Cuventul, februarie 1930 (Anul 6, nr. 1717-1744)

1930-02-26 / nr. 1742

­ Desbaterile parlamentare Şedinţa de la 24 Februarie 1930 CAMERA Se deschide la 4.30 sub preşedin­ţia d-lui St. Ciceo Pop. Pe banca ministerială d-nii Ci­­boski, D. R. Ioaniţescu şi I. Rădu­­canu. D. I. Răducanu depune proectul de lege pentru amânarea alegerilor consiliilor cernerilor agricole di­zolvate. D. LARIONESCU (maj.) protes­tează contra actului directorului administrativ al Bucovinei şi al prefectului de Rădăuţi, care a ob­ţinut înlocuirea comisiei interima­re a Camerei agricole din Rădăuţi cu oameni mai puţin competenţi. COMUNICAREA D LUI V. V. HANEŞ D. V. V. HANEŞ aduce la cunoş­tinţa d-lui ministru al muncii, să­nătăţii şi ocrotirilor sociale cele ce se petrec la societatea de «Radio­difuziune». Această societate, spune d-sa, în afară de faptul că ne distrează cu bucăţi între cari unele mai mult sau mai puţin bine alese, ne oferă din când în când şi câte o surpriză, care nu ar trebui să ne lase indi­ferenţi. După o comunicare, pe care a fă­cut-o d. dr. Creangă, prin postul de emisiune al societăţii, situaţia financiară a ţării era disperată şi statul nostru condamnat. După comunicarea d-lui doctor Lupaş, toţi miniştri noştri din ra­mura ardeleană, erau nişte oameni de nimic. In felul acesta societatea de «Ra­­dio-difuziune» nu este o­nstituţie, care să-şi poată îndeplini scopul, mai ales că statul dintr’un fond de şase milioane din budgetul mi­nisterului muncii a rezervat aces­tei societăţi cinci milioane.­­Sâmbăta trecută s’a anunţat în prima parte a programului cronica modei. Oricine s’ar fi aşteptat ca să se facă o revistă asupra lucru­rilor, care s’au întâmplat în timpul săptămânii. Ei bine, d. Tudor Ar­­ghezi, la capitolul acesta «cronica Modei», a găsit necesar şi foarte dio-difuziune» nu este o instituţie s pre direcţia culturală a educaţiei poporului. Această comunicare a d-lui Ar­­ghezi constitue un atac în contra corpului didactic de toate catego­riile: învăţători, profesori secun­dari şi universitari, pe cari îi soco­teşte pur şi simplu, incapabili, spunând că nu au fost în stare să conducă Direcţia Culturală a Po­porului român şi că, pentru acest motiv, guvernul a luat Cultura po­porului din mâna profesorilor şi a dat-o pe mâna scriitorilor. Oratorul întreabă pe d. ministru al muncii, dacă socoteşte că, în ca­zul când guvernul nostim, dă 5 mi­lioane pentru această societate, care este necesară, dacă nu ar tre­bui ca la această societate să nu se facă politică tendenţioasă şi ca acei cari fac comunicări să fie a­­leşi din persoanele cari prezintă toate garanţiile de obiectivitate, când tratează probleme financiare, istorice, politice sau culturale ale ţării noastre. Se intră apoi în ordinea de zi şi se votează proectul de lege prin care se acordă văduvei lui George Coşbuc o pensie viageră de 10.000 lei lunar şi un proect de lege prin care teatrul din T.-Severin este au­torizat să vândă un imobil şi apoi două proecte pentru deschidere de credite. REORGANIZAREA ARMATEI Se continuă apoi discuţia gene­rală asupra legei de organizare a armatei. D. GENERAL HOLBAN spune că proectul de lege a organizării asanatei, prezentat astăzi de d. ge­neral H. Cihoski nu e decât reedi­tarea legei dela 1924. Nici un prin­cipiu nou nu se aduce prin legea de astăzi. De altfel expunerea de mo­tive nu neagă aceasta. Ministerul armatei, continuă o­­ratorul, a făcut cheltueli inutile în cursul anului 1927 cu ocazia avan­sărilor. Intâiu trebuia adusă legea cadre­lor şi apoi să fi fost adusă legea de organizare a armatei. D. MINISTRU H. CIHOSKI răs­punde că atât d. general Averescu, la noi în ţară cât şi d. Painlevé, în Franţa, sunt de păreri contrare. Legea de organizare este scheletul după care trebuesc alcătuite cele­lalte legi în legătură cu armata. D. GEN. HOLBAN: în ce pri­veşte data încorporărilor spune că e bună dispoziţia nouei legi ca în­corporările să se facă în toamnă şi nu în Februarie, ca până acum, de­oarece din cauza frigului iernei, tocmai în perioada de instrucţie, mulţi soldaţi se îmbolnăveau, întreabă de ce în proectul de or­ganizare a armatei nu este precizat numărul corpurilor de armată. Ci­neva a afirmat ca la fixarea aces­tui număr să se ţină seamă de îm­părţirea administrativă. Acest lu­cru nu se poate însă findcă este o mare disproporţie din punct de vedere al întinderii teritoriale, în­tre aceste regiuni. Prin legea de faţă se suprimă dreptul ministerului armatei de a conduce departamentul în fruntea căruia se află. Acesta este un rău care trebue înlăturat deoarece con­ducerea armatei e dată în mâna ministrului de răsboiu pentru a menţine ordinea. D. ED. MIRTO sub­secretar de Stat la interne reproşează oratoru­lui că nu este niciodată obiectiv când se discută actele d-lui minis­tru al armatei actual. D. GEN. HOLBAN răspunde că d. Ed. Mirto nu are dreptate. Inchee spunând că nu va vota legea decât dacă va fi modificată. Şedinţa se ridică la orele 8.39. Cea viitoare Marţi. ---------xxooxx—------­ Agenţiile economice româneşti din străi­nătate Noua Ser împărţire Printr’o decizie a ministerului in­dustriei şi comerţului, circumscrip­­ţiunile agenţiilor comerciale româ­neşti din străinătate, au fost fi­xate în modul următor: Agenţia economică cu reşedinţa la Roma va cuprinde: Italia; d. Vic­tor Stătescu, ataşat comercial cla­sa I. Agenţia economică cu reşedinţa Paris va cuprinde: Franţa, Belgia şi Olanda; d. Aurel I. Popescu, a­­taşat comercial clasa I. Agenţia economică cu reşedinţa la Stambul va cuprinde: Turcia şi Grecia; d. Nicolae Mănescu, ata­şat comercial clasa I. Agenţia economică cu reşedinţa la Praga va cuprinde: Cehoslovacia; d. Vasile Dăscălescu, ataşat comer­cial clasa II. Agenţia economică cu reşedinţa la Viena va cuprinde: Austria şi Ungaria; d. Gheorghe Christodulo, ataşat comercial clasa II. Agenţia economică cu reşedinţa la Berlin va cuprinde: Germania; d. Victor Geormănescu, ataşat comer­cial clasa II. Agenţia economică cu reşedinţa la Berna va cuprinde: Elveţia; d. Ioan Mătăsaru, ataşat comercial cla­sa II. Agenţia economică cu reşedinţa la Varşovia va cuprinde: Polonia; d. Corneliu Bălăcescu, ataşat co­mercial clasa II. Agenţia economică cu reşedinţa la Cairo va cuprinde: Egiptul; d. Virgil Ciulii, ataşat comercial cla­sa II. Explozie de acetilenă la Paris Paris 24 (Danub). — La Paris a avut eun loc într’o casă particulară o explozie de acetilenă. In momen­tul când s’a produs explozia, se a­­flau în clădire mai multe persoane. Până acum au fost scoase de sub dărâmături cadavrele a două femei complect carbonizate, și patru per­soane grav rănite care au fost transportate la spital. -------xxooxx—— —-—-ooxoo------­ Mișcarea republi­cană in spania Madrid, 24 (Danub)— Un student p urnit Shelt, care fusese exilat sub regimul Primo de Rivera pe insula Majorca, s’a întors ori la Madrid. Pe stradă el a fost recunoscut de că­tre colegii săi, cari imediat au orga­nizat un cortegiu de stradă, mani­­festând în favoarea republicei spa­niole. Curierul judiciar CRIMA DE LA LEMAÎTRE D, judecător de instrucţie al cabi­netului 7, Ion Stănescu, a emis man­dat de arestare împotriva lui Du­mitru Oneţ, autorul crimei de la Le­­maître asupra lucrătorului grevist Petre Ionescu. De asemenea, a mai fost arestat lu­crătorul grevist Gh­. Gheţu care a bătut grav pe un lucrător care nu a vrut să adere la grevă. El a fost trimis în judecată con­form art. 2 şi 3 din legea conflicte­lor de muncă combinat cu art. 238 cod penal. ACŢIUNE IN CONTENCIOS Secţia II-a a Curţei de apel a ju­decat ori acţiunea în contencios in­tentată de d-na Belu-Palade, direc­toarea unei şcoli primare din Bucu­reşti, care, după ce a fost înlocuită, din funcţia de directoare, a fost mutată la altă şcoală. Curtea se va pronunţa la 1 Mar­tie. DESCINDERI LA TRIPOURI D. judecător de instrucţie Ion Stă­nescu, de la cabinetul 7, însoţit de­­ procuror Const. Simionescu, a făcut Sâmbătă spre Duminică noap­tea descinderi pe la cafenelele de pe calea Griviţa, Dudeşti şi Moşilor, unde a găsit joc de cărţi pe bani şi alte jocuri de noroc. D-sa a confiscat cărţi, fişe, etc. Unele cafenele au fost închise. E adevărat că n’or fi mergând treburile din cale afară de strălucit nici pe la alte instituţii, dar nu e mai puţin adevărat că felul în care aceste treburi «merg» la Opera Ro­mână, constitue o ruşine fără pre­cedent şi — ceea ce e mai grav — fără sfârşit. Fiindcă, dacă îşi fac de cap­ domnii pe caii o simplă în­tâmplare norocoasă (pentru ei, fi­reşte) sau mai ştiu şi eu ce socoteli i-au cocoţat în fruntea Operei, nu înţelegem cum se face că sunt lăsaţi să continue nesupăraţi o conducere nefastă care n’a reuşit să se ilus­treze până azi decât printr’un defi­cit mereu crescând la venituri şi printr’un impresionant excedent de scandaluri, ceea ce denotă cel puţin o nepricepere crasă în ale gospodă­riei şi administraţiei. Dacă nu va fi denotând altceva. Oriunde în altă ţară, asemenea «conducători» nici nar fi fost vreo­dată chemaţi în fruntea unei insti­­tuţiuni atât de importante; iar da­că, prin Dumnezeu ştie ce miracol — astfel de miracole se întâmplă şi aiurea câteodată, în timp ce la noi se întâmplă numai de astea — au par­venit totuşi să inducă lumea în e­­roare şi să li se încredinţeze un post de asemenea răspundere, apoi nu sunt aşteptaţi, Doamne fereşte, ca la noi, să împlinească întâi un ju­bileu de cel puţin cinci mii de ne­ghiobii în conducere, ca să li se dea să înţeleagă, inutil de politicos şi cu menajamente nemeritate, că ar fi bine să se demită. Nu. Ci la cea dintâi greşală, fie chiar mai puţin gogonată, sunt trimişi prompt şi de­finitiv la plimbare. Dacă nu li se întâmplă şi mai rău. Fiindcă în străinătate, noţiunea de răspundere pentru mânuirea fondurilor publice are cu totul alt înţeles decât la noi şi cu totul altă întindere de aplica­­ţiune. Un bilanţ sinistru Cine ar avea curagioasa fantezie să facă un bilanţ al activităţii ac­tualei conduceri a Operei Române, s’ar îngrozi pur şi simplu. Pentru că ar trebui să înregistreze numai constatări una mai uluitoare decât cealaltă , def­icite mergând într’un crescendo după cele mai autentice reguli de gradaţie, salarii neachita­te cu lunile de zite, personal artis­tic profund nemulţumit şi cu drept cuvânt, agitaţii în rândurile cântă­reţilor, delegaţii care cer guvernu­lui (vezi cazul Niculescu Basu-Fo­­lescu-Atanasiu) prin memorii docu­mentate şi semnate să ia grabnice măsuri în contra gospodăriei fără măsură care duce opera de râpă, «bisericuţe» organizate prin teroa­re de direcţie pentru a încerca să contrabalanseze acţiunea elemente­lor pe bună dreptate revoltate, spec­tacole dezastruoase la cari publicul e păzit de jandarmi — n’am înţeles bine, ca să nu fixiere, sau ca să nu fugă ? — şi aşa mai departe. Aşa s’ar începe eventualul bilanţ. Procese, procese, procese Şi fiindcă sub asemenea auspicii restul activităţii nu poate forma de­cât un tot armonios cu începutul, în ce priveşte gospodărirea finanţelor instituţiei, la deficitele realizate şi la salariile neplătite despre cari am po­menit mai sus, vom mai adăuga şi­rul nesfârşit de procese pornite în contra operei de diverşi furnizori ce n’au reuşit să se împace cu men­talitatea direcţiei care crede că, da­că le-a făcut deosebita cinste să le comande şi să le primească diferite furnituri, asta nu înseamnă că e da­toare să li le şi plătească! E o formulă genială descoperită de conducătorii Operei, formulă mulţumită căreia procesele curg, cu tot cortegiul lor de măsuri asigură­toare, sechestre şi propriri, cu atât mai vexatorii, cu cât e în joc pres­tigiul unei instituţii de stat. Câţiva păcăliţi Şi să nu vă închipuiţi că e vorba de zeci de milioane, sume conside­rabile ce numai cu mare greutate s’ar putea achita dintr’o dată. Nu. Sunt datorii meschine, vreo 700.099 lei pentru acoprirea cărora s’a în­­fiinţat o poprire de firma Radu Teodorescu, vreo 200 şi ceva de mii de lei relamaţi de firma Bunea şi altele la fel. Astea şi încă vreo câteva sunt procese pendinte. Capitolul însă nu a încheiat. Fiindcă direcţiunea face tot ce-i stă în putinţă — şi în aceas­tă ordine de idei vom rcunoaşte că a dovedit stăruinţă şi inventivita­te! — să aibă cât mai multe proce­se. Şi cât mai mari. Contracte nesocotite In acest scop a şi descoperit re­cent un mijloc infailibil: calcă în mod flagrant diversele contracte pe care le-a încheiat şi expune institu­ţia — adică pe noi, contribuabilii! — să plătească milioane despăgubi­ri celor pe cari ambiţia, socotelile sau mai ştiu şi eu ce alte combina­­ţiuni ale domnilor conducători nu s’au sfiit să-i dăuneze. Un­ caz recent Iată un caz proaspăt: Opera a în­cheiat un contract pe timp de 3 ani cu casa Degen, căreia i-a concesio­nat agenţia de vânzare a biletelor. E necesar să se ştie că serviciile pe care casa Degen se lega să le pres­teze — şi le-a prestat — ca: vân­zarea biletelor, afişat, reclamă, per­sonal, etc., erau ABSOLUT GRA­TUITE, ceea ce înseamnă că opera niu avea decât numai avantagii. Totuşi, determinată de socoteli a­­supra cărora vom da toate lămuri­rile atunci când va fi nevoie, Direc­ţiunea a «reziliat» cu dela sine pu­tere contractul şi tot cu dela sine putere a încheiat altul cu o altă casă ca şi cum desfiinţarea unui contract ar fi o chestie tot aşa de simplă ca de pildă etalarea unor costume. Rezultatul ? Cel dorit. Rădică încă un proces. Şi cu perspectiva de a plăti o simţitoare despăgubire fir­mei lezate. Dacă nu cumva se va produce mi­nunea în care mai sperăm şi anume dacă nu vom avea mulţumirea să constatăm că consiliul de adminis­traţie al Operei a refuzat să ratifi­ce măsurile luate de directorul ei cu nesocotirea legilor şi în dispreţul celor mai elementare interese ale a­­cestei nenorocoase instituţiuni. Ceea ce ar fi de dorit să se întâm­ple înainte de a fi prea târziu. Tot manoperile de la Operă ««.»»i-ai sositQaau»TM»*“TM­Un scandal care trebue să înceteze BBSS «CUVÂNTUL» C­apitala UN COPIL LOVIT DE O MAŞINA . Maşina cu No. 10303, condusă de proprietarul Nistor Constantin, do­miciliat în strada Hramului No. 2, venind pe calea Moşilor, în dreptul cinematografului Jupiter, a lovit cu aripa, pe băiatul Cristescu M. Tra­­ian, în etate de 15 ani, domiciliat în strada Şerbănescu Tei No. 5, trân­­tindu-l jos pe trotuar. Victima a căpătat fractura picio­rului stâng. A fost transportat la Spitalul de copii, unde a fost internat. Şoferul a fost arestat la circ. 17­ a unde s’a anchetat cazul. INCENDIUL DIN CALEA GRI­­VIŢEI Un incendiu s’a produs ori noap­te la orele 23,35, la proprietatea d-lor Ghebert Iosef şi Adolf Iosef, din Calea Griviţei No. 248. Postul de pompieri Cometa, ve­nind la locul incendiului a reuşit să localizeze focul după o oră. MOARTE SUBITA Gardianul public Constantin Gu­­ţă cu seria No. 572, din postul piaţa Sf. Gheorghe, a găsit lângă bordu­ra unui trotuar, din strada Lips­cani, pe muncitorul Ion Vasilescu, în etate de 55 ani. Nenorocitul om, era grav bolnav şi în drum spre spitalul Colţea unde trebuia să fie internat, a încetat din viaţă. cr . UN AVOCAT LOVIT DE TRAM­Vai­eri dimineaţă la ora 11, avocatul Ion Dumitriad, domiciliat în strada Dionisie No. 18, traversând strada Lipscani, a fost lovit de vagonul de tramvai No. 128. Rănit la cap a fost transportat la spitalul Colţea, unde a fost internat. O BATRANA MOARTA DIN CAUZA­ ÎMVIZERIEI Gardianul public cu seria 906, Ion Marin, din postul piaţa Puişor, a găsit în strada 13 Sptembrie, într’o casă dărăpănată alături de linia ferată, pe femeia Zoe Ivan Ghelbe, un etate de 65 ani moartă. Bătrâna femeie, murise din cau­za mizeriei. Cadavrul fiind descope­rit după câteva zile, era intrat în putrefacţie. OMORÂT DE TREN Muncitorul Ion Haţigaru în etate de 68 ani, domiciliat în strada Pe­tre Ciobanu No. 19 pe când traversa linia ferată din balta Cotroceni, s’a împiedecat de firile telefonice, care trec pe lângă linie şi a căzut jos,­ între linii. In acel moment trecea o garnitu­ră de tren, prin acel punct, care a lovit cu tenderul pe muncitor, arun­­cându-l sub roțile trenului. Muncitorul a fost oribil mutilat. - I __ De la Camera de Co­merţ Şi Industrie din Bucureşti Eri, 24 Februarie orele 5 p. m. d-nii Costa Tarnowski, Vasile Rak­­­eff, Iancu Ştefănescu, Moni Denef, Kiru Piseff, Tahir Nurieff, Petro Katrangieff, Bratan Rakceff şi Bra­­tan Revenski, însoţiţi de reprezen­tanţii micei industrii din Bucureşti, d-nii Al. Samoil, preşedintele Uni­­unei micilor industriaşi, G. Sorescu, preşedintele Societăţei Abondenţa, N. Nicolau, D. N. Dumitrescu, I. Dantzer, I. Drăghici, Roman Căpă­­ţână, etc., au vizitat Camera de co­merţ şi industrie din Bucureşti. Domnii Th. V. Orghidan preşedin­tele Camerii, împreună cu d. V. M. Ioachim, secretar, i-a condus prin Palatul Camerei. Cu această ocaziun­e s’a sirvit vi­zitatorilor un ceai la Cercul Comer­ţului, Finanţei şi Industrie. inaugurarea admi­nistrațiilor finan­ciare de sector dii dimineaţă, în prezenţa d-lor C. N. Teianu, directorul general al ministerului finanţelor, I. Baneiu directorul contabilităţii publice, Sta­te Ciprian, directorul arhitecturii, inspector general G. Dumitrescu, de la directoratul Bucureşti, I. Pivni­­ceru conducătorul inspectoratului de constatare şi reprezentanţilor pre­sei, s-au inaugurat cele patru nouă Administraţii Financiare din Capi­tală înfiinţate prin descentralizarea şi separarea serviciului de constata­re de cel de urmărire şi încasare. De azi înainte în Capitală va func­ţiona pentru fiecare sector câte o Administraţie Financiară, indepen­dentă şi condusă de un administra­tor financiar. Serviciul de constatare al între­­gei Capitale a fost transformat în­tr-un inspectorat care îşi are sediul lângă Palatul de Justiţie. Prin înfiinţarea serviciului de constatare şi a celor patru nouă Ad­ministraţii, se face o mare uşurare contribuabililor care-şi vor putea vedea astfel mai rapid rezolvate cererile lor. Arestarea unui escroc Chestorul poliţiei municipiului Craiova, a trimis prefecturei muni­cipiului Capitalei, spre cercetare pe cunoscutul escroc Moise Leibu Sil­­berman, zis Jean Arginta, recla­mat de artiştii Gh. Largheţ şi Ven­­turini, pentru faptul că a furat bani şi actele de identitatea celor doui. Cercetările făcute de comisarul St. Vrânceanu, de la brigada judi­ciară a prefecturei de poliţie, au mai stabilit că Moise Leibu Silber­­man, este urmărit în urma recla­­maţiei făcute de soc. de asigurare «Urania», unde fiind în serviciu ca achizitor, a înşelat societatea cu suma de 119.000 lei, încasaţi de la di­feriţi clienţi. Exerceul mai este urmărit şi de d. Leon Grünberg din strada Mitro­politul Iosef No. 11 bis, pe care la înşelat luândm­­ sume de 7200, ca în schimbul acestei sume de bani, să-i procure lemne în rate de la depozitul Uniunea Comercială. Societatea, a fost înșelată de ex­eroe, de­oarece a trimis lemnele la adresa indicată şi el şi-a însuşit sume de bani. Cu actele încheiate exeroeul a fost înaintat parchetului. • 'Ti 'T întregirea palatului ministerului de domenii Ministrul de domenii a început tratative cu societatea de construc­ţii «Union» pentru întregirea pala­tului acestui minister cu o nouă clădire pe terenul viran din faţa statuei lui I. C. Brătianu, în vecină­tatea spitalului Colţea. Planurile sunt întocmite de arhi­tectul Neneiulescu. Lucrarea va cos­ta 100 de milioane lei. Ministerul nu va plăti bani pen­tru construcţie, ci valoarea ei va fi achitată prin exploatarea unei can­tităţi de lemn de construcţie de ega­lă valoare. Reprezentantul lui «Union Bau» din Viena a fost în ţară, unde s-a interesat de regiunile ce vor fi ex­ploatate. E vorba ca exploatările să se facă pentru stejar şi brad în regiunile Severin şi Vârciorova, iar pentru molift în Bacău. Tratativele sunt avansate iar a­­vantagiile acestei transacţii sunt e­­gale pentru ambele părţi. ­are explozie la Bruxelles Bruxelles 24 (Danub). — In Rue de Flandres la Bruxelles s’a produs ori într’o casă particulară o explo­zie de acelileră. Clădirea a fost a­­proape complect distrusă. Au rămas numai câţiva pereţi. Până la orele 10 seara au fost gă­siţi sub dărâmături 7 răniţi în sta­­re gravă. --------xxooxx--------­ Val ic Irig fu Iugoslavia Belgrad 24 (Danub). — In Iugo­slavia de Sud s’a abătut un nou val de frig. De Sâmbătă ninge înconti­nuu în toată ţara. Pe linia Zagreb- Spilt zăpada este înaltă de un me­tru şi comunicaţia a fost întreruptă. Viscolul pe şosele este atât de mare încât nici autobuzele nu pot circula. -------xxooxx------­ Tratativele grupului Gheorghian — Şen­eescu Grupul dr. Gheorghian—Şeinescu, despre a cărui acţiune am mai vor­bit, urma să-şi depună lista Vineri, însă faptul a suferit o amânare de câteva zile. Aceasta pentru că, două nouă gru­pări din Capitală, una a femeilor, iar alta independentă, dezidentă, au solicitat să lupte alături de grupul dr. Gheorghian—Şeinescu, punân­­du-se chiar sub «ordinele» acestui grup. Pe de altă par­te, fracţiunea «gar­da cetăţenească» din culoarea de verde a Capitalei, ar fi propus gru­pului Gheorghian—Şeinescu, o cola­borare sub preşedinţia acestora, spre a lupta în toate patru sectoa­rele la actualele alegeri comunale. * D. colonel Seinescu, va lua atitu­dine azi sau mâine, când se va re­întoarce în Capitală, ca astfel Joi 27 Februarie crt., listele să fie de­puse la tribunal. D. dr. Gheorghian se va reîntoar­ce din străinătate în primele zile ale lunei Martie spre a lua parte ac­tivă la campania electorală ce gru­pul va deschide în sprijinirea lis­tei ce va depune. In culoarea de galben, grupul Gheorghian­ Seinescu se bizuie pe voturile funcţionarilor de stat şi mai ales de la comună, meseriaşii şi industriaşii, cum şi micii comer­cianţi, în cari se includ cârciu­­marii. Aşa că grupul Gheorghian­ Sei­nescu se crede sigur de cincime şi să aibe, astfel, patru locuri asigu­rate în Consiliul Municipiului Ca­pitalei: întrunirea partid­ului na­­ţional-evreesc în localul partidului naţional-e­­vreesc din b-dul Maria­­ a avut loc Duminică o întrunire. D. dr. S. Singer, a adus la cunoş­tinţă că partidul naţional-evreesc a depus Vineri La tribunal lista de candidaţi pentru sectorul II Negru. D. av. M. Benvenisti, a constatat că lozinca: «Inscriţi-vă în toate par­tidele» a dat faliment şi că numai o politică proprie de apărare a in­tereselor poat fi astăzi eficace. D-na Therese Baly, a arătat că a înţeles să candideze pe lista gru­pării d-nei Alexandrina Cantacuzi­­no, care urmăreşte doar asistenţa socială, desbrăcată de orice culoare politică. Au mai vorbit d-nii: ing. Rosen­berg, Goldner și Berland. De la „Liga foştilor luptători, grade inferioare“ Liga anunţă pe toţi membrii săi că, conform statutelor, urmează să ţină a­­dunarea generală ordinară, la care nu pot lua parte, de­cât numai membrii la curent cu cotizaţia. Pentru înlesnirea acestor formalităţi, s-a dat delegaţie pentru încasarea cote­lor următoarelor persoane: In culoarea de Albastru, d-lor Ilie Dogaru, Fund. 13 Septembrie 55, Gh. Trâmbiţaşu, strada Neacşu Bogdan 20. In culoarea de Negru d-lui Ilie Manea, Fund. Negru Vodă 27. In culoarea de Verde d-lui Gh. losub, comerciant, B-dul Colonel Mih. Ghica No. 267, ---------xxooxx--------­ Ii?fcrn>aţuini Mitropolitul Pimen al Moldovei, care fusese bolnav, s’a restabilit complect şi a sosit ori în Capitală. Episcopia ortodoxă a Clujului şi Feleacului a făcut o adresă minis­terului instrucţiunii prin care cere ca achitarea salariilor cuvenite cle­rului să nu se facă prin directoratele regionale ci prin eforia bisericeas­că. Adresa arată că dacă salariza­rea s’ar face prin directorate e’ar călca principiul de autonomie bise­ricească. ■ -----| »V Saloanele Cercului militar Vineri 28 Febr. ora 5 p. m» Aşezămintele Alteţei Sale Rega­le Principesa Elena festival de dată armat de dans Vor da binevoitorul con­curs : d-na Maria Giurgea (declamaţie ), d-na Fausta Botez (canto), d-ra Niky» Cucu (coreografie), d-ra Doina Mihăilescu (harpa), d-ra Lebet, d. Kulibin şi Cvartetul Teodorescu. In vederea combaterei insectelor la plante şi pomi, ministerul de a­­gricultură a cerut mai multor case furnizoare oferte de maşini şi ma­teriale insecticide, aceasta în vede­rea campaniei de primăvară. D. dr. Ionescu-Brăila, directorul serviciului zootechnic, s-a înapoiat dela Berlin unde a luat parte la lu­crările pentru încheierea convenţiei comerciale cu Germania. Ministerul de Domenii a organi­zat un târg de vite de prăsilă la Grabatz (Timişoara) în ziua de 9 Martie. De asemenea a organizat un târg de reproducători la Dej, care se va ţine astăzi, Marţi. Se vor acorda premii în bani şi medalii bunilor crescători. Preotul profesor Cicerone Iordă­­chescu a fost confirmat decan al fa­cultăţii de teologie din Chişinău, pe timp de doi ani. Sf. Sinod va fi convocat într-o se­siune extraordinară pentru a întoc­mi proiectul de reformă a învăţă­mântului teologic secundar (semi­­narial) şi universitar. Cercul de studii al corpului didac­tic din partidul «Naţional ţărănesc» convoacă pe toţi membri săi, în şe­dinţă extraordinară, pe ziua de Marţi, 25 Februarie, 1930, ora 7 p. m., la clubul din calea Victoriei. Agapa asociaţiei universitare «Frăţia studenţeasca. — Asociaţia universitară «Frăţia Studenţească» organizează pen­tru Duminică 2 Martie orele 9.30 seara (lăsata secului) o agapă colegială, în lo­calul restaurantului «Tinerimea Româ­­nă» din B-dul Schitu Măgureanu. înscrierile se fac de pe acum la d. d-rand Stamate Leţu, Căminul studen­ţilor în medicină şi la membrii comite­tului. La prima convocare neîntrunindu-­ se numărul reglementar de membri, adunarea generală anuală a Socie­tăţii Autorilor Dramatici Români se va ţine cu orice număr de socie­tari prezenţi Duminică, 2 Martie a. c. orele 3 p. m. în localul Casei Scri­itorilor­ din strada G-ral Berthelot, 18. La ordinea zilei fiind: Darea de seamă asupra activităţii Comitetu­lui pe anul 1929; Alegerea de noui membrii, şi Alegerea noului Comi­tet. Conferinţe - comuni­cări D. maior Gh. Anghelescu, preşe­dintele comisiei interimare a Pri­mărie sectorului IV Verde, va des­­volta conferinţa sa despre edilitate Marţi 25 Februarie, în sala de mese a Regiei Belvedere la ora 51­ p. m. î­n­ D. C. Titel Petrescu, avocat, va vorbi Joi, 27 Februarie a. c., orele 6 seara, în Aula Academiei de înal­te Studii Comerciale şi Industria­le (Piaţa Romană, 6) despre: «Clasa muncitoare şi politica socială». Conferinţa face parte din ciclul «Zece ani de Politică Socială în Ro­mânia», organizat de «Asociaţia Ro­mână pentru Progresul Social». * Joi 27 Februarie, ora 6 p. m­. «Gru­parea universitară română pentru Societatea Naţiunilor» va ţine a fI comunicare din ciclul organizat a­­nul acesta. D. D. C. Amzăr va vor­bi despre Rolul presei în formarea opiniei publice pacifice internaţio­nale. Comunicarea va avea loc în sala «V. Pârvan», Palatul Universi­tăţii (etaj. HI). Azi, Marţi, ora 17, are loc la Am­fiteatrul noului laborator de chimie al Academiei de înalte studii agro­nomice a 7-a şedinţă de comunicări şi referate a Institutului de cerce­tări agronomice al României. D. profesor Chiriţescu-Arva va face o comunicare despre «influenţa procentului de apă din sol asupra sticlozităţei grâului». i, " »—•——OoQoO—---t ------ooQca——i ^ B ar $ a T Fl TF LONDRA 818 AjJEjULKJ ZURICH 308 PARIS 15.15 Piaţa de devize fără mişcare. Paris 6.59 Belgia 23.45 Elveţia 32.48 Londra 817l£ Italia 8.81 New-York 168.05 Praga 4.98 ti Viena 23.71­­ Berlin 40.18 BURSA DE ACŢIUNI Piaţă susţinută. Petroliferele cotate în străinătate ferme. Cele indigene calme. Rentele ferme. B-ca Națională opt. 7450. 500 B-ca Blanck 985 B-ca Românească 785 B-ca de Scont 380 B-ca Minelor 100 Soc. Steaua Rom. 1400. 10. 400 Petrol Block 210

Next