Cuventul, mai 1930 (Anul 6, nr. 1804-1833)

1930-05-01 / nr. 1804

MOBILE în calitate superioară executarea modernă ŞI PREŢURI CONVENABILE putin­ procura la­­ S. C. T Târgu-Mureş Persoanele de încredere condiţi ani de plată favorabile! Marele asortiment In plana­ţi pianinei ROMANIA LA Expoziţia Internaţională de Higiena din Dresda (Germania) MAIU - OCTOMBRIE 1990 Sfătui român participant Primul Ministru în Comitetul de Onoare In mijlocul lunei Mai a. c., va avea loc la Dresda (Germania) des­chiderea celei mai mari expoziţii de Higiena Internaţională, la care până în prezent şi-au anunţat participarea peste 40 de State, printre care şi România şi datorită inter­venţiunilor înalte ale Representan­­tului nostru Diplomatic Consulul General T. Dumitrescu, Direcţiu­nea Expoziţiei a primit cu atenţiune persoana d-lui IULIU MANIU Prim Preşedinte al Consiliului de Miniştrii, în Comitetul de Onoare, Construcţia departamentelor reze­rvate Statele participante se găse­şte în plină activitate şi s-a început cu aranjarea muzeelor. Expoziţia internaţională de higiena, va cuprinde importantele pro­bleme, ca: Departamentul Ştiinţific. Omul; ereditatea şi higiena raselor; femeia ca soţie şi mamă; ştiinţa alimentaţiunei; sănătatea şi boala; educaţiu­nea higieniei publice; grijile generale corporale; copilul; exerciţii fizice; higiena muncii şi a meşteşugului; viaţa mintală şi higiena psihică; alimente; vestminte; locuinţe; lupta contra microbilor şi de­zinfectarea; expoziţie specială Spitalul; expoziţiunea corporaţiunilor cu anexele; a) organele de asigurare, b) societăţi şi asociaţiuni. Departamentul Internaţional. Departamentul industrial, cu anexele sale: grijile corporale; exer­ciţii fizice; higiena lucrului; alimente; vestminte; aşezăminte şi alte chestiuni de higiena interesante. Expoziţiunea se va deschide oficial pe la mijlocul lunei Mai şi va­­dura până la Octombrie a. c. Statul Român luând parte, o comisiune sub observaţiile d-lui PRO­FESOR MEZINCESCU, va instala pavilionul Român. Persoanele care doresc vizitarea acestei expoziţii de o mare însem­nătate, are reducere pe Căile ferate şi avizelor necesare. Se prevede un succes extraordinar în arta higienei medicale la care şi-au anunţat participarea toate­­somităţile lumei întregi. Explicaţiuni detailate se pot obţine dela MINISTERUL SĂNĂTĂ­ŢII ŞI DIRECT DELA CONSULATUL ROMAN DIN DRESDA. E3i 31 S vreţi sa rai i însuraţi ( 1 Atunci soriţi fetelor din­tre- 1 5 d­a! Intr’adevăr, acolo a sosit I­n deunăzi un transport de 1 1 1 1 B B B B B B B B B 1000 viitori gineri Amănunte găsiţi în care a apărut azi şi care mai cuprinde 60 de clişee despre : ^ Sfâşietoarea catastrofa din­­ Costeşti. — Oprirea uimi tren ■ în plin mers.— Vești din noua­­ planetă 'transneptun. — Ulti- | mele matchuri de football. | Un exemplar: 8 Lei | Zugrăveli şi Vopsitorii execut conştiincios convenabil STR. POMUL VERDE 25 la marele simpatie, mai mult nu se poate cere. 3) «Criticul eclectic» Vă propun următoarea definiţie a criticului: cineva care ştie să în­ţeleagă incompatibilităţile dintre lucruri. Şi nu insist. Prefer să continuaţi singuri justificarea acestei defini­ţii. Ar trebui poate să­ adaug un comentariu, dar pe deoparte ter­menii ei mi se par destul de clari, iar pe de altă parte paragraful a­­cesta nu are a se ocupa de critici în genere, ci numai de specia «cri­ticului eclectic». Se numeşte astfel un comentator literar, care e capabil să guste în aceeaşi măsură, opere de artă per­fect deosebite şi ca sens, şi ca ma­nieră. El poate îmbrăţişa cu un egal entuziasm şcoli, tendinţe, psi­­chologii şi moralităţi perfect con­trarii. Dealtminteri noţiunea de contrazicere îi este străină. El nu percepe incompatibilul. Raportându mă la definiţia mea primă, voiu spune că «eclectismul» este necritic. Se poate spune în apărarea «cri­ticului eclectic» (şi se şi spune), că el se situează — în comentarea unei cărţi—nu din punctul său de vedere, ci din punctul de vedere al cărţii. Şi că deci, dacă el e în stare să pre­ţuească o infinită diversitate de o­­pere, e pentru motivul că ştie să aibe o infinită diversitate de mo­duri de înţelegere. Gustul lui va­riat ar dovedi numai supleţe şi pu­tinţă de adaptare. Argumentul a­­cesta însă nesocoteşte însăşi func­ţia intelectuală a criticii. Evident o carte poate să fie şi trebue să fie si­tuată în ambianţa ei sufletească, pusă în legătură cu punctele ei de plecare, cu criteriile şi tendinţele ei. Dar a te limita la această cercetare este a umbla pe un drum care nu duce nicăeri. Şi după cum o linie, ca să descrie un plan, trebue să întâl­nească o alta, sensul unei cărţi — ca să devină o experienţă vie şi va­labilă — trebue să întâlnească sen­sul deosebit al personalităţii celui ce o citeşte. A critica o operă de ar­tă, însemnează a stabili punctele de intersecţie dintre adevărurile tale şi adevărurile ei. Singură această confruntare poate fi instructivă, deschizătoare de noui perspective şi creatoare de valori. După cum un obiect de alabastru îşi schimbă re­flexele, greutatea şi forma, când e trecut sub lumini de culoare şi in­tensitate diferită, tot asfel o carte devine sub unghiul de vedere deo­sebit al mai multor inteligenţe ceva continuu nou şi continuu trans­format. Critica nu interesează pen­­tru obiectul, cât pentru atitudinea­­ şi maniera ei. Iar un critic dacă este instructiv prin ceea ce aprobă şi admiră, e cu atât mai mult prin ceea ce respinge şi denunţă. Fiind­că­­cetitorul să ierte insistenta, cu care repetăm de la o vreme acest a­­devăr) o inteligenţă se defineşte pe sine în contraste. Montaigne ştia a­­cest lucru şi îi spunea frumos: «je m’instruis mieux par contrariete que par similitude...» Critica începe de la un criteriu precis mai departe. In intransigenţa acestui criteriu, în jocul lui lucid, în acţiunea lui scrutătoare, de mul­te ori încap mari nedreptăţi. Dar un critic adevărat se poate înşela: esenţial este ca erorile lui să fie ex­presive, personale şi încadrate în cugetarea sa. Căci o eroare perso­nală preţueşte mai mult decât zece adevăruri găsite pe stradă. «Criticul eclectic» nu are criterii. El nu ştie să excludă. Poate că el nu se înşeală niciodată, poate că toate operele, pe care le admiră, sunt în felul lor valoroase. Dar toc­mai faptul că cineva le-a putut a­­duna la un loc, nesocotind tocmai acest «fel al lor», le devalorează. «Eclectic» poate fi un colecţionar. Un critic trebue să fie numai lucid. E Mk­hail Sebastian i Bo­­urgster Tageblatt Singurul cotidian în limba ger­mană din Bucureşti, Vechiul Regat şi Basarabia. Foarte răspândit. Redacţia şi Administraţia strada Sărindar 14. Telefon 374/23. Podul dintre Iugo­slavia şi România începerea sondagiilor In urm­a unei adrese a ministerului de externe iugoslav, către guvernul no­stru, cu privire la construirea unui pod peste Dunăre, între România şi Iugos­lavia, direcţia generală a c. f. r., a delegat pe d-nii ing. Codreanu şi Russ să ia contact cu delegaţii iugoslavi. Ambele comisii s’au ocupat la Bel­grad de chestiunile technice, cele de ordin diplomatic şi strategic, fiind sta­bilite printr’o înţelegere specială încă din 1914, trecută prin parlamentul am­belor state. Podul va fi construit pe porţiunea dintre dintre Bărza-Palanca şi Ţigăne­şti şi va servi drumului de fer şi că­ruţelor. Cheltuelile vor fi suportate de amândouă statele. Comisia s-a transportat dela Bel­grad la locul unde urmează să se con­struiască podul, alegâindu-se 2 puncte, unde urmează să se înceapă sondagiile necesare începerii lucrărilor de fundații. Primirea în gara Cotroceni Eri la ora 9 dimineaţa a sosit în halta Cotroceni, Regina Maria, în­soţită de doamna de onoare Simo­na Lahovari şi d. col.* Swideneek, aghiotant regal. In aşteptarea Suveranei, se aflau pe peronul gărei, membrii înaltei Regente: Principele Nicolae, Pa­triarhul Miron Cristea, şi d. C. Să­­răteanu cu d-na, ex regele George şi ex Regina Elsabeta, Principesa mamă Elena şi Principii Paul şi Principesa Olga a Iugoslaviei, d-nii miniştri: G. G. Mironescu, Costăchescu, general Condeescu, Mihalache, Răducanu, Madgearu, Mirto, Voicu Niţescu, Potârcă şi Gafencu, subsecretari de stat, Ba­sie, Stârcea, Mocsoni, general Ba­­liz, general Anastasescu, aghiotant regal, d-na Mavrodi, doamnă de o­­noare, V. Butculescu, col. Manoles­­cu, comandori Pltiş şi Fundăţeanu, aghiotanţi regali, Ionescu-Munte şi maior Dumitrescu, ataşaţii militari ai înaltei regente. Suverana după ce s-a întreţinut câte­va minute cu cei prezenţi, a plecat la palatul Cotroceni. Duminică, s’a disputat, pe terenul din faţa gărei Obor, cel mai important match de football al sesiunei. Ca re­zultatul acestui match depindea situaţia întregului campionat bucureştean. în­ceput pe o vreme defavorabilă, mat­­chul s’a disputat sub arbitrajul corect al d-lui Radu Istrati , care, credem, — putea fi scutit de manifestaţia de la urmă. Tradiţia matchurilor Juventus—Uni­rea Tricolor, disputate pe terenul o­­borenilor, înclina pentru o victorie a gazdelor. Juventus însă şi-a dat Du­minică mă­sura adevărată a clasei sale. Technica superioară desfăşurată de e­­chipa din bulevard şi-a spus cuvântul de la început până la sfârşit. Atacând în trombă, menţinând tot timpul condu­cerea partidei şi desfăşurând magistral toată gama technicei „Juventus“ şi-a însuşit partida marcând patru puncte­­ şi primind unul­t operă a unui Juven­­t­u­st. Dacă notăm că, arbitrul n’a a­cordat un gol bun al „Juventusului“, că roşi albaştrii au marcat şi pen­tru Unirea­ Tricolor, precum şi cele trei goluri ratate de atacul echipei din bu­levard, ne dăm seama de neta superio­ritate a echipei ,ce şi-a asigurat cam­pionatul regional. Matchul a trebuit întrerupt cu 26 minute înainte de sfârşit. Restul matchului se va juca mâine, Joui, oricare ar fi rezultatul, Juventus­­­ului nu-i mai poate scăpa trofeul. Echi­pa păşeşte în campionatul naţional cu cei mai mari sorti de isbândă. Unirea Tricolor s’a apărat cât se poate de frumos şi a luptat loial până la sfârşit. Menţionăm acest lucru. D. Brunelli, preşedintele clubului din bulevard merită felicitări pentru e­­chipă campioană pe care a dăruit-o Capitalei. . . | FOOTBALL * i * i 9»U­VENIUS CAHPIN „iuliu­ H8“--IBlrea Tricolor: 4-1 (3-0) CUVAHTUL Instalarea nouilor învăţători. Un comitat de ajutorare COSTEŞTI, 29. — O solemnitate din cele mai impresionante s’a des­făşurat azi înainte de amiază în localul şcoalei primare din locali­tate. In prezenţa prefectului de ju­deţ, a revizorului şcolar judeţean, a comitetului şcolar, s’a făcut insta­larea lumilor învăţători, în locul elor morţi cu prilejul Incendiului dela biserică. Solemnitatea s’a des­făşurat în faţa a numeroşi săteni, a restului copiilor scăpaţi din in­cendiu, a reprezentanţilor autorită­ţilor. S’a oficiat un serviciu religios pentru odihna sufletelor celor morţi. Când s-au pomenit numele copiilor şi a învăţătorilor, asistenţa a plâns. Revizorul şcolar a ţinut o cuvân­tare, în care a rugat copiii să-şi dea silinţa la învăţătură, să aline durerile părinţilor, să caute să suplinească pe cei plecaţi în lumea drepţilor... Nouii învăţători au luat apoi în primire posturile. . # La Piteşti s’a constituit un com­i­tet dict, eure­u,phocopul Nichita al Argeşului, prefectul ju­deţului, Priboiang, primarul Ră­­tescu, etc., etc., pentru ajutorarea familiilor în doliate din Costeşti.­­ Se anunţă, că, cu priejul serviciu­lui religios de Duminică, vor sosi în localitate, în afară de reprezen­tanţii anunţaţi ai autorităţilor, pre­oţii din judeţ, şi şcolile primare din comunele învecinate. ­ceau- Ii­ fortt­aţiuni­ u, general Condeescu, ministrul armatei va continua să gireze şefia Casei militare regale. D. Eduard Mirto, ministrul indu­striei, a avut ieri dimineaţa o con­ferinţă cu reprezentanţii societăţii «Lupeni» cu privire la o nouă ofertă de cărbuni necesari căilor noastre ferate. D. general Virgil Economu­ a luat con­ducerea marelui stat major al armatei, pe tot timpul lipsei d-lui general Sam­­sonovici, care se află în Polonia. D. general Economu a lucrat ori cu d. general Condeescu, ministrul armatei. D. Mihail Manoilescu, a sosit în Capitală, venind de la Zürich. In com­. Stenca jud. Târnava-Mare a izbucnit un mare incendiu care a distrus locuinţele a şase săteni şi a cauzat pagube însemnate altora. D. general Condeescu, ministrul armatei, a lucrat­eri dimineaţă cu d. general Paul Angelescu, inspec­tor general de armată. In ziua de 30 Aprilie ora 10 a. m. se va deschide expoziţia anuală de cusături, ţesături, pânzeturi, scoar­ţe româneşti a Casei Şcoalelor în strada general Berthelot No. 30. Expoziţia va fi deschisă de la 30 Aprilie — 11 Mai; orele de vizitat vor fi 10-13 şi 16-19. Ultimul număr al marei reviste engleze «Slavonie Rewiew» publică un important studiu al d-lui gene­ral R. Rosetti despre «Rolul Român­­niei în Războiul ruso-turc de la 1877». Prin decret regal, d. Constantin St. Popescu, judecător cu titlu de consilier de Curte de apel la tribu­nalul Bihor, a fost suspendat din funcţiune pe timp de 2 luni. Pentru serviciile aduse bisericii ortodoxe române, s-a conferit me­dalia «Răsplata Muncii» pentru bi­serică clasa I d-lui I. Măgură din Galaţi, advocat şi deputat. Mâine, Joi 1 Mai, apare «Aurora» revistă săptămânală de informaţie şi polemică politică. Articolul prim e semnat de d. dr. N. Lupu, şeful partidului ţărănesc. Promoţia 10-a a liceului militar «Nicolae Filipescu» de la Mănăstirea Dealului urmând să serbeze 1 Mai, Joi, toţi d-nii profesori şi elevi sunt rugaţi să fie prezenţi la şcoală Joi dimineaţă. Sttuația agricolă Situaţia agricolă este foarte sa­tisfăcătoare. Ploile abondente şi urcarea temperaturei au folosit mult vegetaţiei, astfel că semănă­turile de toamnă s’au putut des­­volta în condiţii excelente. Insă­­mănţările de primăvară s’au exe­cutat pe suprafeţe întinse şi în împrejurări prielnice. Lipsa de ploae se mai simte în judeţele Cetatea Albă şi Odorhei. Grindină a căzut în diferite re­giuni ale ţări fără a cauza însă pagube serioase. Podurile metalice Promusltrarea legii şi a contracte­lor Prin Monitorul Oficial de Marţi a fost promulgată legea cu privire la furnizarea materialului metalic şi la reconstrucţia a 12.992,2 tone po­duri metalice pe drumurile de Stat. Prin legea aceasta, ministerul de lucrări publice şi comunicaţii e autorizat ca, împreună cu ministerul de finanţe, să contracteze cu urmă­toarele firme: „Maschinenfabrik Augsburg Nürnberg A. G.“, Gus­tavsburg, Germania; „Uzinele Re­gale şi Laura“ din Katowice, Po­lonia; „Uzinele de fier şi Domeniile din Reşiţa“, S. A.; „Şantierele Ro­mâne de la Dunăre“, S. A.; „E. Wolf“,, S. A.; „Astra“, prima fa­brică română de vagoane şi motoare, S. A., şi Noua societate a atelie­relor „Vulcan”, furnizarea materia­lului metalic necesar şi reconstruirea a 12.992,2 tone poduri metalice pe drumurile de Stat, în conformitate cu contractele anexate legii. Textele contractelor, așa cum sunt redactate fac parte integrantă din lege. Plata furniturii și a lucrărilor se va face din bugetele Cassei Autono­me a drumurilor de Stat pe anii 1930, 1931, 1932, 1933, 1934 și 1935. In cazul când Casa autonomă a drumurilor de Stat ar înceta să mai fiinţeze din anumite cauze, execu­tarea mai departe a drepturilor şi obligaţiunilor ce derivă din aceste contracte, trece asupra ministerului de lucrări publice şi comunicaţii. In acelaş timp au apărut în Mo­nitor şi textele celor şapte contracte de stat cu fabricile de mai sus. --------OGCO--------­ Marinetti conferenţiază la Bucureşti Invitat de asociaţia «Cultura ita­­lo-română», academicianul F. T. Marinetti, celebrul creator al miş­cării futuriste, va sosi la Bucureşti în ziua de 10 Mai, spre a ţine trei conferinţe în limba franoczat, cu ur­mătoarele subiecte: Futurismul mondial; Arta plastică modernă şi literatura italiană contemporană. Toate conferinţele vor fi însoţite de declamaţii şi profeţii. Data şi locul unde se vor ţine, vor fi anun­ţate ulterior. Căminul de la Sâm­băta de sus Consiliul de miniştri a autorizat pe d. ministru al agriculturii şi do­meniilor să treacă sub administra­ţia ministerului muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale căminul de o­­dihnă dela Sâmbăta-de-Sus, jude­ţul Făgăraş, spre a fi folosit la des­tinaţia pe care a avut-o până în prezent. Lecţii de jocuri româneşti Sâmbătă 3 Mai art., între orele 6—9 seara «Liga Culturală», sec­ţiunea Bucureşti, continnuă, lecţiile de jocuri româneşti în Palatul Li­gii Culturale, Bulev. Schitu Măgu­­reanu No. 1, unde vor continua re­gulat în fiecare Sâmbătă şi la ace­leaşi ore. Membrii «Ligei Culturale», sau orice doritor să înveţe adevăratele jocuri româneşti, sunt rugaţi a lua parte în număr cât mai mare. -------co£j.V------­ —oooxxxoco------­ Şedinţa comisiei interi­­mare a Capitalei Membrii comisiunei interimare a municipiului, s’au întrunit ori la ora 6, în şedinţă publică sub preşi­­denţia d-lui Dem. Dobrescu, asistat de d. I. Rohan, secretarul general. D. DEM. DOBRESCU aduce la cunoştinţa consiliului încetarea din viaţă a consilierului Gh. Tamara. PENSIONAREA FUNCŢIONARI­LOR SE VA FACE LA 1 MAI Consiliul ia în discuţie raportul relativ la pensionarea funcţionari­lor, potrivit nouei legi ce prevede pensionarea funcţionarilor cari au împlinit etatea de 57 ani, sau care­au 30 de ani de serviciu. S’a hotărât ca aceste pensionări să se facă cu începere dela 1 Mai anul curent. D. CONST. ALGIU, arată că în Capitală există cinci strade care , denumirea de Nae Ionescu, și propune schimbarea numelui de Io­nescu. D. DEM. DOBRESCU, cere să se comunice comisiei de nomenclatură a oraşului, străzile cu numele IO­­QESCU, D. D. NICULESCU, cere ca în afară de cele 7 artere de penetraţie a Capitalei, să mai fie considerate ca străzi de pentraţie şi alte străzi care leagă Capitala cu diferite co­mune din judeţ. Şedinţa s-a ridicat la ora 8. UN GLAS ARDELEAN ——--------OG­CC--------­ Cuvântarea d-nei Livia dr. Pordea In momentul acesta când pasiunile politice din nou exasperate, pun în coloa­nele ziarelor de partid din nou problema raporturilor dintre Vechiul Regat și Ar­deal, potrivit deplorabilului obiceiu de a bate monedă chiar din cele mai spiri­tuale chestiuni de consolidare naţională în folosul uneia sau alteia din coteriile încherate, înregistrăm cu satisfacţiune cuvântarea inaugurală de mai jos pe ca­re a ţinut-o, în şedinţa de ieri de după amiazi, la adunarea doamnelor române convocate din iniţiativa d-nei Pia Ali­­mănişteanu, d-na Livia dr. Pordea. Distinsa intelectuală, soţia cunoscutu­lui fruntaş ardelean dr. A. Pordea şi nora venerabilului, prelat papal părintele Pordea, într’o formă care nu se cuvenea să depăşească tonul unei alocuţiuni, dar făgăduind o revenire mai documentată, atinge câteva din punctele nevralgice a­­le raporturilor morale şi sufleteşti din­tre noi şi provincia soră şi încheie prin proclamarea unui adevăr, vivace în ini­mile marei majorităţi a populaţiunii ar­delene. Doamnă Prezidentă, Cred că sunt în sentimentul multor doamne din Ardeal, când vă exprim sin­cerele mulţumiri pentru amabilitatea ce ne-aţi arătat în­vitân­du-ne în mijlocul d-voastră. Se prea poate să fi fost mai bine dacă această invitaţiune ar fi avut loc înainte cu zece ani, s'ar fi evitat prin acest gest şi apel la înfrăţire, o epocă de contem­­plaţiune di partea dv. cutochtone din Regat şi de nedumerire pentru multe din noi, mame şi soţii de dincolo de Car­­paţi. D-voastră, soţiile liberatorilor provin­ciei noastre, o atât de lungă epocă aţi căutat forma de a ne dovedi interesul ce ne purtaţi, şi în acela timp plăpânda şi modesta fire ardeleană ne-a reţinut pe multe dintre noi de a grăbi dinadins să vă încredinţăm că aceiaşi unică orienta­re o avem, împreună cu d-voastră, pri­vitor la interesele Neamului Pentru prezentul nostru, atât de deo­sebit de tot ce era înainte, şi pentru viitorul generaţiilor ce ne urmează,­­ şi hărăzit virtuţilor acelora pe cari dv. i-aţi inspirat, vă oferim mulţumiri şi vă încredinţăm de întreaga noastră gratitu­dine. Nu am petrecut însă­ aceşti zece ani în inerţie, căci sufleteşte eram alături de dv. preocupăndu-ne de problemele Ţării, am dat îndrumări patriotice copiilor, şi am întărit în credinţa adevărată întrea­ga noastră familie. Vă felicit, doamnă, pentru frumoasa idee ce o realizaţi, deschizând drumul şi spre desăvârşirea Unirii. Ne întrebaţi, doamnă, în invitaţiunea ce ne-aţi trimes, dacă dorim a ne iniţia în chestiunile ce privesc Istoria politică a Neamului? Răspund: dorim să vă dăm întregul nostru aport în serviciul Ţării, ce s’a creat prin sacrificiul atât de multora, cari îşi dorm somnul lor etern. Dorim doamnă, mai mult, să creem o pagină în această Istorie colaborând real la formarea Unirii sufleteşti. Vicisitudinele, de­sigur, efemere ale politicei, vă rog, d-nă, să nu stârnească nici în viitor sentimentul de supărare faţă de Ardeal, căci vă încredinţăm. PREA MARE ESTE NUMĂRUL CELO­­RA LA NOI CARI NICI UN MOMENT, NU AU­­SCAPAT DIN VEDERE CA IS­TORIA ESTE ETERNA IN A STABILI CA NOI SUNTEM OBLIGAŢII ACELO­RA DE AICI. Redând în întregime această cuvânta­re, ne îngăduim să o comentăm şi noi în ceea ce alcătuieşte semnificaţia sa nouă şi plină de învăţăminte pentru toată lumea. ştiri artistice La Teatrul Maria Ventura în fie­care seară «Şoarece de Biserică», Joi 1 Maiu, ora 3, matineu (cu pre­ţuri reduse). «Şoarece de Biserică», in­ «Secţia IlI-a, divorţuri» a cărei prima reprezentaţie este fixată pentru ziua de 9 Maiu, este ultima premieră, în stagiunea de iarnă, a Teatrului Maria Ventura. Stagiu­nea de vară a Teatrului Maria Ven­tura (cu plafonul descoperit) se va deschide cu «Kimonoul înstelat», comedie originală în 3 acte de d. Victor Eftimiu, pusă în scenă de d. Victor Ion Popa și jucată de întreg­ansamblul Teatrului Ventura. * Joi întâi Mai, se va juca la Tea­trul «Regina Maria» în matineu cu preţuri reduse delicioasa comedie «N’o păcăleşti pe Antoineta».­­X Astăseară, Miercuri se va repre­zenta pentru a 12-a oară «Mina de aur» de St. Costoff, în traducerea d-lui V. Hrisi­u. Comedia cunoscutului dramaturg bulgar a fost pusă în scenă de d. Paul Gusty şi are în fruntea inter­pretării pe d-nii I. Sârbul, I. Manu, Baldovin, d-nele A. Gusty, El. Pa­­rizianu, Nelly Cutava, Ketty Ghe­­orghiu etc. La Studio, piesa lui Fulda «Fu­gara» întâmpină un mare succes de ilaritate, prin bogăţia situaţiilor comice și tinerețea cu care e inter­pretată. Şezătoare Duminică 4 Mai, orele 4 după a­­miază, societatea culturală «Tinere­ţea» va ţine a 181-a şezătoare ar­tistică culturală în sala Ateneului Popular «Principele Mihai» din ca­lea Griviţei 56, când va vorbi d. V. Toni despre: «Pilde de la alte popoa­re». Vor urma apoi: versuri, canto, piano, vioară, etc., iar la urmă se va juca: «Părăsita», comedie în­­tr’un act de Max Maurey. Șezătorile vor urma în fiecare Duminică după amiază. —— ---­ Conferinţe-comunicări Duminică 4 Mai, orele 11 dim. va avea loc în Aula Fundaţiei Carol I a 20-a prelegere publică din ciclul organizat anul acesta de «Institutul Social Român», cu privire la «Expe­rienţa politică şi socială contimpo­rană». Va vorbi de prof. G- Taşcă, recto­rul Academiei Comerciale despre «Fundamentul economic al Statelor Unite ale Europei». Fan­liiTms IN NOAPTEA DE 30 APRILIE Dr. L. Coniver (Farmacia Naţională Tel. 318/84; Al. Roşu (La Galeri), Cal. Griviţei 74, Tel. 324/39; V. M. Birmă­­nescu, Cal. Rahovei 50; C. Vaieni, Cal. Dorobanţilor 17; I. Vespremeanu, Calea Şerban Vodă 47; Ştefan Cornea, Calea Văcăreşti (Colţ str. Cantemir) 83; E­­vlampia Gheorghiu, Cal. 13 Septem­­brie 2. Tel- 306/02; Maria Niculescu- Stănescu, B-dul Pako Protop. 31; Farm. «Flora», Str. Carol 89; M. Cugler (I. Feingold), Str. Regală 3. Tel. 320/16; Al. Leist Str. Dr. Felix 67. Recitatul de dans Floria Capsali Vineri 2 Mai la ora 7 seara, va a­­vea loc la Teatrul Liric, recitatul de dans al d-nei Floria Capsali cu elevele sale. In program vor fi in­terpretări coreografice după mu­zică de Schumann, Schubert, Cho­pin, Liszt, Debussy, Ravel, Kreis­­sler, Eric Satie, Brăiloiu, Bredi­­ceanu, Jora, Enacovici, Negrea, etc. Biletele de­ vânzare la «ipcar» ca­lea Victoriei şi în seara reprezen­taţiei la Cassa teatrului Liric. -—-—ooosxxooo——— WS3ERSURS SO APRILIE 394 tu. București 12 kw. PROGRAMUL DE DUPĂ AMIAZA 18: D-na Jeana Popovici — recitări, 18.15: Jurnal vorbit.­­ 18.30: D-na Andronescu-Mărunteanu -- piano. Scarlatti-Schubert: Sonata No 6. Chopin: Fantaisie Impromptu op. 66, Andronescu-Mărunteanu: Tango. Andronescu-Mărunteanu: Gavota. 18.50: Orchestra Radio: Lehar: Pot­­pouri din opereta „Friederike“. UNIVERSITATEA RADIO 19: D. Octav Onicescu — profesor universitar. Rolul statisticei în viaţa statului. 19.20: D. Aznavorian: „Actualităţi juridice“.­­ 19.40: D. Liviu Nasta: Crizele po­litice din Europa.­­ i PROGRAMUL DE SEARA 20: Muzică românească (plăci da gramofon). 21: D-na Marica Pessione — harpă. Hasselmans: Baladă. Thomas: Capricio. Hasselmans: Aubade. Jeane Vien: Ta­rantelle. Saint Saens: Fantaisie. 21.20: D-na Stern — canto. Tena­­glia: Arie antică. Haydn: Viaţa e un vis. Bohm: Tăcut ca noaptea. Respighi: Ceata. Mascagni: Ave Maria. Tosti: Aprilie. 21.45: D. dr. Konrad Richter: Gheor­­ghe Coşbuc (în limba germană). 22: D. S. Seidmann — violoncel. 22.20: D. Nibor — diseur: Chan­­sonete. 22,45: Jurnal vorbit. Specföcöie Teatre TEATRUL NAȚIONAL: Mina de aur. STUDIO NAȚIONAL: Fugara. TEATRU VENTURA: Topaze. REGINA MARIA: Kiki. TEATRUL FANTAZIO: X. Y. Z. TEATRUL LIPSCANI: Croitorul fermecat.­­ Cinematografe BULEVARD PALACE: Printre chinezi (comedie sonoră). CAPITOL: Noaptea e a noastră (film sonor). REGAL: Romanţa Parisului (film­­sonor). FEMINA: Nunta albă şi corul Florenţiu. TRIANON: Hollywood Revue (film sonor). CORSO: Cântăreţul nebun (film so­nor). ELITA: Beţia simţurilor şi revista Poftiţi, vă rog. LUX: Arbitrii eleganţei. LIPSCANI: Destinul unui Ţar. SELECT: Troika (film sonor). MARNA: Broadway Melody si ret­vista Hai d’a dura.

Next