Cuventul, noiembrie 1929 (Anul 5, nr. 1628-1657)

1929-11-01 / nr. 1628

Un răspuns al Soc. Creditul Hinter Societatea Creditul Minier ne tri-,tăzi capitalul nominal, dar societa­­tete s pro publicare rândurile ce iţea noastră a şi restituit capitalul­­subscris acţionarilor săi, prin divi­dendele pe care le-a dat de la înfiin­ţare. In timpul celor nouă exerciţii de funcţionare. Soc. Creditul Mi­nier a distribuit în medie dividen­de de circa 35%, sau în total a res­tituit capitalul, plus un dividend a­­nual mediu de peste 12%. In compa­raţie cu celelalte societăţi petroli­fere din ţară, societatea noastră a dat cele mai mari dividende. Indicăm aci dividendele distri­buite de «Creditul Minier» în com­paraţie cu principalele societăţi pe­trolifere din ţară: Rom. Americană Creditul Minier 1925 50% urmează­ Domnule Director, Faţă de zvonurile tendenţioase, rău voitoare societăţei noastre, pu­blicate prin unele ziare în ultimul timp, credem necesar să aducem la cunoştinţă domnilor acţionari şi publicului cele ce urmează, rugân­du-vă să bine­voiţi a le însera în onor. d­v. ziar. S-a insinuat că acţionarii şi-ar fi perdut capitalu­rile învestite în «Creditul Minier, lucru complect neexact în adevăr, nu numai că ac­tivul net al societăţii depăşeşte as- 1928 . Trebuia să recnoaştem că la dis­tribuirea de dividente aşa mari, au contribuit în mare parte acţionarii noştri, cari în adunările generale au fost mai mult pentru o politică de dividente decât pentru una de investiţii şi fie rezerve pentru e­­poci grele­ Nu poate fi însă vorba câtuşi de puţin de perderile ce se insinuiază că Creditul Minier ar fi adus acelor ce şi-au plasat banii, subscriind la diversele emisiuni. Faptul că în ultimul an societa­tea noastră nu a distribuit dividend (deşi a avut un beneficiu de peste 10%), se datoreşte greutăţilor gene­rale prin care trec toate întreprin­derile şi în special cele petrolifere, ceea ce a făcut că mai nici una din aceste societăţi nu a dat dividend în acest an.­­ Nu trebue uitat însă, grelele sar­cini fiscale de tot felul care apasă asupra societăţei noastre, mult mai mult decât asupra altor societăţi petrolifere, şi care ne-a făcut spre exemplu în ultimii trei ani 1926—28 să plătim Statului sub formă de redevenţe, taxe şi impozite, aproa­pe un miliar lei (952.000.000). La ultima adunare generală ex­traordinar­ă a societăţii, d. preşe­dinte a avut ocaziunea să arate că situaţiunea noastră nu este de na­tură a inspira grijă şi singurile di­ficultăţi de ordin general se res­­frâng şi asupra noastră ca şi asu­pra mai tuturor întreprinderilor. A mai citat faptul că de la 1 ianuarie a. col., până la 27 Sept. 1929 s’au plătit din mijloacele noastre, datorii peste 200 milioane lei, ceea ce incon­testabil este un semn de sănătoasă activitate. Este adevărat că scăderile acţiu­­nii­­ din ultimul timp au putut pro­voca neliniştea acţionarilor, cari nu cunosc situaţia reală a societăţii şi s­unt purtaţi a o aprecia numai după cursul bursei­ La aceasta răspundem că condu­cătorii societăţii nu au nici o căde­re să se amestece în operaţiunile de bursă, că nu pot ajuta nici stân­jeni, că nu sunt răspunzători nici de exagerări, nici de deprecieri de cursuri. Singura lor obligaţiune e să administreze bine sumele ce le-au fost încredinţate şi din acest punct de vedere nu vedem imputările ce li s’ar putea face. Dacă voim să ne explicăm cursurile actuale din bur­să, ne dăm seama că lipsa de tran­­sacţiuni, lipsa de capitaluri dispo­nibile, criza generală de pe piaţă, cari au influenţat toate acţiunile, s'au răsfrânt în special asupra ac­­ţunilor petrolifere şi mai ales a­­supra nevoile numeroşilor acţio­nari. La toate acestea s’a mai adăugat şi discreditul nemeritat aruncat a­­supra societăţei noastre prin măsu­rile nelegale inutile şi vexatorii luate de ministerul de industrie în contra societăţei, procedare cu to­tul neobicinuită, preemii şi acuza­­ţiuni publice fanteziste. Facem un apel către acţionarii noştri cari sunt în curent cu situa­ţia reală a Societăţei şi credem că este în interesul d-lor să fie ei cei mai dârji apărători ai avutului lor de la Creditul Minier, iar nu să lase piaţa impresionată "de toate svonu­­rile tendenţioase şi interesate. DIRECŢIUNEA SOCIETATEI CREDITUL MINIER 773 • . In această chestiune Ministerul industriei a dat un comunicat pe care-l publicam în pagina IV-a. — —oo=13-=‹» - HM Steaua Română Astra Română 20% 4% și 1 oct. 1926 50% 1927 20% nouă pt. 2 vechi 15% 4% — 4% a­ eri dimineaţă d. Vasile Gustav inspectorul siguranţei Capitalei în­soţit de comisarul Gheorghiu şi a­­genţi de poliţie, au plecat împreună cu criminalii, din str. Radius la lo­cuinţa lor pentru a stabili cura s’a săvârşit crima. In momentul când femeia care fă­cuse declaraţii precise că ea a o­­morât pe I­eughea, a intrat în ca­meră, a fost cuprinsă de un plâns nervos. Când şi-a revenit din această sta­re, Florica Munteanu a arătat că după ce a stat, la masă cu precupe­­ţul şi au băut ţuică, concubinul a plecat spunând că trebue să se ducă la lucru, la un atelier în apropierea cantonului de cale ferată. Copilul care se afla în casă, a fost trimis la o prăvălie să-şi cumpere bomboane. Femeia rămânând singură în ca­meră cu precupeţ, a luat un topor cu care a lovit în cap pe Renghea, de câteva ori, omorându-l. Văzând că precupeţi­l nu mai dă semne de viaţă, s-a gândit să-l bage într’un sac, cu care să-l ducă pe câmp ca să-l arunce într’o groapă. A luat apoi toporul şi a strivit picioarele, după care a tăiat cu cu­ţitul carnea şi pielea. Cu acest procedeu, a reuşit să vâre cadavrul în sac, l’a luat apoi în spate, la dus la groapa, unde fost găsit de autorităţi. Femeia a făcut aceste declaraţii, în faţa reprezentanţilor autoriftţi­­lor-Azi se va face reconstituirea cri­­mei. ——Moxtxoa- Curierul judiciar PROCESUL SOC. SONA-METAN MINISTERUL DE INDUSTRIE Societatea «Sona-Metan» chemase în judecată pe cale de acţiune în contencios Ministerul de industrie pentrucă, printr’o decizie, micşora­se preţul gazului metan la kilo­gram. Acţiunea s’a judecat la s. N­ a curţei de apel înaintea căreia Mi­nisterul de industrie a ridicat inci­dentul de inadmisibilitate a­cţiu­­nei pe motiv că actul Ministerului de industrie e un act de gestiune, nu de autoritate pentru ca să poată fi atacat pe cale de contencios ad­ministrativ. După diverginţă curtea în complectul de cinci consilieri a respins ca inadmisibilă acţiunea în contencios a soc. «Sona-Metan». ABUZ DE ÎNCREDERE D. judecător de instrucţie Ion Stănescu, de la cap. 7, a emis man­dat de arestare împotriva lui Paul Ionescu, funcţionar superior la un minister, învinuit de abuz de în­credere. Fiind administratorul averei d­­lor Colette Blanc de Montesquion, Racoviţă şi Irina Procopiu şi-a în­suşit suma de 700.000 lei din înca­sările ce le făcea ca administrator al însemnatei averi a acestor d-ne. CONCORDAT PREVENTIV Secţia I a trib. comercial a pri­mit ori cererea de concordat a fir­mei Rudolf Vlașca, soc. în nume colectiv din str. Carol 19, magazin de articole technice. Arată că are un pasiv de 5.554.000 și un activ de 5.345.000 lei. Oferă creditorilor 50% din capitalul îm­prumutat pe termen de trei ani fără dobândă. O ALTA DESCINDERE LA UN CLUB De jude-consilier G. Niculescu- Bolintin, de la cabinetul I instrucţie, a făcut ori o descindere la clubul soc. «Ocrotirea» din calea Victoriei 52, unde a găsit joc de cărţi. D-sa a confiscat sumele de bani găsite pe mesele de joc, fise, şi a sigilat clubul. A dat apoi în judecată apoi pe d. Grigore Guriţă, fost avocat la Focşani, adminstrator al clubului. -ooxxxoo- Condamnări la moarte în Rusia KOVNO 30 (Tel. part.). — După cum se anunţă din Moscova, curtea superioară de justiţie din Stret­­nik, a condamnat la moarte opt ţă­rani cari s’au declarat dispuşi să lupte contra guvernului sovietic. Cei opt ţărani au fost astăzi exe­cutaţi. CUVÂNTUL 3 Corn au decurs manevrele regale Critica generală făcută de d. general Anghelescu.­­ Discursul Principelui Regent Nicolae. • Cuvântarea d-lui Iuliu Maniu Cum s’au desfăşurat manevrele Pentru aceasta, d. preşedinte al Consiliului a plecat în dimineaţa de 29/10" din Bucureşti însoţit de d-nii subsecretar de stat Lugoşanu şi col. adj. Tenescu la Urziceni. Act d. general de divizie adj. Paul Ange­­lescu, inspector general de armată şi directorul superior al manevre­lor a explicat d-lui preşedinte de consiliu tema de bază a manevrelor şi desfăşurarea operaţiunilor din zilele precedente de la 25/10 seara până la 29/10 şi care în rezumat au constat din înaintarea corpului V armată întărit cu divizia III cava­lerie, constituind partidul albastru dinspre Glodeanul Sărat către Ur­­ziceni şi la vest, cu scopul de a tre­ce Ialomiţa şi a întoarce apărarea trupelor roşii stabilite pe acest râu dela Sudiţi până la Dunăre. In a­­ceste operaţiuni corpul V armată şi div. III cav. au fost întârziate la Nord de Ialomiţa şi pe acest obsta­col de către brigada 14 cavalerie şi div. XIII (tot din C. V. armată), care au primit misiunea dela co­mandantul Partidului roşu de a-i asigura aripa stângă. A. S. REGALA PE CÂMPUL DE OPERAŢIE In ziua de 29/X, d. preşedinte al consiliului împreună cu d- subse­cretar de stat I- Lugoşanu, a însoţit pe A. S. Regală Principele Nicolae In zilele de 26-30 Octombrie s’au desfăşurat perioada manevrelor re­gale, primele după răsboiul unităţii naţionale. A. S. Regală Principele Nicolae în timpul acestor 5 zile a asistat la desfăşurarea manevrelor, fiind încontinuu între ofiţeri şi­ trupe, în­soţit de Casa militară regală. In zilele de 29 şi 30 a asistat la manevre înaltul Regent Constantin şi pe înaltul Regent C. Sărăţeanu pe câmpul de manevră şi a asistat la desfăşurarea operaţiunilor de a­­tac şi apărare a partidelor belige­rante, operaţiuni care s-au execu­tat pe frontul Borăneşti-Roşiori- Mataraua-Belciugatele de sus, vizi­tând în special trupele din regiunea Roşiori, Valea Bisericii şi Dragoes­­cu­, întreţinându-se cu comandantul marilor unităţi, cu ofiţerii şi tru­pele. In seara zilei de 29/X A. S. Re­gală Principele Nicolae a reţinut la masă pe înaltul Regent C. Sără­­ţeanu şi pe d. preşedinte al consi­liului, împreună cu d. ministru al armatei, d. subsecretar de stat I. Lugoşanu, şeful marelui stat major, comandanţii de mari unităţi, cari au luat parte la manevre şi ofiţerii ataşaţi.­­ Cu această ocaziune înal­tul Regent C. Sărăţeanu a închinat pentru sănătatea M. S. Regina Ma­ria, cu prilejul zilei sale aniversa­re. In dimineaţa zilei de 30/X a avut loc în satul Movilita critica gene­rală a manevrelor, făcută de d. ge­neral de divizie adj. P. Anghelescu, inspector general de armată şi di­rectorul manevrelor şi de d. general de divizie Cihosky, ministrul arma­tei, după care a luat cuvântul A. S. Regală Principele Nicolae, ros­tind următoarea cuvântare: Sărăţeanu, interesându-se de aproa­pe de starea trupelor şi operaţiuni­lor militare. D. Preşedinte al consiliului de miniştri, în dorinţa sa de a se in­forma de aproape despre nevoile şi pregătirea armatei, a asistat în zi­lele de 29 şi 30 la manevrele mari, care s’au desfăşurat în regiunea dela Nord şi Sud de Urziceni, matei noastre şi felicit pe domnul general Anghelescu, directorul a­­cestor mari manevre, pentru reuşita lor şi pe d- general Olteanu, coman­dantul Corpului 5 Armată şi gene­ral Moruzi. Comandantul Diviziei de cavalerie, cari au dovedit că străduinţele lor de a înălţa armata în timp de pace nu sunt mai mici decât eroismul lor în luptele, pen­tru care toţi cinci poartă pe pieptul lor vrednic Crucea Albastră a or­dinului Mihai Viteazul. Cu deplină recunoştinţă pentru d-voastră vă rog domnilor generali şi domnilor ofiţeri să strigaţi cu mine împreună: Trăiască Maiestatea Sa Regele Mihai I! Trăiască Dinastia Românul Trăiască­­Alteța Sa Regală Princi­pele Nicolas! Trăiască Înalta Regenţă! In veci nebiruită fie glorioasa noastră oștire! Cuvântarea ţinută de A. S. Regală la terminarea manevrelor regale Cu o deosebită plăcere am luat parte la prima manevră regală de după războiu şi plăcerea mea este cu atât mai mare cu cât este şi prima manevră la care asist. In cele patru zile cât am stat In mijlocul trupelor, străbătând zil­nic câmpul de manevre am văzut a­­proape toate unităţile şi nu găsesc cuvinte de admiraţie şi de laudă pentru ţinuta ofiţerilor şi trupei, deşi ploaia şi noroiul le-au îngreu­nat mişcarea şi trăiai. Din critica făcută a reeşit o serie de învăţăminte pentru toţi coman­danţii, învăţăminte de care urmea­ză a se ţine seama la viitoare ma­nevre. Din aceste învăţăminte cel mai important este că toate prescrip­­ţiunile regulamentare trase din doc­trina altor armate, trebuesc adapta­te la situaţia noastră specială şi la posibilităţile noastre materiale, ţi­nând seama şi de posibilităţile ina­micului probabil. In acest fel vom reuşi să stabilim o doctrină proprie care să corespundă nevoilor reale. Pentru a înjgheba doctrina noas­tră şi pentru pregătirea comanda­­mentului in aceste idei nu sunt de­­ajuns numai aplicaţiile pe hartă sau manevre cu mici unităţi, ci tre­buesc organizate manevre cu uni­tăţi mari cu dublă acţiune, în genul celei care a avu­t loc anul acesta. Cu plăcere constat Interesul cu care d. prim ministru a urmărit ma­nevrele din anul acesta, deoarece se va fi convins de nevoile reale ale armatei pentru ca pe viitor să se dea mijloacele necesare pregătirii ei, între cari şi acele necesare orga­­nizării manevrelor cu mari unităţi. Mulţumesc d-lui prm­ ministru şi d-lui ministru al armatei pentru mijloacele acordate anul acesta pen­tru organizarea manevrelor regale. Mulţumesc d-lui general Angheles­­cu pentru buna organizare şi reu­şită a manevrelor. In numele M. S. Regelui, mulţu­mesc comandamentului ofiţerilor şi trupei corpului V armată şi div. III cavalerie pentru sforţările fă­cute cu rezultate atât de folositoa­re pentru toţi. Cuvântarea d-lui prim-ministru L Maniu După aceasta, d. Iuliu Maniu, pro­şedintele consiliului de miniştri, ai adresat A. S. R­ şi ofiţerilor prezen­ţi următoarele c­uvinte: Alteţă Regală, Înalt Regent, Domnilor Generali, Domnilor Ofiţeri, Am venit la aceste manevre rega­le pentru a manifesta interesul deo-­ sebit pe care Guvernul Maiestăţii Sale îl are pentru oştire şi dorinţa reprezentanţilor naţiunii de a o ve­dea puternică, totdeauna gata a a­­para unitatea, neatârnarea şi inte­gritatea scumpei noastre ţări. In deosebi am ţinut să fiu de faţă la aceste prime manevre mari, după terminarea războiului, pentru a a­­răta adânca şi nestrămutata grati­tudine ce întreaga naţiune păstrea­ză glorioasei noastre armate şi me­moriei victoriosului Rege Fer­di­­nand pentru jertfele aduse şi erois­mul fără seamă închinat realizării unităţii de Stat a întreg neamului românesc. Nespusă este bucuria mea că deo­dată cu satisfacerea acestor dorinţi din ţinuta extraordinar de satisfă­cătoare a ofiţerilor şi trupei mani­festată în decursul acestor grele manevre am putut constata că cei zece ani de după războiu nu au tre­cut fără urme şi fără folos în ce priveşte armata noastră, căci ea, cu toate că nu a putut fi în anii din urmă deodată cu bugetul necesar, totuşi a ţinut pas cu vremile de azi, cu propăşirea ştiinţei moderne mi­litare şi a ţinut seama de învăţă­mintele războiului, suplinind prin o muncă osebit de sârguincioasă şi prin forţa morală a ofiţerilor, ce­­ea ce-i lipsea în mijloace materiale. Naţiunea română este mândră de glorioasele sale tradiţii ostăşeşti pline de fapte neşterse în istoria o­­menirii, prin cari secole dearăndul a apărat creştinismul şi civilizaţia omenească şi vrea să aibă şi in vii­tor o armată totdeauna gata a con­tinua aceste tradiţii. Guvernul Maiestăţii Sale de acord cu reprezentanţii naţiunii ştie că armata este însăşi conştiinţa şi vo­inţa naţională organizată in forţă capabilă de acţiune. De aceea este hotărât a da tot sprijinul armatei noastre naţionale, pentru organiza­rea ei, prin ridicarea stării morale şi materiale a ofiţerimii, prin în­grijirea trupei, prin înzestrarea ar­matei cu mijloacele tehnice mo­derne şi prin sprijinirea în mod demn a camarazilor ajunşi în retra­gere, din cauza vârstei sau a sănă­tăţii insuficiente, să corespundă în­­datoririlor ei de a fi scutul patri­moniului şi onoarei naţionale şi cel mai puternic mijloc de formare a caracterului bărbătesc şi de înche­gare definitivă şi indestructibilă a conştiinţei şi mândriei naţionale, una şi indivizibilă. Naţiunea română este una cu ar­mata ei, nu de dragul unui milita­rism anacronic, nici din dorul de cucerire, şi pentru a fi şi mai de­parte ocrotitoarea păcii în aceste părţi ale lumii şi păzitoarea hota­relor sale şi a muncii productive. Vă felicit Alteţă Regală în mijlo­cul marilor, căpetenii ale armatei, purtând grija muncii lor şi vă do­resc multă sănătate ca să puteţi îm­plini marea misiune ce aveţi, să continuaţi cultivarea virtuţilor os­tăşeşti ale Marelui Vostru Unchi, Regele Carol şi a nemuritorului Vostru­­Părinte Regele Ferdinand, iar, la împlinirea vremii să fiţi în­ţelept sfătuitor, al Augustului Vos­tru Nepot, Regele Mihai I, cunos­când bine străduinţele şi nevoile naţiunii noastre. Mulţumesc Domnului General Ci­hosky, ministrul Armatei şi domnu­lui general Samsonovici şeful Ma­relui Stat Major pentru deosebita grije ce arată pentru desvoltarea ar. ----- ooxxxoo ■■■ —— 4 Bars a _ Londra 816 Zurich 308.36 Paris 15,15 Piaţa de devize staţionare. Paris 6.59% Belgia 2346% Elveţia 92.42 Londra 815.96 BURSA DE ACŢIUNI Bancare uşoare. Petrolifere puţin ameliorate. Rentele staţionare. Banca Naţională opt. 8056, 7975 Banca Blanck 1060 Banca Românească 770, 75 Banca de Scont 300 Banca Minelor 80 Steaua Română 860, 50, 68 Astra Română 1800 Speranța pui 1250 Petrol-Block 320, 40 I. R. D. P. opt. 160, 70 Concordia 1060 Kr Credit Minier opt. 335, 41, 45, 35 Sirius 500 Reşiţa 578, 65, 70 Mica 440 , Renta Improprietărirei 52 3/43 ----- ooxxxoo-------­ C * . Preţul cerealelor la Brăila MIERCURI 30 OCTOMBRIE 1929 Grâu bun curat (80 kg. la HI.) suta kgr. 700 lei. Grâu mijlociu (77 kg. la HI.) cu până la 5 la sută corpuri străine 650 lei. Grâu (75 kg la HI.) cu până la 5 la sută corpuri străine 570 lei- Secară 425 lei. Orz (64 kg. la HI ) cu până la 5 la sută corpuri străine 400 lei. Ovăz de Moldova 370 lei. Ovăz (42 kg. la Hr.) 300 lei . Porumb nou uscat 245 lei. Porumbul nou jilav nu se vinde. Fasole ouşoare şi lungă 1700 lei. Fasole de Moldova și Muntenia 1500 lei. Meri 300 lei. Linte de mâncare 1250 lei- Mazăre furaj 400 leei. Răpită sălbatică curată 570 lei. Preturile sunt cele plătite la Brăila- Obor, magazie sau linie. Deschiderea parla­mentului englez LONDRĂ, 30 (Rador). — Parlament­­ul englez şi-a reînceput şedinţele ori după amiază după trei luni de vacanţă. Nef­iind decât continuarea sesiunii des­chisă în Iulie trecut, reînceperea şe­dinţelor s’a făcut fără nici o forma-» litate preliminară. Un mare număr de întrebări şi interpelări s-au şi anunţat din prima zi. Astfel numeroase între­­bări se vor formula privitor la şomaj şi şomeri. Acestea se vor dezvolta săp­tămâna viitoare, când ministrul de Stat Thomas va primi discuţia. Tot atunci d-l Ben Turner, secretar la Mine, va da lămuriri privitor la tratativele în vederea reducerii orelor de lucru în mine. D-1 Henderson va aduce în dis­cuţia Parlamentului protocolul privitor la reluarea relaţiilor diplomatice cu Rusia. Intrând în Adunarea Parlamentului, ori după amiază în timpul primei şe­dinţe, d-l Snowden, a fost vin­ova­ţionat de deputaţii majoritari. D-nul Snowden, a anunţat că primul ministru Macdonald şi-a anunţat sosirea pen­tru Marţea viitoare şi va face îndată un expozeu al rezultatelor vizitei sale în Statele Unite. D-l Lynn, sub-secre­­tar de Stat la Colonii va expune si­tuaţia din Palestina şi va răspunde în­trebărilor îndată ce conferinţa, care se ţine acum cu participarea reprezentan­ţilor arabilor şi evreilor din Palestina, va stabili vinovăţiile. zooxxxoo- Foşti ofiţeri ţari­şti­­ arestaţi în Rusia KOVNO 30 (Tal .part.). — Din Moscova se anunţă că G. P. U. a dispus arestarea fostului general Seprowski şi a încă patru ofiţeri ţarişti. Seprowski a luat parte la luptele­­contra turcilor în cursul marelui răsboiu. : O­glinda în­­ Lumin­ii La cer­ere se trimit numere de probă gra­tuit No. 44 20 pagini ■vvvvvvvvvvvvvvvH Cuprinde următorul sumar: mm ph­­imam 8 LEI­­ înmormântarea lui Alex. Davila Nuntă în familia Coolidge — Nou port bărbătesc Sărbători chinezești In Statele Unite — Șarpe în plimbare — Senzațional­e sărituri de câini — Sbo­­rul celui mai mare dirijabil din lume — Romanul prinţului de Muntenegru — Alergare veselă cu automobilul — Pitoreşti atituttudini de dans Cel mai frumos băiat din Palestina — Cum se fac filmele sonore — Călugăriţe..........fasciste Pre­gătire pentru „Pasiunea” de anul viitor.­ Direcţia Generala P. I. T. ANUNCIU Nr. 199079 Se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 30 Noembrie a. c., orele 12, se va ţine licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate la Regia Autonomă P.T.T., pentru procurarea următoarelor cantităţi de cable tel­ei­n: Pe: 400 m. cablu telefonic sub plumb cu 200 circuite. 2.500-t* «9­9»r «t» 9* 99 îoo „ 2.0001» »1* 99 - w 99 99 50 „ 2.500» #•* *9 99­­» 99 25 „ 1.000 99 i* 99 99 f* 99 7 „ 200h 99 99 99 armat cu 400 circuit* 3.500»» 99 99 99 »*­­ 99 „ 200 „ 1.000»» 99 99 99 99 99 „ 150« „ 1.500» 99 99 Vi 99 99 „ 100 „ 1.600»* ’ 99 99 II PP 99 75 „ 2.000»» 99 99 91 99 99­­, 50 ,, 7.000 99 99 99 99 99 99 ,, 25 „ 500» Pt 99 99 99 99 „ 14 „ 4.000­» 99» de racordare CU14 circuite. 1.000 99 99 de conexiune cu 50 circuite. 1.000­ 99 99 de conexiune cu 25 circuite 1.000 99 99 99 Krarup sub fluvial cu 2 circuite combina. Furnitura va trebui să îndeplinească în totul condiţiunile technice fixate în cartele de sarcini respective şi va fi predată la Depozitul­ul P.T.T. franco de orice spese inclusiv cheltuelile vamale în termen de 60 zile de la­ data comunicărei comenzei. Sunt admise la licitaţie numai fabricele de specialitate fie direct, fie prin reprezentanţii lor. ^» Pentru a putea participa la licitaţie, concurenţii vor depune o garanţie provizorie de 5% din valoarea comenzei în numerar sau efecte garantate­ de Statul român. Preţurile indicate vor fi ferme şi nu vor varia după cursul metalelor­, cauciucului, etc.­­ Licitaţia se va ţine în conformitate cu prevederile legei asupra Con­­tabilităţei Statului. Informaţiuni şi carte de sarcini se pot cere de la Direcţia Economa­­tului P. T. T. Camera 60, între orele 12—13. l­a Infor­maţiuni Societatea academică «Andreiu M. S. Regina abria se reîntoarce Şaguna» a studenţilor în teologie din Sibiu, în adunarea generală din 18 Oct., şi-a ales următorul comitet: Preşedinte: prof. dr. D. Stăni­­loaie; vicepreşedinte: Ioan Badiu an. IV; secretar general: I. Rafi­­roiu an. IV; casier: N. Renţia an. III; bibliotecar: E. Fio­rea an. III; vice-bibliotecar: Z. Oancea an. III; secretar de şedinţe: Şt. Corpadea an. II; econom­ I. Popa an. II; con­trolor: Al. Iacobescu an. I. Membrii în comisia artistico-lite­­rarii: Ioan Boiu an. IV; Nic. Grebe­­nea an. IV; I. Şerban­ Cornilă an. III; S. Radu an. III; D. Călugăr an. II; I. Bălan an. II; I. Bodogae an­ ; Z. Boca an. I. Student in litere înaltul Regent d. O. Sârăeţanu s’a înapoiat Marţi seara in Capitală ve­nind din regiunea Buzău unde a asis­tat la desfăşurarea manevrelor milita­re. Aseară s’a înapoiat în Capitală şi d. geeneral H. Cihoseu, ministrul arma­tei Doctor Buzogta Medie la Spitalul Colţea vara me­dicul băilor Olăneşti, s’a mutat la casele proprii din Strada Viitor 36, (Colţ cu Strada Vasile Lascăr). Telefonul s’a schimbat 206/48. Consultaţii 5—7 p. m. Ministerul sănătăţii a hotărât scoate­rea la pensie a următorilor funcţionari cari au şi fost anunţaţi să-şi reguleze drepturile la pensie pe ziua de 1 Ianua­­riee 1930: inspectorii generali d-nii Ca­zacu, Bordea, Fior, Glineanu, Daniel, Vicol, Popişteanu; dr. Vişoianu, direc­torul general al serv. sanitar, Boian şi Glicsman, director.­ ­ ro C“ COSTICA DUMITRESCU anunţă distinsa s­a clientelă că lucrează la FRIZERIA HOTEL STĂNESCU Ştefan şi Mitică Str. Regală 5. Elevii „Primului institut prin co­­respondenţă"au înaintat plângeri mi­nisterului instrucţiunii, arătând că, deşi li s-au perceput taxe, totuşi acest in­stitutul nu funcţionează. Ministerul an­­ceptând, a constatat că, pe lângă că acest institut nu funcţionează regulat, dar nici nu-şi poate justifica nece­sitatea. Monitorul Oficial No. 238 din 24 octombrie publică a doua serie de decrete de decoraţii acordate cu oca­zia serbărilor Unirii. Decretele poartă numerile 2.270, 2.271, şi 2.272 din 12 iulie 1929, astăzi în Capitală-D-ra Maria Pavlov a fost numită profesoară suplinitoare în învăţământul profesional din oraşul Huşi. D. Simion Perjovschi, şef de re­­giime cl. II, a fost transferat după ce­rere, pe ziua de 1 Noembrie 1929, în aceeaş calitate, de la regiunea agri­colă Dănceni, judeţul Argeş, la regiunea agricolă Başeu, judeţul Dorohoi, în lo­cul vacant, orfan, prepară conştiincios, curs liceal, în schimbul mesei. AUREL STERIADE Str. Stupinei 4. D. Dumitru T. Ionescu-Paşcani, şef de regiune cl. III, provizoriu de pe lângă cancelaria consilieratului agricol al judeţului Durostor, a fost transferat după cerere pe ziua de 1 Noembrie 1929, în aceeaş calitate la regiunea a­­gricolă Lehliu din judeţul Ialomiţa, ră­mânând tot la consideratul agricol Du­rostor, pentru executarea lucrărilor de colonizare. D-ra Cornelia Primide a fost numită directoare a şcoalei profesionale de fete din Soroca. Funcţionării ministerului lucră­rilor publice ne roagă să între­băm direcţia generală a c. f. r. în ce condiţiuni pot călători cu dru­mul de fer. Pentru că s-au întâmp­lat cazuri când unii din şefii de tren sau controlori i-au pus să plă­­tească biletul întreg chiar neadmi­­ţându-le nici reducerea de 50 la sută de care se bucură încă orice slujbaş al Statului. Ar fi necesar să se dea un ordin precis de care să ia cunoştinţă toa­te organele de pe linie ale c. i. r. Uniunea Naţională a studenţilor Creştini Români ţine şedinţă de co­mitet Joi 31 Oct. a. c. orele 8 iam. seara. Se aduce la cunoştinţa noilor studenţi Constănţeni cari doresc a se î­nscrie în «Cercul studenţesc Constănţean» că se pot adresa în acest scop d-lui I. Vodă secretar general al cercului, la Cămi­nul studenţesc Constănţean, str. Carol Davila No. 153. Astăzi, joi, orele 6 d. a., d. Mircea Florian vorbeşte în amfiteatrul Funda­ţiei Carol I despre­ Sorel şi acţiunea po­litică. Conferinţa face parte din clerul: «Rea­lzări filosofice din cultura contim­porană», organizat de Societatea Rom­â­nă de Filosofie. ------Cfiî.xxi­-------

Next