Cuventul, decembrie 1929 (Anul 5, nr. 1658-1686)
1929-12-01 / nr. 1658
2 dtdautuUda caAa^pKouu tiuua Aepaauta&rymka deuitaare, magaxuuUe xodcnicUzAzumad pcrtutuJfW /Sr , afadez md/tca de n /cd/Ucd„ fiăăruâî decode#. Caleta I de Duminica ÎS pagini mari 7 LEI No. 213 «^Stres* Cuprinde următorul sumar: Dans in speluncile Parisului : „Hoții în avion“ de Billy F. James; Două femei arse de vii; Agresiune dramatică simulată; Şi-a omorât soţia cu şase gloanţe; Sporesc căsătoriile, scad divorţurile; Femeea pirat; Fetiţe-mame; Cine a inventat lampa electrică ? Medicul Malaes; Aspectul omenirii peste 30 de ani; Comoara regelui de Neapole. Recorduri de viteză: Monstru uitat de potop. Săptămâna economicâ (Continuarea articelului din pag. l a) la noi nu e solidar. Ei ascunde preţul cu care a cumpărat de ceilalţi consumatori şi dintr’o mândrie orientalăt exagerează preţul cu care a cumpărat. Din această cauză piaţă rămâne formată de o serie de pieţe izolate, fără comunicaţie între ele. Cel ce vrea deci să pornească o reformă care să aducă destinderea economie româneşti, să nu uite că eatrebuie să fie de ordin economic în primul rând, şi să vizeze pe consumator. Educaţia consumatorului, iată care ar trebui să fie cuvântulde ordine al guvernării actuale. In adevăr, la ce poate folosi scăderea scontului Băncii Naţionale? Ştim cu toţii că sistemul nostru economic naţional este astfel alcătuit, încât mărirea scontului sau micşorarea lui, nefiind întemeiate pe un mecanism strict de interdependenţă între piaţa economică şi B. N., nu poate influenţa factorii de criză. Iar proectul de lege pentru evaziunea fiscală la ce poate sluji decât la o exasperare a producătorului; o bună măsură a ministerului de finanţe este însă reducerea prohibiţiunilor la export. ’Aceasta însă nu rezolvă decât momentan criza debuşeului, oferindu-i un debuşeu exterior. Debuşeul intern rămâne tot în suferinţă. Modificarea unor articole din legea impozitelor directe, propusa de Uniunea camerelor de Comerţ, este bună pentru a ușura întrucâtva sarcinile producătorului, însă nu atinge problema debuşeului intern, care rămâne singura importantă. O veste bună ne vine în această privinţă de la Consiliul Legislativ. Proectul de lege asupra Cehului este terminat. Aceasta este desigur o importantă măsură care să uşureze circulaţia. A înlesni şi multiplica întrebuinţarea cehului, aceasta trebuie să fie începutul unei serii de măsuri care să facă parte din grija de educaţie a consumatorului. Paul Sterian -------ooxxxoo------Comemorarea Unirei In palatul «Ligii Culturale» sala de conferinţe din Bulevardul Schitu Măgureanu No. 1, mâine Duminecă, orele 4 p. În precis, Liga Culturală şi asociaţiunea «Astra» din Sibiu, Despărţământul Bucureşti, vor sărbători Unirea Banatului, Ardealului şi Bucovinei. Vor vorbi: d-na Isabela Sadoveanu, din partea Ligii Culturale, iar din partea Despfăţământului Bucureşti al Astrei d. Ştefan Pop, preşedinte. In program: orchestra de salon de sub conducerea d-lui Gh. M. Demetrescu care va cânta «Trăiască Regele», «La Arme-Marş eroic» şi «Floarea României». Intrarea Liberă. Monumentul comemorativ dela Predeeal Pentru înălţarea unui monument comemorativ al marilor lupte dela Predeal, s’a alcătuit următorul comitet : general Şt. Ştefănescu, preşedinte, C. Kiriţescu, directorul general al învăţământului secundar, vice-preşedinte, arhimandrit Iacodla Şerbănescu, general Ştefănescu Amza, lt.col. Stoenescu, C. Stoenescu, Marin Ştefănescu, Șt. R. Minăileanu, Iordan Tăcu și O. Grigorcea, membri. Concert religios Duminică 1 Decembrie, ora 30. m. «Asociaţia preoteselor ortodoxe române» va da un concert religios, la biserica Sf. Ştefan «Cuiba cu cel debarză». Va conferenţia păr. Arhim După fiecare Conferinţă Iuliu Scriban, de radio. Intrarea liberă. ---------ooxoo—----- sează. Nil detaliul lui retoric, nu caracterele lui de dramatism exterior, ci adevărul lui distinct, perspectiva interioară ce se deschide dincolo. Am văzut filmul d-lui Berger. E simpatic. Nu are greşelile grosolane ale încercărilor de până acum. Figuranţii nu se zgâesc la obiectiv, caii nu se opintesc în loc atunci când ar trebui să sboare şi mustăţile interpreţilor nu cad, în momentele de mânie. E un început meritos. Mai mult însă nu. Căci filmul e defect tocmai în punctul său central , acolo unde ar fi trebuit să fie românesc. Ţărancele acelea îmbrăcate în costume naţionale, pe care numai cucoanele prefecţilor le poartă cu graţii citadine la 10 Maiu, sondele acelea din care petrolul izbucneşte ca apa din cişmea, dansurile, moravurile, gesturile de aşa zis specific naţional sunt de o expresivitate prea intenţionată, prea făcută şi aranjată în culise. In săptămâna în care un diletant — d. Paul Sterian — a izbutit, după cum se spune, să prindă câteva sobre şi adânci aspecte de viaţă simplă românească, un regisor de profesie şi de incontestabil talent ne oferă un pitoresc de formulă, industrializat şi buchexuit ca o «expoziţie Brumărescu». E puţin. Nu putem prefera din motive naţionale un film prost făcut în ţară, unuia bun făcut aiurea. Putem desigur să aplaudăm aceste încercări şi bune intenţii, putem să le dorim pe viitor un succes deplin, dar ne place să spunem astăzi clar adevărul. Dealtminteri «Venia o moară pe Siret» nu era tema cea mai indicată. Mihail Sebastian Conferinţele de la şcoala politechnică Federaţia societăţilor elevilor ingineri, şcoala politechnică, şi Bucureşti organizează din ciclu ele conferinţe de «Enciclopedie Technics» cari vor avea loc în amfiteatrul A. al şcoalei (Calea Griviţe 132, Polizu 1) în ordinea următoare Vineri 13 Dec. 1929 ora 9 seara: d profesor I. Ionescu, membru al Academiei Române, despre: «Progresele Technicei». Vineri 20 Dec. 1929 ora 9 seara: d. profesor dr. ing. M. Drăcea despre: «Rostul Pădurilor în Economia Naţională». Vineri 10 ian. 1930 ora 8 seara: d. profesor ing. D. Ghermani despre: «Progresele Hidro şi Aerodinami-audiţie cerett azi No, 121 din ^măzJdas/hâ Tipărită in cinci culori, cu o copertă ilustrată ce reprezintă pe Dita Parlo, apreciata vedetă a casei Ufa și cu următorul bogat sumar: Numai păpușă, de Paul Peroff. Dis»volul la pândă, de Pompeia. Misterele grafologiei. Ceremonii funebre la diferite popoare, (cu ilustraţiuni interesante în text). Rătăcirea unui cadavru regal. O condamnare la moarte care aduce avere. Un roman de iubire din patria filmului (cu numeroase mustraţiuni). ,,Mikey, regele studiourilor, de Joseph de Saxa. Moda încălţămintei pentru sezonul ce vine (cu ilustraţii explicative). Cronica Medicală: Despre Sifilis, de Dr. Ent, Dorna. Curiozităţi şi Evenimente. — Curierul Nostru. — Grădina Evei. — Curierul Medical. —Jocurile Noastre. — Pagina Humorului — etc. etc. 70 ilustratiuni de actualitate tipărite in offset, 24 pagini hârtie satinată. PIERDUT Diploma de bacalaureat No. 21/926 eliberată de liceul Regele Ferdinand din Turda. Se declară nulă în mâna oricui s-ar găsi. CORNELIU V. POPP Student Regina Maria la expozifia Teutsch Majestatea Sa a reţinut numeroase ori librăria de artă «Hasefer» din str. Eugen Caradan (Karagheorghevici) în care se află şi expoziţia de sculptură a artistului Mattis Teutsch din Braşov. Maiestatea sa a reţinut numeroase cărţi de artă şi operele literare mai de seamă — franceze şi germane — apărute în ultima vreme. ——00X00------— V. NYA MTK CAPITALA SINUCIDEREA UNUI SOLDAT In dreptul Ștrandului,pe aleea din iată, s’a găsit soldatul Alexandru Kiru din regimentul de tractiune automobili, din București. Compania a 5-a, care se întocsicase cu spirt denaturat. Soldatul a fost transportat la Spitalul Filantropia, unde i s’au făcut spălături stomacale. Cauza tlinuciderei nu se cunoaşte încă. ISPRAVA UNUI BEŢIV In localul de noapte a lui N. Butuş din strada Halelor No. 25, a fost lovită femeia Mariu N. Coltea, fără domiciliu în Capitală, de fol din comuna Dragoş Vodă, jud. Ialomiţa de un derbedeu anume Haralamb Apostol, care se afla în cârciumă. In stare de beţie derbedeul a lovit pe femeia cu o sticlă de sifon în cap fără să fi avut vreun motiv. Femeia a căpătat o plagă gravă şi a fost transportată la Spitalul Brâncovenesc, unde a fost internată. Agresorul a fost arestat de circumscripţia a I-a, unde se anchetează cazul. UN AVOCAT MOARE IN AUTOMOBIL Avocatul Petre Ioanid, domiciliat în strada Eugen Stătescu No. fiind în automobilul No. 10880, condus de şoferul Niculae Dumitru, în momentul când trece pe strada Coraeta, i-a venit rău. Şoferul observându-l, a îndreptat mașina spre Spitalul Colțea, unde după ce a fost dus în sala de gardă a murit. Se crede că avocatul sufere cord. de D. Sokolow nu au ilenii la Principesa Warna D. Mabum Sokolow însoţit de fiica d-sale domnişoara Dr. Seline Sokolow a fost primit astăzi de A. S. R. Principesa Mamă Elena şi de M. S. Regele Mihai. D. Sokolow a prezentat M. S. un frumos album de vederi din Palestina cu inscripţii în limbile ebraică şi engleză şi cu o dedicaţie scrisă în aceste două limbi. A. S. E Principesa mamă şi M S. Regele Miliare au întreţinut în mod cordial cu d. Sokolow şi cu fiicad-sale. -xxooxx- Academia Română Pridvorul în planul bisericilor moldoveneşti. Introducerea steagului tricolor la români. Comunicările d-lor arhitect G. Balş şi general Radu Rosetti Academia Română a ţinut,eri după amiază, şedinţă publică sub preşedinţia d-lui Ion Bianu. D. PROF. G. ŢIŢEICA a citit procesul verbal prin care Academia Română a primit legatul de 5 milioane a d-lui Hamangiu precum şi alte diferite legate. 1). BIANU a citit scrisoarea de mulţumire, adresată de Academie, d-lui Hamangiu pentru valoroasa donaţiune. COMUNICAREA D-LUI BALŞ D. G. BALŞ a vorbit despre biserica din Lujeni, aşezată spre graniţa Poloniei. Veche, cam din 1450, care este deosebit de interesantă sub raportul arhitectene, reprezintând tipul cel mai simplificat al vechilor biserici moldoveneşti. După ultimile cercetări făcută de d. arhitect Gh. Steriade rezultă că pridvorul bisericilor moldoveneşti este introdus în planul lor încă înainte de construirea mănăstirei Probota de către Petru Rareş. Pridvorul a existat la bisericile moldoveneşti, încă din timpul lui Ştefan cel Mare, care în ultimii ani ai domniei sale l-a introdus în planurile de construcţie la bisericile Sf. Gheorghe din Suceava şi la biserica dela Neamţ. COMUNICĂRILE D-LUI RADU ROSETTI D-sa arată că în epoca de strălucire militară a ţârilor române, la noi s’au făurit arme de război din cele mai apreciate. In cataloagele străine figurează arme de preţ, dăruite de Vasile Lupu, fie de Const. Brâncoveanu, ţarilor moscoviţi sau altor suverani străini. D. general Radu Rosetti, crede însă nefundată părerea străinilor Cari afirmă că armele donate de domnii români, ar fi fost fabricate în Moldova, întrucât armele acestea sunt făcute dintr’un material caracteristic armelor fabricate la Constantinopol. Vorbind despre introducerea steagului nostru tricolor, spunea cu opinia curentă atribue introducerea tricolorului revoluţiei dela 1848. D-sa consideră această opinie tot aşa de puţin întemeiată ca şi aceea care afirmă că tricolorul a rezultat la anul 1859 din contopirea steagu ——ooxxxoo—— ■ и=£Jz=j»------rilor principatelor unite. De fapt, adaptarea steagului tri-color s’a făcut în anul 1834 sub Alexandru Ghica Vodă şi el a rămas astfel cum a fost stabilit atunci prin firmanul împărătesc. ii I ii»» —■ — — rmrfiiTTfr iTrriTfirwi’rkvu .• •' ___—OOXXXOO--------. spectacole Teatre OPERA ROMANA: Pentruuser. TEATRUL NATIONAL: ora 2.80, O scrisoare pierdută, ora 8.30, Marele Duhovnic. TEATRU VENTURA: ora 3, Frate de cruce, ora 9, Melo. TEATRUL REGINA MARIA: ora 3 Iubire ispășită, ora 9, Fete de azi. STUDIO TEATRUL NATIONAL: ora 2.45, Muşcata din fereastră, ora 8.45, Mary Ducan este vinovată. TEATRU FANTASIO: ora 9. Noi nu jucăm să ne amuzăm. TEATRUL FANTOME ŞI PAIAŢE: Groaza cea mare. TEATRUL LYRIC: ora 9, Vânzătorul de păsări. TEATRUL LIPSCANI: Margelus. Cinematografe BULEVARD PALACE: Prezidentul Haimanalelor (10 acte). CAPITOL: Nina Petrovna cu Brigitta Helm ELITE: Sperjura cu La Jaua, Alice Roberte, Rene Navare, Frantz Leder. REGAL: Masca de Fier cu Douglas Fayrbanks, Jurnal Regal. LIPSCANI: Nocturna cu Raquel Meller, Paulette iubeşte şi în pausa Balet şi canto. TRIANON: Filmul sonor: Cântăreţul nebun. Reprezentaţii la orele 24-5—70—10. FEMINA: Văduvul vesel... cu La Jana, Mary Lidiké. SELECT: Nunta cu repetiţii. Actualităţi. LUX: Ţarul Pavel I şi Mme Pompadour. MARNA: Privighetoarea amorului şi revista «Eu mâna îţi sărut madam*. Desbaterile parlamentare CAMERA Şedinţa de la 28 Noembrie interpelarea parimelul Wann impotriva însultelor aduse Primului card Şedinţa se deschide la orac.SO sub preşedinţia d-lui Şt. Ciceo Popp. Pe banca ministerială d-nii Virgil Madgearu, Gr. Iunian, Ed. Mirto, Aurel Vlad. SÂNGEROSUL INCIDENT DIN JECHEŞUL NOU ŞI VECHI D. FRITZ KONNERTH,adresează o interpelare d-lor miniştri de interne şi agricultură asupra agitaţiei care se face la sate cu reforma agrară. Relatează în acest sens incidentul sângeros petrecut între locuitorii PREOTUL MANU, cere guvernului să ia măsuri împotriva calomniatorilor Principelui Carol, fatăl Regelui Mihai. Orce insultă adusă tatălui se restrânge asupra copilului și micul nostru rege, când va fi mare, va avea datoria săși apere părintele de insulte. Cere din nou guvernului să ia măsuri împotriva defăimătorilor dinastiei, precis. PARMANU, dă informaţii cu privire la situaţia împroprietăririlor din jud. Someş, unde un singur judecător, d. Vişinescu este preşedintele unei comisiuni care nu pridideşte. Nouile numiri au fost anulate apoi şi actualmente funcţionează ca prezident un consilier de la Cluj, ale cărui deplasări grele, costă bani şi nu fac să progreseze destul de repede lucrările împroprietăririi. Se pare — opune păr. Mani —• că la ministerul Justiţiei este «un şurub ruginit, care-i împodeea bunul mers»... D. GR. IUNIAN protestează împotriva afirmaţiei d-lui Manu, că judecătorii însărcinaţi cu lucrările de împroprietărire încasează diurne fără să facă treabă. Dar aceiaşi judecători care conduc lucrările de împroprietărire, sunt însărcinaţi şi cu lucrările reformei agrare, întrucât ministerul de justiţie n’are fonduri suficiente. Cât priveşte «şurubul ruginit dela ministerul de justiţie», nu mam cunoscut, nu-l cunosc şi nici nu vreau să ţin seamă de el, întrucât, dacă e aici o «chestie cu şurub» şi saşi şi români din comunele Tocheşul nou şi cel vechiu. D. D. R. IOANIŢESCU spune ca ministerul de interne a ordonat percertări, deşi, din chiar comunicarea d-lui Konnerth, reese că este vorba de un incident care cade în competinţa ministerului de agricultură. D. FRITZ KONNERTH în încheere cere ca locuitorii din Techeşul vechili să fie puşi în posesia pădurii care a făcut obiectul incidentului, de cine ar fi învârtit şurubul, nu mi se poate împedeca activitatea (apl.). D. I. LEON, (lupist) face următoarea comunicare: Rog pe d. ministru de finanţe să-mi pună la dispoziţie, prin biroul Camerei, numărul posesorilor de brevete pentru vânzarea băuturilor alcoolice din întreaga ţară. Ordinul către adiţiile financiare INCIDENTUL MANU - IUNIAN Intro a doua comunicare, Păi, MANU arată neajunsurile cu aplicarea reformei agrare, care nu poate fi îndeplinită din cauza lipsei de judecători. Cere d-lui ministru de justiţie să ia măsurile de rigoare. Aceste acte îmi sunt necesare pentru a vedea, dacă nu s’au reînviat cumva, unele sisteme acerb combă- D. GR. IUNIAN, roagă să i se dea tute de -16 băncile opoziţiei in anii precizitnii, pentru a putea răspunde din urm .u acelaş imp, pentu avarea beneficiarilor acestui monopol, a cărui quantum în monetă sunătoare se urcă la mai multe milioane, și a se stabili răspunderile în contra acelora care au permis asemenea lucruri. Toate acestea rog a mi se pune cât mai urgent pentru interpelarea care o voi anunța, D. V. MADGEARU lămureşte că o fabrică din Mediaş, a cerut acum 3 luni, ca ministerul să o recomande pentru a-şi putea plasa tăbliţele de debit, ceea ce i-a fost refuzat. Dacă totuşi, ulterior faptul s’a putut întâmpla, ministerul îl dezaprobă şi va lua măsuri pentru reintrarea în legalitate. NEREGULILE DELA CASA ASIGURARILOR SOCIALE D. VIRGIL SOLOMON, faţă cu unele nereguli constatate de Casa Centrală a Asigurărilor Sociale, cere unele dosare spre a putea dovedi, pe cale de interpelare, reaua gospodăria ce s’a dusla Casa Centrală. Oratorul, ţine să precizeze că la baza interpelării sale nu rezidă un caracter politic. Speră că în această interpelare, va avea alături pe socialişti. Cere pedepsirea vinovaţilor. Un protest contra insultelor aduse Prinţului Carol rează numai conflictelor naţionale, ministerul de interne neavând absolut nici o vină de cele petrecute. Lucrătorii din mine sunt prost salarizaţi şi împilaţi şi statul are datoria să intervină cu autoritatea sa. SITUAŢIA LA G. F. R. Vorbind de situaţia de la căile ferate, d. Ioniţescu, care ca, dacă şefilor li se dau lefuri de milioane, slujbaşilor umili să li se dea posibilitatea să trăiască. Parlamentarilor, spune oratorul, nu li se poate răpi dreptul de a controla activitatea chiar a unei instituţii de stat autonome. Parlamentul are dreptul să verifice statutul funcţionarilor căilor ferate. In chestiunea funcţionarilor publici, oratorul spune că liberalii urmăreau s’o speculeze, în scop politic, deşi nu ei erau cei indicaţi s’o facă. Liberalii au tratat foarte prost funcţionarii, dând loc la greva din 1923. S’a făcut atunci un statut al funcţionarilor, prin care s’a pus la îndemâna guvernului mijloace abuzive. Vorbind despre opera edilitară a d-lui Dem. Dobrescu, o găseşte din cele mai exemplare, aducând elogii actualului părinte al Capitalei. In chestiunea stării de asediu, oratorul spune că ea s’a declarat inutilă chiar şi în zone de 10 km. dela graniţă, întrucât ţara este liniştită. Actualul parlament, este liber filos, din voinţa liberă a poporului şi prin care se ordonă plasarea prin el îşi va îndeplini mandatul de organele fiscului a unor tăbliţe tri- amcolore, furnizate de uzinele de modelat şi emailat Mediaş, cu inscripţia «Ministerul de Finanţe, debit de băuturi spirtoase». Preţul care s’a încasat de fiecare, cu recipise din chitanţierele destinate pentru perceperea impozitelor Statului. Contractul Vidrighin D. G. PARDOS adresează oon form cu capacitatea lor, trebaie ministerului de comunict- Trebue să creem la calea ferată ţii, cu privire la realitatea contrac- sistemul oamnilor independenţi din titlul încheiat de Calea ferată cu d. Vidrighin, pe care nimic nu-l îndrituia să fie numit în acest înalt post. Opinia publică, spune oratorul, este revoltată de acest contract, acum când finanţele ţării sunt secătuite şi când zeci de mii de funcţionari până şi frânării căilor ferate sunt concediaţi (Camera aplaudă). O REPLICA DRASTICA A D-LUI MADGEARU D. V. MADGEARU. Eu sunt acela care port răspunderea contractului cu d. Vidrighin, întrucât Calea ferată este azi aşezată pe bazele unei regii autonome cu caracter comercial, guvernul nu se poate amesteca în afacerile acestei instituţii. Chestiunea a fost adusă de altfel în Parlament şi pe dată ce acesta şi-a dat asentimentul la acordarea autonomiei deputaţii nu mai pot să intervie. Dar, raţiunea numirii d-lui Vidrighin, mai este şi înzestrarea personalului căilor ferate cu oameni capabili, întrucât până acumi, inginerii cei buni, inginerii capabili, au fost îndepăraţi din cauze proastei salarizări şi atraşi de industriile din ţară, unde sunt retribuiţi con punct de vedere material, nu ca până acum, când funcţionarii superiori, făceau parte şi din statele firmelor furnizare a căilor ferate. Adevărul însă este altul. Campania împotriva d-lui Vidrighin, este pornită de mâne de tâlhari care stăpâneşte încă la Calea ferată. D. Vidrighin, este însă un om capabil şi tocmai ăsta nu poate conveni acelora, cărora o mână energică le stabileşte toate afacerile. Noi trebue să plătim bine funcţionarii, ca să-i ferim de a cădea în ispită. Au un conducător capabil, în fruntea căilor ferate, vom ajunge să avem şi pe ceilalţi funcţionari bine plătiţi. Parlamentarii pot să intervină dar numai atunci când vor constata că directorul general al căilor ferate nu corespunde menirei sale. RĂSPUNSUL D-LUI PARDOS D. G. PARDOS, nu se declară mulţumit cu răspunsul d-lui ministru de finanţe, nu poate exista cinste, se cumpără. D. V. Vidrighin poate fi specialist, dar dacă este patriot, să renunţe la pretenţiile sale exagerate. PĂRINTELE MANU, se asociază la interpelarea anunțată. Discuţia la Mesaj CUVÂNTAREA D-LUI POMPILIU IONIŢESCU D. POMPILIU IONIŢESCU în continuarea discuţiei la mesaj, arată că, în materie de cercetări poliţia îşi are raţiunile ei de prevedere pe care dacă nu o admitem, n’o putem totuşi condamna. De aceea, d. dr. Pistiner n’are dreptate, când a atacat instituţia poliţiei. D. D. R. IONIŢESCU. D. Pistiner este supărat că din 3 minoritari nu i am numit pe unii propuşi pentru poliţia din Bucovina. I D. PISATNER, spune că, dimpotrivă, în poliţia din Bucovina, fost numiţi oameni cu cazier. D. D. R. IONIŢESCU, roagă i se aducă dovezi şi minisetrul va lua măsurile în consecinţă. D. POMPILIU IONIŢESCU, în continuare, spune că azi poliţia numără în sânul ei foşti magistraţi fiind complect reorganizată. DESPRE INCIDENTUL DELA LUPENI Vorbind de incidentul de la Lupeni, oratorul spune că ele se datorau sa Vorbind de evrei, oratorul regretă că se socot minoritari, în special cei din vechiul regat. In încheere, d. Pompiliu Ionițescu declară ofi votează Mesagiul. D. VOICU NIȚESCU, depune un proect de lege pentru deschiderea de credit în sumă de 2 milioane, pe seama ministerului de finanţe. REVENDICAII MI NOR IT A H E D. HANS OTTO ROTH citeşte o declaraţie în numele partidului german, cu privire la rezolvarea chestiunii minoritare. Germanii au aşteptat în linişte rezolvarea, întrucât deasupra intereselor personale, au pus mai întâi interesele ţării, care Luptă pentru refacerea ei. Anul acesta, însă, cu toate promisiunile, germanii constată cu regret că nici Mesagiul nici răspunsul la mesaj, n’a fost prevăzută rezolvarea chestiunii minoritare. Cum partidul german n’are nici un interes de a face opoziţie guvernului, este totuşi foarte mâhnit că o chestiune de mare importanţă este neglijată şi cu ea, alte legi, de natură să nemulţumească pe minoritari. E vorba de legea bacalaureatului, de aplicarea reformei administrative şi în special, de întârzierea acordării subvenţiei şcoalelor minoritare, ceea ce ne împedecă, în viitor, desvoltarea culturală a saşilor. Oratorul declară că partidul german nu votează mesajul. Şedinţa se ridică la orele 7 seara Azi d. a. la orele 3.30 şedinţă. SENATUL ŞEDINŢA DE LA 29 NOEMBRIE Şedinţa sa deschide la orele 4 juni, sub prezidenţia d-lui Traian Bratu, Pe banca ministerială d. I. Butinoriu. COMUNICĂRI D. ELEMER GYÁRFÁS, face o comunicare d-lor miniştri de finanţe şi comunicaţii, că oficiul poştal din Hunedoara refuză să primească scrisorile cu caracter comercial şi cu adresa scrisă în limba maghiară prezentate de Casa de păstrare pe acţiuni din acel oraş Se procedează apoi la vot pentru alegerea a 3 delegaţi în consiliul de administraţie al Casei de depuneri, declaraţi în balotaj. Sunt proclamaţi aleşi următorii: Ilinca (60 v., pr. Dăncilă (42 v.), şi Niţescu (48 v.). Pentru alegerea unui membru la Casa dotaţiei oastei, neîntrunind majoritatea regulamentară votul e declarat nul. Noua alegere se va face în şedinţa de azi. Membrii senatului se retrag în secţiuni pentru constituire. Şedinţa se ridică la ora 5 jun- Cea viitoare azi la ora 3 juni. după amiază. -------ooxxxoo------ De la Asociaţia creştină studenţească Asociaţia Creştină Studenţească din Bucureşti invită pe d-nii şi d-şoareli studente să ia parte la inaugurarea activităţii anului în curs al asociaţiei, care va avea loc în sala cooperativei facultăţii de litere din Bucureşti, str. Edgar Quinet 5 ,mieune. Duminică, orele 4 luni. După serviciul religios, va vorbi P. M. Tit Simedrea, vicar patriarhal, preşedintele «Federaţiei Asociaţiilor Creştine Studenţeşti din România», despre: Ce aşteaptă Creştinismul de la tinerii intelectuali?» Va urma după această discuţie asupra temei: «întemeierea unei culturi creştine moderne româneşti», care va fi introdusă de d. Mircea Vulcănescu şi la care va participa cunoscutul scriitor, d- lia du Ihagnea