Cuventul, iunie 1929 (Anul 5, nr. 1475-1504)
1929-06-22 / nr. 1496
«——03C=|^=00----- Rechemări şi reduceri din^ apantamente la personalul din străinătate Relaţia se va face mai târziu Am fost primul ziar care am relevat constatările subcomisiunii bugetare de la externe în ce priveşte posibilităţile de reducere a bugetului departamentului afacerilor străine. Am arătat atunci că nevoia de economii va lovi deopotrivă în inutilii din centrală ca şi în supra-populaţia unor anume legaţii şi consulate din străinătate. * D. ministru Mironescu luând cunoştinţă de raportul d-lui Penescu, care semnala unele cazuri cu adevărat revoltătoare, a dispus începerea imediată a reducerilor propuse de subcomisia bugetară de la externe-Prima măsură luată ori a fost descongestionarea legaţiunilor şi consulatelor de acea supra-populaţie parazitară. In consecinţă au fost rechemaţi în administraţia centrală — unde rămâne să li se verifice utilitatea — un număr de consilieri — mai puţini — secretari şi ataşaţi din această categorie. Iată numele celor rechemaţi: Zarifopol, consilier de legaţie şi Marcel Romanescu, Madrid; Barbu Constantinescu, Costescu-Ghica, Dan Geblescu, Vălimărescu şi Condurache, Paris; Mitilineu, Viena ; Vlădescu, Roma; Andrei Popovici, Washington; Popovici, Haga; AnaStasescu şi Gftica, Constantinopole; Căpităneanu, Budapesta şi Cristescu, Belgrad. Imntormântarea deputatului Horia C. Pisaiu Eri la orele 4 d. a. s’a făcut înmormântarea deputatului Horia G. Maniu. Sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale defunctului, era aşezat pe un catafalc, acoperit cu numeroase coroane şi jerbe de flori. La înmormântare au luat parte d-nii Mihail Popovici, ministru de finanţe; Al. Vaida Voevod, ministru de interne; Aristide Blank, Em. Antonescu, Stancu Brădişteanu, Adrian Maniu, Filoti, Titel Petrescu, avocat; I. M. Sadoveanu, T. Tănăsescu, deputat; prof. Cădere, căp. Vicol, precum şi numeroşi deputaţi şi prieteni ai defunctului. Au fost depuse coroane din partea ministerului cultelor, finanţe, partidul naţional-ţărănesc, ziarul Dreptatea, etc. După terminarea serviciului religios a vorbit de Mihail Popovici, aducând elogii activităţei defunctului, relevând meritele pe cari le-a avut înainte de război, şi în timpul războiului, în luptele de la Mărăşeşti şi Carpaţi. A mai relevat activitatea depusă în chestiunile economice şi financiare, în care calitate i s-a încredinţat conducerea casei autonome a R. M. S.-ului. După d. ministru Vaida a vorbit d. profesor Cădere. După terminarea cuvântărilor sicriul a fost transportat la locul, unde a avut loc înhumarea. -oooxxxooc Congresul „Ligei Culturale" ZIUA I-a, SAMBATA 22 IUNIE 1929 Orele: 4/A p. m.: Primirea oficială în gara Cluj. Salut din partea autorităţilor. Orele 5/4 p. m.: Vizitarea oraşului subt conducerea membrilor din comitetul secţiunii Cluj. Orele 9 seara: Serbarea dată de Corul Reuniunii de cântări din Sălişte supt conducerea maestrului prof. T. Popovici, în sala Teatrului Naţional şi alte producţiuni artistice. ZIUA II. DUMINICA 23 IUNIE 1929 Orele 814 dim.: Parastas pentru vechii ligişti şi sfinţirea steagului secţiunei Cluj, la biserica ortodoxă, str. Bis. Ortodoxe. Orele 9/4 dim.: Deschiderea congresului în sala Teatrului National. Orele 1—2/4 p. m.: Masa comună. Orele 3 p. m.: A doua şedinţă a congresului în sala Teatrului Naţional. Orele 6 jum. p. m.: Conferinţa d-lui prof. N. Iorga în sala Teatrului Naţional. Orele 9 seara: Serată la Cercul Militar (Sala Memorandului) organizată de toate societăţile femeilor române din Cluj. ZIUA IlI-a, LUNI 24 IUNIE 1929 Orele 7 dim.: Plecarea cu autobuzele în excursie la Feleac, masa la prânz în Cluj, după amiază se va continua vizitarea oraşului. Sporirea producţiei oţelului Paris 20 (Rador). — Comitetul de conducere al cartelului european al oţelului, întrunit la Paris, a decis sporirea producţiei pentru anul viitor cu un milion de tone, ridicând-o astfel la totalul de 32-295-770 tona Au fost deasemenea rechemaţi şi ataşaţii de presă: Uhrinowsky, (Stockholm), şi Ileus (Berlin). Rechemările au fost făcute pe ziua de 15 iulie a. c. Decretele vor apare în «Monitorul Oficial» de azi. ] \ • y In afară de aceste rechemări, ministerul va aviza şi la alte mijloace pentru a realiza economiile necesare. D. ministru Mironescu a revăzut ori, împreună cu d. M. Ispsu, directorul fondurilor, lista apartamentelor ce le încasează reprezentanţii noştri în străinătate. După informaţiunile noastre şi acest capitol va suferi importante reduceri. Ministerul vrea să asigure o reprezentare demnă a ţării, însă nu înţelege să îngroaşe capitalizările făcute de unii reprezentanţi ai noştri la diferite bănci. Totalul economiilor ce vor fi realizate la externe însumează 60 milioane lei.• In ce priveşte rotaţia proectată între elementele din centrală şi cele din afară ea se va aplica numai personalului rămas după verificarea definitivă a activităţii fiecăruia în parte. Nici aceste lucrări, însă, nu vor întârzia prea mult, d. Mironescu ţinând să realizeze ordinea atât de mult întârziată la departamentul externelor încă înainte de a pleca în concediu CRIZA VITICOLA Sindicatele viticole contra Uniunii generale La adunarea generală a podgorenilor din Timiş-Torontal s’a votat următoarea moţiune: Moţiune Podgorenii din jud. Timiş-Torontal întruniţi în adunarea generală astăzi 16 iunie 1929 în comuna Teremia-Mare, la chemarea Sindicatului Viticol al judeţului: 1) Mulţumeşte d-lui ministru al agriculturei şi domeniilor, d-lui Ion Mihalache, pentru buna voinţă ce a dovedit cauzei noastre şi îl roagă respectuoşi să îi ajute până la complecta rezolvire a cauzei noastre. 2) Rugăm înaltul Guvern să ia în grabnică cercetare referatul Direcţiunei viticulturei din ministerul agriculturei şi domeniilor din 15 Mai a. c. cu care ne declarăm perfect mulţumiţi. 3) Aducem viile noastre mulţumiri domnului director general al Viticulturei, d. Ioan Teodorescu, care a înţeles situaţiunea noastră disperată şi a întocmit acel referat, astăzi mai ales, când Uniunea noastră se destramă din cauza politicei şi a afacerilor. 4) Stăruim mai ales, pentru realizarea exportului vinurilor noastre; creditul viticol; libera desfacere a vinului în zile de sărbătoare şi târguri ; organizarea Sindicatelor Viticole şi a Uniunei lor; prohibirea producătorilor direcţi hibrizi; fixarea regiunilor viticole şi respectul denumirei de origină al vinurilor; majorarea taxelor pe bere. 5) Protestăm energic în contra introducerei politicei în mişcarea noastră profesională şi cerem demiterea conducătorilor cari au făcut politică din nenorocirea noastră şi afaceri. 6) Ne declarăm solidari cu activitatea demnă şi corectă a preşedintelui nostru d. D. Anastasiu, ce a manifestat cavalereşte în săptămâna trecută la Uniunea Generală din Bucureşti, când a demascat afacerile din Uniune. 7) Rugăm Onor Banca Naţională să ţină seamă de protestul nostru în ce priveşte repartiţia creditului de 100 milioane lei, din care nouă ni s’a dat 2.000.000 lei, iar unui singur Sindicat din ţară, 2. 000.000 lei. 8) Facem un călduros apel către vechii conducători ai mişcărei viticole să facă ordin la Uniune şi să strângă rândurile podgorenilor. Restituirea suprataxelor la C. F. R. Direcţiunea generală a căilor ferate a dispus ca începând dela 1 Iulie 1929 să se aplice pentru întreaga ţară noua instrucţiune referitoare la restituirile de suprataxe la transporturile de călători, bagaje şi mărfuri. Dela această dată toate reclamaţiunile de suprataxe se vor trata de staţiuni, cari nu vor trata decât reclamaţiunile privind restituiri de cel mult 3000 lei de fiecare scrisoare de trăsură. Toate celelalte reclamaţiuni rămân a fi rezolvate de inspecţiunile de mişcare. E CUVÂNTUL. Neregulile dela Casa Pădurilor D. I. RANG (maj.) îşi desvoltă interpelarea cu privire la neregulile dela Casa Pădurilor, administrată de d. L Opran Această interpelare, anunţată încă dela 13 Aprilie, n’a putut fi ţinută până azi, din care cauză o parte a presei a început să mă atace — desigur inspirată de d. Opran — pe motivul nedesvoltării interpelării, trăgând concluzia că motivul este că m’aşi fi convins de netemeinicia acuzaţiilor ce se impută d-lui Opran. Azi, când ziua de interpelare a sosit — spune oratorul — voi dovedi că d. Opran trebue să plece de la Casa Pădurilor. Cred că de aceeaşi părere este şi d- ministru Mihalache, care a chemat un specialist german să reorganizeze această instituţie. Concomitent însă cu sosirea specialistului, d. Opran a cerut un concediu de 6 luni, care pare foarte inexplicabil azi. In continuare, d. Rang, acuză pe d. Opran de sustragere de acte publice, întrucât din dosarele puse la dispoziţie, lipseau tocmai actele necesare. Am 14 capete de acuzare, pe care le voi însoţi cu dovezi irefutabile. (Continuarea interpelării este amânată pentru joia viitoare). Şedinţa se suspendă la orele 8 seara. Azi da la orele 3 şedință. decursul procedure! concordatului. Un delegat al creditorilor ar trebui să controleze condiţiunile în s’a acordat concordatulDeclară că primeşte legea cordatului, care con- Concordatul în Bucovina D. MAYER EBNER afirmă că proectul de lege a ignorat complect legea de concordat ce se aplică de 15 ani în Bucovina şi care a dat cele mai bune roade până în prezent Concordatul, însă, trebue să fie o măsură de protecţia fiecăruia, nu numai a comercianţilor înscrişi. S’au desfiinţat toate privilegiile cu timpul şi deodată vine o lege în anul 1929 şi introduce din nou privilegii pentru o categorie de oameni. In Bucovina au dreptul de a solicita concordatul agricultorii, meseriaşi mici, industriaşi şi în general nu numai comercianţi ei şi toţi particulari, de aceea, noua lege înseamnă un regres vădit în loc de progres. Va vota legea numai în cazul Prezidează d. prof. Bratu- Pe banca ministerială d- Gr. Iunian. Legea concordatului preventiv SENATUL Şedinţa dela 20 iunie 1929 D. ministru IUNIAN: De concordat vor putea beneficia şi cei al căror activ este mai mare ca pasivul. D. AL. POPOVICI, spune că prin D’ LaPedatu este de părere că procedura falimentară nu a rezultat creditorii să fie reprezentanţi în tot nici o favoare pentru creditor şi nici pentru debitor. Legea concordatului preventiv este de o mare utilitate publică.M Oratorul găseşte în proect dispoziţiuni insuficiente pentru apărarea creditorilor. Termină declarând că va vota proectul, după ce, la discuţiunea pe articole va cere introducerea unor modificări. C. I. LAPEDATU: Camerele de comerţ şi industrie s’au pronunţat în principiu, pentru concordatul preventiv, care — în special în provinciile de peste munţi — va pune capăt unor stări care nu mai pot fi tolerate. Concordatul pe care-l discutăm are menirea de a veni în ajutorul comercianţilor şi debitorilor oneşti-De bună seamă că debitorii de rea credinţă nu vor beneficia concordat-Creanţele susţinute prin gaj sunt atinse de concordat. Scopul concordatului este ca să previe falimentul atunci când cade numerciantul a ajuns într’o situaţie când i se vor admite amendamendificilă. Vie ce va propune Odolul este răspândit pe tot continentul, întrebuinţarea lui întrece consumul tuturor celorlalte ape de gură. Nimeni nu poate contesta că în actuala fază a ştiinţei Odolul nu e cel mai bun remediu pentru îngrijirea dinţilor şi a gurii. CONCESIUNEA PENTRU ROMANIA: ZAHARIA & CERNATESCU BUCURESTI« ~ STR. POPA. NAN« 1S1 i Diverse Desbaterile parlamentare CAMEIA Şedinţa de la 20 Iunie 1029 Se deschide la orele 4,20, sub prete ale statului, în preajma alegerişedinţa d-lui ŞT. CICIO POPP. Comunicări D. LOTAR RADACEANU (soc.), protestează împotriva interzicerii de a intra în ţară a buletinului Internaţionalei de la Amsterdam. D. C. IGNAT (lib.) aduce la cunoştinţa d-lui ministru al muncii, abuzul ce se face de unele elementor de la federala «Argeş». D MARIN PIŢIGOI respinge afirmaţia d-lui Ignat ca fiind neîntemeiată. D. N. PENESCU: întreabă pe d. ministru al comunicaţiilor, să arate ce măsuri înţelege să ia pentru rezilierea contractului căilor ferate cu Compania Europeană de asigurare Situaţia aşezămintelor Eforiei Sf. Spiridon-Iaşi ne că răul rezidă în faptul că nu s’a făcut un plan de îmbunătăţiri care să fi fost înfăptuit în curs de ani de zile. O universitate nu se poate creea dintr’odaie. Facultatea de medicină din Iaşi are însă o situaţie specială, întrucât mare parte din instituţiile sale depind de Epitropia Sf. Spiridon. înainte de răsboiu, sarcina acestea era din cele mai uşoare, întrucât venituri sale permiteau să întreţină facultatea. Azi însă, când exproprierea a redus veniturile Episcopiei şi când o proastă gospodărie a mărit greutăţile prin care trece acest aşezământ, este datoria statului să intervină, sunt într’o stare care nu le mai în Totuşi, situaţia facultăţii din Iaşi, gădue funcţionarea, dacă nu se vor lua urgente măsuri de îndreptare. Starea rea a spitalelor, a avut însă darul să atragă după sine şi desorganizarea facultăţii de medicină din Iaşi. Din cauze materiale, s’au desfiinţat clinicele şi laboratoarele, astfel că studenţii n’au materialul necesar studiilor, D-sa propune o serie de îmbunătăţiri pentru remedierea stării de lucruri actuale. D. SEVER DAN, răspunzând d-lui dr. Răşcanu, spune că într’adevăr, mare parte din spitalele noastre n’au nici strictul necesar. Desigur că şi spitalele Eforiei Sf.Spiridon au aceeaşi situaţie, dar guvernul nu este vinovat, întrucât el a moştenit starea de lucruri actuale. Guvernul, fără a fi prea optimist, se va strădui să remedieze situaţia, pe cât va fi posibil cu putinţă. Cât priveştea înzestrarea cu materiala a spitalelor, ministerul are un depozit suficient pentru a face faţă necesităţilor. D. V. MADGEAELT depune proectul de lege pentru crearea Autonomiei căilor ferate, cu amendamentele Senatului, nu este atât de insuportabilă cum a afirmat d. deputat Răşcanu- Această facultate trec© printr’o criză asemeni celorlalte facultăţi, fără însă ca elevii să sufere prea mult. Sunt pentru distribuirea egală a ajutoarelor, fără absolut nici o părtinire. In bună parte însă reputaţia unei facultăţi, depinde foarte mult de profesori, cari prin autoritatea lor pot ridica nivelul universităţii; la rândul său, guvernul a găsit totuşi posibilitatea ca în acest an de criză cumplită, să ajute învăţământul secundar şi superior cu sute de milioane, plătind astfel păcatele trecutelor guvernări. Replica d-lui Răşcanu D. DR. RAŞCANU, în replică, spune că deşi memoriul profesorilor universităţii ieșene a păcătuit prin exagerare.*1 această exagerare a fost însă îndreptăţită de realităţi. Repetă propunere1 formulate în cursul interpelării, pentru ameliorarea situației critice a universitarii" , . Sunt în principiu pentru egală solicitudine, carg:,jtjrsă n’a fost respectată niciodată^ jîn cazul de faţă, cer o abatere şs acordarea unui plus de solicituţp.ćijs pentru universitatea din Iaşi. 13 Se votează proectul de lege pentru autonomia cailor ferate, aşa punzând tot d-lui dr. Răşcanu, spu cum a fost amendat de Senat. Răspunsul d-lui ministru Costăchescu D. N. N. COSTĂCHESCU, răsIntrându-se în ordinea de zi, se începe discuţia situaţiei aşezămintelor Eforiei Sf. Spiridon din Iaşi. D. dr. RAŞCANU, arată împrejurările expropierei terenurilor proprietatea Eforiei, cum şi situaţia creată după expropiere. Lipsită de fonduri, Eforia este într’o situaţie grea, iar datoriile ei ating circa 30 milioane. Eforia nu numai că a avut de suferit pe urma exproprierei, dar şi felul cum au fost administrate bunurile rămase, constitue un scandal. Oratorul citează câteva date asupra felului cum s’au ţinut licitaţiile şi s’au vândut bunurile Instituţiei. In urma acestui fapt, spitalele Cuvântul raportorului D. FORTUNESCU, raportor, ocupându-se de criticile aduse proectului, arată că ele n’au avut un caracter obiectiv D. Colonel Craicu a vorbit mai mult ca militar decât ca reprezentant al camerelor de industrie şi comerţ. Părerea sa însă este izolată. M’a mirat atitudinea d-lui N- Botez, care se pretinde a fi un vechi jurist. D. Botez a susţinut că actuala procedură falimentară ar fi suficientă. Argumentarea e surprinzătoare şi contrariază evidenţa. D. Lapedatu, cu recunoscuta-i autoritate de financiar, a recunoscut utilitatea concordatului preventivîncheie susţinând superioritatea concordatului preventiv, asupra moratoriului. Cuvântarea d-lui ministru Iunian D. MINISTRU GRIUAN începe prin a releva obiecţiunile d-lor Ebner, N. Botez şi Col. Craicu. D-sa arată că concordatul apără debitorul onest, care la un moment dat se găseşte în stare de jenă, datorită unor împrejurări fortuite. D-nii Botez şi Craicu au vorbit şi ca reprezentanţi ai partidului care totdeauna a avut în vedere numai marile principii. D-lor nici nu s’au ocupat de dispoziţiunile legei Au apreciat deci că proectul nu este oportun. D. Col- Craicu s’a preocupat de zdruncinările creditului ţărei. Aceasta abea azi adică după zece ani de calamitate economică. Dar niciodată n’am avut pretenţia să remediem criza de ani prin concordatul preventiv. Concordatul este oportun care moratoriul existent remediază ceva din situaţia de azi ! A fost însă o conincidenţă între atitudinile d-lor Botez şi Craicu şi susţinerile din memoriul asociaţiei băncilor din Capitală. S’a spus de aceşti domni senatori că n’ar fi oportun concordatul. D. Botez l’a găsit util numai pentru Ardeal- Eu am aci memoriile organizaţiilor negustoreşti cari reclamă aducerea acestui proect da lege-Aceasta dovedeşte utilitatea lui pentru viaţa noastră economică Toţi fruntaşii finanţei noastre s’au declarat pentru concordat. De aceiaşi părere au fost şi liberalii serioşi. In ceia ce priveşte acordarea concordatului la necomercianţi, chestiunea se va cerceta pesta câtva timp, la discutarea codului de comerţ, unificat. N’am prevăzut declararea în stare de faliment a comerciantului căruia nu i s’a admis concordatul, fiindcă nu trebue să vexăm comerciantul care fără concordat poate totuşi găsi un aranjament cu creditorii săi. Ar fi o ameninţare pentru negustorul care este în jenă, însă care este cinstit şi bine intenţionat. Creditul nu este ameninţat prin concordat. Având această convingere, cer votul dvs. Tf Discuţia pe articole La discuţia pe articole, un senator majoritar din ardeal propune o serie întreagă de amendamente „verbale” cari sunt respinse în unanimitate Toate aceste propuneri nu fac altceva decât să discute redactarea articolelor şi chiar a alineatelor. Din această cauză votarea merge greu. Orele fiind înaintate, se admite ca legea să fie votată în şedinţa de azi CĂPpiJI O SERVITOARE S’A SPÂNZURAT --------ooxxxoo------- Intr’o magazie din curtea şcoalei de fete No. 20, din strada Ion Moşi No. 25, a fost găsită spânzurată servitoarea şcolii Ioana Badea Ion, în etate de 16 ani, de fel din corn. Vai de noi, jud. Argeş. Cauza care a determinat-o să ia această hotărâre nu se cunoaşte. Comisarul circumscripţiei respective a deschis o anchetă. BURSA LONDRA 8171 ZURICH 1515 PARTS 308/4 a Devizele staţionare. BURSA DE ACŢIUNI Piaţa uşor ameliorată. Rentele calme. Puţine transacţiuni. B-ca Naţională opt. 8500.25 B-ca Black 1010 B-ca Românească 300.15 B-ca de Scont 300.15 * B-ca Minelor 20010 Steaua Română 1325 Astra Română 2125-75 Petrol-Block 270.80 I. R. D. P. 345 Creditul Industrial 720.10 S. T. B- 900 Concordia 1250 Credit. Minier opt. 600-5 D. I. N. Dianu a fost confirmat conferențiar definitiv, în specialitatea limbei latină, la facultatea de litere din Bucurşti. D-nii doctori Eug. Cristian, P. Tomescu, I Marian şi Emil Gheorghiu au fost confirmaţi conferenţiari definitivi la facultatea de medicină din Bucureşti. Examenele de licenţă la facultatea de teologie din Bucureşti se vor ţine Miercuri 26. Cei cari n’au depus «poziţiile» la secretariat până în prezent sunt invitaţi a le depune de urgenţă împreună cu taxa de licenţă şi recepiia de la percepţie. Grădina Elite (fost Frascati) în fiecare seară la ora 10 seara fix formidabilul succes la mâna 14 •••• Revistă în zece tablouri de NICON - NICAN în rolurile principale î SILY VASILIU , Rosina Viquelin, Jeanita Dolorean, Mia Georgescu, etc. Al. Bărcănescu, G. Timică, N. Kainer, C. Gronner, Gh. Şerbănescu Şcolare Unele edituri făcând intervenţii la ministerul instrucţiunii ca să se majoreze preţul manualelor didactice, în special cele de curs primar, ministerul, cu avizul consiliului permanent, a admis o majorare de la 19 la sută cât era până acum la 22 la sută faţă de preţul din 1916. D. Al. Borza, secretarul general al ministerului instrucţiunii, a asistat ori la examenele şcoalelor primare No- 14 şi 16 de fete şi No. 28 de băeţi din Capitală, inspectând şi atelierele acelor şcoale. Teatrul Cărăbuş DIRECTOR C. TANASE In fiecare zi marele succes IN PLIN de N. Khiriţescu Mare montare, fast, numere senzaţionale FANTANA MIRACULOASA Biletele la Cassa Teatrului Preturi populare Duminecă la ora 10 am, se va deschide expoziţia de fine de an a şcoalei de menaj «Elena Eraclide» din Capitală. La direcţia învăţământului primar normal se lucrează la centralizarea tablourilor de locurile vacante în învăţământul primar, în vederea alegerei locurilor de către nouii absolvenţi ai şcoalelor normale. Aceste tablouri vor fi publicate, zilele acestea, în «Monitorul Oficial»., Regenţa a lucrat eri cu d. general H. Cihoski ministru de război. înalta Regenţă a lucrat eri diminaţă cu d■ prof. N. Costăchescu,ministrul instrucţiunii public. Ministerul sănătăţii a fost înştiinţat telegrafic că la Constantinopol s’au ivit două cazuri de ciumă bubonică. S’au luat măsurile sanitare necesare faţă de călătorii şi provenienţele ce eventual ar sosi la noi din oraşul contaminat. Nota referitoare la campania contra băncii Franco-Română şi la situaţia ei (actuală) apărută ori la rubrica informaţiunilor, nu emană din redacţia noastră, ci ne-a fost comunicată de direcţiunea băncii. Conferinţa economică româno-polonă, care urma să aibe loc la Varşovia, între 25 şi 27 iunie a fost amânată pentru începutul lunei iulie. Din partea administraţiei căilor ferate va participa la această conferinţă, care va fi o continuare a celei terminate de curând la Bucureşti, d. ing. I. Ioanid, sub directorul serviciului comercial c. f. r. Aseară a fost convocată la ministerul de industrie şi comerţ delegaţia economică a guvernului care urma să discute chestiunea aprovizionărei armatei. Lipsind unii din membrii delegaţiei şedinţa s-a amânat pentru o dată care se va anunţa ulteror. Băile Govora ,Uggî „Palace Hotel“ SIESS Iei. Restaurantul condus personal de THEODORESCU DINA. Mâncări fără carne 30—35 lei, cu carne 40-45 lei. Fripturi 45—55 lei. Primim: D. ministru de justiţie fiind reţinut de lucrările ministerului, audienţele fixate pentru zilele de 21 şi 22 iunie c., sunt suspendate. Căutăm corespondenţi harnici pe timpul sezonului de vară în următoarele localităţi: Balcic, băile Herculane, băile Felix şi Episcopia, Borsec, Budachi, Buşteni, Buziaş, Călimăneşti, Govora, Covasna, Vatra-Dornii, Litova (Banat), Mangalia, Ocna-Sibiului, Olăneşti, Slănic-Moldova, Techirghiol, Tuşnad. Ofertele, cu corespondenţe de probă, se vor adresa secretariatului de redacţie al ziarului «Cuvântul». O comisie compusă din d-nii colonel-aviator Negrescu, căpitan Inginer Nicolau şi locat-inginer Popescu-Roman, delegată de ministerul de război, a încercateri dimineaţă, în str. Popa Lazăr No. 13—15 din Capitală rezistenţa statică a avionului prezentat de d. ing. Zamfirescu. Avionul a suportat o greutate de 12.457 kgr., ceia ce corespunde la coeficientul 13 de rezistenţă statică. mmBSsmmsmBmmmmiK&mammaMmm ■■»■■■............... Infcritațî«i»i V Universitate aijlt