Cuventul, februarie 1930 (Anul 6, nr. 1717-1744)
1930-02-26 / nr. 1742
Desbaterile parlamentare Şedinţa de la 24 Februarie 1930 CAMERA Se deschide la 4.30 sub preşedinţia d-lui St. Ciceo Pop. Pe banca ministerială d-nii Ciboski, D. R. Ioaniţescu şi I. Răducanu. D. I. Răducanu depune proectul de lege pentru amânarea alegerilor consiliilor cernerilor agricole dizolvate. D. LARIONESCU (maj.) protestează contra actului directorului administrativ al Bucovinei şi al prefectului de Rădăuţi, care a obţinut înlocuirea comisiei interimare a Camerei agricole din Rădăuţi cu oameni mai puţin competenţi. COMUNICAREA D LUI V. V. HANEŞ D. V. V. HANEŞ aduce la cunoştinţa d-lui ministru al muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale cele ce se petrec la societatea de «Radiodifuziune». Această societate, spune d-sa, în afară de faptul că ne distrează cu bucăţi între cari unele mai mult sau mai puţin bine alese, ne oferă din când în când şi câte o surpriză, care nu ar trebui să ne lase indiferenţi. După o comunicare, pe care a făcut-o d. dr. Creangă, prin postul de emisiune al societăţii, situaţia financiară a ţării era disperată şi statul nostru condamnat. După comunicarea d-lui doctor Lupaş, toţi miniştri noştri din ramura ardeleană, erau nişte oameni de nimic. In felul acesta societatea de «Radio-difuziune» nu este onstituţie, care să-şi poată îndeplini scopul, mai ales că statul dintr’un fond de şase milioane din budgetul ministerului muncii a rezervat acestei societăţi cinci milioane.Sâmbăta trecută s’a anunţat în prima parte a programului cronica modei. Oricine s’ar fi aşteptat ca să se facă o revistă asupra lucrurilor, care s’au întâmplat în timpul săptămânii. Ei bine, d. Tudor Arghezi, la capitolul acesta «cronica Modei», a găsit necesar şi foarte dio-difuziune» nu este o instituţie s pre direcţia culturală a educaţiei poporului. Această comunicare a d-lui Arghezi constitue un atac în contra corpului didactic de toate categoriile: învăţători, profesori secundari şi universitari, pe cari îi socoteşte pur şi simplu, incapabili, spunând că nu au fost în stare să conducă Direcţia Culturală a Poporului român şi că, pentru acest motiv, guvernul a luat Cultura poporului din mâna profesorilor şi a dat-o pe mâna scriitorilor. Oratorul întreabă pe d. ministru al muncii, dacă socoteşte că, în cazul când guvernul nostim, dă 5 milioane pentru această societate, care este necesară, dacă nu ar trebui ca la această societate să nu se facă politică tendenţioasă şi ca acei cari fac comunicări să fie aleşi din persoanele cari prezintă toate garanţiile de obiectivitate, când tratează probleme financiare, istorice, politice sau culturale ale ţării noastre. Se intră apoi în ordinea de zi şi se votează proectul de lege prin care se acordă văduvei lui George Coşbuc o pensie viageră de 10.000 lei lunar şi un proect de lege prin care teatrul din T.-Severin este autorizat să vândă un imobil şi apoi două proecte pentru deschidere de credite. REORGANIZAREA ARMATEI Se continuă apoi discuţia generală asupra legei de organizare a armatei. D. GENERAL HOLBAN spune că proectul de lege a organizării asanatei, prezentat astăzi de d. general H. Cihoski nu e decât reeditarea legei dela 1924. Nici un principiu nou nu se aduce prin legea de astăzi. De altfel expunerea de motive nu neagă aceasta. Ministerul armatei, continuă oratorul, a făcut cheltueli inutile în cursul anului 1927 cu ocazia avansărilor. Intâiu trebuia adusă legea cadrelor şi apoi să fi fost adusă legea de organizare a armatei. D. MINISTRU H. CIHOSKI răspunde că atât d. general Averescu, la noi în ţară cât şi d. Painlevé, în Franţa, sunt de păreri contrare. Legea de organizare este scheletul după care trebuesc alcătuite celelalte legi în legătură cu armata. D. GEN. HOLBAN: în ce priveşte data încorporărilor spune că e bună dispoziţia nouei legi ca încorporările să se facă în toamnă şi nu în Februarie, ca până acum, deoarece din cauza frigului iernei, tocmai în perioada de instrucţie, mulţi soldaţi se îmbolnăveau, întreabă de ce în proectul de organizare a armatei nu este precizat numărul corpurilor de armată. Cineva a afirmat ca la fixarea acestui număr să se ţină seamă de împărţirea administrativă. Acest lucru nu se poate însă findcă este o mare disproporţie din punct de vedere al întinderii teritoriale, între aceste regiuni. Prin legea de faţă se suprimă dreptul ministerului armatei de a conduce departamentul în fruntea căruia se află. Acesta este un rău care trebue înlăturat deoarece conducerea armatei e dată în mâna ministrului de răsboiu pentru a menţine ordinea. D. ED. MIRTO subsecretar de Stat la interne reproşează oratorului că nu este niciodată obiectiv când se discută actele d-lui ministru al armatei actual. D. GEN. HOLBAN răspunde că d. Ed. Mirto nu are dreptate. Inchee spunând că nu va vota legea decât dacă va fi modificată. Şedinţa se ridică la orele 8.39. Cea viitoare Marţi. ---------xxooxx—------ Agenţiile economice româneşti din străinătate Noua Ser împărţire Printr’o decizie a ministerului industriei şi comerţului, circumscripţiunile agenţiilor comerciale româneşti din străinătate, au fost fixate în modul următor: Agenţia economică cu reşedinţa la Roma va cuprinde: Italia; d. Victor Stătescu, ataşat comercial clasa I. Agenţia economică cu reşedinţa Paris va cuprinde: Franţa, Belgia şi Olanda; d. Aurel I. Popescu, ataşat comercial clasa I. Agenţia economică cu reşedinţa la Stambul va cuprinde: Turcia şi Grecia; d. Nicolae Mănescu, ataşat comercial clasa I. Agenţia economică cu reşedinţa la Praga va cuprinde: Cehoslovacia; d. Vasile Dăscălescu, ataşat comercial clasa II. Agenţia economică cu reşedinţa la Viena va cuprinde: Austria şi Ungaria; d. Gheorghe Christodulo, ataşat comercial clasa II. Agenţia economică cu reşedinţa la Berlin va cuprinde: Germania; d. Victor Geormănescu, ataşat comercial clasa II. Agenţia economică cu reşedinţa la Berna va cuprinde: Elveţia; d. Ioan Mătăsaru, ataşat comercial clasa II. Agenţia economică cu reşedinţa la Varşovia va cuprinde: Polonia; d. Corneliu Bălăcescu, ataşat comercial clasa II. Agenţia economică cu reşedinţa la Cairo va cuprinde: Egiptul; d. Virgil Ciulii, ataşat comercial clasa II. Explozie de acetilenă la Paris Paris 24 (Danub). — La Paris a avut eun loc într’o casă particulară o explozie de acetilenă. In momentul când s’a produs explozia, se aflau în clădire mai multe persoane. Până acum au fost scoase de sub dărâmături cadavrele a două femei complect carbonizate, și patru persoane grav rănite care au fost transportate la spital. -------xxooxx—— —-—-ooxoo------ Mișcarea republicană in spania Madrid, 24 (Danub)— Un student p urnit Shelt, care fusese exilat sub regimul Primo de Rivera pe insula Majorca, s’a întors ori la Madrid. Pe stradă el a fost recunoscut de către colegii săi, cari imediat au organizat un cortegiu de stradă, manifestând în favoarea republicei spaniole. Curierul judiciar CRIMA DE LA LEMAÎTRE D, judecător de instrucţie al cabinetului 7, Ion Stănescu, a emis mandat de arestare împotriva lui Dumitru Oneţ, autorul crimei de la Lemaître asupra lucrătorului grevist Petre Ionescu. De asemenea, a mai fost arestat lucrătorul grevist Gh. Gheţu care a bătut grav pe un lucrător care nu a vrut să adere la grevă. El a fost trimis în judecată conform art. 2 şi 3 din legea conflictelor de muncă combinat cu art. 238 cod penal. ACŢIUNE IN CONTENCIOS Secţia II-a a Curţei de apel a judecat ori acţiunea în contencios intentată de d-na Belu-Palade, directoarea unei şcoli primare din Bucureşti, care, după ce a fost înlocuită, din funcţia de directoare, a fost mutată la altă şcoală. Curtea se va pronunţa la 1 Martie. DESCINDERI LA TRIPOURI D. judecător de instrucţie Ion Stănescu, de la cabinetul 7, însoţit de procuror Const. Simionescu, a făcut Sâmbătă spre Duminică noaptea descinderi pe la cafenelele de pe calea Griviţa, Dudeşti şi Moşilor, unde a găsit joc de cărţi pe bani şi alte jocuri de noroc. D-sa a confiscat cărţi, fişe, etc. Unele cafenele au fost închise. E adevărat că n’or fi mergând treburile din cale afară de strălucit nici pe la alte instituţii, dar nu e mai puţin adevărat că felul în care aceste treburi «merg» la Opera Română, constitue o ruşine fără precedent şi — ceea ce e mai grav — fără sfârşit. Fiindcă, dacă îşi fac de cap domnii pe caii o simplă întâmplare norocoasă (pentru ei, fireşte) sau mai ştiu şi eu ce socoteli i-au cocoţat în fruntea Operei, nu înţelegem cum se face că sunt lăsaţi să continue nesupăraţi o conducere nefastă care n’a reuşit să se ilustreze până azi decât printr’un deficit mereu crescând la venituri şi printr’un impresionant excedent de scandaluri, ceea ce denotă cel puţin o nepricepere crasă în ale gospodăriei şi administraţiei. Dacă nu va fi denotând altceva. Oriunde în altă ţară, asemenea «conducători» nici nar fi fost vreodată chemaţi în fruntea unei instituţiuni atât de importante; iar dacă, prin Dumnezeu ştie ce miracol — astfel de miracole se întâmplă şi aiurea câteodată, în timp ce la noi se întâmplă numai de astea — au parvenit totuşi să inducă lumea în eroare şi să li se încredinţeze un post de asemenea răspundere, apoi nu sunt aşteptaţi, Doamne fereşte, ca la noi, să împlinească întâi un jubileu de cel puţin cinci mii de neghiobii în conducere, ca să li se dea să înţeleagă, inutil de politicos şi cu menajamente nemeritate, că ar fi bine să se demită. Nu. Ci la cea dintâi greşală, fie chiar mai puţin gogonată, sunt trimişi prompt şi definitiv la plimbare. Dacă nu li se întâmplă şi mai rău. Fiindcă în străinătate, noţiunea de răspundere pentru mânuirea fondurilor publice are cu totul alt înţeles decât la noi şi cu totul altă întindere de aplicaţiune. Un bilanţ sinistru Cine ar avea curagioasa fantezie să facă un bilanţ al activităţii actualei conduceri a Operei Române, s’ar îngrozi pur şi simplu. Pentru că ar trebui să înregistreze numai constatări una mai uluitoare decât cealaltă , deficite mergând într’un crescendo după cele mai autentice reguli de gradaţie, salarii neachitate cu lunile de zite, personal artistic profund nemulţumit şi cu drept cuvânt, agitaţii în rândurile cântăreţilor, delegaţii care cer guvernului (vezi cazul Niculescu Basu-Folescu-Atanasiu) prin memorii documentate şi semnate să ia grabnice măsuri în contra gospodăriei fără măsură care duce opera de râpă, «bisericuţe» organizate prin teroare de direcţie pentru a încerca să contrabalanseze acţiunea elementelor pe bună dreptate revoltate, spectacole dezastruoase la cari publicul e păzit de jandarmi — n’am înţeles bine, ca să nu fixiere, sau ca să nu fugă ? — şi aşa mai departe. Aşa s’ar începe eventualul bilanţ. Procese, procese, procese Şi fiindcă sub asemenea auspicii restul activităţii nu poate forma decât un tot armonios cu începutul, în ce priveşte gospodărirea finanţelor instituţiei, la deficitele realizate şi la salariile neplătite despre cari am pomenit mai sus, vom mai adăuga şirul nesfârşit de procese pornite în contra operei de diverşi furnizori ce n’au reuşit să se împace cu mentalitatea direcţiei care crede că, dacă le-a făcut deosebita cinste să le comande şi să le primească diferite furnituri, asta nu înseamnă că e datoare să li le şi plătească! E o formulă genială descoperită de conducătorii Operei, formulă mulţumită căreia procesele curg, cu tot cortegiul lor de măsuri asigurătoare, sechestre şi propriri, cu atât mai vexatorii, cu cât e în joc prestigiul unei instituţii de stat. Câţiva păcăliţi Şi să nu vă închipuiţi că e vorba de zeci de milioane, sume considerabile ce numai cu mare greutate s’ar putea achita dintr’o dată. Nu. Sunt datorii meschine, vreo 700.099 lei pentru acoprirea cărora s’a înfiinţat o poprire de firma Radu Teodorescu, vreo 200 şi ceva de mii de lei relamaţi de firma Bunea şi altele la fel. Astea şi încă vreo câteva sunt procese pendinte. Capitolul însă nu a încheiat. Fiindcă direcţiunea face tot ce-i stă în putinţă — şi în această ordine de idei vom rcunoaşte că a dovedit stăruinţă şi inventivitate! — să aibă cât mai multe procese. Şi cât mai mari. Contracte nesocotite In acest scop a şi descoperit recent un mijloc infailibil: calcă în mod flagrant diversele contracte pe care le-a încheiat şi expune instituţia — adică pe noi, contribuabilii! — să plătească milioane despăgubiri celor pe cari ambiţia, socotelile sau mai ştiu şi eu ce alte combinaţiuni ale domnilor conducători nu s’au sfiit să-i dăuneze. Un caz recent Iată un caz proaspăt: Opera a încheiat un contract pe timp de 3 ani cu casa Degen, căreia i-a concesionat agenţia de vânzare a biletelor. E necesar să se ştie că serviciile pe care casa Degen se lega să le presteze — şi le-a prestat — ca: vânzarea biletelor, afişat, reclamă, personal, etc., erau ABSOLUT GRATUITE, ceea ce înseamnă că opera niu avea decât numai avantagii. Totuşi, determinată de socoteli asupra cărora vom da toate lămuririle atunci când va fi nevoie, Direcţiunea a «reziliat» cu dela sine putere contractul şi tot cu dela sine putere a încheiat altul cu o altă casă ca şi cum desfiinţarea unui contract ar fi o chestie tot aşa de simplă ca de pildă etalarea unor costume. Rezultatul ? Cel dorit. Rădică încă un proces. Şi cu perspectiva de a plăti o simţitoare despăgubire firmei lezate. Dacă nu cumva se va produce minunea în care mai sperăm şi anume dacă nu vom avea mulţumirea să constatăm că consiliul de administraţie al Operei a refuzat să ratifice măsurile luate de directorul ei cu nesocotirea legilor şi în dispreţul celor mai elementare interese ale acestei nenorocoase instituţiuni. Ceea ce ar fi de dorit să se întâmple înainte de a fi prea târziu. Tot manoperile de la Operă ««.»»i-ai sositQaau»TM»*“TMUn scandal care trebue să înceteze BBSS «CUVÂNTUL» Capitala UN COPIL LOVIT DE O MAŞINA . Maşina cu No. 10303, condusă de proprietarul Nistor Constantin, domiciliat în strada Hramului No. 2, venind pe calea Moşilor, în dreptul cinematografului Jupiter, a lovit cu aripa, pe băiatul Cristescu M. Traian, în etate de 15 ani, domiciliat în strada Şerbănescu Tei No. 5, trântindu-l jos pe trotuar. Victima a căpătat fractura piciorului stâng. A fost transportat la Spitalul de copii, unde a fost internat. Şoferul a fost arestat la circ. 17 a unde s’a anchetat cazul. INCENDIUL DIN CALEA GRIVIŢEI Un incendiu s’a produs ori noapte la orele 23,35, la proprietatea d-lor Ghebert Iosef şi Adolf Iosef, din Calea Griviţei No. 248. Postul de pompieri Cometa, venind la locul incendiului a reuşit să localizeze focul după o oră. MOARTE SUBITA Gardianul public Constantin Guţă cu seria No. 572, din postul piaţa Sf. Gheorghe, a găsit lângă bordura unui trotuar, din strada Lipscani, pe muncitorul Ion Vasilescu, în etate de 55 ani. Nenorocitul om, era grav bolnav şi în drum spre spitalul Colţea unde trebuia să fie internat, a încetat din viaţă. cr . UN AVOCAT LOVIT DE TRAMVaieri dimineaţă la ora 11, avocatul Ion Dumitriad, domiciliat în strada Dionisie No. 18, traversând strada Lipscani, a fost lovit de vagonul de tramvai No. 128. Rănit la cap a fost transportat la spitalul Colţea, unde a fost internat. O BATRANA MOARTA DIN CAUZA ÎMVIZERIEI Gardianul public cu seria 906, Ion Marin, din postul piaţa Puişor, a găsit în strada 13 Sptembrie, într’o casă dărăpănată alături de linia ferată, pe femeia Zoe Ivan Ghelbe, un etate de 65 ani moartă. Bătrâna femeie, murise din cauza mizeriei. Cadavrul fiind descoperit după câteva zile, era intrat în putrefacţie. OMORÂT DE TREN Muncitorul Ion Haţigaru în etate de 68 ani, domiciliat în strada Petre Ciobanu No. 19 pe când traversa linia ferată din balta Cotroceni, s’a împiedecat de firile telefonice, care trec pe lângă linie şi a căzut jos, între linii. In acel moment trecea o garnitură de tren, prin acel punct, care a lovit cu tenderul pe muncitor, aruncându-l sub roțile trenului. Muncitorul a fost oribil mutilat. - I __ De la Camera de Comerţ Şi Industrie din Bucureşti Eri, 24 Februarie orele 5 p. m. d-nii Costa Tarnowski, Vasile Rakeff, Iancu Ştefănescu, Moni Denef, Kiru Piseff, Tahir Nurieff, Petro Katrangieff, Bratan Rakceff şi Bratan Revenski, însoţiţi de reprezentanţii micei industrii din Bucureşti, d-nii Al. Samoil, preşedintele Uniunei micilor industriaşi, G. Sorescu, preşedintele Societăţei Abondenţa, N. Nicolau, D. N. Dumitrescu, I. Dantzer, I. Drăghici, Roman Căpăţână, etc., au vizitat Camera de comerţ şi industrie din Bucureşti. Domnii Th. V. Orghidan preşedintele Camerii, împreună cu d. V. M. Ioachim, secretar, i-a condus prin Palatul Camerei. Cu această ocaziune s’a sirvit vizitatorilor un ceai la Cercul Comerţului, Finanţei şi Industrie. inaugurarea administrațiilor financiare de sector dii dimineaţă, în prezenţa d-lor C. N. Teianu, directorul general al ministerului finanţelor, I. Baneiu directorul contabilităţii publice, State Ciprian, directorul arhitecturii, inspector general G. Dumitrescu, de la directoratul Bucureşti, I. Pivniceru conducătorul inspectoratului de constatare şi reprezentanţilor presei, s-au inaugurat cele patru nouă Administraţii Financiare din Capitală înfiinţate prin descentralizarea şi separarea serviciului de constatare de cel de urmărire şi încasare. De azi înainte în Capitală va funcţiona pentru fiecare sector câte o Administraţie Financiară, independentă şi condusă de un administrator financiar. Serviciul de constatare al întregei Capitale a fost transformat într-un inspectorat care îşi are sediul lângă Palatul de Justiţie. Prin înfiinţarea serviciului de constatare şi a celor patru nouă Administraţii, se face o mare uşurare contribuabililor care-şi vor putea vedea astfel mai rapid rezolvate cererile lor. Arestarea unui escroc Chestorul poliţiei municipiului Craiova, a trimis prefecturei municipiului Capitalei, spre cercetare pe cunoscutul escroc Moise Leibu Silberman, zis Jean Arginta, reclamat de artiştii Gh. Largheţ şi Venturini, pentru faptul că a furat bani şi actele de identitatea celor doui. Cercetările făcute de comisarul St. Vrânceanu, de la brigada judiciară a prefecturei de poliţie, au mai stabilit că Moise Leibu Silberman, este urmărit în urma reclamaţiei făcute de soc. de asigurare «Urania», unde fiind în serviciu ca achizitor, a înşelat societatea cu suma de 119.000 lei, încasaţi de la diferiţi clienţi. Exerceul mai este urmărit şi de d. Leon Grünberg din strada Mitropolitul Iosef No. 11 bis, pe care la înşelat luândm sume de 7200, ca în schimbul acestei sume de bani, să-i procure lemne în rate de la depozitul Uniunea Comercială. Societatea, a fost înșelată de exeroe, deoarece a trimis lemnele la adresa indicată şi el şi-a însuşit sume de bani. Cu actele încheiate exeroeul a fost înaintat parchetului. • 'Ti 'T întregirea palatului ministerului de domenii Ministrul de domenii a început tratative cu societatea de construcţii «Union» pentru întregirea palatului acestui minister cu o nouă clădire pe terenul viran din faţa statuei lui I. C. Brătianu, în vecinătatea spitalului Colţea. Planurile sunt întocmite de arhitectul Neneiulescu. Lucrarea va costa 100 de milioane lei. Ministerul nu va plăti bani pentru construcţie, ci valoarea ei va fi achitată prin exploatarea unei cantităţi de lemn de construcţie de egală valoare. Reprezentantul lui «Union Bau» din Viena a fost în ţară, unde s-a interesat de regiunile ce vor fi exploatate. E vorba ca exploatările să se facă pentru stejar şi brad în regiunile Severin şi Vârciorova, iar pentru molift în Bacău. Tratativele sunt avansate iar avantagiile acestei transacţii sunt egale pentru ambele părţi. are explozie la Bruxelles Bruxelles 24 (Danub). — In Rue de Flandres la Bruxelles s’a produs ori într’o casă particulară o explozie de acelileră. Clădirea a fost aproape complect distrusă. Au rămas numai câţiva pereţi. Până la orele 10 seara au fost găsiţi sub dărâmături 7 răniţi în stare gravă. --------xxooxx-------- Val ic Irig fu Iugoslavia Belgrad 24 (Danub). — In Iugoslavia de Sud s’a abătut un nou val de frig. De Sâmbătă ninge încontinuu în toată ţara. Pe linia Zagreb- Spilt zăpada este înaltă de un metru şi comunicaţia a fost întreruptă. Viscolul pe şosele este atât de mare încât nici autobuzele nu pot circula. -------xxooxx------ Tratativele grupului Gheorghian — Şeneescu Grupul dr. Gheorghian—Şeinescu, despre a cărui acţiune am mai vorbit, urma să-şi depună lista Vineri, însă faptul a suferit o amânare de câteva zile. Aceasta pentru că, două nouă grupări din Capitală, una a femeilor, iar alta independentă, dezidentă, au solicitat să lupte alături de grupul dr. Gheorghian—Şeinescu, punându-se chiar sub «ordinele» acestui grup. Pe de altă parte, fracţiunea «garda cetăţenească» din culoarea de verde a Capitalei, ar fi propus grupului Gheorghian—Şeinescu, o colaborare sub preşedinţia acestora, spre a lupta în toate patru sectoarele la actualele alegeri comunale. * D. colonel Seinescu, va lua atitudine azi sau mâine, când se va reîntoarce în Capitală, ca astfel Joi 27 Februarie crt., listele să fie depuse la tribunal. D. dr. Gheorghian se va reîntoarce din străinătate în primele zile ale lunei Martie spre a lua parte activă la campania electorală ce grupul va deschide în sprijinirea listei ce va depune. In culoarea de galben, grupul Gheorghian Seinescu se bizuie pe voturile funcţionarilor de stat şi mai ales de la comună, meseriaşii şi industriaşii, cum şi micii comercianţi, în cari se includ cârciumarii. Aşa că grupul Gheorghian Seinescu se crede sigur de cincime şi să aibe, astfel, patru locuri asigurate în Consiliul Municipiului Capitalei: întrunirea partidului naţional-evreesc în localul partidului naţional-evreesc din b-dul Maria a avut loc Duminică o întrunire. D. dr. S. Singer, a adus la cunoştinţă că partidul naţional-evreesc a depus Vineri La tribunal lista de candidaţi pentru sectorul II Negru. D. av. M. Benvenisti, a constatat că lozinca: «Inscriţi-vă în toate partidele» a dat faliment şi că numai o politică proprie de apărare a intereselor poat fi astăzi eficace. D-na Therese Baly, a arătat că a înţeles să candideze pe lista grupării d-nei Alexandrina Cantacuzino, care urmăreşte doar asistenţa socială, desbrăcată de orice culoare politică. Au mai vorbit d-nii: ing. Rosenberg, Goldner și Berland. De la „Liga foştilor luptători, grade inferioare“ Liga anunţă pe toţi membrii săi că, conform statutelor, urmează să ţină adunarea generală ordinară, la care nu pot lua parte, decât numai membrii la curent cu cotizaţia. Pentru înlesnirea acestor formalităţi, s-a dat delegaţie pentru încasarea cotelor următoarelor persoane: In culoarea de Albastru, d-lor Ilie Dogaru, Fund. 13 Septembrie 55, Gh. Trâmbiţaşu, strada Neacşu Bogdan 20. In culoarea de Negru d-lui Ilie Manea, Fund. Negru Vodă 27. In culoarea de Verde d-lui Gh. losub, comerciant, B-dul Colonel Mih. Ghica No. 267, ---------xxooxx-------- Ii?fcrn>aţuini Mitropolitul Pimen al Moldovei, care fusese bolnav, s’a restabilit complect şi a sosit ori în Capitală. Episcopia ortodoxă a Clujului şi Feleacului a făcut o adresă ministerului instrucţiunii prin care cere ca achitarea salariilor cuvenite clerului să nu se facă prin directoratele regionale ci prin eforia bisericească. Adresa arată că dacă salarizarea s’ar face prin directorate e’ar călca principiul de autonomie bisericească. ■ -----| »V Saloanele Cercului militar Vineri 28 Febr. ora 5 p. m» Aşezămintele Alteţei Sale Regale Principesa Elena festival de dată armat de dans Vor da binevoitorul concurs : d-na Maria Giurgea (declamaţie ), d-na Fausta Botez (canto), d-ra Niky» Cucu (coreografie), d-ra Doina Mihăilescu (harpa), d-ra Lebet, d. Kulibin şi Cvartetul Teodorescu. In vederea combaterei insectelor la plante şi pomi, ministerul de agricultură a cerut mai multor case furnizoare oferte de maşini şi materiale insecticide, aceasta în vederea campaniei de primăvară. D. dr. Ionescu-Brăila, directorul serviciului zootechnic, s-a înapoiat dela Berlin unde a luat parte la lucrările pentru încheierea convenţiei comerciale cu Germania. Ministerul de Domenii a organizat un târg de vite de prăsilă la Grabatz (Timişoara) în ziua de 9 Martie. De asemenea a organizat un târg de reproducători la Dej, care se va ţine astăzi, Marţi. Se vor acorda premii în bani şi medalii bunilor crescători. Preotul profesor Cicerone Iordăchescu a fost confirmat decan al facultăţii de teologie din Chişinău, pe timp de doi ani. Sf. Sinod va fi convocat într-o sesiune extraordinară pentru a întocmi proiectul de reformă a învăţământului teologic secundar (seminarial) şi universitar. Cercul de studii al corpului didactic din partidul «Naţional ţărănesc» convoacă pe toţi membri săi, în şedinţă extraordinară, pe ziua de Marţi, 25 Februarie, 1930, ora 7 p. m., la clubul din calea Victoriei. Agapa asociaţiei universitare «Frăţia studenţeasca. — Asociaţia universitară «Frăţia Studenţească» organizează pentru Duminică 2 Martie orele 9.30 seara (lăsata secului) o agapă colegială, în localul restaurantului «Tinerimea Română» din B-dul Schitu Măgureanu. înscrierile se fac de pe acum la d. d-rand Stamate Leţu, Căminul studenţilor în medicină şi la membrii comitetului. La prima convocare neîntrunindu- se numărul reglementar de membri, adunarea generală anuală a Societăţii Autorilor Dramatici Români se va ţine cu orice număr de societari prezenţi Duminică, 2 Martie a. c. orele 3 p. m. în localul Casei Scriitorilor din strada G-ral Berthelot, 18. La ordinea zilei fiind: Darea de seamă asupra activităţii Comitetului pe anul 1929; Alegerea de noui membrii, şi Alegerea noului Comitet. Conferinţe - comunicări D. maior Gh. Anghelescu, preşedintele comisiei interimare a Primărie sectorului IV Verde, va desvolta conferinţa sa despre edilitate Marţi 25 Februarie, în sala de mese a Regiei Belvedere la ora 51 p. m. în D. C. Titel Petrescu, avocat, va vorbi Joi, 27 Februarie a. c., orele 6 seara, în Aula Academiei de înalte Studii Comerciale şi Industriale (Piaţa Romană, 6) despre: «Clasa muncitoare şi politica socială». Conferinţa face parte din ciclul «Zece ani de Politică Socială în România», organizat de «Asociaţia Română pentru Progresul Social». * Joi 27 Februarie, ora 6 p. m. «Gruparea universitară română pentru Societatea Naţiunilor» va ţine a fI comunicare din ciclul organizat anul acesta. D. D. C. Amzăr va vorbi despre Rolul presei în formarea opiniei publice pacifice internaţionale. Comunicarea va avea loc în sala «V. Pârvan», Palatul Universităţii (etaj. HI). Azi, Marţi, ora 17, are loc la Amfiteatrul noului laborator de chimie al Academiei de înalte studii agronomice a 7-a şedinţă de comunicări şi referate a Institutului de cercetări agronomice al României. D. profesor Chiriţescu-Arva va face o comunicare despre «influenţa procentului de apă din sol asupra sticlozităţei grâului». i, " »—•——OoQoO—---t ------ooQca——i ^ B ar $ a T Fl TF LONDRA 818 AjJEjULKJ ZURICH 308 PARIS 15.15 Piaţa de devize fără mişcare. Paris 6.59 Belgia 23.45 Elveţia 32.48 Londra 817l£ Italia 8.81 New-York 168.05 Praga 4.98 ti Viena 23.71 Berlin 40.18 BURSA DE ACŢIUNI Piaţă susţinută. Petroliferele cotate în străinătate ferme. Cele indigene calme. Rentele ferme. B-ca Națională opt. 7450. 500 B-ca Blanck 985 B-ca Românească 785 B-ca de Scont 380 B-ca Minelor 100 Soc. Steaua Rom. 1400. 10. 400 Petrol Block 210