Cuventul, mai 1930 (Anul 6, nr. 1804-1833)
1930-05-01 / nr. 1804
MOBILE în calitate superioară executarea modernă ŞI PREŢURI CONVENABILE putin procura la S. C. T Târgu-Mureş Persoanele de încredere condiţi ani de plată favorabile! Marele asortiment In planaţi pianinei ROMANIA LA Expoziţia Internaţională de Higiena din Dresda (Germania) MAIU - OCTOMBRIE 1990 Sfătui român participant Primul Ministru în Comitetul de Onoare In mijlocul lunei Mai a. c., va avea loc la Dresda (Germania) deschiderea celei mai mari expoziţii de Higiena Internaţională, la care până în prezent şi-au anunţat participarea peste 40 de State, printre care şi România şi datorită intervenţiunilor înalte ale Representantului nostru Diplomatic Consulul General T. Dumitrescu, Direcţiunea Expoziţiei a primit cu atenţiune persoana d-lui IULIU MANIU Prim Preşedinte al Consiliului de Miniştrii, în Comitetul de Onoare, Construcţia departamentelor rezervate Statele participante se găseşte în plină activitate şi s-a început cu aranjarea muzeelor. Expoziţia internaţională de higiena, va cuprinde importantele probleme, ca: Departamentul Ştiinţific. Omul; ereditatea şi higiena raselor; femeia ca soţie şi mamă; ştiinţa alimentaţiunei; sănătatea şi boala; educaţiunea higieniei publice; grijile generale corporale; copilul; exerciţii fizice; higiena muncii şi a meşteşugului; viaţa mintală şi higiena psihică; alimente; vestminte; locuinţe; lupta contra microbilor şi dezinfectarea; expoziţie specială Spitalul; expoziţiunea corporaţiunilor cu anexele; a) organele de asigurare, b) societăţi şi asociaţiuni. Departamentul Internaţional. Departamentul industrial, cu anexele sale: grijile corporale; exerciţii fizice; higiena lucrului; alimente; vestminte; aşezăminte şi alte chestiuni de higiena interesante. Expoziţiunea se va deschide oficial pe la mijlocul lunei Mai şi vadura până la Octombrie a. c. Statul Român luând parte, o comisiune sub observaţiile d-lui PROFESOR MEZINCESCU, va instala pavilionul Român. Persoanele care doresc vizitarea acestei expoziţii de o mare însemnătate, are reducere pe Căile ferate şi avizelor necesare. Se prevede un succes extraordinar în arta higienei medicale la care şi-au anunţat participarea toatesomităţile lumei întregi. Explicaţiuni detailate se pot obţine dela MINISTERUL SĂNĂTĂŢII ŞI DIRECT DELA CONSULATUL ROMAN DIN DRESDA. E3i 31 S vreţi sa rai i însuraţi ( 1 Atunci soriţi fetelor dintre- 1 5 da! Intr’adevăr, acolo a sosit In deunăzi un transport de 1 1 1 1 B B B B B B B B B 1000 viitori gineri Amănunte găsiţi în care a apărut azi şi care mai cuprinde 60 de clişee despre : ^ Sfâşietoarea catastrofa din Costeşti. — Oprirea uimi tren ■ în plin mers.— Vești din noua planetă 'transneptun. — Ulti- | mele matchuri de football. | Un exemplar: 8 Lei | Zugrăveli şi Vopsitorii execut conştiincios convenabil STR. POMUL VERDE 25 la marele simpatie, mai mult nu se poate cere. 3) «Criticul eclectic» Vă propun următoarea definiţie a criticului: cineva care ştie să înţeleagă incompatibilităţile dintre lucruri. Şi nu insist. Prefer să continuaţi singuri justificarea acestei definiţii. Ar trebui poate să adaug un comentariu, dar pe deoparte termenii ei mi se par destul de clari, iar pe de altă parte paragraful acesta nu are a se ocupa de critici în genere, ci numai de specia «criticului eclectic». Se numeşte astfel un comentator literar, care e capabil să guste în aceeaşi măsură, opere de artă perfect deosebite şi ca sens, şi ca manieră. El poate îmbrăţişa cu un egal entuziasm şcoli, tendinţe, psichologii şi moralităţi perfect contrarii. Dealtminteri noţiunea de contrazicere îi este străină. El nu percepe incompatibilul. Raportându mă la definiţia mea primă, voiu spune că «eclectismul» este necritic. Se poate spune în apărarea «criticului eclectic» (şi se şi spune), că el se situează — în comentarea unei cărţi—nu din punctul său de vedere, ci din punctul de vedere al cărţii. Şi că deci, dacă el e în stare să preţuească o infinită diversitate de opere, e pentru motivul că ştie să aibe o infinită diversitate de moduri de înţelegere. Gustul lui variat ar dovedi numai supleţe şi putinţă de adaptare. Argumentul acesta însă nesocoteşte însăşi funcţia intelectuală a criticii. Evident o carte poate să fie şi trebue să fie situată în ambianţa ei sufletească, pusă în legătură cu punctele ei de plecare, cu criteriile şi tendinţele ei. Dar a te limita la această cercetare este a umbla pe un drum care nu duce nicăeri. Şi după cum o linie, ca să descrie un plan, trebue să întâlnească o alta, sensul unei cărţi — ca să devină o experienţă vie şi valabilă — trebue să întâlnească sensul deosebit al personalităţii celui ce o citeşte. A critica o operă de artă, însemnează a stabili punctele de intersecţie dintre adevărurile tale şi adevărurile ei. Singură această confruntare poate fi instructivă, deschizătoare de noui perspective şi creatoare de valori. După cum un obiect de alabastru îşi schimbă reflexele, greutatea şi forma, când e trecut sub lumini de culoare şi intensitate diferită, tot asfel o carte devine sub unghiul de vedere deosebit al mai multor inteligenţe ceva continuu nou şi continuu transformat. Critica nu interesează pentru obiectul, cât pentru atitudinea şi maniera ei. Iar un critic dacă este instructiv prin ceea ce aprobă şi admiră, e cu atât mai mult prin ceea ce respinge şi denunţă. Fiindcăcetitorul să ierte insistenta, cu care repetăm de la o vreme acest adevăr) o inteligenţă se defineşte pe sine în contraste. Montaigne ştia acest lucru şi îi spunea frumos: «je m’instruis mieux par contrariete que par similitude...» Critica începe de la un criteriu precis mai departe. In intransigenţa acestui criteriu, în jocul lui lucid, în acţiunea lui scrutătoare, de multe ori încap mari nedreptăţi. Dar un critic adevărat se poate înşela: esenţial este ca erorile lui să fie expresive, personale şi încadrate în cugetarea sa. Căci o eroare personală preţueşte mai mult decât zece adevăruri găsite pe stradă. «Criticul eclectic» nu are criterii. El nu ştie să excludă. Poate că el nu se înşeală niciodată, poate că toate operele, pe care le admiră, sunt în felul lor valoroase. Dar tocmai faptul că cineva le-a putut aduna la un loc, nesocotind tocmai acest «fel al lor», le devalorează. «Eclectic» poate fi un colecţionar. Un critic trebue să fie numai lucid. E Mkhail Sebastian i Bourgster Tageblatt Singurul cotidian în limba germană din Bucureşti, Vechiul Regat şi Basarabia. Foarte răspândit. Redacţia şi Administraţia strada Sărindar 14. Telefon 374/23. Podul dintre Iugoslavia şi România începerea sondagiilor In urma unei adrese a ministerului de externe iugoslav, către guvernul nostru, cu privire la construirea unui pod peste Dunăre, între România şi Iugoslavia, direcţia generală a c. f. r., a delegat pe d-nii ing. Codreanu şi Russ să ia contact cu delegaţii iugoslavi. Ambele comisii s’au ocupat la Belgrad de chestiunile technice, cele de ordin diplomatic şi strategic, fiind stabilite printr’o înţelegere specială încă din 1914, trecută prin parlamentul ambelor state. Podul va fi construit pe porţiunea dintre dintre Bărza-Palanca şi Ţigăneşti şi va servi drumului de fer şi căruţelor. Cheltuelile vor fi suportate de amândouă statele. Comisia s-a transportat dela Belgrad la locul unde urmează să se construiască podul, alegâindu-se 2 puncte, unde urmează să se înceapă sondagiile necesare începerii lucrărilor de fundații. Primirea în gara Cotroceni Eri la ora 9 dimineaţa a sosit în halta Cotroceni, Regina Maria, însoţită de doamna de onoare Simona Lahovari şi d. col.* Swideneek, aghiotant regal. In aşteptarea Suveranei, se aflau pe peronul gărei, membrii înaltei Regente: Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea, şi d. C. Sărăteanu cu d-na, ex regele George şi ex Regina Elsabeta, Principesa mamă Elena şi Principii Paul şi Principesa Olga a Iugoslaviei, d-nii miniştri: G. G. Mironescu, Costăchescu, general Condeescu, Mihalache, Răducanu, Madgearu, Mirto, Voicu Niţescu, Potârcă şi Gafencu, subsecretari de stat, Basie, Stârcea, Mocsoni, general Baliz, general Anastasescu, aghiotant regal, d-na Mavrodi, doamnă de onoare, V. Butculescu, col. Manolescu, comandori Pltiş şi Fundăţeanu, aghiotanţi regali, Ionescu-Munte şi maior Dumitrescu, ataşaţii militari ai înaltei regente. Suverana după ce s-a întreţinut câteva minute cu cei prezenţi, a plecat la palatul Cotroceni. Duminică, s’a disputat, pe terenul din faţa gărei Obor, cel mai important match de football al sesiunei. Ca rezultatul acestui match depindea situaţia întregului campionat bucureştean. început pe o vreme defavorabilă, matchul s’a disputat sub arbitrajul corect al d-lui Radu Istrati , care, credem, — putea fi scutit de manifestaţia de la urmă. Tradiţia matchurilor Juventus—Unirea Tricolor, disputate pe terenul oborenilor, înclina pentru o victorie a gazdelor. Juventus însă şi-a dat Duminică măsura adevărată a clasei sale. Technica superioară desfăşurată de echipa din bulevard şi-a spus cuvântul de la început până la sfârşit. Atacând în trombă, menţinând tot timpul conducerea partidei şi desfăşurând magistral toată gama technicei „Juventus“ şi-a însuşit partida marcând patru puncte şi primind unult operă a unui Juventust. Dacă notăm că, arbitrul n’a acordat un gol bun al „Juventusului“, că roşi albaştrii au marcat şi pentru Unirea Tricolor, precum şi cele trei goluri ratate de atacul echipei din bulevard, ne dăm seama de neta superioritate a echipei ,ce şi-a asigurat campionatul regional. Matchul a trebuit întrerupt cu 26 minute înainte de sfârşit. Restul matchului se va juca mâine, Joui, oricare ar fi rezultatul, Juventusului nu-i mai poate scăpa trofeul. Echipa păşeşte în campionatul naţional cu cei mai mari sorti de isbândă. Unirea Tricolor s’a apărat cât se poate de frumos şi a luptat loial până la sfârşit. Menţionăm acest lucru. D. Brunelli, preşedintele clubului din bulevard merită felicitări pentru echipă campioană pe care a dăruit-o Capitalei. . . | FOOTBALL * i * i 9»UVENIUS CAHPIN „iuliu H8“--IBlrea Tricolor: 4-1 (3-0) CUVAHTUL Instalarea nouilor învăţători. Un comitat de ajutorare COSTEŞTI, 29. — O solemnitate din cele mai impresionante s’a desfăşurat azi înainte de amiază în localul şcoalei primare din localitate. In prezenţa prefectului de judeţ, a revizorului şcolar judeţean, a comitetului şcolar, s’a făcut instalarea lumilor învăţători, în locul elor morţi cu prilejul Incendiului dela biserică. Solemnitatea s’a desfăşurat în faţa a numeroşi săteni, a restului copiilor scăpaţi din incendiu, a reprezentanţilor autorităţilor. S’a oficiat un serviciu religios pentru odihna sufletelor celor morţi. Când s-au pomenit numele copiilor şi a învăţătorilor, asistenţa a plâns. Revizorul şcolar a ţinut o cuvântare, în care a rugat copiii să-şi dea silinţa la învăţătură, să aline durerile părinţilor, să caute să suplinească pe cei plecaţi în lumea drepţilor... Nouii învăţători au luat apoi în primire posturile. . # La Piteşti s’a constituit un comitet dict, eureu,phocopul Nichita al Argeşului, prefectul judeţului, Priboiang, primarul Rătescu, etc., etc., pentru ajutorarea familiilor în doliate din Costeşti. Se anunţă, că, cu priejul serviciului religios de Duminică, vor sosi în localitate, în afară de reprezentanţii anunţaţi ai autorităţilor, preoţii din judeţ, şi şcolile primare din comunele învecinate. ceau- Ii forttaţiuni u, general Condeescu, ministrul armatei va continua să gireze şefia Casei militare regale. D. Eduard Mirto, ministrul industriei, a avut ieri dimineaţa o conferinţă cu reprezentanţii societăţii «Lupeni» cu privire la o nouă ofertă de cărbuni necesari căilor noastre ferate. D. general Virgil Economu a luat conducerea marelui stat major al armatei, pe tot timpul lipsei d-lui general Samsonovici, care se află în Polonia. D. general Economu a lucrat ori cu d. general Condeescu, ministrul armatei. D. Mihail Manoilescu, a sosit în Capitală, venind de la Zürich. In com. Stenca jud. Târnava-Mare a izbucnit un mare incendiu care a distrus locuinţele a şase săteni şi a cauzat pagube însemnate altora. D. general Condeescu, ministrul armatei, a lucrateri dimineaţă cu d. general Paul Angelescu, inspector general de armată. In ziua de 30 Aprilie ora 10 a. m. se va deschide expoziţia anuală de cusături, ţesături, pânzeturi, scoarţe româneşti a Casei Şcoalelor în strada general Berthelot No. 30. Expoziţia va fi deschisă de la 30 Aprilie — 11 Mai; orele de vizitat vor fi 10-13 şi 16-19. Ultimul număr al marei reviste engleze «Slavonie Rewiew» publică un important studiu al d-lui general R. Rosetti despre «Rolul Românniei în Războiul ruso-turc de la 1877». Prin decret regal, d. Constantin St. Popescu, judecător cu titlu de consilier de Curte de apel la tribunalul Bihor, a fost suspendat din funcţiune pe timp de 2 luni. Pentru serviciile aduse bisericii ortodoxe române, s-a conferit medalia «Răsplata Muncii» pentru biserică clasa I d-lui I. Măgură din Galaţi, advocat şi deputat. Mâine, Joi 1 Mai, apare «Aurora» revistă săptămânală de informaţie şi polemică politică. Articolul prim e semnat de d. dr. N. Lupu, şeful partidului ţărănesc. Promoţia 10-a a liceului militar «Nicolae Filipescu» de la Mănăstirea Dealului urmând să serbeze 1 Mai, Joi, toţi d-nii profesori şi elevi sunt rugaţi să fie prezenţi la şcoală Joi dimineaţă. Sttuația agricolă Situaţia agricolă este foarte satisfăcătoare. Ploile abondente şi urcarea temperaturei au folosit mult vegetaţiei, astfel că semănăturile de toamnă s’au putut desvolta în condiţii excelente. Insămănţările de primăvară s’au executat pe suprafeţe întinse şi în împrejurări prielnice. Lipsa de ploae se mai simte în judeţele Cetatea Albă şi Odorhei. Grindină a căzut în diferite regiuni ale ţări fără a cauza însă pagube serioase. Podurile metalice Promusltrarea legii şi a contractelor Prin Monitorul Oficial de Marţi a fost promulgată legea cu privire la furnizarea materialului metalic şi la reconstrucţia a 12.992,2 tone poduri metalice pe drumurile de Stat. Prin legea aceasta, ministerul de lucrări publice şi comunicaţii e autorizat ca, împreună cu ministerul de finanţe, să contracteze cu următoarele firme: „Maschinenfabrik Augsburg Nürnberg A. G.“, Gustavsburg, Germania; „Uzinele Regale şi Laura“ din Katowice, Polonia; „Uzinele de fier şi Domeniile din Reşiţa“, S. A.; „Şantierele Române de la Dunăre“, S. A.; „E. Wolf“,, S. A.; „Astra“, prima fabrică română de vagoane şi motoare, S. A., şi Noua societate a atelierelor „Vulcan”, furnizarea materialului metalic necesar şi reconstruirea a 12.992,2 tone poduri metalice pe drumurile de Stat, în conformitate cu contractele anexate legii. Textele contractelor, așa cum sunt redactate fac parte integrantă din lege. Plata furniturii și a lucrărilor se va face din bugetele Cassei Autonome a drumurilor de Stat pe anii 1930, 1931, 1932, 1933, 1934 și 1935. In cazul când Casa autonomă a drumurilor de Stat ar înceta să mai fiinţeze din anumite cauze, executarea mai departe a drepturilor şi obligaţiunilor ce derivă din aceste contracte, trece asupra ministerului de lucrări publice şi comunicaţii. In acelaş timp au apărut în Monitor şi textele celor şapte contracte de stat cu fabricile de mai sus. --------OGCO-------- Marinetti conferenţiază la Bucureşti Invitat de asociaţia «Cultura italo-română», academicianul F. T. Marinetti, celebrul creator al mişcării futuriste, va sosi la Bucureşti în ziua de 10 Mai, spre a ţine trei conferinţe în limba franoczat, cu următoarele subiecte: Futurismul mondial; Arta plastică modernă şi literatura italiană contemporană. Toate conferinţele vor fi însoţite de declamaţii şi profeţii. Data şi locul unde se vor ţine, vor fi anunţate ulterior. Căminul de la Sâmbăta de sus Consiliul de miniştri a autorizat pe d. ministru al agriculturii şi domeniilor să treacă sub administraţia ministerului muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale căminul de odihnă dela Sâmbăta-de-Sus, judeţul Făgăraş, spre a fi folosit la destinaţia pe care a avut-o până în prezent. Lecţii de jocuri româneşti Sâmbătă 3 Mai art., între orele 6—9 seara «Liga Culturală», secţiunea Bucureşti, continnuă, lecţiile de jocuri româneşti în Palatul Ligii Culturale, Bulev. Schitu Măgureanu No. 1, unde vor continua regulat în fiecare Sâmbătă şi la aceleaşi ore. Membrii «Ligei Culturale», sau orice doritor să înveţe adevăratele jocuri româneşti, sunt rugaţi a lua parte în număr cât mai mare. -------co£j.V------ —oooxxxoco------ Şedinţa comisiei interimare a Capitalei Membrii comisiunei interimare a municipiului, s’au întrunit ori la ora 6, în şedinţă publică sub preşidenţia d-lui Dem. Dobrescu, asistat de d. I. Rohan, secretarul general. D. DEM. DOBRESCU aduce la cunoştinţa consiliului încetarea din viaţă a consilierului Gh. Tamara. PENSIONAREA FUNCŢIONARILOR SE VA FACE LA 1 MAI Consiliul ia în discuţie raportul relativ la pensionarea funcţionarilor, potrivit nouei legi ce prevede pensionarea funcţionarilor cari au împlinit etatea de 57 ani, sau careau 30 de ani de serviciu. S’a hotărât ca aceste pensionări să se facă cu începere dela 1 Mai anul curent. D. CONST. ALGIU, arată că în Capitală există cinci strade care , denumirea de Nae Ionescu, și propune schimbarea numelui de Ionescu. D. DEM. DOBRESCU, cere să se comunice comisiei de nomenclatură a oraşului, străzile cu numele IOQESCU, D. D. NICULESCU, cere ca în afară de cele 7 artere de penetraţie a Capitalei, să mai fie considerate ca străzi de pentraţie şi alte străzi care leagă Capitala cu diferite comune din judeţ. Şedinţa s-a ridicat la ora 8. UN GLAS ARDELEAN ——--------OGCC-------- Cuvântarea d-nei Livia dr. Pordea In momentul acesta când pasiunile politice din nou exasperate, pun în coloanele ziarelor de partid din nou problema raporturilor dintre Vechiul Regat și Ardeal, potrivit deplorabilului obiceiu de a bate monedă chiar din cele mai spirituale chestiuni de consolidare naţională în folosul uneia sau alteia din coteriile încherate, înregistrăm cu satisfacţiune cuvântarea inaugurală de mai jos pe care a ţinut-o, în şedinţa de ieri de după amiazi, la adunarea doamnelor române convocate din iniţiativa d-nei Pia Alimănişteanu, d-na Livia dr. Pordea. Distinsa intelectuală, soţia cunoscutului fruntaş ardelean dr. A. Pordea şi nora venerabilului, prelat papal părintele Pordea, într’o formă care nu se cuvenea să depăşească tonul unei alocuţiuni, dar făgăduind o revenire mai documentată, atinge câteva din punctele nevralgice ale raporturilor morale şi sufleteşti dintre noi şi provincia soră şi încheie prin proclamarea unui adevăr, vivace în inimile marei majorităţi a populaţiunii ardelene. Doamnă Prezidentă, Cred că sunt în sentimentul multor doamne din Ardeal, când vă exprim sincerele mulţumiri pentru amabilitatea ce ne-aţi arătat învitându-ne în mijlocul d-voastră. Se prea poate să fi fost mai bine dacă această invitaţiune ar fi avut loc înainte cu zece ani, s'ar fi evitat prin acest gest şi apel la înfrăţire, o epocă de contemplaţiune di partea dv. cutochtone din Regat şi de nedumerire pentru multe din noi, mame şi soţii de dincolo de Carpaţi. D-voastră, soţiile liberatorilor provinciei noastre, o atât de lungă epocă aţi căutat forma de a ne dovedi interesul ce ne purtaţi, şi în acela timp plăpânda şi modesta fire ardeleană ne-a reţinut pe multe dintre noi de a grăbi dinadins să vă încredinţăm că aceiaşi unică orientare o avem, împreună cu d-voastră, privitor la interesele Neamului Pentru prezentul nostru, atât de deosebit de tot ce era înainte, şi pentru viitorul generaţiilor ce ne urmează, şi hărăzit virtuţilor acelora pe cari dv. i-aţi inspirat, vă oferim mulţumiri şi vă încredinţăm de întreaga noastră gratitudine. Nu am petrecut însă aceşti zece ani în inerţie, căci sufleteşte eram alături de dv. preocupăndu-ne de problemele Ţării, am dat îndrumări patriotice copiilor, şi am întărit în credinţa adevărată întreaga noastră familie. Vă felicit, doamnă, pentru frumoasa idee ce o realizaţi, deschizând drumul şi spre desăvârşirea Unirii. Ne întrebaţi, doamnă, în invitaţiunea ce ne-aţi trimes, dacă dorim a ne iniţia în chestiunile ce privesc Istoria politică a Neamului? Răspund: dorim să vă dăm întregul nostru aport în serviciul Ţării, ce s’a creat prin sacrificiul atât de multora, cari îşi dorm somnul lor etern. Dorim doamnă, mai mult, să creem o pagină în această Istorie colaborând real la formarea Unirii sufleteşti. Vicisitudinele, desigur, efemere ale politicei, vă rog, d-nă, să nu stârnească nici în viitor sentimentul de supărare faţă de Ardeal, căci vă încredinţăm. PREA MARE ESTE NUMĂRUL CELORA LA NOI CARI NICI UN MOMENT, NU AUSCAPAT DIN VEDERE CA ISTORIA ESTE ETERNA IN A STABILI CA NOI SUNTEM OBLIGAŢII ACELORA DE AICI. Redând în întregime această cuvântare, ne îngăduim să o comentăm şi noi în ceea ce alcătuieşte semnificaţia sa nouă şi plină de învăţăminte pentru toată lumea. ştiri artistice La Teatrul Maria Ventura în fiecare seară «Şoarece de Biserică», Joi 1 Maiu, ora 3, matineu (cu preţuri reduse). «Şoarece de Biserică», in «Secţia IlI-a, divorţuri» a cărei prima reprezentaţie este fixată pentru ziua de 9 Maiu, este ultima premieră, în stagiunea de iarnă, a Teatrului Maria Ventura. Stagiunea de vară a Teatrului Maria Ventura (cu plafonul descoperit) se va deschide cu «Kimonoul înstelat», comedie originală în 3 acte de d. Victor Eftimiu, pusă în scenă de d. Victor Ion Popa și jucată de întregansamblul Teatrului Ventura. * Joi întâi Mai, se va juca la Teatrul «Regina Maria» în matineu cu preţuri reduse delicioasa comedie «N’o păcăleşti pe Antoineta».X Astăseară, Miercuri se va reprezenta pentru a 12-a oară «Mina de aur» de St. Costoff, în traducerea d-lui V. Hrisiu. Comedia cunoscutului dramaturg bulgar a fost pusă în scenă de d. Paul Gusty şi are în fruntea interpretării pe d-nii I. Sârbul, I. Manu, Baldovin, d-nele A. Gusty, El. Parizianu, Nelly Cutava, Ketty Gheorghiu etc. La Studio, piesa lui Fulda «Fugara» întâmpină un mare succes de ilaritate, prin bogăţia situaţiilor comice și tinerețea cu care e interpretată. Şezătoare Duminică 4 Mai, orele 4 după amiază, societatea culturală «Tinereţea» va ţine a 181-a şezătoare artistică culturală în sala Ateneului Popular «Principele Mihai» din calea Griviţei 56, când va vorbi d. V. Toni despre: «Pilde de la alte popoare». Vor urma apoi: versuri, canto, piano, vioară, etc., iar la urmă se va juca: «Părăsita», comedie într’un act de Max Maurey. Șezătorile vor urma în fiecare Duminică după amiază. —— --- Conferinţe-comunicări Duminică 4 Mai, orele 11 dim. va avea loc în Aula Fundaţiei Carol I a 20-a prelegere publică din ciclul organizat anul acesta de «Institutul Social Român», cu privire la «Experienţa politică şi socială contimporană». Va vorbi de prof. G- Taşcă, rectorul Academiei Comerciale despre «Fundamentul economic al Statelor Unite ale Europei». FanliiTms IN NOAPTEA DE 30 APRILIE Dr. L. Coniver (Farmacia Naţională Tel. 318/84; Al. Roşu (La Galeri), Cal. Griviţei 74, Tel. 324/39; V. M. Birmănescu, Cal. Rahovei 50; C. Vaieni, Cal. Dorobanţilor 17; I. Vespremeanu, Calea Şerban Vodă 47; Ştefan Cornea, Calea Văcăreşti (Colţ str. Cantemir) 83; Evlampia Gheorghiu, Cal. 13 Septembrie 2. Tel- 306/02; Maria Niculescu- Stănescu, B-dul Pako Protop. 31; Farm. «Flora», Str. Carol 89; M. Cugler (I. Feingold), Str. Regală 3. Tel. 320/16; Al. Leist Str. Dr. Felix 67. Recitatul de dans Floria Capsali Vineri 2 Mai la ora 7 seara, va avea loc la Teatrul Liric, recitatul de dans al d-nei Floria Capsali cu elevele sale. In program vor fi interpretări coreografice după muzică de Schumann, Schubert, Chopin, Liszt, Debussy, Ravel, Kreissler, Eric Satie, Brăiloiu, Brediceanu, Jora, Enacovici, Negrea, etc. Biletele de vânzare la «ipcar» calea Victoriei şi în seara reprezentaţiei la Cassa teatrului Liric. -—-—ooosxxooo——— WS3ERSURS SO APRILIE 394 tu. București 12 kw. PROGRAMUL DE DUPĂ AMIAZA 18: D-na Jeana Popovici — recitări, 18.15: Jurnal vorbit. 18.30: D-na Andronescu-Mărunteanu -- piano. Scarlatti-Schubert: Sonata No 6. Chopin: Fantaisie Impromptu op. 66, Andronescu-Mărunteanu: Tango. Andronescu-Mărunteanu: Gavota. 18.50: Orchestra Radio: Lehar: Potpouri din opereta „Friederike“. UNIVERSITATEA RADIO 19: D. Octav Onicescu — profesor universitar. Rolul statisticei în viaţa statului. 19.20: D. Aznavorian: „Actualităţi juridice“. 19.40: D. Liviu Nasta: Crizele politice din Europa. i PROGRAMUL DE SEARA 20: Muzică românească (plăci da gramofon). 21: D-na Marica Pessione — harpă. Hasselmans: Baladă. Thomas: Capricio. Hasselmans: Aubade. Jeane Vien: Tarantelle. Saint Saens: Fantaisie. 21.20: D-na Stern — canto. Tenaglia: Arie antică. Haydn: Viaţa e un vis. Bohm: Tăcut ca noaptea. Respighi: Ceata. Mascagni: Ave Maria. Tosti: Aprilie. 21.45: D. dr. Konrad Richter: Gheorghe Coşbuc (în limba germană). 22: D. S. Seidmann — violoncel. 22.20: D. Nibor — diseur: Chansonete. 22,45: Jurnal vorbit. Specföcöie Teatre TEATRUL NAȚIONAL: Mina de aur. STUDIO NAȚIONAL: Fugara. TEATRU VENTURA: Topaze. REGINA MARIA: Kiki. TEATRUL FANTAZIO: X. Y. Z. TEATRUL LIPSCANI: Croitorul fermecat. Cinematografe BULEVARD PALACE: Printre chinezi (comedie sonoră). CAPITOL: Noaptea e a noastră (film sonor). REGAL: Romanţa Parisului (filmsonor). FEMINA: Nunta albă şi corul Florenţiu. TRIANON: Hollywood Revue (film sonor). CORSO: Cântăreţul nebun (film sonor). ELITA: Beţia simţurilor şi revista Poftiţi, vă rog. LUX: Arbitrii eleganţei. LIPSCANI: Destinul unui Ţar. SELECT: Troika (film sonor). MARNA: Broadway Melody si retvista Hai d’a dura.