi. D. dr. RAŞCANU, arată împreju­rările expr­opierei terenurilor pro­prietatea Eforiei, cum şi situaţia creată după expropiere. Lipsită de fonduri, Eforia este într’o situaţie grea, iar datoriile ei ating circa 30 milioane. Eforia nu numai că a avut de su­ferit pe urma exproprierei, dar şi felul cum au fost administrate bu­nurile rămase, constitue un scandal. Oratorul citează câteva date asu­pra felului cum s’au ţinut licitaţiile şi s’au vândut bunurile Instituţiei. In urma acestui fapt, spitalele Cuvântul raportorului D. FORTUNESCU, raportor, ocu­­pându-se de criticile aduse proec­­tului, arată că ele n’au avut un caracter obiectiv­ D. Colonel Crai­­cu a vorbit mai mult ca militar de­cât ca reprezentant al camerelor de industrie şi comerţ. Părerea sa însă este izolată. M’a mirat atitudinea d-lui N- Bo­tez, care se pretinde a fi un vechi jurist. D. Botez a susţinut că actua­la procedură falimentară ar fi su­ficientă. Argumentarea e surprin­zătoare şi contrariază evidenţa. D. Lapedatu, cu recunoscuta-i autori­tate de financiar, a recunoscut uti­litatea concordatului preventiv­încheie susţinând superioritatea concordatului preventiv, asupra mo­ratoriului. Cuvântarea d-lui ministru Iunian D. MINISTRU GR­­IU­­AN în­cepe prin a releva obiecţiunile d-lor Ebner, N. Botez şi Col. Craicu. D-sa arată că concordatul apără debito­rul onest, care la un moment dat se găseşte în stare de jenă, datori­tă unor împrejurări fortuite. D-nii Botez şi Craicu au vorbit şi ca reprezentanţi ai partidului care totdeauna a avut în vedere numai marile principii. D-lor nici nu s’au ocupat de dispoziţiunile le­gei­ Au apreciat deci că proectul nu este oportun. D. Col- Craicu s’a preocupat de zdruncinările credi­tului ţărei. Aceasta abea azi adică după zece ani de calamitate econo­mică. Dar nici­odată n’am avut preten­ţia să remediem criza de ani prin concordatul preventiv. Concordatul este oportun care moratoriul existent reme­diază ceva din situaţia de azi ! A fost însă o conincidenţă între atitudinile d-lor Botez şi Craicu şi susţinerile din memoriul asociaţiei băncilor din Capitală. S’a spus de aceşti domni senatori că n’ar fi oportun concordatul. D. Botez l’a găsit util numai pentru Ardeal- Eu am aci memoriile or­ganizaţiilor negustoreşti cari re­clamă aducerea acestui proect da lege-Aceasta dovedeşte utilitatea lui pentru viaţa noastră economică Toţi fruntaşii finanţei noastre s’au declarat pentru concordat. De ace­iaşi părere au fost şi liberalii se­rioşi. In ceia ce priveşte acordarea con­cordatului la necomercianţi, ches­­­tiunea se va cerceta pesta câtva timp, la discutarea codului de co­merţ, unificat. N’am prevăzut declararea în sta­re de faliment a comerciantului căruia nu i s’a admis concordatul, fiindcă nu trebue să vexăm comer­ciantul care fără concordat poate totuşi găsi un aranjament cu cre­ditorii săi. Ar fi o ameninţare pentru negus­­torul care este în jenă, însă care este cinstit şi bine­ intenţionat. Creditul nu este ameninţat prin concordat. Având această convingere, cer votul dvs. Tf Discuţia pe articole La discuţia pe articole, un sena­tor majoritar din ardeal propune o serie întreagă de amendamente „verbale” cari sunt respinse în una­nimitate­ Toate aceste propuneri nu fac altceva de­cât să discute redac­tarea articolelor şi chiar a alineate­lor. Din această cauză votarea merge greu. Orele fiind înaintate, se admite ca legea să fie votată în şedinţa de azi CĂPpiJI O SERVITOARE S’A SPÂN­ZURAT --------ooxxxoo-------­ Intr’o magazie din curtea şcoalei de fete No. 20, din strada Ion Moşi No. 25, a fost găsită spânzurată servitoarea şcolii Ioana Badea Ion, în etate de 16 ani, de fel din corn. Vai de noi, jud. Argeş. Cauza care a determinat-o să ia această hotărâre nu se cunoaşte. Comisarul circumscripţiei respec­tive a deschis o anchetă. BURSA LONDRA 817­1 ZURICH 1515 PARTS 308/4 a Devizele staţionare. BURSA DE ACŢIUNI Piaţa uşor ameliorată. Rentele calme. Puţine transacţiuni. B-ca Naţională opt. 8500.25 B-ca Black 1010 B-ca Românească 300.15 B-ca de Scont 300.15 * B-ca Minelor 20010 Steaua Română 1325 Astra Română 2125-75 Petrol-Block 270.80 I. R. D. P. 345 Creditul Industrial 720.10 S. T. B- 900 Concordia 1250 Credit. Minier opt. 600-5 D. I. N. Dianu a fost confirmat conferențiar definitiv, în specialita­tea limbei latină, la facultatea de litere din Bucurşti. D-nii doctori Eug. Cristian, P. Tomescu, I­ Marian şi Emil Gheor­­ghiu au fost confirmaţi conferen­ţiari definitivi la­ facultatea de me­dicină din Bucureşti. Examenele de licenţă la faculta­tea de teologie din Bucureşti se vor ţine Miercuri 26­­. Cei cari n’au de­pus «poziţiile» la secretariat până în prezent sunt invitaţi a le depune de urgenţă împreună cu taxa de li­cenţă şi recepiia de la percepţie. Grădina Elite (fost Frascati) în fiecare seară la ora 10 seara fix formidabilul succes la mâna 1­4 •••• Revistă în zece tablouri de NICON - NICAN în rolurile principale î SILY VASILIU , Rosina Viquelin, Jeanita Dolorean, Mia Georgescu, etc. Al. Bărcănescu, G. Timică, N. Kainer, C. Gronner, Gh. Şerbănescu Şcolare Unele edituri făcând intervenţii la ministerul instrucţiunii ca să se majoreze preţul manualelor didac­tice, în special cele de curs primar, ministerul, cu avizul consiliului per­manent, a admis o majorare de la 19 la sută cât era până acum la 22 la sută faţă de preţul din 1916. D. Al. Borza, secretarul general al ministerului instrucţiunii, a a­­sistat ori la examenele şcoalelor primare No- 14 şi 16 de fete şi No. 28 de băeţi din Capitală, inspectând şi atelierele acelor şcoale. Teatrul Cărăbuş DIRECTOR C. TANASE In fiecare zi marele succes IN PLIN de N. Khiriţescu Mare montare, fast, numere senzaţionale FANTANA MIRACULOASA Biletele la Cassa Teatrului Preturi populare Duminecă la ora 10 a­­m, se va deschide expoziţia de fine de an a şcoalei de menaj «Elena Eraclide» din Capitală. La direcţia învăţământului pri­­mar­ normal se lucrează la centrali­zarea tablourilor de locurile vacan­te în învăţământul primar, în ve­derea alegerei locurilor de către nouii absolvenţi ai şcoalelor nor­male. Aceste tablouri vor fi publi­cate, zilele acestea, în «Monitorul Oficial»., Regenţa a lucrat eri cu d. gene­ral H. Cihoski ministru de război. înalta Regenţă a lucrat eri dimi­­naţă cu d■ prof. N. Costăchescu,mi­nistrul instrucţiunii public. Ministerul sănătăţii a fost înşti­inţat telegrafic că la Constantino­­pol s’au ivit două cazuri de ciumă bubonică. S’au luat măsurile sanitare nece­sare faţă de călătorii şi provenien­ţele ce eventual ar sosi la noi din oraşul contaminat. Nota referitoare la campania con­tra băncii Franco-Română şi la si­tuaţia ei (actuală) apărută ori la rubrica informaţiunilor, nu emană din redacţia noastră, ci ne-a fost­­ comunicată de direcţiunea băncii. Conferinţa economică româno-po­lonă, care urma să aibe loc la Var­şovia, între 25 şi 27 iunie a fost amânată pentru începutul lunei iu­lie. Din partea administraţiei căilor ferate va participa la această con­ferinţă, care va fi o continuare a celei terminate de curând la Bucu­reşti, d. ing. I. Ioanid, sub­ directo­­rul serviciului comercial c. f. r. Aseară a fost convocată la minis­terul de industrie şi comerţ delega­ţia economică a guvernului care urma să discute chestiunea aprovi­­zionărei armatei. Lipsind unii din membrii delega­ţiei şedinţa s-a amânat pentru o dată care se va anunţa ulteror. Băile Govora ,Uggî „Palace Hotel“ SIESS Iei. Restaurantul cond­us personal de THEODORESCU DI­NA. Mâncări fără carne 30—35 lei, cu carne 40-45 lei. Fri­pturi 45—55 lei. Primim: D. ministru de justiţie fiind re­ţinut de lucrările ministerului, au­dienţele fixate pentru zilele de 21 şi 22 iunie c., sunt suspendate. Căutăm corespondenţi harnici pe timpul sezonului de vară în urmă­toarele localităţi: Balcic, băile Herculane, băile Fe­lix şi Episcopia, Borsec, Budachi, Buşteni, Buziaş, Călimăneşti, Govo­ra, Covasna, Vatra-Dornii, Litova (Banat), Mangalia, Ocna-Sibiului, O­lăneşti, Slănic-Moldova, Techirghiol, Tuşnad. Ofertele, cu corespondenţe de probă, se vor adresa secretariatului de redacţie al ziarului «Cuvântul». O comisie compusă din d-nii co­lonel-aviator Negrescu, căpitan In­giner Nicolau şi locat-inginer Po­­pescu-Roman, delegată de ministe­rul de război, a încercat­eri dimi­neaţă, în str. Popa Lazăr No. 13—15 din Capitală rezistenţa statică a a­­vionului prezentat de d. ing. Zamfi­­rescu. Avionul a suportat o greutate de 12.457 kgr., ceia ce corespunde la coeficientul 13 de rezistenţă statică. mmBSsm­msmBmmmmiK&mammaMmm­ ■■»■■■............... Infcrit­ațî«i»i V Universitate aijlt

Next