Cuventul, martie 1930 (Anul 6, nr. 1745-1775)
1930-03-01 / nr. 1745
2 .u&sta&Mai#: i'v*■ OCLiKM Cea mai mare catastrofă aviatică. Propaganda mamelor pentru desarmare. Model viu la o școală belle-arte. Principesa Ileana expune sculpturi. O școală de detective. Curs de cismărie la Universitate* Ciudate obiceiuri asiatice. Un tramvai se răstoarnă la Londra. — Exerciţii de tir cu filme ca ţintă. Şcoală pentru îngrijirea câinilor. Umorul oglinzilor diformate. Ligii No. 9 au pagini 8 LEI IMOBILE în calitate superioară executarea modernă SI PRETURI convenabile putefi procurata .1. Targu-Mureş Persoanele de Încredere condiţiuni de plată favorabile! Marele asortiment în plans ţi pianine! MINISTERUL JUSTITIEI DIRECŢIUNEA JUDICIARA I. Iosef F. Colpi născut la 24 Iulie 1987 In comuna Galati judeţul Covurlui, domiciliat în Bucureşti şoseaua Ştefan cel Mare No. 18, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să adauge la numele său patroniune de Golpi pe acela de Danielescu, spre a se numi Iosef Colpi- Danielescu. Ministerul publică aceasta, conform articolului 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut cu alineatul II a zisului articol. Măsuri în favoarea exportului de vin Din partea Consulului General al României la Stockholm, d. Const. Karaja, s-a primit la Ministerul de Industrie şi Comerţ un documentat studiu asupra posibilităţii de export a vinurilor româneşti pe piaţa suedeză. Ministerul a dispus studierea amănunţită a raportului. Din cifrele furnizate reese că astăzi consumaţiunea vinului în Suedia este în creştere. Vinul se importă în întregime din străinătate, condiţiunile geografice de acolo neîngăduind o producţiune naţională. Se consumă anual aproape 57 mii Hl. Până astăzi, noi nu am profitat de această piaţă de desfacere decât într-o măsură foarte mică şi numai prin intermediul pieţei germane. Politica recent inaugurată a convenţiunilor comerciale este în măsură să îndrepte răul din trecut. Raportul propune să căutăm reducerea taxelor de import în Suedia la anumite calităţi de vinuri pe care le producem. Alegerea calităţilor de vin se poate face în aşa fel ca să ne asigurăm o poziţiune neameninţată de celelalte ţări producătoare de vinuri. Consolidarea reducerii cerute, prin o convenţiune comericală va garanta stabilitatea şi siguranţa indispensabilă producţiunei şi comerţului nostru de vinuri. Ştirea aceasta va fi primită desigur cu interes de viticultorii noştri. —o— Incidente sângeroase cu ocazia alegerilor municipale în Spania MADRID 27 (Danub). -- In toate oraşele mari din Spania s’au produs ori cu ocazia alegerilor municipale incidente şi încăerări. La Dico, poliţia a fost nevoită să tragă în mulţime mai multe focuri de armă. Sunt mai mulţi răniți și nu mort. englezii nu joacă turca, ci golf şi altele, la cari au mai adăugat şi ceva sporturi desgropate din antichitate, precum: disc, lance, etc.). Şi astfel noi ne-am trezit cu o mulţime de jocuri şi sporturi necunoscute la noi, precum şi cu însăşi Cuvântul de sport. Şi de aceea li se pare multora că la noi sport se face numai de când a apărut footballul, şi că până la acea fericită importaţie, tinerii noştri, ori se prăpădiau cu nasul în cărţi, ori tăiau frunză câinilor, neavând a face cu timpul liber. Dar Englezii desgropând exerciţiile atleţilor greci, s’a găsit un francez — baronul Pierre de Coubertin — care a desgropat şi întrecerile atletice ale vechilor greci(întreceri cari, după numele celor vechi, se chiamă «Jocuri Olimpice» şi au loc, începând de la 1896, din 4 in 4 ani, în ţări diferite. Şi cu aceasta au renăscut şi câmpurile de exerciţiu şi de întrecere, după modelul celor greceşti. Şi astfel avem azi, «câmpul de sport» — sau «arenă sportivă», sau «stadionul» — construit însă numai pentru anumite sporturi şi jocuri sportive. Şi tocmai din pricina renaşterii întrecerilor şi a câmpurilor sportive, după modelul grecesc, aceste sporturi de stadion — sau, cu alt cuvânt «atletismul», — ocupă locul de frunte în mişcarea sportivă a tineretului. Şi din această pricină, pentru cei neavertizaţi, atletismul ar fi sinonim cu sportul în genere, şi deci că, cine n’ar coborî în stadion, n’ar face sport. Ceea ce nu e just. Totuși trebue să spunem că atletismul e cel mai răspândit sport azi, fiind, de altfel, mai la îndemâna oricui, necerând mulți bani pentru a-l practica, așa cum ar fi, de pildă, cazul călăriei, automobilismului, etc. Atletismul — sau sportul de stadion — cuprinde: cursele (viteză, fond, obstacole), aruncările (disc, lance, ciocan), săriturile (lungime, înălţime, prăjina, etc.). In stadion, însă, se mai practică şi «jocurile mari» — sau atletice, sau sportive, — precum: football, rugby, basketball, oină, etc., cari nu au fost împrumutate de la greci. Dealtfel, nici atletismul propriu zis, nu cuprinde numai exerciţii greceşti, fără să mai vorbim că însăşi practica vechilor exerciţii e cu mult perfecţionată. Dar, în afară de atletism şi jocuri atletice, mai sunt şi alte sporturi fără să mai pomenim de ţurea, oină, etc., şi dintre cari veţi recunoaşte câteva ce s’au practicat şi la noi, în toate timpurile (astfel: călăria, înnoi). Putem cita: Sporturi de apă: înnot, plonje, carnotaj (vâslit), conducere de bărci cu pânze sau cu motor, etc. Sportul de iarnă: ski, bobsleigh, patinaj, săniuţă, etc. Apoi: călăria, automobilismul, aviaţia, bicicleta, motociclismul, turismul, vânătoarea, scrima, boxul lupta, tirul, tennisul, etc., etc. Aşadar, cine practică de plăcere şi ca recreaţiune, unul din aceste sporturi, sau oricare altul — fie chiar şi născocit de el, — se chiamă că face sport. Altfel, dacă cineva îşi face din acestea o meserie, — mărturisită, sau nu! — nu mai face sport, ci îşi face meseria, ca orişicare alt cetăţean, întru câştigarea pâinii celei de toate zilele. Astfel, un barcagiu, un şofer, un maestru de scrimă, un pilot de avion, etc., etc., nu face sport — în lucrul respectiv — ci îşi fac meseria. Jockeul, la cursele de cai, de asemeni, nu face sport (nici calul, şi cu atât mai puţin stăpânul grajdului !). Sunt şi alergători, săritori, boxeuri, tennismeni, jucători de football, etc., cari se produc pentru plată. Aceştia îşi fac o meserie, dar fiindcă nu corespunde cu meseriile obişnuite, se spune că fac «sport profesional», iar ei sunt «profesionişti» (ce mi-e Rada-Baba, ce mi-e Baba- Rada !?). Iar cei cari fac sport numai de plăcere, se numesc sporimeni, sportivi, etc., «amatori». Profesioniştii în sport ne sunt foarte simpatici, dar pentru cele ce aşteptam noi de la sport, ei rămân în afară de preocupaţiunile nostre. Profesioniştii se specializează într’un singur sport. Aceasta o fac, de multe ori, şi amatorii, mai ales în vederea concursurilor sportive. De aci rezultă, pentru sport, două chipuri de a-l practica: — unul higienic şi educativ, — atât din punct de vedere fizic, cât şi sufletesc, — în sensul că se face mişcare pentru folosul fiziologic şi a mulţumirii sufleteşti; — altul atletic, în sensul că se caută maximum de rezultat fizic, în vederea întrecerilor. (Şi pentru aceasta de multe ori se sacrifică şi folosul fiziologic şi chiar şi mulţumirea sufletească). Trebue să recunoaştem că, mai în toată lumea, sporturile — şi în special atletismul — se practică mai ales în chip atletic, ceea ce considerând că «recordurile» sunt dinainte rezervate numai celor deosebit înzestraţi de la natură înseamnă o oarecare primejdie — dacă nu chiar mare — pentru majoritatea tinerilor ce fac sport. Este drept că întrecerile sunt cel mai sigur mijloc de propagandă a practicării sporturilor. Numai cât, întrecerile de azi — pe baza de recorduri măsurate în metri sau secunde — conduc la practica atletică, iar nu higienică şi educativă, a sporturilor. Ceea ce, avem credinţa că ar fi un mare neajuns, în special la sporturile cari pun în joc, mai ales plămânii şi inima. Poate că întreceri în supleţă, adresă, stil şi frumuseţe a corpului, ar fi mai folositoare, fiind tot aşa de stimulatoare, dar cu mai puţine riscuri. In sfârşit, noi nu putem epuiza aci subiectul, ci ne mulţumim să dăm — după cum am promis — doar datele strict necesare, pentru a înlesni oricui înţelegerea problemei, şi mai ales pentru a da tuturor putinţa să aprecieze cele înfăptuite la noi, precum şi cele ce se pun la cale. Pentru aceasta reamintim, rezumând cele ce am spus mai sus, că: 1) Sport face oricine care face mişcare de plăcere şi ca recreaţie, indiferent dacă mişcarea respectivă este sau nu, trecută pe listele deja existente. Esenţialul este — repet — să facă mişcare de plăcere şi cu recreaţiune, şi să-i profite din punct de vedere fizic — (stare bună sau chiar «recorduri») — şi moral — (mulţumirea sufletească). 2) Clubul de sport — în chipul în care se întâlneşte la cei ce l-au creat întâi, adică la englezi—e cea mai sigură garanţie şi înlesnire a sportului, ca să dea maximum de profit fizic şi moral. 3) întrecerile sportive sunt un mijloc sigur şi eficace de propagandă a practicării sporturilor, dar trebuesc transformate astfel încât să conducă mai mult spre practica higienică şi educativă a sporturilor, decât spre cea atletică. In acelaş timp, din cele de mai sus, se mai poate vedea — amintindu-ne şi de cele spuse deja în partea II (Educaţia fizică) publicată mai înainte — că sportul nu îndeplineşte singur cerinţei fizice. Dar pentru a răspunde, cu adevărat nevoilor educaţiei fizice, sportul trebue practicat în chip higienic şi educativ — (folos fiziologic) — şi în club — (folos fizic şi total), — adăugându-se la toate acestea, mişcarea ştiinţifică — (gimnastică suedeză) — de care am vorbit altădată. Dar astfel am ajuns din nou la ceea ce spuneam în partea II, ce trebue înţeles prin educaţie fizică. Adică: — mişcarea ştiinţifică (gimnastică suedeză); — mişcarea sintetică, personală (jocuri, sporturi) şi totul în condiţiuni perfecte de higienă fizică şi (asigurate prin şcoală sau club). Cu alte cuvinte, înţelegem încă odată că sportul nu e decât un element — foarte interesant, e diaplc dar numai un element! — al educaţiei fizice. Geneva, Februar 1930. Petre Laser C. Săritârolirea preşedintelui Masarijk la Bucureşti SOLEMNITATEA ORGANIZATA DE INSTITUTUL SOCIAL ROMAN Institutul Social Român organizează pentru Vineri 7 Martie, ora 5 d. a. precis, la Fundaţia Universitară Carol I o şedinţă solemnă pentru sărbătorirea d-lui T. G. Masaryk, preşedintele Republicei Cehoslovace cu ocazia aniversării de 80 ani. Programul serbării a fost astfel alcătuit: 1) Cuvântarea reprezentantului guvernului, d. G. G. Mironescu, ministru de externe. . 2) Preşedintele Masaryk şi România în timpul războiului, cuvântare rostită de d. ministru Voicu Niţescu, I. G. Duca, Octavian Goga, dr. N. Lupu, foşti miniştri şi G. Taşcă, rectorul Academiei de înalte studii comerciale şi industriale. 3) Personalitatea şi opera preşedintelui Masaryk, conferinţă rostită de d. D. Gusti, preşedintele Institutului Social Român. Cuvântările vor fi transmise și prin radio. Sărbătorirea d-lui Si Masaryk la Praga Săptămâna viitoare încep la Praga festivităţile pentru sărbătorirea aniversării d-lui Masaryk, preşedintele republicei, care împlineşte 80 de ani. Din partea guvernului român, va lua parte la festivităţi d. I. Răducanu, ministrul muncii, care va părăsi țara Duminică dimineaţa. ------OGXXXCO----- - ------ Şcoala de ştiinte administrativa CE CUPRINDE PROIECTUL DE LEGE DE FUNCŢIONARE Se ştie că s’a depus pe birourile corpurilor legiuitoare un proiect de lege, din iniţiativă parlamentară, pentru organizarea şcoalei de ştiinţe administrative. Proiectul a fost însuşit şi de d. N. Costăchescu, ministrul instrucţiunii. Proiectul specifică în mod categoric că diplomaţii şcoalei de ştiinţe administrative vor fi preferaţi numai în categoria funcţionarilor din care fac parte şi fără a se lovi în dispoziţiunile statutului funcţionarilor publici. Proiectul nu dă preferinţe absolvenţilor acestei şcoli, faţă de titraţii universitari, în ceea ce priveşte numirea şi înaintarea în funcţiunile publice. «CUVÂNTUL»* Campania electorală pentru alegerile comunale Eri s’a ţinut la d. col. Savian Bădulescu o consfătuire a tuturor candidaţilor de pe lista Blocului Cetăţenesc. De comun acord s’a fixat seria întrunirilor ce urmează să se ţină, în sectorul III albastru. * Duminică 2 Martie se ţine o mare întrunire cetăţenească în sala «Tinerimea Română» din B-dul Schitu Măgureanu. Vor lua cuvântul d-nele Alexandrina Cantacuzino, dr. N. Lupu, Gr. Trancu-Iaşi, col. Savian Rădulescu, Al. Ardeleanu, d-na general Anastasiu, Costache Lupu şi alţii. In culoarea de galben s’a ţinut o intrunire în str. Corneasca 45, la care au vorbit d-nii Gr. Trancu- Iaşi, I. Protopopescu-Pache, C. Velican, avocat Ioachim, D-tru Popescu-Dichiu şi alţii. O altă întrunire la care au participat mulţi cetăţeni s’a ţinut în Teiu Doamnei, au vorbit d-nii Gr. Trancu-Iaşi, Gh. Vasilescu, Taura farmacist, Th. Hanea, avocat Velican, Ştefan Leonescu şi alţii. Aseară s-a ţinut o mare adunare în sala cinematografului «Barcelona» la care au cuvântat d-nii Costache Lupu, fost deputat, col. Savian Rădulescu, d-na general Anastasiu, Dem. Antihi, Victor Ghersim, Constantin Cornăşeanu, Nae Nicolau şi alţii. La întrunirea din şoseaua Grozăveşti au vorbit d-nii avocat Cadioschi, Eremia Muntenescu, I. Eftimescu, Al. Tellei şi alţii. * ■ Duminică 2 Martie 1930 dezidenţa naţional-ţărănistă de sub conducerea d-lui dr. Gheorghian, va ţine două întruniri publice: La ora 10 dimineaţa în sala Negulescu din str. Maica Domnului, Tei, colţ cu str. Lizeanu şi după amiază la ora 3 la Herăstrău. Vor lua cuvântul d-nii colonel Seinescu, Chelner Eugen, Ionescu, Achille Saraga, Gogu Dumitrescu, d-na general Praporgescu, părintele Lahovary şi alţii. La întrunirea Casei de Stat Dem. L Dobrescu, din Pieptănari a partidului naţional-ţărănesc care va avea loc astăseară la orele 8 în Sala Cinema Şerban Vodă (Bellu) vor vorbi d-nii C. Anghelescu, Dem. I. Dobrescu, Chiriţă Vasilescu, D. D. Tănăsescu, d-na Ortansa Satmary etc. precum şi toţi candidaţii sect. III Albastru. DISTRIBUIREA CĂRŢILOR DE ALEGATOR Cărţile de alegător ale d nelor şi d-nilor alegători domiciliind în circ. I şi a III de poliţie vor fi distribuite la şcoala de fete Clementa din str. C. A. Rosetti 30, de către d. ajutor de primar d. Virgil Serdaru, dela orele 9 şi jum. la 12 şi dela 4 la 8 seara. La şcoala Visarion nu se vor mai distribui cărţile de alegător. ÎNTRUNIREA din CARTIERUL MĂGURELE—FERENTARIeri seară s’a ţinut în sala cinematografului «Barcelona» o mare întrunire cetăţenească în vederea alegerilor comunale din sectorulup Albastru, întrunirea a fost convocată de «Blocul cetăţenesc». Au luat cuvântul d-nii Costace Lupu, col. Savian Rădulescu, Iug Sontag, Ardeleanu, Victor Gherasim, Dem. Antohi, profesor I. Petrescu şi alţii. In urma cuvântărilor ţinute s'a hotărât intensificarea acţiunei de propagandă pe cartiere. In vederea întrunirei ce se va ţine Duminică 2 Martie în sala teatrului «Tinerimea Română» din bulevardul Schitul Măgureanu, s’a luat dispoziţia să se formeze echipe pentru menţinerea ordinei, deoarece guvernul cu vădită intenţie a anunţat pentru aceiaşi zi şi aceiaşi oră, o întrunire în apropierea sălei în care se va ţine adunarea «Blocului gospodăresc». lî^ •iii. 'fi Efindic pentru invofatori Examenul de definitivat pentru învăţători, care urma să se ţină la 1 Martie, a fost amânat pentru 1 Aprilie. Ministerul instrucţiunii a decis că la acest examen se pot prezenta şi învăţătoarele care au trei ani de funcţionare la şcoalele rurale, socotind aceşti ani după împlinirea vârstei de 20 ani. Prin această măsură majoratul pentru învăţătoare a fost fixat — în ceea ce priveşte situaţiunea lor în învăţământ — la 20 de ani în loc de 21 de ani. Examenul de înaintare pe loc la gradul II pentru membrii corpului didactic primar se va ţine cu începere dela 1 Martie 1931. Pentru a fi admişi la acest examen candidaţii vor face cereri cu cel puţin un an înainte pentru ca să li să poată face inspecţia specială. Cererile vor fi adresate la directoratele regionale ministeriale. Candidaţii vor trebui, să dovedească, că pedepsele ce avut au fost prescrise. Examenul fia consta din două probe scrise prima orală, fiecare probă fine eliminatorie. Vor fi admişi la înaintare numai acei dintre candidaţi, cari vor obţine la fiecare probă, cel puţin, media 7.50. --------C7-0 Examenele de Limba Română pentru învăţătorii Învăţătorii, institutorii şi profesorii (bărbaţi şi femei) de la şcolile particulare, minoritare şi confesionale, grădini de copii miei, şcoli primare, gimnazii, licee, şcoli comerciale, şcoli normale, de meserii, de ucenici, comunale etc. cari funcţionează cu sau fără drept de publicitate şi nu s’au prezentat sau nu au reuşit la examenele de limba română, ţinute în sesiunile anterioare, se pot prezenta pentru ultima oară la acest examen în anul 1930. Aceste examene se vor ţine în anul 1930, în două sesiuni, una dela 23—26 Aprilie şi alta dela 20—26 August, după cum urmează: Pentru învăţători şi institutori, la sediul directoratelor respective, cu excepţia directoratelor Cluj, unde vor fi două centre de examinare: unul la Cluj, pentru judeţele: Maramureş, Satu-Mare, Sălaj, Năsăud, Cluj, Turda, Mureş şi Alba; cel de al doilea la Sibiu pentru judeţele: Sibiu, Hunedoara, Târnava-Mică, Târnava-Mare, Făgăraş, Braşov, Odorheiu, Trei-Scaune, Ciuc. Pentru profesorii de grad secundar din directoratele Cluj şi Timişoara vor fi două centre de examinare: Cluj şi Sibiu. La Cluj se vor prezenta profesorii din judeţele: Iguncu, Sălaj, Satu- Mare, Maramureş, Someş, Năsăud, Cluj, Mureş şi Alba. La Sibiu se vor prezenta profesorii din judeţele: Timiş-Torontal, Caraş-Severin, Târnava-Mică Târnava-Mare, Sibiu, Făgăraş, Braşov, Trei Scaune ,Odorheiu şi Ciuc. La Iaşi se vor prezenta profesorii din directoratele Cernăuţi, Chişinău şi Iaşi, iar la Bucureşti cei din directoratele Craiova şi Bucureşti Examenele se vor ţine în limba română conform programului. Examenele la un centru se vor ţine numai dacă se anunţă cel puţin 20 candidaţi, în cazul că se anunţă mai puţini se vor concentra la un loc candidaţii de la 2 sau 3 cei particulari Pensionarii C. F. R. Ia I.mania Delegaţii congresului pensionarilor C. F. R. în număr de peste 100, sau prezentat din nou d-lui prim ministru Maniu şi i-a înmânat un memoriu prin care cer sporirea pensiilor, întrucât sunt cei maioropsiţi, ei având pensiile cele mai mici dintre toţi pensionarii Statului. Au mai cerut, să li se lase drepturile lor câştigte aşa cum le-au avut până la 1 Septembrie 1929, adică patru permise gratuite dus şi înapoiat pe căile ferate pentru ei, soţie şi copii minori şi reducerea de 75 la sută nelimitată, precum şi un mandat de transport cu 70 la sută reducere pentru lemne. D. prim ministru a asigurat, că va studia chestia şi toate cererile vor fi satisfăcute. De la d. prim ministru delegaţia s’a prezentat şi la înalta Regenţă căruia i s’a înmânat memoriul. CONFERINŢE D. prof. dr. Chr. Musceleanu va ţine azi. Vineri, ora 6 p. m., a patra conferinţă din ciclul: Energie, Materie şi Radiaţiuni. Subiectul acestei conferinţe va fi: De la Newton, Huyghens şi Fresnel la Planck, Einstein şi de Broglie. Conferinţa va avea loc la Ateneul Roman în sala de jos. Intrarea liberă. * Mâine, Sâmbătă, ora 6 p. m. va avea loc în aula Academiei de înalte studii comerciale din Piaţa Romană, conferinţa d-lui inginer P. Dulfu, care va vorbi în ciclul «Economia ca factor de progres», despre columicari «Raţionalizarea ca factor de economie». Intrarea liberă. D. profesor dr. Emil Severin, decanul secţiei industriale de la şcoala politechnică, va ţine o conferinţă în sala cea mare a Ateneului Român Duminică 2 Martie, orele 9 seara. Subiectul: «Viaţa, boala şi moartea explicate prin fenomene cololdiale»* Intrarea, liberă * D. general Dabija, preşedintele asociaţiei «Cooperarea Forţelor Sociale» a ţinut la sediul Asociaţiei, în cal Victoriei 89, a doua conferinţă, tratând despre «Pregătirea militară a României». —= ------------------------------------------------ O întrunire a personalului sanitar auxiliar Asociaţia generală a personalului sanitar auxiliar titrat, convoacă la sediul său din str. Cameliei No. 34, Duminică 2 Martie, ora 21/2 d. m., pe toţi membrii săi precum şi pe toţi agenţii sanitari umani şi veterinari, moaşete, funcţionare şi nefuncţionare, surorile dela spitalele Eforiei şi Casei centrale, infirmierele cu şcoală, laboranţii dela facultăţi, spitale, etc., infirmierii dela facultăţi, cari nu sunt membri. La această adunare vor participa şi delegaţi din provincie, precum şi preşedinţi de filiale. ------oo£Joo------ Activarea comerţului nostru cu Spania In urma participării româneşti la expoziţia din Barcelona, interesul cercurilor economice din Spania pentru produsele româneşti se manifestă în mod vizibil. Astfel se semnalează din Constanţa că un vapor spaniol cu destinaţia Barcelona a apărut într’un port românesc, pentru prima dată de 12 ani încoace. Faptul arată că reluarea unor relaţion comerciale mai intense este apropiată. In afară de aceasta, în urma denunţărei contractului cu Standard OU, un grup spaniol e pe cale să închee angajamente importante de produse petrolifere românești, tratativele fiind începute în urma propagandei noastre la Barcelona. O nouă plată se deschide a ffel exportului nostru. ------0°n°Q Adunarea generală a „Asociaţiei medicilor veterinari“ Dii dimineaţă s-a ţinut, în amfiteatrul facultăţii de medicină din Capitală, adunarea generală anuală a «Asociaţiei medicilor veterinari». Au participat peste 600 de medici. Adunarea a fost prezidată de d. subsecretar de stat Virgil Potârcă. D. VIRGIL POTARCA, subsecretar de stat, a arătat situaţia grea în care se află astăzi agricultura noastră. Singurul lucru ce se mai poate exporta astăzi sunt produsele animale. Desigur că la prosperarea situaţiei zootechnice de la noi, corpul sanitar veterinar are cea mai mare parte de merit. D. Potârcă a promis apoi cel mai larg concurs corpului medical veterinar. Balul soc. de Patronaj Societatea de patronaj, care se ocupă de copiii moralmente abandonaţi va da balul său, mâine, Sâmbătă 1 Martie, la Cercul Militar, sub preşedinta d-lui ministru al justiţiei şi a d-nei Iunian. Acest bal va fi, ca în toţi anii, cel mai strălucit din carnaval, şi va avea mai multe atracţii: un jazz, o orchestră pentru tango şi vals, un bar, supeu, loterie şi o surpriză. —a—■—a—a—— ŞTIRI ARTISTICE Interpretarea poemului dramatic tras după celebrul roman al lui Toi«Noaptea din târgul vechiu» de I. L. stol. Peretz a fost supusă analizei unui proces literar şi teatral care se va desbate Duminică 2 Martie ora 9 seara la teatrul «Baraşeum». Juriul, acuzarea şi apărarea va fi compus printre alţii de d-nii N. D. Cocea, H. St. Streitmann, dr. L. Gelerter, Camil Petrescu avocat, Mişu Weismann, dr. Taverner, M. H. Maxy, Iacob Gropper, Horia Voronca şi J. Sternberg, înscrieri pentru bilete la librăria «Hasefer» str. Eugeniu Carada. Miercuri 5 Martie, va avea loc premiera comedie în trei acte «Cuib de Viespi» a d-lui Alex. Kiriţescu, pe scena Teatrului «Regina Maria». In rolurile principale d-nele Lucia Sturdza-Bulandra, Gina Sandri, Maria Antonova, Elvira Godeanu, Silvia Dumitrescu, Sofica Ionescu, Liana Constantinescu și d-nii Tony Bulandra, Ion Talianu, Marcel Bnescu, etc.*• In fiecare seară la Teatrul Maria Ventura, se joacă cu cassa închisă «Șoarece de Biserică» cu B. Bulfinski, G. Timică, G. Cazaban, etc., Leny Caler și Maria Mohor. Piesa a fost pusă în scenă de d. V. Enescu, și are ca principali interpreți pe d-na Lilly Popovici și d. G. Ciprian. * ’ La teatrul Lipscani (sala de sus) se repetă cu asiduitate opereta «UNION GARGON» noua premieră a companiei «Mogador». * ’ * Teatrul Regina Maria Miercuri 5 Martie premiera „Cilibel de Viespi“ comedie în 3 acte de Alexandru Kiriţescu cu Lucia Sturdza Bulandra Nelly Sterian Sofica Ionescu Gina Sandri Sylvia Dumitrescu Tony Bulandra Enescu Talianu şi Elvira Goleanu de la Teatrul Naţional. Sucesul formidabil obţinut de ilustra artistă, d-na Cécile Sorei, ca şi cererile inzistente ale publicului, au determinat direcţiunea turneului să dea Duminică 2 Martie a. c., două reprezentaţii suplimentare şi anume: După amiază la ora 3, matineu cu preţuri reduse, «Sapho», seara la ora 9 ultima reprezentaţie Anna Karenine. Ordinea spectacolelor e următoarea: Diseară, Vineri, Le demimondene de Dumas, mâine seară, Poliche de Henry Bataille şi Duminică matineu, Sapho, seara Anna Karenine. Biletele la George Degen, lângă Capşa. * Astă seară are loc la Studio premiera piesei «Sonate Kreutzer» ex- D. AL. KIRIŢESCU Spectacole Teatre OPERA: ora 8.30: Lohengrin. TEATRUL NATIONAL: ora 8.30: Trandafirii roşii. STUDIO NATIONAL: ora 9: Sonata Kreutzer-TEATRUL VENTURA: ora 9: Şoarece de biserică. TEATRUL REGINA MARIA: ora 8.45: X. Y. Z. TEATRUL FANTOME: ora 9: Nopţile roşii ale Celtei. TEATRUL LIPSCANI: (sala de sus). Compania Mogador: Obligado. TEATRUL LYRIC: ora 9: Le Demi- Monde. Cinematografe BULEVARD PALACE: Scaramucho cu Ramon Novarro. ELITE: Annemarie si revista Hai d’a dura. B ORSO: «Le Fusesion» cu Francesca Bertini. LUX: Printesa Maria. CAPITOL: Fata din America cu Aris Ondra şi Viaţa unui oraş. SELECT: Femeia din Moscova (film sonor) cu Polla Negri. Complectare: Tita Ruffo cântă Bărbierul din Sevilla. Femina: Pasiunea cea mare. TRIANON: Cântăreţul de Jazz (sonor). REGAL: Nopţi furtunoase (femeia disputată) cu Norma Talmadge Lipscani: Simfonia dragostei. MARNA: Iosephita și o comedie. IN NOAPTEA DE 28 FEBRUARIE C. Chibăescu (I. Bărdeanu), Calea Victoriei 61. Tel. 304/16; Al. Alifanti, Calea Griviţei 217; G. Berbier, Calea Moşilor 164. Tel. 316/07; Gh. Velescu, Calea Şorban Vodă 21. Tel. 301/75; N. Caranica (Emil Belcot), B-dul Ferdinand 59; Dr. Gh. Sima, B-dul I. O. Brâtianu 26, Tel. 214/94; Ştefan M Antonescu, Şos. Ştefan cel Mare 125. Telef. 214/06; Farm. Academiei (A. Beilich & Co.) Strada Academiei 2. Tel. 861/50; D. Brenţă, Str. Câmpineanu 9; M. Belnich, Str. Nerva Traian 98. Tel. 369/91; Mihail Sceopol, Str. N-lae Bălcescu 14