Cuventul, martie 1930 (Anul 6, nr. 1745-1775)

1930-03-01 / nr. 1745

2 .u&sta&Mai#: i'v*■ OCLiKM Cea mai mare cata­strofă aviatică. Propa­ganda mamelor pentru desa­­rmare. Model viu la o școală belle-arte. Principesa Ileana expune sculpturi. O școală de detective. Curs de cismă­­rie la Universitate* Ciudate obiceiuri asiatice. Un tramvai se răstoarnă la Londra. — Exerciţii de tir cu filme ca ţintă. Şcoală pentru îngrijirea câinilor. Umorul oglinzilor diformate. Ligii No. 9 au pagini 8 LEI IMOBILE în calitate superioară executarea modernă SI PRETURI convenabile pu­tefi procura­ta .1. Targu-Mureş Persoanele de Încredere condiţi­uni de plată favorabile! Marele asortiment în plans ţi pianine! MINISTERUL JUSTITIEI DIRECŢIUNEA JUDICIARA I­. Iosef F. Colpi născut la 24 Iulie 1987 In comuna Galati judeţul Covurlui, dom­i­­ciliat în Bucureşti şoseaua Ştefan cel Mare No. 18, a făcut cerere acestui minis­ter de a fi autorizat să adauge la nume­le său patroniun­e de Golpi pe acela de Danielescu, spre a se numi Iosef Colpi- Danielescu. Ministerul publică aceasta, conform articolului 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut cu ali­neatul II a zisului articol. Măsuri în favoarea exportului de vin Din partea Consulului General al României la Stockholm, d. Const. Karaja, s-a primit la Ministerul de Industrie şi Comerţ un documentat studiu asupra posibilităţii de ex­port a vinurilor româneşti pe piaţa suedeză. Ministerul a dispus studierea a­­mănunţită a raportului. Din cifrele furnizate reese că astăzi consuma­­ţiunea vinului în Suedia este în creştere. Vinul se importă în între­gime din străinătate, condiţiunile geografice de acolo neîngăduind o producţiune naţională. Se consumă anual aproape 57 mii Hl. Până astăzi, noi nu am profitat de această piaţă de desfacere de­cât într-o măsură foarte mică şi numai prin intermediul pieţei ger­mane. Politica recent inaugurată a con­­venţiunilor comerciale este în mă­sură să îndrepte răul din trecut. Raportul propune să căutăm re­ducerea taxelor de import în Suedia la anumite calităţi de vinuri pe care le producem. Alegerea calită­ţilor de vin se poate face în aşa fel ca­ să ne asigurăm o poziţiune nea­­meninţată de celelalte ţări produ­cătoare de vinuri. Consolidarea re­­ducerii cerute, prin o convenţiune comericală va garanta stabilitatea şi siguranţa indispensabilă produc­­ţiunei şi comerţului n­ostru de vi­nuri. Ştirea aceasta va fi primită desi­gur cu interes de viticultorii noştri. —o— Incidente sângeroase cu ocazia alegerilor muni­cipale în Spania MADRID 27 (Danub). -- In toate oraşele mari din Spania s’au pro­dus ori cu ocazia alegerilor muni­cipale incidente şi încăerări. La Dico, poliţia a fost nevoită să tra­gă în mulţime mai multe focuri de armă. Sunt mai mulţi răniți și nu mort. englezii nu joacă turca, ci golf şi altele, la cari au mai adăugat şi ceva sporturi desgropate din anti­chitate, precum: disc, lance, etc.). Şi astfel noi ne-am trezit cu o mulţime de jocuri şi sporturi necu­noscute la noi, precum şi cu însăşi Cuvântul de sport. Şi de aceea li se pare multora că la noi sport se face numai de când a apărut foot­­ballul, şi că până la acea fericită importaţie, tinerii noştri, ori se prăpădiau cu nasul în cărţi, ori tăiau frunză câinilor, neavând a­ face cu timpul liber. Dar Englezii desgropând exerci­ţiile atleţilor greci, s’a găsit un francez — baronul Pierre de Cou­­bertin — care a desgropat şi între­cerile atletice ale vechilor greci­­(întreceri cari, după numele celor vechi, se chiamă «Jocuri Olimpice» şi au loc, începând de la 1896, din 4 in 4 ani, în ţări diferite. Şi cu aceasta au renăscut şi câm­purile de exerciţiu şi de întrecere, după modelul celor greceşti. Şi ast­fel avem azi, «câmpul de sport» — sau «arenă sportivă», sau «stadio­nul» — construit însă numai pentru anumite sporturi şi jocuri sportive. Şi tocmai din pricina renaşterii întrecerilor şi a câmpurilor sporti­ve, după modelul grecesc, aceste sporturi de stadion — sau, cu alt cuvânt «atletismul», — ocupă locul de frunte în mişcarea sportivă a tineretului. Şi din această pricină, pentru cei neavertizaţi, atletismul ar fi sinonim cu sportul în genere, şi deci că, cine n’ar coborî în sta­dion, n’ar face sport. Ceea ce nu e just. Totuși trebue să spunem că atletismul e cel mai răspândit sport azi, fiind, de altfel, mai la îndemâ­na oricui, necerând mulți bani pen­tru a-l practica, așa cum ar fi, de pildă, cazul călăriei, automobilis­mului, etc. Atletismul — sau sportul de sta­dion — cuprinde: cursele (viteză, fond, obstacole), aruncările (disc, lance, ciocan), săriturile (lungime, înălţime, prăjina, etc.). In stadion, însă, se mai practică şi «jocurile mari» — sau atletice, sau sportive, — precum: football, rugby, basketball, oină, etc., cari nu au fost împrumutate de la greci. Dealtfel, nici atletismul propriu zis, nu cuprinde numai exerciţii gre­ceşti, fără să mai vorbim că însăşi practica vechilor exerciţii e cu mult perfecţionată. Dar, în afară de atletism şi jocuri atletice, mai sunt şi alte sporturi fără să mai pomenim de ţurea, oină, etc., şi dintre cari veţi recunoaşte câteva ce s’au practicat şi la noi, în toate timpurile (astfel: călăria, în­noi). Putem cita: Sporturi de apă: înnot, plonje, car­­notaj (vâslit), conducere de bărci cu pânze sau cu motor, etc. Sportul de iarnă: ski, bobsleigh, patinaj, săniuţă, etc. Apoi: călăria, automobilismul, a­­viaţia, bicicleta, motociclismul, tu­rismul, vânătoarea, scrima, boxul lupta, tirul, tennisul, etc., etc. Aşa­dar, cine practică de plăcere şi ca recreaţiune, unul din aceste sporturi, sau oricare altul — fie chiar şi născocit de el, — se chiamă că face sport. Altfel, dacă cineva îşi face din acestea o meserie, — mărturisită, sau nu! — nu mai face sport, ci îşi face meseria, ca orişi­care alt cetăţean, întru câştigarea pâinii celei de toate zilele. Astfel, un barcagiu, un şofer, un maestru de scrimă, un pilot de a­­vion, etc., etc., nu face sport — în lucrul respectiv — ci îşi fac meseria. Jockeul, la cursele de cai, de ase­meni, nu face sport (nici calul, şi cu atât mai puţin stăpânul grajdu­lui !). Sunt şi alergători, săritori, boxe­uri, tennismeni, jucători de football, etc., cari se produc pentru plată. Aceştia îşi fac o meserie, dar fiind­că nu corespunde cu meseriile o­­bişnuite, se spune că fac «sport pr­o­­fesional», iar ei sunt «profesionişti» (ce mi-e Rada-Baba, ce mi-e Baba- Rada !?). Iar cei cari fac sport nu­mai de plăcere, se numesc spori­­meni, sportivi, etc., «amatori». Profesioniştii în sport ne sunt foarte simpatici, dar pentru cele ce aşteptam noi de la sport, ei rămân în afară de preocupaţi­unile nostre. Profesioniştii se specializează în­­tr’un singur sport. Aceasta o fac, de multe ori, şi amatorii, mai ales în vederea concursurilor sportive. De aci rezultă, pentru sport, două chipuri de a-l practica: — unul higienic şi educativ, — a­­tât din punct de vedere fizic, cât şi sufletesc, — în sensul că se face mişcare pentru folosul fiziologic şi a mulţumirii sufleteşti; — altul atletic, în sensul că se caută maximum de rezultat fizic, în vederea întrecerilor. (Şi pentru a­­­ceasta de multe ori se sacrifică şi folosul fiziologic şi chiar şi mulţu­mirea sufletească). Trebue să recunoaştem că, mai în toată lumea, sporturile — şi în special atletismul — se practică mai ales în chip atletic, ceea ce con­siderând că «recordurile» sunt di­nainte rezervate numai celor deose­bit înzestraţi de la natură înseamnă o oarecare primejdie — dacă nu chiar mare — pentru majoritatea tinerilor ce fac sport. Este drept că întrecerile sunt cel mai sigur mijloc de propagandă a practicării sporturilor. Numai cât, întrecerile de azi — pe baza de re­corduri măsurate în metri sau se­cunde — conduc la practica atletică, iar nu higienică şi educativă, a spor­turilor. Ceea ce, avem credinţa că ar fi un mare neajuns, în special la sporturile cari pun în joc, mai ales plămânii şi inima. Poate că întreceri în supleţă, a­­dresă, stil şi frumuseţe a corpului, ar fi mai folositoare, fiind tot aşa de stimulatoare, dar cu mai puţine riscuri. In sfârşit, noi nu putem epuiza aci subiectul, ci ne mulţumim să dăm — după cum am promis — doar datele strict necesare, pentru a înlesni oricui înţelegerea proble­mei, şi mai ales pentru a da tutu­ror putinţa să aprecieze cele înfăp­tuite la noi, precum şi cele ce se pun la cale. Pentru aceasta reamintim, rezu­mând cele ce am spus mai sus, că: 1) Sport face oricine care face mişcare de plăcere şi ca recreaţi­e, indiferent dacă mişcarea respectivă este sau nu, trecută pe listele deja existente. Esenţialul este — repet — să facă mişcare de plăcere şi cu re­­creaţiune, şi să-i profite din punct­ de vedere fizic — (stare bună sau chiar «recorduri») — şi moral — (mulţumirea sufletească). 2) Clubul de sport — în chipul în care se întâlneşte la cei ce l-au cre­­­at întâi, adică la englezi—e cea mai sigură garanţie şi înlesnire a spor­tului, ca să dea maximum de profit fizic şi moral. 3) întrecerile sportive sunt un mijloc sigur şi eficace de propa­gandă a practicării sporturilor, dar trebuesc transformate astfel încât să conducă mai mult spre practica higienică şi educativă a sporturilor, decât spre cea atletică. In acelaş timp, din cele de mai sus, se mai poate vedea — amintin­­du-ne şi de cele spuse deja în partea II (Educaţia fizică) publicată mai înainte — că sportul nu îndeplineşte singur cerinţei­ fizice. Dar pentru a răspunde, cu adevărat ne­voilor educaţiei fizice, sportul tre­bue practicat în chip higienic şi e­­ducativ — (folos fiziologic) — şi în club — (folos fizic şi total), — a­­dăugându-se la toate acestea, miş­carea ştiinţifică — (gimnastică sue­deză) — de care am vorbit altădată. Dar astfel am ajuns din nou la ceea ce spuneam în partea II, ce trebue înţeles prin educaţie fizică. Adică: — mişcarea ştiinţifică (gimnasti­că suedeză); — mişcarea sintetică, personală (jocuri, sporturi) şi totul în condi­­ţiuni perfecte de higienă fizică şi (asigurate prin şcoală sau club). Cu alte cuvinte, înţelegem încă o­­dată că sportul nu e decât un ele­ment — foarte interesant, e diaplc dar numai un element! — al edu­caţiei fizice. Geneva, Februar 1930. Petre Laser C. Săritârolirea preşe­dintelui Masarijk la Bucureşti SOLEMNITATEA ORGANIZATA DE INSTITUTUL SOCIAL ROMAN Institutul Social Român organi­zează pentru Vineri 7 Martie, ora 5 d. a. precis, la Fundaţia Universita­ră Carol I o şedinţă solemnă pentru sărbătorirea d-lui T. G. Masaryk, preşedintele Republicei Cehoslova­­ce cu ocazia aniversării de 80 ani. Programul serbării a fost astfel alcătuit: 1) Cuvântarea reprezentantului guvernului, d. G. G. Mironescu, mi­nistru de externe. . 2) Preşedintele Masaryk şi Româ­nia în timpul războiului, cuvântare rostită de d. ministru Voicu Niţ­es­­cu, I. G. Duca, Octavian Goga, dr. N. Lupu, foşti miniştri şi G. Taşcă, rectorul Academiei de înalte studii comerciale şi industriale. 3) Personalitatea şi opera preşe­dintelui Masaryk, conferinţă rostită de d. D. Gusti, preşedintele Institu­tului Social Român. Cuvântările vor fi transmise și prin radio. Sărbătorirea d-lui Si Ma­­saryk la Praga Săptămâna viitoare încep la Praga festivităţile pentru sărbă­torirea aniversării d-lui Masaryk, preşedintele republicei, care îm­plineşte 80 de ani. Din partea guvernului român, va lua parte la festivităţi d. I. Ră­­ducanu, ministrul muncii, care va părăsi țara Duminică dimineaţa. ------OGXXXCO-----­ - ------­ Şcoala de ştiinte administrativa CE CUPRINDE PROIECTUL DE LEGE DE FUNCŢIONARE Se ştie că s’a depus pe birourile corpurilor legiuitoare un proiect de lege, din iniţiativă parlamentară, pentru organizarea şcoalei de ştiin­ţe administrative. Proiectul a fost însuşit şi de d. N. Costăchescu, mi­nistrul instrucţiunii. Proiectul specifică în mod catego­ric că diplomaţii şcoalei de ştiinţe administrative vor fi preferaţi nu­mai în categoria funcţionarilor din care fac parte şi fără a se lovi în dispoziţiunile statutului funcţiona­rilor publici. Proiectul nu dă preferinţe absol­venţilor acestei şcoli, faţă de titra­ţii universitari, în ceea ce priveşte numirea şi înaintarea în funcţiunile publice. «CUVÂNTUL»* Campania electorală pentru alegerile comunale Eri s’a ţinut la d. col. Savian Bă­dulescu o consfătuire a tuturor can­didaţilor de pe lista Blocului Cetă­ţenesc. De comun acord s’a fixat se­ria întrunirilor ce urmează să se ţină, în sectorul III albastru. * Duminică 2 Martie se ţine o mare întrunire cetăţenească în sala «Ti­nerimea Română» din B-dul Schi­tu Măgureanu. Vor lua cuvântul d-nele Alexandrina Cantacuzino, dr. N. Lupu, Gr. Trancu-Iaşi, col. Sa­vian Rădulescu, Al. Ardeleanu, d-na general Anastasiu, Costache Lupu şi alţii. In culoarea de galben s’a ţinut o intrunire în str. Corneasca 45, la care au vorbit d-nii Gr. Trancu- Iaşi, I. Protopopescu-Pache, C. Ve­­lican, avocat Ioachim, D-tru Popes­­cu-Dichiu şi alţii. O altă întrunire la care au parti­cipat mulţi cetăţeni s’a ţinut în Teiu Doamnei, au vorbit d-nii Gr. Tran­cu-Iaşi, Gh. Vasilescu, Taura farma­cist, Th. Hanea, avocat Velican, Şte­fan Leonescu şi alţii. Aseară s-a ţinut o mare adunare în sala cinematografului «Barcelo­na» la care au cuvântat d-nii Cos­tache Lupu, fost deputat, col. Sa­vian Rădulescu, d-na general Anas­tasiu, Dem. Antihi, Victor Ghersim, Constantin Cornăşeanu, Nae Nico­­lau şi alţii.­­ La întrunirea din şoseaua Groză­veşti au vorbit d-nii avocat Cadios­­chi, Eremia Muntenescu, I. Eftimes­­cu, Al. Tellei şi alţii. * ■ Duminică 2 Martie 1930 deziden­­ţa naţional-ţărănistă de sub condu­cerea d-lui dr. Gheorghian, va ţine două întruniri publice: La ora 10 dimineaţa în sala Negu­­lescu din str. Maica Domnului, Tei, colţ cu str. Lizeanu şi după amiază la ora 3 la Herăstrău. Vor lua cuvântul d-nii colonel Seinescu, Chelner Eugen, Ionescu, Achille Saraga, Gogu Dumitrescu, d-na general Praporgescu, părintele Lahovary şi alţii. La întrunirea Casei de Stat Dem. L Dobrescu, din Pieptănari a parti­dului naţional-ţărănesc care va a­­vea loc astăseară la orele 8 în Sala Cinema Şerban Vodă (Bellu) vor vorbi d-nii C. Anghelescu, Dem. I. Dobrescu, Chiriţă Vasilescu, D. D. Tănăsescu, d-na Ortansa Satmary etc. precum şi toţi candidaţii sect. III Albastru. DISTRIBUIREA CĂRŢILOR DE ALEGATOR Cărţile de alegător ale d nelor şi d-nilor alegători domiciliind în circ. I şi a III de poliţie vor fi dis­tribuite la şcoala de fete Clementa din str. C. A. Rosetti 30, de către d. ajutor de primar d. Virgil Serdaru, dela orele 9 şi jum. la 12 şi dela 4 la 8 seara. La şcoala Visarion nu se vor mai distribui cărţile de alegător. ÎNTRUNIREA din CARTIERUL­­ MĂGURELE—FERENTARI­eri seară s’a ţinut în sala cine­matografului «Barcelona» o mare întrunire cetăţenească în vederea a­­legerilor comunale din sectorul­u­­p Albastru, întrunirea a fost convo­cată de «Blocul cetăţenesc». Au luat cuvântul d-nii Costace Lupu, col. Savian Rădulescu, Iug Sontag, Ardeleanu, Victor Ghera­­sim, Dem. Antohi, pr­ofesor I. Pe­­trescu şi alţii. In urma cuvântărilor ţinute s'a hotărât intensificarea acţiunei de propagandă pe cartiere. In vederea întrunirei ce se va ţi­ne Duminică 2 Martie în sala tea­trului «Tinerimea Română» din bu­levardul Schitul Măgureanu, s’a luat dispoziţia să se formeze echipe pentru menţinerea ordinei, deoarece guvernul cu vădită intenţie a anun­ţat pentru aceiaşi zi şi aceiaşi oră, o întrunire în apropierea sălei în care se va ţine adunarea «Blocului gospodăresc». lî^­ •iii. 'fi Efin­dic pentru invofatori Examenul de definitivat pentru în­văţători, care urma să se ţină la 1 Martie, a fost amânat pentru 1 Aprilie. Ministerul instrucţiunii a decis că la acest examen se pot prezenta şi învăţătoarele care au trei ani de funcţionare la şcoalele rurale, so­cotind aceşti ani după împlinirea vâr­stei de 20 ani. Prin această măsură majoratul pentru învăţătoare a fost fixat — în ceea ce priveşte situaţiunea lor în învăţământ — la 20 de ani în loc de 21 de ani. Examenul de înaintare pe loc la gradul II pentru membrii corpului didactic primar se va ţine cu în­cepere dela 1 Martie 1931. Pentru a fi admişi la acest exa­men candidaţii vor face cereri cu cel puţin un an înainte pentru ca să li să poată face inspecţia specială. Cererile vor fi­­ adresate la direc­toratele regionale­ ministeriale. Can­didaţii vor trebui, să dovedească, că pedepsele ce avut au fost pre­scrise. Examenul fia consta din două probe scrise p­rima orală, fiecare probă fine eliminatorie. Vor fi admişi la înaintare numai acei dintre candidaţi, cari vor ob­ţine la fiecare probă, cel puţin, me­dia 7.50. --------C7-0 Examenele de Limba Română pentru învăţătorii Învăţătorii, institutorii şi profe­sorii (bărbaţi şi femei) de la şcolile particulare, minoritare şi confesio­nale, grădini de copii miei, şcoli pri­mare, gimnazii, licee, şcoli comer­ciale, şcoli normale, de meserii, de ucenici, comunale etc. cari func­ţionează cu sau fără drept de pub­licitate şi nu s’au prezentat sau nu au reuşit la examenele de limba ro­mână, ţinute în sesiunile anterioa­re, se pot prezenta pentru ultima oară la acest examen în anul 1930. Aceste examene se vor ţine în a­­nul 1930, în două sesiuni, una dela 23—26 Aprilie şi alta dela 20—26 August, după cum urmează: Pentru învăţători şi institutori, la sediul directoratelor respective, cu excepţia directoratelor Cluj, unde vor fi două centre de examinare: u­­nul la Cluj, pentru judeţele: Mara­mureş, Satu-Mare, Sălaj, Năsăud, Cluj, Turda, Mureş şi Alba; cel de al doilea la Sibiu pentru judeţele: Sibiu, Hunedoara, Târnava-Mică, Târnava-Mare, Făgăraş, Braşov, O­­d­orheiu, Trei-Scaune, Ciuc. Pentru profesorii de grad secun­dar din directoratele Cluj şi Timi­şoara vor fi două centre de exami­nare: Cluj şi Sibiu. La Cluj se vor prezenta profesorii din judeţele: Iguncu, Sălaj, Satu- Mare, Maramureş, Someş, Năsăud, Cluj, Mureş şi Alba. La Sibiu se vor prezenta profeso­rii din judeţele: Timiş-Torontal, Ca­­raş-Severin, Târnava-Mică Târna­­va-Mare, Sibiu, Făgăraş, Braşov, Trei­ Scaune ,Odorheiu şi Ciuc. La Iaşi se vor prezenta profesorii din directoratele Cernăuţi, Chişi­nău şi Iaşi, iar la Bucureşti cei din directoratele Craiova şi Bucureşti Examenele se vor ţine în limba română conform programului. Examenele la un centru se vor ţine numai dacă se anunţă cel pu­ţin 20 candidaţi, în cazul că se a­­nunţă mai puţini se vor concentra la un loc candidaţii de la 2 sau 3 cei­ particulari Pensionarii C. F. R. Ia I.­mania Delegaţii congresului pensionari­lor C. F. R. în număr de peste 100, sau prezentat din nou d-lui prim ministru Maniu şi i-a înmânat un memoriu prin care cer sporirea pen­siilor, întrucât sunt cei mai­­oropsi­ţi, ei având pensiile cele mai mici dintre toţi pensionarii Statului. Au mai cerut, să li se lase drepturile lor câştig­te aşa cum le-au a­­vut până la 1 Septembrie 1929, adică patru permise gratuite dus şi îna­poiat pe căile ferate pentru ei, soţie şi copii minori şi reducerea de 75 la sută nelimitată, precum şi un mandat de transport cu 70 la sută reducere pentru lemne. D. prim mi­nistru a asigurat, că va studia ches­tia şi toate cererile vor fi satisfă­cute. De la d. prim ministru delegaţia s’a prezentat şi la înalta Regenţă căruia i s’a înmânat memoriul. CONFERINŢE D. prof. dr. Chr. Musceleanu va ţine azi. Vineri, ora 6 p. m., a patra con­ferinţă din ciclul: Energie, Materie şi Radiaţi­uni. Subiectul acestei conferinţe va fi: De la Newton, Huyghens şi Fresnel la Planck, Einstein şi de Broglie. Confe­rinţa va avea loc la Ateneul Roman în sala de jos. Intrarea liberă. * Mâine, Sâmbătă, ora 6 p. m­. va a­­vea loc în aula Academiei de înalte studii comerciale din Piaţa Roma­nă, conferinţa d-lui inginer P. Dul­­fu, care va vorbi în ciclul «Econo­mia ca factor de prog­res», despre colum­icari «Raţionalizarea ca factor de econo­mie». Intrarea liberă. D. profesor dr. Emil Severin, de­canul secţiei industriale de la şcoala politechnică, va ţine o conferinţă în sala cea mare a­ Ateneului Român Duminică 2 Martie, orele 9 seara. Subiectul: «Viaţa, boala şi moar­tea explicate prin fenomene colol­­diale»*­ Intrarea, liberă * D. general Dabija, preşedintele a­­sociaţiei «Cooperarea Forţelor So­ciale» a ţinut la sediul Asociaţiei, în cal­ Victoriei 89, a doua conferin­ţă, tratând despre «Pregătirea mi­litară a României». —­= ------------------------------------------------­ O întrunire a perso­nalului sanitar auxiliar Asociaţia generală a personalului sa­nitar auxiliar titrat, convoacă la se­diul său din str. Cameliei No. 34, Duminică 2 Martie, ora 21/2 d. m., pe toţi membrii săi precum şi pe toţi agenţii sanitari umani şi veterinari, moaşete, funcţionare şi nefuncţionare, surorile dela spitalele Eforiei şi Casei centrale, infirmierele cu şcoală, labo­ranţii dela facultăţi, spitale, etc., infir­mierii dela facultăţi, cari nu sunt mem­bri. La această adunare vor participa şi delegaţi din provincie, precum şi preşe­dinţi de filiale. ------oo£Joo------­ Activarea comerţu­lui nostru cu Spania In urma participării româneşti la expoziţia din Barcelona, interesul cercurilor economice din Spania pentru produsele româneşti se ma­nifestă în mod vizibil. Astfel se sem­nalează din Constanţa că un vapor spaniol cu destinaţia Barcelona a a­­părut într’un port românesc, pentru prima dată de 12 ani încoace. Fap­tul arată că reluarea unor relaţion­ comerciale mai intense este apro­piată. In afară de aceasta, în urma de­­nunţărei contractului cu Standard OU, un grup spaniol e pe cale să închee angajamente importante de produse petrolifere românești, tra­tativele fiind începute în urma pro­pagandei noastre la Barcelona. O nouă plată se deschide a ffel expor­tului nostru. ------0°n°Q Adunarea generală a „Asociaţiei medi­cilor veterinari“ Dii dimineaţă s-a ţinut, în amfi­teatrul facultăţii de medicină din Capitală, adunarea generală anua­lă a «Asociaţiei medicilor veteri­nari». Au participat peste 600 de medici. Adunarea a fost prezidată de d. subsecretar de stat Virgil Po­­târcă. D. VIRGIL POTARCA, subsecre­tar de stat, a arătat situaţia grea în care se află astăzi agricultura noastră. Singurul lucru ce se mai poate exporta astăzi sunt produsele animale. Desigur că la prosperarea situaţiei zootechnice de la noi, cor­pul sanitar veterinar are cea mai mare parte de merit. D. Potârcă a promis apoi cel mai larg concurs corpului medical vete­rinar. Balul soc. de Patronaj Societatea de patronaj, care se o­­cupă de copiii moralmente abando­naţi va da balul său, mâine, Sâm­bătă 1 Martie, la Cercul Militar, sub preşedinta d-lui ministru al justi­ţiei şi a d-nei Iunian. Acest bal va fi, ca în toţi anii, cel mai strălucit din carnaval, şi va a­­vea mai multe atracţii: un jazz, o orchestră pentru tango şi vals, un bar, supeu, loterie şi o surpriză. —a—■—a—a—— ŞTIRI ARTISTICE Interpretarea poemului dramatic tras după celebrul roman al lui Toi­­«Noaptea din târgul vechiu» de I. L. stol. Peretz a fost supusă analizei unui proces literar şi teatral care se va desbate Duminică 2 Martie ora 9 seara la teatrul «Baraşeum». Juriul, acuzarea şi apărarea va fi compus printre alţii de d-nii N. D. Cocea, H. St. Streitmann, dr. L. Ge­­lerter, Camil Petrescu avocat, Mişu Weismann, dr. Taverner, M. H. Ma­xy, Iacob Gropper, Horia Voronca şi J. Sternberg, înscrieri pentru bilete la librăria «Hasefer» str. Eugeniu Carada. Miercuri 5 Martie, va avea loc premiera comedie în trei acte «Cuib de Viespi» a d-lui Alex. Kiriţescu, pe scena Teatrului «Regina Maria». In rolurile principale d-nele Lucia Sturdza-Bulandra, Gina Sandri, Ma­ria Antonova, Elvira Godeanu, Sil­via Dumitrescu, Sofica Ionescu, Li­ana Constantinescu și d-nii Tony Bulandra, Ion Talianu, Marcel Bn­escu, etc.­­*• In fiecare seară la Teatrul Maria Ventura, se joacă cu cassa închisă «Șoarece de Biserică» cu B. Bul­­finski, G. Timică, G. Cazaban, etc., Leny Caler și Maria Mohor. Piesa a fost pusă în scenă de d. V. Enescu, și are ca principali inter­preți pe d-na Lilly Popovici și d. G. Ciprian. * ’ La teatrul Lipscani (sala de sus) se repetă cu asiduitate opereta «UN­ION GARGON» noua premieră a companiei «Mogador». * ’ * Teatrul Regina Maria Miercuri 5 Martie premiera „Cilibel de Viespi“ comedie în 3 acte de Alexandru Kiriţescu cu Lucia Sturdza Bulandra Nelly Sterian Sofica Ionescu Gina Sandri Sylvia Dumitrescu Tony Bulandra Enescu Talianu şi Elvira Goleanu de la Teatrul Naţional. Sucesul formidabil obţinut de i­­lustra artistă, d-na Cécile Sorei, ca şi cererile inzistente ale publicului, au determinat direcţiunea turneului să dea Duminică 2 Martie a. c., două reprezentaţii suplimentare şi anu­me: După amiază la ora 3, matineu cu preţuri reduse, «Sapho», seara la ora 9 ultima reprezentaţie Anna Karenine. Ordinea spectacolelor e următoa­rea: Diseară, Vineri, Le demimondene de Dumas, mâine seară, Poliche de Henry Bataille şi Duminică mati­neu, Sapho, seara Anna Karenine. Biletele la George Degen, lângă Capşa. * Astă seară are loc la Studio pre­miera piesei «Sonate Kreutzer» ex- D. AL. KIRIŢESCU Spectacole Teatre OPERA: ora 8.30: Lohengrin. TEATRUL NATIONAL: ora 8.30: Trandafirii roşii. STUDIO NATIONAL: ora 9: Sona­ta Kreutzer-TEATRUL VENTURA: ora 9: Şoa­rece de biserică. TEATRUL REGINA MARIA: ora 8.45: X. Y. Z. TEATRUL FANTOME: ora 9: Nopţile roşii ale Celtei. TEATRUL LIPSCANI: (sala de sus). Compania Mogador: Obliga­­do. TEATRUL LYRIC: ora 9: Le Demi- Monde. Cinematografe BULEVARD PALACE: Scaramuch­o cu Ramon Novarro. ELITE: Annemarie si revista Hai d’a dura. B ORSO: «Le Fuse­sion» cu Francesca Bertini. LUX: Printesa Maria. CAPITOL: Fata din America cu Aris Ondra şi Viaţa unui oraş. SELECT: Femeia din Moscova (film sonor) cu Polla Negri. Com­­plectare: Tita Ruffo cântă Băr­bierul din Sevilla. Femina: Pasiunea cea mare. TRIANON: Cântăreţul de Jazz (sonor). REGAL: Nopţi furtunoase (femeia dis­putată) cu Norma Talmadge Lipscani: Simfonia dragostei. MARNA: Iosephita și o comedie. IN NOAPTEA DE 28 FEBRUARIE C. Chibăescu (I. Bărdeanu), Calea Victoriei 61. Tel. 304/16; Al. Alifanti, Calea Griviţei 217; G. Berbier, Calea Moşilor 164. Tel. 316/07; Gh. Velescu, Calea Şorban Vodă 21. Tel. 301/75; N. Caranica (Emil Belcot), B-dul Ferdi­nand 59; Dr. Gh. Sima, B-dul I. O. Brâ­­tianu 26, Tel. 214/94; Ştefan M Anto­­nescu, Şos. Ştefan cel Mare 125. Telef. 214/06; Farm. Academiei (A. Beilich & Co.) Strada Academiei 2. Tel. 861/50; D. Brenţă, Str. Câmpineanu 9; M. Bel­­nich, Str. Nerva Traian 98. Tel. 369/91; Mihail Sceopol, Str. N-lae Bălcescu 14­

Next