Cuventul, noiembrie 1929 (Anul 5, nr. 1628-1657)
1929-11-01 / nr. 1628
Un răspuns al Soc. Creditul Hinter Societatea Creditul Minier ne tri-,tăzi capitalul nominal, dar societatete s pro publicare rândurile ce iţea noastră a şi restituit capitalulsubscris acţionarilor săi, prin dividendele pe care le-a dat de la înfiinţare. In timpul celor nouă exerciţii de funcţionare. Soc. Creditul Minier a distribuit în medie dividende de circa 35%, sau în total a restituit capitalul, plus un dividend anual mediu de peste 12%. In comparaţie cu celelalte societăţi petrolifere din ţară, societatea noastră a dat cele mai mari dividende. Indicăm aci dividendele distribuite de «Creditul Minier» în comparaţie cu principalele societăţi petrolifere din ţară: Rom. Americană Creditul Minier 1925 50% urmează Domnule Director, Faţă de zvonurile tendenţioase, rău voitoare societăţei noastre, publicate prin unele ziare în ultimul timp, credem necesar să aducem la cunoştinţă domnilor acţionari şi publicului cele ce urmează, rugându-vă să binevoiţi a le însera în onor. dv. ziar. S-a insinuat că acţionarii şi-ar fi perdut capitalurile învestite în «Creditul Minier, lucru complect neexact în adevăr, nu numai că activul net al societăţii depăşeşte as- 1928 . Trebuia să recnoaştem că la distribuirea de dividente aşa mari, au contribuit în mare parte acţionarii noştri, cari în adunările generale au fost mai mult pentru o politică de dividente decât pentru una de investiţii şi fie rezerve pentru epoci grele Nu poate fi însă vorba câtuşi de puţin de perderile ce se insinuiază că Creditul Minier ar fi adus acelor ce şi-au plasat banii, subscriind la diversele emisiuni. Faptul că în ultimul an societatea noastră nu a distribuit dividend (deşi a avut un beneficiu de peste 10%), se datoreşte greutăţilor generale prin care trec toate întreprinderile şi în special cele petrolifere, ceea ce a făcut că mai nici una din aceste societăţi nu a dat dividend în acest an. Nu trebue uitat însă, grelele sarcini fiscale de tot felul care apasă asupra societăţei noastre, mult mai mult decât asupra altor societăţi petrolifere, şi care ne-a făcut spre exemplu în ultimii trei ani 1926—28 să plătim Statului sub formă de redevenţe, taxe şi impozite, aproape un miliar lei (952.000.000). La ultima adunare generală extraordinară a societăţii, d. preşedinte a avut ocaziunea să arate că situaţiunea noastră nu este de natură a inspira grijă şi singurile dificultăţi de ordin general se resfrâng şi asupra noastră ca şi asupra mai tuturor întreprinderilor. A mai citat faptul că de la 1 ianuarie a. col., până la 27 Sept. 1929 s’au plătit din mijloacele noastre, datorii peste 200 milioane lei, ceea ce incontestabil este un semn de sănătoasă activitate. Este adevărat că scăderile acţiunii din ultimul timp au putut provoca neliniştea acţionarilor, cari nu cunosc situaţia reală a societăţii şi sunt purtaţi a o aprecia numai după cursul bursei La aceasta răspundem că conducătorii societăţii nu au nici o cădere să se amestece în operaţiunile de bursă, că nu pot ajuta nici stânjeni, că nu sunt răspunzători nici de exagerări, nici de deprecieri de cursuri. Singura lor obligaţiune e să administreze bine sumele ce le-au fost încredinţate şi din acest punct de vedere nu vedem imputările ce li s’ar putea face. Dacă voim să ne explicăm cursurile actuale din bursă, ne dăm seama că lipsa de transacţiuni, lipsa de capitaluri disponibile, criza generală de pe piaţă, cari au influenţat toate acţiunile, s'au răsfrânt în special asupra acţunilor petrolifere şi mai ales asupra nevoile numeroşilor acţionari. La toate acestea s’a mai adăugat şi discreditul nemeritat aruncat asupra societăţei noastre prin măsurile nelegale inutile şi vexatorii luate de ministerul de industrie în contra societăţei, procedare cu totul neobicinuită, preemii şi acuzaţiuni publice fanteziste. Facem un apel către acţionarii noştri cari sunt în curent cu situaţia reală a Societăţei şi credem că este în interesul d-lor să fie ei cei mai dârji apărători ai avutului lor de la Creditul Minier, iar nu să lase piaţa impresionată "de toate svonurile tendenţioase şi interesate. DIRECŢIUNEA SOCIETATEI CREDITUL MINIER 773 • . In această chestiune Ministerul industriei a dat un comunicat pe care-l publicam în pagina IV-a. — —oo=13-=‹» - HM Steaua Română Astra Română 20% 4% și 1 oct. 1926 50% 1927 20% nouă pt. 2 vechi 15% 4% — 4% a eri dimineaţă d. Vasile Gustav inspectorul siguranţei Capitalei însoţit de comisarul Gheorghiu şi agenţi de poliţie, au plecat împreună cu criminalii, din str. Radius la locuinţa lor pentru a stabili cura s’a săvârşit crima. In momentul când femeia care făcuse declaraţii precise că ea a omorât pe Ieughea, a intrat în cameră, a fost cuprinsă de un plâns nervos. Când şi-a revenit din această stare, Florica Munteanu a arătat că după ce a stat, la masă cu precupeţul şi au băut ţuică, concubinul a plecat spunând că trebue să se ducă la lucru, la un atelier în apropierea cantonului de cale ferată. Copilul care se afla în casă, a fost trimis la o prăvălie să-şi cumpere bomboane. Femeia rămânând singură în cameră cu precupeţ, a luat un topor cu care a lovit în cap pe Renghea, de câteva ori, omorându-l. Văzând că precupeţil nu mai dă semne de viaţă, s-a gândit să-l bage într’un sac, cu care să-l ducă pe câmp ca să-l arunce într’o groapă. A luat apoi toporul şi a strivit picioarele, după care a tăiat cu cuţitul carnea şi pielea. Cu acest procedeu, a reuşit să vâre cadavrul în sac, l’a luat apoi în spate, la dus la groapa, unde fost găsit de autorităţi. Femeia a făcut aceste declaraţii, în faţa reprezentanţilor autoriftţilor-Azi se va face reconstituirea crimei. ——Moxtxoa- Curierul judiciar PROCESUL SOC. SONA-METAN MINISTERUL DE INDUSTRIE Societatea «Sona-Metan» chemase în judecată pe cale de acţiune în contencios Ministerul de industrie pentrucă, printr’o decizie, micşorase preţul gazului metan la kilogram. Acţiunea s’a judecat la s. N a curţei de apel înaintea căreia Ministerul de industrie a ridicat incidentul de inadmisibilitate acţiunei pe motiv că actul Ministerului de industrie e un act de gestiune, nu de autoritate pentru ca să poată fi atacat pe cale de contencios administrativ. După diverginţă curtea în complectul de cinci consilieri a respins ca inadmisibilă acţiunea în contencios a soc. «Sona-Metan». ABUZ DE ÎNCREDERE D. judecător de instrucţie Ion Stănescu, de la cap. 7, a emis mandat de arestare împotriva lui Paul Ionescu, funcţionar superior la un minister, învinuit de abuz de încredere. Fiind administratorul averei dlor Colette Blanc de Montesquion, Racoviţă şi Irina Procopiu şi-a însuşit suma de 700.000 lei din încasările ce le făcea ca administrator al însemnatei averi a acestor d-ne. CONCORDAT PREVENTIV Secţia I a trib. comercial a primit ori cererea de concordat a firmei Rudolf Vlașca, soc. în nume colectiv din str. Carol 19, magazin de articole technice. Arată că are un pasiv de 5.554.000 și un activ de 5.345.000 lei. Oferă creditorilor 50% din capitalul împrumutat pe termen de trei ani fără dobândă. O ALTA DESCINDERE LA UN CLUB De jude-consilier G. Niculescu- Bolintin, de la cabinetul I instrucţie, a făcut ori o descindere la clubul soc. «Ocrotirea» din calea Victoriei 52, unde a găsit joc de cărţi. D-sa a confiscat sumele de bani găsite pe mesele de joc, fise, şi a sigilat clubul. A dat apoi în judecată apoi pe d. Grigore Guriţă, fost avocat la Focşani, adminstrator al clubului. -ooxxxoo- Condamnări la moarte în Rusia KOVNO 30 (Tel. part.). — După cum se anunţă din Moscova, curtea superioară de justiţie din Stretnik, a condamnat la moarte opt ţărani cari s’au declarat dispuşi să lupte contra guvernului sovietic. Cei opt ţărani au fost astăzi executaţi. CUVÂNTUL 3 Corn au decurs manevrele regale Critica generală făcută de d. general Anghelescu. Discursul Principelui Regent Nicolae. • Cuvântarea d-lui Iuliu Maniu Cum s’au desfăşurat manevrele Pentru aceasta, d. preşedinte al Consiliului a plecat în dimineaţa de 29/10" din Bucureşti însoţit de d-nii subsecretar de stat Lugoşanu şi col. adj. Tenescu la Urziceni. Act d. general de divizie adj. Paul Angelescu, inspector general de armată şi directorul superior al manevrelor a explicat d-lui preşedinte de consiliu tema de bază a manevrelor şi desfăşurarea operaţiunilor din zilele precedente de la 25/10 seara până la 29/10 şi care în rezumat au constat din înaintarea corpului V armată întărit cu divizia III cavalerie, constituind partidul albastru dinspre Glodeanul Sărat către Urziceni şi la vest, cu scopul de a trece Ialomiţa şi a întoarce apărarea trupelor roşii stabilite pe acest râu dela Sudiţi până la Dunăre. In aceste operaţiuni corpul V armată şi div. III cav. au fost întârziate la Nord de Ialomiţa şi pe acest obstacol de către brigada 14 cavalerie şi div. XIII (tot din C. V. armată), care au primit misiunea dela comandantul Partidului roşu de a-i asigura aripa stângă. A. S. REGALA PE CÂMPUL DE OPERAŢIE In ziua de 29/X, d. preşedinte al consiliului împreună cu d- subsecretar de stat I- Lugoşanu, a însoţit pe A. S. Regală Principele Nicolae In zilele de 26-30 Octombrie s’au desfăşurat perioada manevrelor regale, primele după răsboiul unităţii naţionale. A. S. Regală Principele Nicolae în timpul acestor 5 zile a asistat la desfăşurarea manevrelor, fiind încontinuu între ofiţeri şi trupe, însoţit de Casa militară regală. In zilele de 29 şi 30 a asistat la manevre înaltul Regent Constantin şi pe înaltul Regent C. Sărăţeanu pe câmpul de manevră şi a asistat la desfăşurarea operaţiunilor de atac şi apărare a partidelor beligerante, operaţiuni care s-au executat pe frontul Borăneşti-Roşiori- Mataraua-Belciugatele de sus, vizitând în special trupele din regiunea Roşiori, Valea Bisericii şi Dragoescu, întreţinându-se cu comandantul marilor unităţi, cu ofiţerii şi trupele. In seara zilei de 29/X A. S. Regală Principele Nicolae a reţinut la masă pe înaltul Regent C. Sărăţeanu şi pe d. preşedinte al consiliului, împreună cu d. ministru al armatei, d. subsecretar de stat I. Lugoşanu, şeful marelui stat major, comandanţii de mari unităţi, cari au luat parte la manevre şi ofiţerii ataşaţi. Cu această ocaziune înaltul Regent C. Sărăţeanu a închinat pentru sănătatea M. S. Regina Maria, cu prilejul zilei sale aniversare. In dimineaţa zilei de 30/X a avut loc în satul Movilita critica generală a manevrelor, făcută de d. general de divizie adj. P. Anghelescu, inspector general de armată şi directorul manevrelor şi de d. general de divizie Cihosky, ministrul armatei, după care a luat cuvântul A. S. Regală Principele Nicolae, rostind următoarea cuvântare: Sărăţeanu, interesându-se de aproape de starea trupelor şi operaţiunilor militare. D. Preşedinte al consiliului de miniştri, în dorinţa sa de a se informa de aproape despre nevoile şi pregătirea armatei, a asistat în zilele de 29 şi 30 la manevrele mari, care s’au desfăşurat în regiunea dela Nord şi Sud de Urziceni, matei noastre şi felicit pe domnul general Anghelescu, directorul acestor mari manevre, pentru reuşita lor şi pe d- general Olteanu, comandantul Corpului 5 Armată şi general Moruzi. Comandantul Diviziei de cavalerie, cari au dovedit că străduinţele lor de a înălţa armata în timp de pace nu sunt mai mici decât eroismul lor în luptele, pentru care toţi cinci poartă pe pieptul lor vrednic Crucea Albastră a ordinului Mihai Viteazul. Cu deplină recunoştinţă pentru d-voastră vă rog domnilor generali şi domnilor ofiţeri să strigaţi cu mine împreună: Trăiască Maiestatea Sa Regele Mihai I! Trăiască Dinastia Românul TrăiascăAlteța Sa Regală Principele Nicolas! Trăiască Înalta Regenţă! In veci nebiruită fie glorioasa noastră oștire! Cuvântarea ţinută de A. S. Regală la terminarea manevrelor regale Cu o deosebită plăcere am luat parte la prima manevră regală de după războiu şi plăcerea mea este cu atât mai mare cu cât este şi prima manevră la care asist. In cele patru zile cât am stat In mijlocul trupelor, străbătând zilnic câmpul de manevre am văzut aproape toate unităţile şi nu găsesc cuvinte de admiraţie şi de laudă pentru ţinuta ofiţerilor şi trupei, deşi ploaia şi noroiul le-au îngreunat mişcarea şi trăiai. Din critica făcută a reeşit o serie de învăţăminte pentru toţi comandanţii, învăţăminte de care urmează a se ţine seama la viitoare manevre. Din aceste învăţăminte cel mai important este că toate prescripţiunile regulamentare trase din doctrina altor armate, trebuesc adaptate la situaţia noastră specială şi la posibilităţile noastre materiale, ţinând seama şi de posibilităţile inamicului probabil. In acest fel vom reuşi să stabilim o doctrină proprie care să corespundă nevoilor reale. Pentru a înjgheba doctrina noastră şi pentru pregătirea comandamentului in aceste idei nu sunt deajuns numai aplicaţiile pe hartă sau manevre cu mici unităţi, ci trebuesc organizate manevre cu unităţi mari cu dublă acţiune, în genul celei care a avut loc anul acesta. Cu plăcere constat Interesul cu care d. prim ministru a urmărit manevrele din anul acesta, deoarece se va fi convins de nevoile reale ale armatei pentru ca pe viitor să se dea mijloacele necesare pregătirii ei, între cari şi acele necesare organizării manevrelor cu mari unităţi. Mulţumesc d-lui prm ministru şi d-lui ministru al armatei pentru mijloacele acordate anul acesta pentru organizarea manevrelor regale. Mulţumesc d-lui general Anghelescu pentru buna organizare şi reuşită a manevrelor. In numele M. S. Regelui, mulţumesc comandamentului ofiţerilor şi trupei corpului V armată şi div. III cavalerie pentru sforţările făcute cu rezultate atât de folositoare pentru toţi. Cuvântarea d-lui prim-ministru L Maniu După aceasta, d. Iuliu Maniu, proşedintele consiliului de miniştri, ai adresat A. S. R şi ofiţerilor prezenţi următoarele cuvinte: Alteţă Regală, Înalt Regent, Domnilor Generali, Domnilor Ofiţeri, Am venit la aceste manevre regale pentru a manifesta interesul deo- sebit pe care Guvernul Maiestăţii Sale îl are pentru oştire şi dorinţa reprezentanţilor naţiunii de a o vedea puternică, totdeauna gata a apara unitatea, neatârnarea şi integritatea scumpei noastre ţări. In deosebi am ţinut să fiu de faţă la aceste prime manevre mari, după terminarea războiului, pentru a arăta adânca şi nestrămutata gratitudine ce întreaga naţiune păstrează glorioasei noastre armate şi memoriei victoriosului Rege Ferdinand pentru jertfele aduse şi eroismul fără seamă închinat realizării unităţii de Stat a întreg neamului românesc. Nespusă este bucuria mea că deodată cu satisfacerea acestor dorinţi din ţinuta extraordinar de satisfăcătoare a ofiţerilor şi trupei manifestată în decursul acestor grele manevre am putut constata că cei zece ani de după războiu nu au trecut fără urme şi fără folos în ce priveşte armata noastră, căci ea, cu toate că nu a putut fi în anii din urmă deodată cu bugetul necesar, totuşi a ţinut pas cu vremile de azi, cu propăşirea ştiinţei moderne militare şi a ţinut seama de învăţămintele războiului, suplinind prin o muncă osebit de sârguincioasă şi prin forţa morală a ofiţerilor, ceea ce-i lipsea în mijloace materiale. Naţiunea română este mândră de glorioasele sale tradiţii ostăşeşti pline de fapte neşterse în istoria omenirii, prin cari secole dearăndul a apărat creştinismul şi civilizaţia omenească şi vrea să aibă şi in viitor o armată totdeauna gata a continua aceste tradiţii. Guvernul Maiestăţii Sale de acord cu reprezentanţii naţiunii ştie că armata este însăşi conştiinţa şi voinţa naţională organizată in forţă capabilă de acţiune. De aceea este hotărât a da tot sprijinul armatei noastre naţionale, pentru organizarea ei, prin ridicarea stării morale şi materiale a ofiţerimii, prin îngrijirea trupei, prin înzestrarea armatei cu mijloacele tehnice moderne şi prin sprijinirea în mod demn a camarazilor ajunşi în retragere, din cauza vârstei sau a sănătăţii insuficiente, să corespundă îndatoririlor ei de a fi scutul patrimoniului şi onoarei naţionale şi cel mai puternic mijloc de formare a caracterului bărbătesc şi de închegare definitivă şi indestructibilă a conştiinţei şi mândriei naţionale, una şi indivizibilă. Naţiunea română este una cu armata ei, nu de dragul unui militarism anacronic, nici din dorul de cucerire, şi pentru a fi şi mai departe ocrotitoarea păcii în aceste părţi ale lumii şi păzitoarea hotarelor sale şi a muncii productive. Vă felicit Alteţă Regală în mijlocul marilor, căpetenii ale armatei, purtând grija muncii lor şi vă doresc multă sănătate ca să puteţi împlini marea misiune ce aveţi, să continuaţi cultivarea virtuţilor ostăşeşti ale Marelui Vostru Unchi, Regele Carol şi a nemuritorului VostruPărinte Regele Ferdinand, iar, la împlinirea vremii să fiţi înţelept sfătuitor, al Augustului Vostru Nepot, Regele Mihai I, cunoscând bine străduinţele şi nevoile naţiunii noastre. Mulţumesc Domnului General Cihosky, ministrul Armatei şi domnului general Samsonovici şeful Marelui Stat Major pentru deosebita grije ce arată pentru desvoltarea ar. ----- ooxxxoo ■■■ —— 4 Bars a _ Londra 816 Zurich 308.36 Paris 15,15 Piaţa de devize staţionare. Paris 6.59% Belgia 2346% Elveţia 92.42 Londra 815.96 BURSA DE ACŢIUNI Bancare uşoare. Petrolifere puţin ameliorate. Rentele staţionare. Banca Naţională opt. 8056, 7975 Banca Blanck 1060 Banca Românească 770, 75 Banca de Scont 300 Banca Minelor 80 Steaua Română 860, 50, 68 Astra Română 1800 Speranța pui 1250 Petrol-Block 320, 40 I. R. D. P. opt. 160, 70 Concordia 1060 Kr Credit Minier opt. 335, 41, 45, 35 Sirius 500 Reşiţa 578, 65, 70 Mica 440 , Renta Improprietărirei 52 3/43 ----- ooxxxoo------- C * . Preţul cerealelor la Brăila MIERCURI 30 OCTOMBRIE 1929 Grâu bun curat (80 kg. la HI.) suta kgr. 700 lei. Grâu mijlociu (77 kg. la HI.) cu până la 5 la sută corpuri străine 650 lei. Grâu (75 kg la HI.) cu până la 5 la sută corpuri străine 570 lei- Secară 425 lei. Orz (64 kg. la HI ) cu până la 5 la sută corpuri străine 400 lei. Ovăz de Moldova 370 lei. Ovăz (42 kg. la Hr.) 300 lei . Porumb nou uscat 245 lei. Porumbul nou jilav nu se vinde. Fasole ouşoare şi lungă 1700 lei. Fasole de Moldova și Muntenia 1500 lei. Meri 300 lei. Linte de mâncare 1250 lei- Mazăre furaj 400 leei. Răpită sălbatică curată 570 lei. Preturile sunt cele plătite la Brăila- Obor, magazie sau linie. Deschiderea parlamentului englez LONDRĂ, 30 (Rador). — Parlamentul englez şi-a reînceput şedinţele ori după amiază după trei luni de vacanţă. Nefiind decât continuarea sesiunii deschisă în Iulie trecut, reînceperea şedinţelor s’a făcut fără nici o forma-» litate preliminară. Un mare număr de întrebări şi interpelări s-au şi anunţat din prima zi. Astfel numeroase întrebări se vor formula privitor la şomaj şi şomeri. Acestea se vor dezvolta săptămâna viitoare, când ministrul de Stat Thomas va primi discuţia. Tot atunci d-l Ben Turner, secretar la Mine, va da lămuriri privitor la tratativele în vederea reducerii orelor de lucru în mine. D-1 Henderson va aduce în discuţia Parlamentului protocolul privitor la reluarea relaţiilor diplomatice cu Rusia. Intrând în Adunarea Parlamentului, ori după amiază în timpul primei şedinţe, d-l Snowden, a fost vinovaţionat de deputaţii majoritari. D-nul Snowden, a anunţat că primul ministru Macdonald şi-a anunţat sosirea pentru Marţea viitoare şi va face îndată un expozeu al rezultatelor vizitei sale în Statele Unite. D-l Lynn, sub-secretar de Stat la Colonii va expune situaţia din Palestina şi va răspunde întrebărilor îndată ce conferinţa, care se ţine acum cu participarea reprezentanţilor arabilor şi evreilor din Palestina, va stabili vinovăţiile. zooxxxoo- Foşti ofiţeri ţarişti arestaţi în Rusia KOVNO 30 (Tal .part.). — Din Moscova se anunţă că G. P. U. a dispus arestarea fostului general Seprowski şi a încă patru ofiţeri ţarişti. Seprowski a luat parte la luptelecontra turcilor în cursul marelui răsboiu. : Oglinda în Luminii La cerere se trimit numere de probă gratuit No. 44 20 pagini ■vvvvvvvvvvvvvvvH Cuprinde următorul sumar: mm phimam 8 LEI înmormântarea lui Alex. Davila Nuntă în familia Coolidge — Nou port bărbătesc Sărbători chinezești In Statele Unite — Șarpe în plimbare — Senzaționale sărituri de câini — Sborul celui mai mare dirijabil din lume — Romanul prinţului de Muntenegru — Alergare veselă cu automobilul — Pitoreşti atituttudini de dans Cel mai frumos băiat din Palestina — Cum se fac filmele sonore — Călugăriţe..........fasciste Pregătire pentru „Pasiunea” de anul viitor. Direcţia Generala P. I. T. ANUNCIU Nr. 199079 Se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 30 Noembrie a. c., orele 12, se va ţine licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate la Regia Autonomă P.T.T., pentru procurarea următoarelor cantităţi de cable telein: Pe: 400 m. cablu telefonic sub plumb cu 200 circuite. 2.500-t* «99»r «t» 9* 99 îoo „ 2.0001» »1* 99 - w 99 99 50 „ 2.500» #•* *9 99» 99 25 „ 1.000 99 i* 99 99 f* 99 7 „ 200h 99 99 99 armat cu 400 circuit* 3.500»» 99 99 99 »* 99 „ 200 „ 1.000»» 99 99 99 99 99 „ 150« „ 1.500» 99 99 Vi 99 99 „ 100 „ 1.600»* ’ 99 99 II PP 99 75 „ 2.000»» 99 99 91 99 99, 50 ,, 7.000 99 99 99 99 99 99 ,, 25 „ 500» Pt 99 99 99 99 „ 14 „ 4.000» 99» de racordare CU14 circuite. 1.000 99 99 de conexiune cu 50 circuite. 1.000 99 99 de conexiune cu 25 circuite 1.000 99 99 99 Krarup sub fluvial cu 2 circuite combina. Furnitura va trebui să îndeplinească în totul condiţiunile technice fixate în cartele de sarcini respective şi va fi predată la Depozitulul P.T.T. franco de orice spese inclusiv cheltuelile vamale în termen de 60 zile de la data comunicărei comenzei. Sunt admise la licitaţie numai fabricele de specialitate fie direct, fie prin reprezentanţii lor. ^» Pentru a putea participa la licitaţie, concurenţii vor depune o garanţie provizorie de 5% din valoarea comenzei în numerar sau efecte garantate de Statul român. Preţurile indicate vor fi ferme şi nu vor varia după cursul metalelor, cauciucului, etc. Licitaţia se va ţine în conformitate cu prevederile legei asupra Contabilităţei Statului. Informaţiuni şi carte de sarcini se pot cere de la Direcţia Economatului P. T. T. Camera 60, între orele 12—13. la Informaţiuni Societatea academică «Andreiu M. S. Regina abria se reîntoarce Şaguna» a studenţilor în teologie din Sibiu, în adunarea generală din 18 Oct., şi-a ales următorul comitet: Preşedinte: prof. dr. D. Stăniloaie; vicepreşedinte: Ioan Badiu an. IV; secretar general: I. Rafiroiu an. IV; casier: N. Renţia an. III; bibliotecar: E. Fiorea an. III; vice-bibliotecar: Z. Oancea an. III; secretar de şedinţe: Şt. Corpadea an. II; econom I. Popa an. II; controlor: Al. Iacobescu an. I. Membrii în comisia artistico-literarii: Ioan Boiu an. IV; Nic. Grebenea an. IV; I. Şerban Cornilă an. III; S. Radu an. III; D. Călugăr an. II; I. Bălan an. II; I. Bodogae an ; Z. Boca an. I. Student in litere înaltul Regent d. O. Sârăeţanu s’a înapoiat Marţi seara in Capitală venind din regiunea Buzău unde a asistat la desfăşurarea manevrelor militare. Aseară s’a înapoiat în Capitală şi d. geeneral H. Cihoseu, ministrul armatei Doctor Buzogta Medie la Spitalul Colţea vara medicul băilor Olăneşti, s’a mutat la casele proprii din Strada Viitor 36, (Colţ cu Strada Vasile Lascăr). Telefonul s’a schimbat 206/48. Consultaţii 5—7 p. m. Ministerul sănătăţii a hotărât scoaterea la pensie a următorilor funcţionari cari au şi fost anunţaţi să-şi reguleze drepturile la pensie pe ziua de 1 Ianuariee 1930: inspectorii generali d-nii Cazacu, Bordea, Fior, Glineanu, Daniel, Vicol, Popişteanu; dr. Vişoianu, directorul general al serv. sanitar, Boian şi Glicsman, director. ro C“ COSTICA DUMITRESCU anunţă distinsa sa clientelă că lucrează la FRIZERIA HOTEL STĂNESCU Ştefan şi Mitică Str. Regală 5. Elevii „Primului institut prin corespondenţă"au înaintat plângeri ministerului instrucţiunii, arătând că, deşi li s-au perceput taxe, totuşi acest institutul nu funcţionează. Ministerul anceptând, a constatat că, pe lângă că acest institut nu funcţionează regulat, dar nici nu-şi poate justifica necesitatea. Monitorul Oficial No. 238 din 24 octombrie publică a doua serie de decrete de decoraţii acordate cu ocazia serbărilor Unirii. Decretele poartă numerile 2.270, 2.271, şi 2.272 din 12 iulie 1929, astăzi în Capitală-D-ra Maria Pavlov a fost numită profesoară suplinitoare în învăţământul profesional din oraşul Huşi. D. Simion Perjovschi, şef de regiime cl. II, a fost transferat după cerere, pe ziua de 1 Noembrie 1929, în aceeaş calitate, de la regiunea agricolă Dănceni, judeţul Argeş, la regiunea agricolă Başeu, judeţul Dorohoi, în locul vacant, orfan, prepară conştiincios, curs liceal, în schimbul mesei. AUREL STERIADE Str. Stupinei 4. D. Dumitru T. Ionescu-Paşcani, şef de regiune cl. III, provizoriu de pe lângă cancelaria consilieratului agricol al judeţului Durostor, a fost transferat după cerere pe ziua de 1 Noembrie 1929, în aceeaş calitate la regiunea agricolă Lehliu din judeţul Ialomiţa, rămânând tot la consideratul agricol Durostor, pentru executarea lucrărilor de colonizare. D-ra Cornelia Primide a fost numită directoare a şcoalei profesionale de fete din Soroca. Funcţionării ministerului lucrărilor publice ne roagă să întrebăm direcţia generală a c. f. r. în ce condiţiuni pot călători cu drumul de fer. Pentru că s-au întâmplat cazuri când unii din şefii de tren sau controlori i-au pus să plătească biletul întreg chiar neadmiţându-le nici reducerea de 50 la sută de care se bucură încă orice slujbaş al Statului. Ar fi necesar să se dea un ordin precis de care să ia cunoştinţă toate organele de pe linie ale c. i. r. Uniunea Naţională a studenţilor Creştini Români ţine şedinţă de comitet Joi 31 Oct. a. c. orele 8 iam. seara. Se aduce la cunoştinţa noilor studenţi Constănţeni cari doresc a se înscrie în «Cercul studenţesc Constănţean» că se pot adresa în acest scop d-lui I. Vodă secretar general al cercului, la Căminul studenţesc Constănţean, str. Carol Davila No. 153. Astăzi, joi, orele 6 d. a., d. Mircea Florian vorbeşte în amfiteatrul Fundaţiei Carol I despre Sorel şi acţiunea politică. Conferinţa face parte din clerul: «Realzări filosofice din cultura contimporană», organizat de Societatea Română de Filosofie. ------Cfiî.xxi-------