Cuventul, decembrie 1929 (Anul 5, nr. 1658-1686)

1929-12-01 / nr. 1658

2 dtdautuUda caAa^pKouu tiuua Aepaaut­a&rymka deuitaare, magaxuuUe xodcnicUzAzumad pcrtutuJfW /Sr , afadez md/tca de n /cd/Ucd„ fiăăruâî decode#. Caleta I de Duminica ÎS pagini mari 7 LEI No. 213 «^Stres* Cuprinde următorul sumar: Dans in speluncile Parisului : „Hoții în avion“ de Billy F. Jam­­es; Două femei arse de vii; A­­gresiune drama­tică simulată; Şi-a omorât so­ţia cu şase gloanţe; Sporesc căsătoriile, scad divorţurile; Femeea pirat; Fetiţe-mame; Cine a inventat lampa elec­trică ? Medicul Malaes; As­pectul omenirii peste 30 de ani; Comoara regelui de Nea­­pole. Recorduri de viteză: Monstru uitat de potop. Săptămâna economicâ (Continuarea articelului din pag. l­ a) la noi nu e solidar. Ei ascunde pre­ţul cu care a cumpărat de ceilalţi consumatori şi dintr’o mândrie o­­rientalăt exagerează preţul cu care a cumpărat. Din această cauză pia­ţă rămâne formată de o serie de pieţe izolate, fără comunicaţie între ele. Cel ce vrea deci să pornească o reformă care să aducă destinderea economie româneşti, să nu uite că ea­­trebuie să fie de ordin economic în primul rând, şi să vizeze pe consu­mator. Educaţia consumatorului, iată care ar trebui să fie cuvântul­­de ordine al guvernării actuale. In adevăr, la ce poate folosi scă­derea scontului Băncii Naţionale? Ştim cu toţii că sistemul nostru e­­conomic naţional este astfel alcă­tuit, încât mărirea scontului sau micşorarea lui, nefiind întemeiate pe un mecanism strict de interde­pendenţă între piaţa economică şi B. N., nu poate influenţa factorii de criză. Iar proectul de lege pen­tru evaziunea fiscală la ce poate sluji decât la o exasperare a pro­ducătorului; o bună măsură a mi­nisterului de finanţe este însă re­ducerea prohibiţiunilor la export. ’Aceasta însă nu rezolvă decât mo­mentan criza debuşeului, oferin­­du-i un debuşeu exterior. Debuşeul intern rămâne tot în suferinţă. Mo­dificarea unor articole din legea impozitelor directe, propusa de U­­niunea camerelor de Comerţ, este bună pentru a ușura întrucâtva sar­cinile producătorului, însă nu a­­tinge problema debuşeului intern, care rămâne singura importantă. O veste bună ne vine în această privinţă de la Consiliul Legislativ. Proectul de lege asupra Cehului este terminat. Aceasta este desigur o importantă măsură care să uşu­reze circulaţia. A înlesni şi multi­plica întrebuinţarea cehului, aceas­ta trebuie să fie începutul unei se­rii de măsuri care să facă parte din grija de educaţie a consumato­rului. Paul Ster­ian -------ooxxxoo------­Comemorarea Unirei In palatul «Ligii Culturale» sala de conferinţe din Bulevardul Schitu Măgureanu No. 1, mâine Duminecă, orele 4 p. În precis, Liga Culturală şi asociaţi­unea «Astra» din Sibiu, Despărţământul Bucureşti, vor săr­bători Unirea Banatului, Ardealului şi Bucovinei. Vor vorbi: d-na Isa­bela Sadoveanu, din partea Ligii Culturale, iar din partea Despfă­ţă­­mântului Bucureşti al Astrei d. Şte­fan Pop, preşedinte. In program: orchestra de salon de sub conducerea d-lui Gh. M. Deme­­trescu care va cânta «Trăiască Re­gele», «La Arme-Marş eroic» şi «Floarea României». Intrarea Liberă. Monumentul come­morativ dela Predee­al Pentru înălţarea unui monument comemorativ al marilor lupte dela Predeal, s’a alcătuit următorul co­mitet : general Şt. Ştefănescu, pre­şedinte, C. Kiriţescu, directorul ge­neral al învăţământului secundar, vice-preşedinte, arhimandrit Iac­­odla Şerbănescu, general Ştefănescu Amza, lt.col. Stoenescu, C. Stoe­­nescu, Marin Ştefănescu, Șt. R. Mi­­năileanu, Iordan Tăcu și O. Grigor­­cea, membri. Concert religios Duminică 1 Decembrie, ora 3­0. m. «Asociaţia preoteselor ortodoxe române» va da un concert religios, la biserica Sf. Ştefan «Cuiba cu cel de­barză». Va conferenţia păr. Arhim După fiecare Conferinţă Iuliu Scriban, de radio. Intrarea liberă. ---------ooxoo—-----­ sează. Nil detaliul lui retoric, nu ca­racterele lui de dramatism exterior, ci adevărul lui distinct, perspectiva interioară ce se deschide dincolo. Am văzut filmul d-lui Berger. E simpatic. Nu are greşelile grosola­ne ale încercărilor de până acum. Figuranţii nu se zgâesc la obiectiv, caii nu se opintesc în loc atunci când ar trebui să sboare şi mustă­ţile interpreţilor nu cad, în momen­tele de mânie. E un început meritos. Mai mult însă nu. Căci filmul e defect tocmai în punctul său cen­tral , acolo unde ar fi trebuit să fie românesc. Ţărancele acelea îmbrăcate în costume naţionale, pe care numai cucoanele prefecţilor le poartă cu graţii citadine la 10 Maiu, sondele acelea din care petrolul izbucneşte ca apa d­in cişmea, dansurile, mora­vurile, gesturile de aşa zis specific naţional sunt de o expresivitate prea intenţionată, prea făcută şi a­­ranjată în culise. In săptămâna în care un diletant —­ d. Paul Sterian — a izbutit, după cum se spune, să prindă câteva so­bre şi adânci aspecte de viaţă sim­plă românească, un regisor de pro­fesie şi de incontestabil talent ne oferă un pitoresc de formulă, in­­dustrializat şi buchexuit ca o «expo­­ziţie Brumărescu». E puţin. Nu pu­tem prefera d­in motive naţionale un film prost făcut în ţară, unuia bun făcut aiurea. Putem desigur să aplaudăm aceste încercări şi bune intenţii, putem să le dorim pe vii­tor un succes deplin, dar ne place să spunem astăzi clar adevărul. Dealtminteri «Venia o moară pe Siret» nu era tema cea mai indica­tă. Mihail Sebastian Conferinţele de la şcoala politechnică Federaţia societăţilor elevilor in­gineri, şcoala politechnică, şi Bu­cureşti organizează din ciclu ele conferinţe de «Enciclopedie Tech­nics» cari vor avea loc în amfitea­trul A. al şcoalei (Calea Griviţe 132, Polizu 1) în ordinea următoare Vineri 13 Dec. 1929 ora 9 seara: d profesor I. Ionescu, membru al A­cademiei Române, despre: «Progre­sele Technicei». Vineri 20 Dec. 1929 ora 9 seara: d. profesor dr. ing. M. Drăcea des­pre: «Rostul Pădurilor în Econo­mia Naţională». Vineri 10 ian. 1930 ora 8 seara: d. profesor ing. D. Ghermani despre: «Progresele Hidro şi Aero­dinami-audiţie cerett azi No, 121 din ^măzJdas/hâ Tipărită in cinci culori, cu o copertă ilustrată ce reprezintă pe Dita Parlo, apreciata vedetă a casei Ufa și cu următorul bogat sumar: Numai păpușă, de Paul Peroff. Dis»­volul la pândă, de Pompeia. Mis­terele grafologiei. Ceremonii fu­nebre la diferite popoare, (cu ilustraţiuni interesante în text). Rătăcirea unui cadavru regal. O condamnare la moarte care aduce avere. Un roman de iubire din patria filmului (cu numeroase mus­­traţiuni). ,,Mikey, regele studiouri­lor, de Joseph de Saxa. Moda în­călţămintei pentru sezonul ce vine (cu ilustraţii explicative). Cronica Medicală: Despre Sifilis, de Dr. Ent, Dorna. Curiozităţi şi Eveni­mente. — Curierul Nostru. — Gră­dina Evei. — Curierul Medical. —­­Jocurile Noastre. — Pagina Humo­rului — etc. etc. 70 ilustratiuni de actualitate tipă­rite in offset, 24 pagini hârtie satinată. PIERDUT Diploma de bacalaureat No. 21/926 eliberată de liceul Regele Ferdinand din Turda. Se declară nulă în mâna ori­cui s-ar găsi. CORNELIU V. POPP Student Regina Maria la expozifia Teutsch Majestatea Sa a reţinut numeroase ori librăria de artă «Hasefer» din str. Eugen Carada­n (Karagheorghevici) în care se află şi expoziţia de sculptură a artistului Mattis Teutsch din Braşov. Maiestatea sa a reţinut numeroase cărţi de artă şi operele literare mai de seamă — franceze şi germane — apărute în ultima vreme. ——00X00------— V. N­­Y­A M­T­K­ CAPITALA SINUCIDEREA UNUI SOLDAT In dreptul Ștrandului,­­pe aleea din iată, s’a găsit soldatul Alexan­dru Kiru din regimentul de tractiu­ne automobili, din București. Com­pania a 5-a, care se întocsicase cu­ spirt denaturat. Soldatul a fost transportat la Spitalul Filantropia, unde i s’au făcut spălături stomacale. Cauza tlinuciderei nu se cunoaşte încă. ISPRAVA UNUI BEŢIV In localul de noapte a lui N. Bu­tuş din strada Halelor No. 25, a fost lovită femeia Mariu­ N. Coltea, fără domiciliu în Capitală, de fol din comuna Dragoş Vodă, jud. Ialomiţa de un derbedeu anume Haralamb Apostol, care se afla în cârciumă. In stare de beţie derbedeul a lo­vit pe femeia cu o sticlă de sifon în cap fără să fi avut vre­un mo­tiv. Femeia a căpătat o plagă gravă şi a fost transportată la Spitalul Brâncovenesc, unde a fost inter­nată. Agresorul a fost arestat de cir­cumscripţia a I-a, unde se anch­e­tează cazul. UN AVOCAT MOARE IN AUTO­MOBIL Avocatul Petre Ioanid, domiciliat în strada Eugen Stătescu No. fiind în automobilul No. 10880, con­dus de şoferul Niculae Dumitru, în momentul când trece pe strada Co­raeta, i-a venit rău. Şoferul observându-l, a îndreptat mașina spre Spitalul Colțea, unde după ce a fost dus în sala de gardă a murit. Se crede că avocatul sufere cord. de D. Sokolow nu au ilenii la Principesa Warna D. Mabum Sokolow însoţit de fiica d-sale domnişoara Dr. Seline Sokolow a fost primit astăzi de A. S. R. Principesa Mamă Elena şi de M. S. Regele Mihai. D. Sokolow a prezentat M. S. un frumos album de vederi din Pales­tina cu inscripţii în limbile ebraică şi engleză şi cu o dedicaţie scrisă în aceste două limbi. A. S. E Principesa mamă şi M S. Regele Miliare au întreţinut în mod cordial cu d. Sokolow şi cu fii­ca­­d-sale. -xxooxx- Academia Română Pridvorul în planul bisericilor moldo­veneşti. Introducerea steagului tricolor la români. Comunicările d-lor arhitect G. Balş şi general Radu Rosetti Academia Română a ţinut,­eri după amiază, şedinţă publică sub preşedinţia d-lui Ion Bianu. D. PROF. G. ŢIŢEICA a citit pro­cesul verbal prin care Academia Română a primit legatul de 5 mi­lioane a d-lui Hamangiu precum şi alte diferite legate. 1). BIANU a citit scrisoarea de mulţumire, adresată de Academie, d-lui Hamangiu pentru valoroasa donaţiune. COMUNICAREA D-LUI BALŞ D. G. BALŞ a vorbit despre bise­rica d­in Lujeni, aşezată spre gra­niţa Polon­iei. Veche, cam din 1450, care este deosebit de interesantă sub raportul arhitectene, reprezin­­tând tipul cel mai simplificat al vechilor biserici moldoveneşti. După ultimile cercetări făcută de d. arhitect Gh. Steriade rezultă că pridvorul bisericilor moldoveneşti este introdus în planul lor încă îna­inte de construirea mănăstirei Pro­­bota de către Petru Rareş. Pridvorul a existat la bisericile moldoveneşti, încă din timpul lui Ştefan cel Mare, care în ultimii ani ai domniei sale l-a introdus în pla­nurile de construcţie la bisericile Sf. Gheorgh­e din Suceava şi la bi­serica dela Neamţ. COMUNICĂRILE D-LUI RADU ROSETTI D-sa arată că în epoca de strălu­cire militară a ţârilor române, la noi s’au făurit arme de război din cele mai apreciate. In cataloagele străine figurează arme de preţ, dăruite de Vasile Lupu­, fie de Const. Brâncovean­u, ţarilor moscoviţi sau altor suverani străini. D. general Radu Rosetti, crede însă nefundată părerea străinilor Cari afirmă că armele donate de domnii români, ar fi fost fabricate în Moldova, întrucât armele aces­tea sunt făcute dintr’un material caracteristic armelor fabricate la Constantinopol. Vorbind despre introducerea stea­gului nostru tricolor, spunea cu opi­nia curentă atribue introducerea tricolorului revoluţiei dela 1848. D-sa consideră această opinie tot aşa de puţin întemeiată ca şi aceea care afirmă că tricolorul a rezultat la anul 1859 din contopirea steagu­ ——ooxxxoo—— ■ и=£Jz=j»------­rilor principatelor unite. De fapt, adaptarea steagului tri-color s’a făcut în anul 1834 sub Ale­xandru Ghica Vodă şi el a rămas astfel cum a fost stabilit atunci prin firmanul împărătesc. ii I ii»» —■ — — rmrfiiTTfr iTrriTfirwi’rkvu .• •' ___—OOXXXOO--------. spectacole Teatre OPERA ROMANA: Pentruuser. TEATRUL NATIONAL: ora 2.80, O scrisoare pierdută, ora 8.30, Ma­rele Duhovnic. TEATRU VENTURA: ora 3, Frate de cruce, ora 9, Melo. TEATRUL REGINA MARIA: ora 3 Iubire ispășită, ora 9, Fete de azi. STUDIO TEATRUL NATIONAL: ora 2.45, Muşcata din fereastră, ora 8.45, Mary Ducan este vino­vată. TEATRU FANTASIO: ora 9. Noi nu jucăm să ne amuzăm. TEATRUL FANTOME ŞI PAIA­ŢE: Groaza cea mare. TEATRUL LYRIC: ora 9, Vânzăto­rul de păsări. TEATRUL LIPSCANI: Margelus. Cinematografe BULEVARD PALACE: Preziden­tul Haimanalelor (10 acte). CAPITOL: Nina Petrovna cu Bri­gitta Helm ELITE: Sperjura cu La Jaua, A­­lice Roberte, Rene Navare, Frantz Leder. REGAL: Masca de Fier cu Dou­glas Fayrbanks, Jurnal Regal. LIPSCANI: Nocturna cu Raquel Meller, Paulette iubeşte şi în pausa Balet şi canto. TRIANON: Filmul sonor: Cântă­reţul nebun. Reprezentaţii la orele 2­4-5—70—10. FEMINA: Văduvul vesel... cu La Jana, Mary Lidiké. SELECT: Nunta cu repetiţii. Ac­tualităţi. LUX: Ţarul Pavel I şi M­me Pom­padour. MARNA: Privighetoarea amorului şi revista «Eu mâna îţi sărut ma­dam*. Desbaterile parlamentare CAMERA Şedinţa de la 28 Noembrie interpelarea parimelul Wann impotriva însu­ltelor aduse Primului card­ Şedinţa se deschide la orac.SO sub preşedinţia d-lui Şt. Ciceo Popp. Pe banca ministerială d-nii Virgil Madgearu, Gr. Iunian, Ed. Mirto, Aurel Vlad. SÂNGEROSUL INCIDENT DIN JECHEŞUL NOU ŞI VECHI D. FRITZ KONNERTH,adresează o interpelare d-lor miniştri de in­terne şi agricultură asupra agitaţiei care se face la sate cu reforma a­­grară. Relatează în acest sens incidentul sângeros petrecut între locuitorii PREOTUL MANU, cere guvernului să ia măsuri împotriva calomniatorilor Principelui Carol, fatăl Re­gelui Mihai. Orce insultă adusă tatălui se restrânge asupra copilului și micul nostru rege, când va fi mare, va avea datoria să­­și apere părintele de in­sulte. Cere din nou guvernului să ia măsuri împotriva defăimătorilor dinastiei, precis. PAR­­MANU, dă informaţii cu pri­vire la situaţia împroprietăririlor din jud. Someş, unde un singur ju­decător, d. Vişinescu este preşedin­tele unei comisiuni care nu pridi­deşte. Nouile numiri au fost anula­te apoi şi actualmente funcţionează ca prezident un consilier de la Cluj, ale cărui deplasări grele, costă bani şi nu fac să progreseze destul de re­pede lucrările împroprietăririi. Se pare — opune păr. Mani­ —• că la ministerul Justiţiei este «un şu­rub ruginit, care-i împodeea bunul mers»... D. GR. IUNIAN protestează îm­potriva afirmaţiei d-lui Manu, că ju­decătorii însărcinaţi cu lucrările de împroprietărire încasează diurne fără să facă treabă. Dar aceiaşi judecători care con­duc lucrările de împroprietărire, sunt însărcinaţi şi cu lucrările re­formei agrare, întrucât ministerul de justiţie n’are fonduri suficiente. Cât priveşte «şurubul ruginit de­la ministerul de justiţie», nu mam cunoscut, nu-l cunosc şi nici nu vreau să ţin seamă de el, întrucât, dacă e aici o «chestie cu şurub» şi saşi şi români din comunele Toche­­şul nou şi cel vechiu. D. D. R. IOANIŢESCU spune ca ministerul de interne a ordonat per­­certări, deşi, din chiar comunicarea d-lui Konnerth, reese că este vorba de un incident care cade în compe­­tinţa ministerului de agricultură. D. FRITZ KONNERTH în închee­­re cere ca locuitorii din Techeşul vechili să fie puşi în posesia pădu­rii care a făcut obiectul incidentu­lui, de cine ar fi învârtit şurubul, nu mi se poate împedeca activitatea (apl.). D. I. LEON, (lupist) face urmă­toarea comunicare: Rog pe d. mi­nistru de finanţe să-mi pună la dis­poziţie, prin biroul Camerei, numă­rul posesorilor de brevete pentru vânzarea băuturilor alcoolice din întreaga ţară. Ordinul către adiţiile financiare INCIDENTUL MANU - IUNIAN Intro a doua comunicare, Păi, MANU arată neajunsurile cu apli­carea reformei agrare, care nu poa­te fi îndeplinită din cauza lipsei de judecători. Cere d-lui ministru de justiţie să ia măsurile de rigoare. Aceste acte îmi sunt necesare pen­tru a vedea, dacă nu s’au reînviat cumva, unele sisteme acerb combă- D. GR. IUNIAN, roagă să i se dea tute de -16 băncile opoziţiei in anii precizitnii, pentru a putea răspunde din urm .­u acelaş imp, pen­tu a­varea beneficiarilor acestui mono­­pol, a cărui quantum în monetă su­nătoare se urcă la mai multe milioa­ne, și a se stabili răspunderile în contra acelora care au permis ase­menea lucruri. Toate acestea rog a mi se pune cât mai urgent pentru interpelarea care o voi anunța, D. V. MADGEARU lămureşte că o fabrică din Mediaş, a cerut acum 3 luni, ca ministerul să o recoman­de pentru a-şi putea plasa tăbliţele de debit, ceea ce i-a fost refuzat. Dacă totuşi, ulterior faptul s’a putut întâmpla, ministerul îl deza­probă şi va lua măsuri pentru rein­trarea în legalitate. NEREGULILE DELA CASA A­­SIGURARILOR SOCIALE D. VIRGIL SOLOMON, faţă cu unele nereguli constatate de Casa Centrală a Asigurărilor Sociale, cere unele dosare spre a putea do­vedi, pe cale de interpelare, reaua gospodăria ce s’a dus­­la Casa Cen­trală. Oratorul, ţine să precizeze că la baza interpelării sale nu rezidă un caracter politic. Speră că în această interpelare, va avea alături pe so­cialişti. Cere pedepsirea vinovaţilor. Un protest contra insultelor aduse Prin­ţului Carol rează numai conflictelor naţionale, ministerul de interne neavând ab­solut nici o vină de cele petrecute. Lucrătorii din mine sunt prost sa­larizaţi şi împilaţi şi statul are da­toria să intervină cu autoritatea sa. SITUAŢIA LA G. F. R. Vorbind de situaţia de la căile fe­rate, d. Ioniţescu, care ca, dacă şe­filor li se dau lefuri de milioane, slujbaşilor umili să li se dea posi­bilitatea să trăiască. Parlamentarilor, spune oratorul, nu li se poate răpi dreptul de a con­trola activitatea chiar a unei insti­tuţii de stat autonome. Parlamentul are dreptul să veri­fice statutul funcţionarilor căilor ferate. In chestiunea funcţionarilor pu­blici, oratorul spune că liberalii ur­măreau s’o speculeze, în scop poli­tic, deşi nu ei erau cei indicaţi s’o facă. Liberalii au tratat foarte prost funcţionarii, dând loc la greva din 1923. S’a făcut atunci un statut al funcţionarilor, prin care s’a pus la îndemâna guvernului mijloace abu­zive. Vorbind despre opera edilitară a d-lui Dem. Dobrescu, o găseşte din cele mai exemplare, aducând elogii actualului părinte al Capitalei. In chestiunea stării de asediu, o­­ratorul spune că ea s’a declarat inu­tilă chiar şi în zone de 10 km. dela graniţă, întrucât ţara este liniştită. Actualul parlament, este liber fi­los, din voinţa liberă a poporului şi prin care se ordonă plasarea prin el îşi va îndeplini mandatul de­­ organele fiscului a unor tăbliţe tri- am­­­colore, furnizate de uzinele de mo­delat şi emailat Mediaş, cu inscrip­ţia «Ministerul de Finanţe, debit de băuturi spirtoase». Preţul care s’a încasat de fiecare, cu recipise din chitanţierele destinate pentru perce­perea impozitelor Statului. Contractul Vidrighin D. G. PARDOS adresează o­on­ form cu capacitatea lor, trebaie ministerului de comun­ict- Trebue să creem la calea ferată ţii, cu privire la realitatea contrac- sistemul oamnilor independenţi din titlul încheiat de Calea ferată cu d. Vidrighin, pe care nimic nu-l în­­drituia să fie numit în acest înalt post. Opinia publică, spune oratorul, este revoltată de acest contract, a­­cum când finanţele ţării sunt secă­tuite şi când zeci de mii de func­ţionari până şi frânării căilor fe­rate sunt­ concediaţi (Camera a­­plaudă). O REPLICA DRASTICA A D-LUI MADGEARU D. V. MADGEARU. Eu sunt acela care port răspunderea contractului cu d. Vidrighin, întrucât Calea fe­rată este azi aşezată pe bazele unei regii autonome cu caracter comer­cial, guvernul nu se poate amesteca în afacerile acestei instituţii. Chestiunea a fost adusă de altfel în Parlament şi pe dată ce acesta şi-a dat asentimentul la acordarea autonomiei deputaţii nu mai pot să in­terv­ie. Dar, raţiunea numirii d-lui Vi­drighin, mai este şi înzestrarea per­sonalului căilor ferate cu oameni capabili, întrucât până acumi, ingi­nerii cei buni, inginerii capabili, au fost îndepăraţi din cauze proas­tei salarizări şi atraşi de industrii­le din ţară, unde sunt retribuiţi con punct de vedere material, nu ca până acum, când funcţionarii supe­riori, făceau parte şi din statele firmelor furnizare a căilor ferate. Adevărul însă este altul. Campa­nia împotriva d-lui Vidrighin, este pornită de mâne de tâlhari care stă­pâneşte încă la Calea ferată. D. Vidrighin, este însă un om ca­pabil şi tocmai ăsta nu poate con­veni acelora, cărora o mână ener­gică le stabileşte toate afacerile. Noi trebue să plătim bine func­ţionarii, ca să-i ferim de a cădea în ispită. Au un conducător capabil, în fruntea căilor ferate, vom ajunge să avem şi pe ceilalţi funcţionari bine plătiţi. Parlamentarii pot să intervină dar numai atunci când vor constata că directorul general al căilor fe­rate nu corespunde menirei sale. RĂSPUNSUL D-LUI PARDOS D. G. PARDOS, nu se declară mulţumit cu răspunsul d-lui mini­stru de finanţe, nu poate exista cin­ste, se cumpără. D. V. Vidrighin poate fi spe­cialist, dar dacă este patriot, să re­nunţe la pretenţiile sale exagerate. PĂRINTELE MANU, se asociază la interpelarea anunțată. Discuţia la Mesaj CUVÂNTAREA D-LUI POMPILIU IONIŢESCU D. POMPILIU IONIŢESCU în continuarea discuţiei la mesaj, a­­rată că, în materie de cercetări po­liţia îşi are raţiunile ei de preve­dere pe care dacă nu o admitem, n’o putem totuşi condamna. De aceea, d. dr. Pistiner n’are dreptate, când a atacat instituţia poliţiei. D. D. R. IONIŢESCU. D. Pistiner este supărat că din 3 minoritari nu i am numit pe unii propuşi pentru poliţia din Bucovina. I D. PISATNER, spune că, dimpo­trivă, în poliţia din Bucovina, fost numiţi oameni cu cazier. D. D. R. IONIŢESCU, roagă i se aducă dovezi şi minisetrul va lua măsurile în consecinţă. D. POMPILIU IONIŢESCU, în continuare, spune că azi poliţia numără în sânul ei foşti magistraţi fiind complect reorganizată. DESPRE INCIDENTUL DELA LUPENI Vorbind de incidentul de la Lu­­peni, oratorul spune că ele se datorau sa Vorbind de evrei, oratorul regretă că se socot minoritari, în special cei din vechiul regat. In încheere, d. Pompiliu Ioni­țes­cu declară ofi votează Mesagiul. D. VOICU NIȚESCU, depune un proect de lege pentru deschiderea de credit în sumă de 2 milioane, pe seama ministerului de finanţe. REVENDICAI­­I MI NOR IT A H E D. HANS OTTO ROTH citeşte o declaraţie în numele partidului ger­man, cu privire la rezolvarea ches­tiunii minoritare. Germanii au aş­teptat în linişte rezolvarea, întrucât deasupra intereselor personale, au pus mai întâi interesele ţării,­ care Luptă pentru refacerea ei. Anul acesta, însă, cu toate promi­siunile, germanii constată cu regret că nici Mesagiul nici răspunsul la mesaj, n’a fost prevăzută rezolvarea chestiunii minoritare. Cum partidul german n’are nici un interes de a face opoziţie guver­nului, este totuşi foarte mâhnit că o chestiune de mare importanţă este neglijată şi cu ea, alte legi, de na­tură să nemulţumească pe minori­tari. E vorba de legea bacalaureatului, de aplicarea reformei administrati­ve şi în special, de întârzierea acor­­dării subvenţiei şcoalelor minori­tare, ceea ce ne împedecă, în viitor, desvoltarea culturală a saşilor. Oratorul declară că partidul ger­man nu votează mesajul. Şedinţa se ridică la orele 7 seara Azi d. a. la orele 3.30 şedinţă. SENATUL ŞEDINŢA DE LA 29 NOEMBRIE Şedinţa sa deschide la orele 4 juni, sub prezidenţia d-lui Traian Bratu, Pe banca ministerială d. I. Butin­ori­­u. COMUNICĂRI D. ELEMER GYÁRFÁS, face o comunicare d-lor miniştri de finan­ţe şi comunicaţii, că oficiul poştal din Hunedoara refuză să primească scrisorile cu caracter comercial şi cu adresa scrisă în limba maghiară prezentate de Casa de păstrare pe acţiuni din acel oraş­ Se procedează apoi la vot pentru alegerea a 3 delegaţi în consiliul de administraţie al Casei de depuneri, declaraţi în balotaj. Sunt proclamaţi aleşi următorii: Ilinca (60 v.,­ pr. Dăncilă (42 v.), şi Niţescu (48 v.). Pentru alegerea unui membru la Casa dotaţiei oastei, neîntrunind majoritatea regulamentară votul e declarat nul. Noua alegere se va face în şe­dinţa de azi. Membrii senatului se retrag în secţiuni pentru constituire. Şedinţa se ridică la ora 5 jun- Cea viitoare azi la ora 3 juni. după amiază. -------ooxxxoo------­ De la Asociaţia creş­­tină studenţească Asociaţia Creştină Studenţească din Bucureşti invită pe d-nii şi d-şoareli studente să ia parte la inaugurarea ac­tivităţii anului în curs al asociaţiei, care va avea loc în sala cooperativei facultăţii de litere din Bucureşti, str. Edgar Quin­et 5 ,mieune. Duminică, orele 4 luni. După serviciul religios, va vorbi P. M. Tit Simedrea, vicar patriarhal, preşedin­tele «Federaţiei Asociaţiilor Creştine Studenţeşti din România», despre: Ce aşteaptă Creştinismul de la tinerii inte­lectuali?» Va urma după această discu­ţie asupra temei: «întemeierea unei cul­turi creştine moderne româneşti», care va fi introdusă de d. Mircea Vulcănescu şi la care va participa cunoscutul scri­itor, d- li­a du Ihagnea

Next