Cuventul, iulie 1930 (Anul 6, nr. 1864-1894)

1930-07-01 / nr. 1864

Acţiunea d-lui Gheorghe Brătianu Eri. Duminică, la orele 10 dimi­neaţa a avut loc în sala «Regal» din Constanţa prima întrunire,­­ din ciclul de întruniri pe întreaga ţară, l­ a partidului naţional liberal de Sub şefia d-lui George Brătianu. Peste 4000 de persoane au luat parte la această manifestaţie. Au vorbit d-nii dr. Andronescu, fost primar,Roman, profesor Ispir, Constantin Solomonescu după cum­ a luat cuvântul d. Horia Furtună, care a spus: Puterea şi viitorul sunt ale noastre, prin sufletul nostru care înţelege nevoile ţării şi prin greşelile foştilor şefi ai partidului liberal. După ce au insultat pe Re­ge făcându-1 aventurier şi dement bolnav de «boala circulară» unii din ei se declară monarchici cu condi­ţia ca Regele să-i chem­e la putere. De la impertinenţa iniţială au tre­cut la expectativă, la ipocrizie, la laşitate şi la şantaj. In vremea acea­sta d. Vintilă Brătianu dă o nouă «circulară» pe ţară declarând că ră­mâne la actul de la 4 ianuarie. Iată adevărata «boală circulară». Vorbind despre vechii şefi liberali vorbitorul spune: Cum ei sunt de un comic autochton, i-am trimete în insula Şerpilor până când Vintilă Brătianu-Lebaudy al IlI-lea va fi detronat din şefia partidului mort de către d. I. G. Duca-Lebaudy al IV, până când Argetoianu, care joacă pe toată cărţile, realizând fără glo­­rie politica «ambelor trei chestiuni» Va sări in ajutorul învingătorului, până când Victor Iamandi îşi va plăti ultima poliţă către Manolescu- Strunga. Conducătorii vechiului partid liberal sunt destinaţi să in­tre în pământ nu ca şobolanii, ci ca şerpii. Partidul lui Gheorghe Brătianu a învins partidul lui Vin­tilă Brătianu. Istoria se repetă. Sfântul Gheorghe a învins balau­rul! Discursul d-lui Istrate Micescu Marele avocat şi strălucit orator, spune între altele: Vechiul partid liberal a rătăcit drumul. Nu trebuiau să închidă o­­blonul, ci trebuiau să primească lu­mina soarelui. Nu trebuiau să se astupe la ochi şi totuşi să pretindă că ei gândesc pentru un neam în­treg. Consolidarea noastră trebue să se desprindă din glasul şi din gândirea poporului, — acest suve­ran întinerit. Echilibrul moral va fi restabilit. Cei care strigă şi apoi se lichid în casă, nu pot pretinde că sunt oameni de acţiune pe care mulţimea trebue să-i urmeze. Regele, este regele visurilor noas­tre. A înfruntat focul pentru între­girea hotarelor noastre. Lucrul a­­cesta nimeni nu’l poate nesocoti. Noi îl iubim. In aşteptarea lui, în biserica ce’l aşteaptă, noi eram umi­lii slujitori care aprindeam câte o candelă, îndreptam câte o icoană. Azi a sosit şi nimeni nu ni’l mai poate răpi. A venit pentru binele u­­nui neam pe care nu l’a uitat. Nu vom dezerta dela datorie, după cum n’a dezertat dela datorie nici El. Pe marele partid naţional liberal pe care s’a sprijinit şi Regele Fer­dinand şi regele Carol I, se va spri­jini şi Regele Carol al II-lea spre marele bine al ţării. ma­mmm ilii dimineaţă la orele 10 a avu­t 10,­ la Băneasa inaugurarea Institu­­l­ui de CnHulift şi fermentare­a lu­ciului. ASISTENTA Au participat la această solemni­­■*ro d-nii prof. D. Gusti, preşedinte­­.l consiliului de administraţie al Cassei Autonome a îtronopolurilor, prof. Ştefan Stftuescu, director ge­neral al Regiei, I. Lapedatu şi O. Kiriacescu director la Banca Naţio­nală, generalui Martac, delegaţii Re­giilor franceze, italiene, cehe, sârbe, ■reprezentantul unei case de comerţ din Bruxelles şi din reprezentant al unei oaste din Amsterdam, funcţio­nari superiori ai Regiei în frunte cu d-nul Inginer agronom Păsarea­­nu, directorul culturei şi fermentă­rii tutunului, prof. dr. M. Kiriţescu, directorul Institutului, etc. CUVÂNTAREA D-LUI GUSTI După oficierea serviciului religios asistenta a fost invitată în sala de solemnitate a i­nstitutiului unde d. prof. D. Otisti luând cuvântul, a vorbit de importanța noului insti­tut prelat pentru satisfacerea tutu­ror nevoilor tabaciculturei noas­tre. D-sa arată în linii generale în ce a constatat până acum politica con­structivă a Cassei Autonome a Monopolurilor—­stăruind în deosebi asupra economiilor reale ce au fost realizate de această instituţie. In ce priveşte crearea Institutului a cărui inaugurare se sărbătoreşte azi, d. prof. Gusti precizează scopu­rile lui de căpetenie: A creea cele mai bune condiţii de desvoltare a materiei prime de cali­tate, care este tutunul; a produc­­e prin întreprinderi industriale cât mai bine utilate şi prin metode de fabricaţie cât mai perfecţionate, cu un preţ de cost al produsului cât mai scoborât; a reînoi materialul tehnic pentru a-l menţine la înălţi­mea progresului zilei; a activa vân­zarea internă printr-o publicitate a­­bilă a unor produse prezentate atră­gător şi prin scurtarea drumului de circulaţie de la producător la consu­mator; a intensifica exportul prin toate mijloacele moderne comercia­le; a interesa pe toţi participanţii producţiei şi circulaţiei fabricatelor­­­— funcţonari, lucrători şi cultiva­tori — la opera comună prin o poli­tică social-culturală de solidarizare a lor cu instituţia, — iată directive­le de care se inspiră Consiliul de administraţie a Cassei Autonome. CONFERINŢA D-LUI PASA­­REANU D. ING. PASAREANU, directorul culturei, a conferenţiat apoi despre: «Importanţa culturei tutunului în România şi nevoile cari au determi­nat înfiinţarea Institutului Experi­mental». A consacrat o parte a conferinţei d-sale importanţei întreprinderilor agricole în cultura tutunului, tre­când după aceasta la examinarea problemei tutunului la noi în Româ­nia în economia generală a ţării. Documentat şi ilustrându-şi obser­vaţiile pe experienţa de până acum în materie de tutun, d. Păsăreanu a arătat că scopul Institutului este de a ajuta în primul rând la mărirea producţiei, la ieftenirea tutunului şi la ameliorarea diferitelor calităţi de tutun. Pentru aceasta s’a pus la dispozi­ţia cultivatorilor un fond de ajuto­rare care să prevină diferite pier­deri în inventarul agricol al cultiva­­torului. De asemnea, din aest fond se vor da prime cultivatorilor meri­tuoşi, se vor ţine conferinţe practice etc. CONFERINŢA D-LUI PROFESOR KIRIŢESCU D. PROF. DR. KIRIŢESCU a tra­tat în special evoluţia gustului fu­matului la diferite popoare, subli­niind eforturile făcute de Institute­le diferitelor state pentru raţionali­zarea culturei tutunului. A arătat şi d-sa că scopul noului Institut este de a îndruma fermentaţia tutunului pe o cale ştiinţifică. CUVÂNTĂRILE DELEGAŢILOR STRĂINI Au luat cuvântul apoi delegaţii străini d-nii Dimitrievici (sârb), Be­­licasa (italian), Karel (ceh), Kinder­strasse (austriac), Spitzer-Rossa (De­breţin) şi inginer Argiriadis (Gre­cia). Toţi vorbitorii au înulţumit pentru invitaţia la această solemni­tate şi au încheiat având o glorioa­să activitate şi prosperitate Institu­tului. Au mai luat cuvântul d-nul prof. Popovici de la Academia Agri­colă şi Stoianovici de la Cluj.­ ­ Terminându-se seria cuvântărilor asistenţa, condusă de d-nii Păsărea­nu şi Kiriţescu, a vizitat laboratoa­rele şi câmpurile de experienţă ale Institutului. Discursul d-lui Gheorghe Brătianu După strălucitele cuvântări care le-aţi ascultat, puţin voi mai avea de adăugat. Am ţinut ca prima in­ti­lnire so fac aci în Constanta fiindcă aci au veni acum o jumă­tate de veac bunicul meu Ion Bră­tianu însoţit de Regele Carol ca să ia în stăpânire trupul Dobr­ogei a­­lipit de ţară, începem lupta pentru regenerarea morală a partidului şi a ţărei. De la lupta aceasta pe care o vom duce fără compromisuri şi fără şovăială, nimic nu ne va putea abate. Sun­tem în tradiţia monarhică a ţării şi a partidului. Cei care au spus că sosirea Regelui e cea mai pericu­­oasă aventură, cei care m-au ex­clus din partid pentru realitatea mea monarhică, acei oameni se în­trec astăzi în declar­aţii de realitate faţă de Coroană. Numai acest rezultat dacă ar fi avut acţiunea noastră şi tot am fi mândri că i-am adus la capitulare desăvârşită. Misiunea noastră nu s-a încheiat. Vrem schimbarea, reînoi­­rea concepţiilor învechite, vrem o politică sănătoasă de întărire a tu­­tuturor factorilor de producţie. Noul partid naţional liberal le va da. Banchetul Pe terasa restaurantului Veneţia a avut loc apoi un mare banchet la care au luat cuvântul d-nii Istrate Micescu, Negrea, Horia Furtună, Sal­vy şi alţii. Viitoarea întrunire liberală va a­­vea loc Duminecă 6 Iulie la Ploeşti. «CUVÂNTUL» împărţirea premiilor studenţilor meritoşi CHVântarea a-lui prof. N. Iorga Eri, dimineaţă, la orele 11, a avut loc, în amfiteatrul „Spiru Ha­­ret” de la facultatea de ştiinţe din Capitală, solemnitatea închiderei a­­nului universitar şi distriburea pre­miilor studenţilor, cari s’au distins în cursul anului. ASISTENTA In asistenţă am notat pe urmă­torii profesori universitari: N. Ior­­ga, rectorul universităţii, Mina Mi­­no­vei, pr. Popescu-Mălăeşti, R­­D. porf. N. Iorga, rectorul uni­versităţii, adresându-se studenţimei, a spus următoarele: Introducerea şi la universitate, a obiceiului de a se distribui pre­mii studenţilor meritoşi, a fost re­pararea unei nedreptăţi. Dacă gre­şeala se pedepseşte, meritul se răs­plăteşte şi aceasta nu numai pentru cei din vârsta dv., ci şi pentru noi, cei mai bătrâni. Din marea ţară, de unde m’am întors acum câtăva vreme, am dus aceste două învă­ţăminte: muncă­­pentru toată lumea, dreptate pentru oricine. Darurile ce vi se dau aici în­seamnă că a­ţi binemeritat dela şcoală. In America aceste premii înseam­nă o răsplată momentană a unei munci care e aşteptată, rodnică cpntru mai târziu.­­. .­­ DARURILE Noi vă dăm daruri sărace dela Casa Şcoalelor, dela societatea ma­­cedo-română, dela institutul sud­­est european şi un dar mai pre­ţios, această cupă de argint adusă de mine dela fraţii noştri români din America. Va veni vremea când societatea românească va înţelege şi va răs­dulescu-Pogoneanu, David Emanuel, G. G. Longinescu, Dragomir, Hur­­muzescu, Deleanu, N. Bazilescu, N. Coculescu, Andrieşescu, Iulian Teo­­dorescu, Mihalache Dragomirescu, Riegler, N. Cartojan, Dianu, Ciurea, Teodor Popescu, pr. Gorel Cris­­tescu,­­Motaş, Petrescu-Pion, Che­­laru, secretarul universităţii, etc. Au asistat, de asemenea, foarte numeroase studente şi numeroşi stu­­ denţi. . . plăţi, aşa cum trebue, munca dv. onestă. Până atunci să ne mulţumim cu atât, căci foarte rar se întâlneşte, astăzi, la noi, muncă şi mai ales muncă răsplătită. Cea dintâi iniţiare a dv. în do­meniul studiului trebue sprijinită. LĂMURIRI ŞI SFATURI Pentru că este obiceiul ca la îm­părţirea premiilor să se dea şi u­­nele lămuriri şi sfaturi, o voi face. Anul trecut a fost un an de per­fectă linişte şi armonie între dv. şi noi profesorii. Vă mulţumesc în numele meu, şi al colegilor mei decani şi profesori pentru frumosul exemplu de înţelegere pe care l-aţi dat. Când se vădesc la dv. curente care stabilesc originalitatea gene­raţiei dv., ar fi un păcat ca ele să fie oprimate. Noi suntem bucuroşi când ne înfăţişaţi năzuinţa dv. de a fi vii. Să doriţi ca întreaga societate românească să fie stăpânită de su­fletul românesc care, în mare parte, s’a pierdut. Noi nu suntem şi mai ales dv. nu veţi fi numai păstrătorii, ci cuceritorii unor drepturi. Ase­menea cuceriri se fac prin muncă, prin manifestarea calităţilor pozi­tive ale neamului. Trebue să împlântăm din nou steagul naţional acolo unde împre­jurările l-au silit să se coboare. îmi pare bine că sunteţi uniţi aici în aceiaşi credinţă a creştinismului care înseamnă dogme ce nu le­ dis­cutăm, dar înseamnă şi morală. A iubi pe toţi semenii tăi, a nu jigni pe nimeni şi a sluji pe toţi înseamnă morală creştină. Doresc să vă văd totdeauna sub cutele steagului naţiunei, pe care să fie scris, însă, numai solidaritate. STUDENTUL CEL MA­I MERITOS înainte de a da cuvântul domni­lor decani spre a anunţa premiile, permiteţi-mi să-mi îndeplinesc da­toria de a încredinţa unui student, în numele celor 120 de mii de ro­mâni din America, îndepărtaţi de patria pe care totuşi, o văd nu­mai aici, această cupă de argint oferită de ei. Ea înseamnă o pre­miere a celui mai meritos student, d. Emil Vârtosu, care ,anul acesta, a prezenat ce­a mai bună lucrare istorică asupra lui Tudor Vladi­­mirescu. (Incredinţându-i cupa, în aplauzele întregei asistenţe, d. Ior­ga a felicitat călduros pe d. Vâr­tosu). CUPA ROMANILOR AMERICANI Cupa dăruită de românii din A­­merica, poartă această inscripţie: ,,Pentru gând frumos şi sănătoa­să simţire în limbă, indestructibile datine, Uniunea şi Liga societăţilor româneşti din America S. F. veşnic fidela patriei celei adevărate, 1930’’. DISTRIBUIREA PREMIILOR După aceasta domnii decani, pe rând, au distribuit premiile în bani şi cărţi celor mai d­istinşi studenţi ai facultăţilor respective. Cuvântarea d-lui N. Iorga Desbaterile parlamentare Şedinţele din 29 iunie, dimineaţa Se deschide la orele 10­4, sub pre­­şidenţia d-lui Şt. Ciceo Pop. Pe banca ministerială d-nii Gr. Iu­­nian, Halippa, V. Potârcă, C. An­­ghelescu. COMUNICĂRI W IV PU­VRCÎTnA nom­ să ba­g privla un spor micilor pensionari. D. CEAUŞOGLU (lupist) arată necesitatea aducerii unei legi care să apere problema petrolului. LEGEA DOBROGEI NOUI Se continuă discuția generală la legea Dobrogei Noui. D. PENCOF (maj.) spune că i s’a adus nedrepte învinuiri că ar fi contra colonizării. .... . Examinează apoi diferitele le­giuiri întocmite pentru a rezolva situaţia din Dobrogea. Fiecare partid politic — spune d. Pencof — a găsit necesar să pro­cedeze la o reviz iire a vechei si­tu«iu, uiu mulcii^ ii a mei» pana la capăt. In privinţa coloniştilor, statul trebue să le dea mijloace materia­le suficiente ca să fie definitiv îm­proprietăriţi. D­ OMER VEHIBI (turc) spune că era necesar acest proect de lege pentru a se regula situaţia din Do­­brogea Nouă. Cu autobuzul, tr­ebue să se garan­­teze transportul călătorilor, ca şi la căile ferate. Monopolul — care a fost şi nu este decât menţinut — va fi dat la început fragmentar­, pentru a nu se aglomera dintr’odată şi pentru a permite celor ce au azi autobuzele în curse) să poată concura la noile­­ î­nî !­­ Controlul, prevăzut în lege, se va face de către ministerul lucră­rilor publice, care are unitate în controlul tuturor drumurilor. Autonomia judeţelor se va res­pecta prin această lege, car­e pre­vede acest lucru foarte clar. Forma de exploatare a drumuri­lor, care a fost aleasă prin conce­sionare, era cea mai indicată. Cărăuşia publică se caracteri­zează în această lege prin artico­lul 1, care prevede organizarea ser­viciilor de cărăuşie publică, regu­lat, şi între două pu­ncte. Celelalte transporturi, întâmplă­toare — chiar remuneratoare — nu cad în prevederile acestei legi. Prin această lege vom creia ve­nituri de sute de milioane lei, ca­ri vor fi împărţite între stat, ju­deţ şi comună. DISCUŢIA PE ARTICOLE Legea este luată în considerare. La articolul 1, vorbeşte d. PAM­­FIL ŞEICARU. D. MIHALACHE, spune d-lui Şeicaru că vorbeşte pentru a face obstrucţie. Legea este luată în considearre. Legea Dobrogei Noul fratii 109 D. V. POTARCA, cere interver­­tirea ordinei de zi, pentru a se re­lua discuţia asupra legii Dobrogei Noui.­­ D. PAMFIL ŞEICARU aduce critici proectului de lege şi spune că a fost adus în grabă şi fără a fi bine studiat­ D. DUCFAR (ukranian) aduce unele obiecţiuni proectului. D. VIRGIL GROSSU raportor, a­­rată economia proectului de lege şi necesităţile care au reclamat aduce­rea lui. Termină spunând că legea co­respunde eticei superioare de stat, care încadrează interesele naţio­nale şi răspunderea faţă de îndru­marea vieţii de Stat (aplauze). D. MIHALACHE, ministrul a­­griculturii, spune că faţă de ar­gumentarea te­hnica­tee a făcut-o în şedinţa de ori şi la documenta­ta argumentare juridcă a d-lui Virgil Grossu, nu mai are nimic de adăugat. Legea este luată în considerare şi votată pe articole­ Şedinţa se ridică la orele 11 noaptea, cea viitoare azi la orele 9 dimineaţa. ­­I . • Şedinta de după amiaza Şedinţa se deschide la orele 4.40 sub preşidenţia d-lui Capeţineanu, vicepreşedinte. D. A. O­ CUZA, vorbeşte în ches­tia de regulament, spunând că des­baterile parlamentare nu apar în nexa «Monitorului Oficial». D. CAPETINEANU, spune că biuroul şi-a făcut deplina datorie, trimiţând desbaterile la «Monitor». Imprimeria Monitorului fiind în­să aglomerată cu lucrări, nu s’au putut tipări aceste desbateri. Şedinţa se suspendă pentru 5 minute. D. ŞT. CICEO POP, preşedinte, redeschide şedinţa. D. PROF. N. IORGA spune că a­­dunarea nu-i în număr şi deci nu poate ţine şedinţă. Fiind vorba la ordinea zilei de un proect de lege de o atât de mare importanţă, cum este legea Dobrogei Noui, trebue ca să fie cât mai mulţi deputaţi. Roagă ca să se intervetească or­dinea de zi, luându-se în discuţie alte proecte. D. ŞT. CICEO POP, preşedinte, arată că Adunarea este în număr şi deci şedinţa este valabilă. Totuşi, admite propunerea d-lui profesor Iorga, intervertind ordi­nea de zi. Legea cărăuşiei publice Anunţă că se va lua mai întâi în discuţie proectul de lege al că­răuşiei publice. D. M­ MANOILESCU, ministrul lucrărilor publice, depune proectul de lege al cărăuşiei publice, amen­dat de Senat. Se admite urgenţa . D. GR. IUNIAN, spune că şedin­ţa odată deschisă, înseamnă că A­­dunarea este în număr și deci în drept să discute ceea ce vrea sau ceea ce d. președinte al Camerei gă­sește că-i la ordinea zilei. D. ST. C. POP răspunde că n’a promis nimic d-lui profesor Iorga, ci a inter­vertit numai ordinea de zi. D. VAGAUNESCU, raportor, dă citire proectului de lege al cărău­şiei publice. D. D. R. IOANIŢESCU, spune că proectul intenţionează să pună or­dinea în locul haosului de până as­tăzi. Deoarece menţine amestecul mai multor autorităţi fără nici-o coordonare între ele, proectul nu cred să-şi ajungă scopul. D. KREUTER (sas) analizează legea şi se ocupă de impunerile la cărăuşie. Arată că din acest pro­ect, se favorizează căile ferate. D. DR. PISTINER (socialist) a­­nalizează legea şi ridică unele o­­biecţiiuni, rugând pe d. ministru al comunicaţiilor să precizeze punc­tele puţin clare. PR. DRAGHICI protestează con­tra concesionării dată unei singure persoane pentru o linie, care va pu­tea astfel specula populaţia. Cere să se admită un amenda­ment, pentru a se putea da conce­sia mai multora. D. CEAUŞOGLU (lupist) spune că legea este rău redactată şi nu­ ţine seama de realităţi. D. BUZDUGAN (lupist) cere dru­muri pentru Basarabia. D. ministru PAN­­HALIPPA, spune că atunci când a fost în frun­tea ministerului lucrărilor publice, s’a ocupat de şoselele din Basara­bia. Pentru anul 1930 a prevăzut pentru drumuri suma de 500 mi­lioane lei şi din această sumă, 300 milioane lei sunt pentru Basara­bia. D. M. MANOILE­SCU, ministrul lucrărilor publice, spune că va menţine această sumă pentru Ba­­sarabia. CUVÂNTAREA D-LUI MINIS­TRU MANOILESCU D. M. MANOILESCU ministrul lucrărilor publice, spune că-i re­cunoscător acelor domni deputaţi cari dau atenţie proee­telor de legi, cari unora li se par de mai mică importanţă. Este o chestie de principiu, dacă se acordă monopolul. Răspund că monopolul se dă pentru siguranţa călătorilor", pentru a nu se mai întâmpla accidente ca până acum. Accidentele se se întâmplau din cauza concurenţei, a nebuniei vi­tezei cu care mânau şoferii auto­mobilele, pentru a duce cât mai mulţi pasageri. ——sojijico-----­SENATUL D. Traian Bratu a deschis şedinţa şi constatând că senatorii nu sunt în număr a anunţat că Senatul va ţine şedinţă azi dimineaţă, la orele 10. D. George Brătianu ales şef al partidului la Dolj CRAIOVA. — Am arătat într’un re­portaj trecut că liberalii Doljeni s’au rupt în două şi că mişcarea pornită de d­. George Brătianu câştigă tot mai mult teren. Adunarea ce a avut loc deunăzi şi la care a luat parte un foarte mare nu­măr de partizani ai d-lui George Bră­tianu, dovedeşte cu prisosinţă acest lu­cru. Entuziasmul cu care tineretul a por­nit campania de primenire a partidului a cuprins şi pe bătrânii cari nu au nici un avantaj de urmărit din politică şi cari sunt conduşi numai de grija ţă­rei. Aceştia au venit alături de tineret pentru a-i ajuta cu sfatul şi cu munca lor. Adunarea de care pomenim a fost începutul organizărei temeinice a par­­tidului liberal Georgist — ca să între­buinţăm termenul curent — la Dolj. A fost proclamat ca şef al parti­dului liberal doljan d. George Bră­tianu, căruia i s’a adus la cunoş­tinţă acest lucru printr’o telegramă. COMITETUL DE ACŢIUNE S’a ales apoi un comitet de acţiune alcătuit din d-nii: Dem. D. Stoenescu, decanul barou­lui Dolj, C. Şaban Făgeţel fost deputat, colonel G. Gaicu senator, D. Ştefănes­­cu medic, C. Nicolăescu Plopşor, profe­sor G. Socoteanu avocat, N. Milan pro­fesor Nelu Sandu avocat, doctor Czi­­cheli, V. Demetrescu avocat, general Sa­va Dimitriu, M. Gregorian profesor, A. Ciocănescu avocat, Eustaţiu Gregorian profesor, Gr. Ştefănescu avocat, C.­ Mi­­rescu profesor, Mircea Olarian pictor, T. Păunescu-Ulmu profesor, general doctor Carp Ionescu, N. Clopotaru a­­vocat, A. Pan­gel ziarist, I. Foarţă avo­cat, doamna Foarţă, inginer I. Gavrilă, Ion Dănciulescu cooperator, D-tru Dă­­nescu profesor, Stoiculescu institutor pensionar, W. Ianischewsky industriaş, T. N. Barbu, Ion Donate, Al. Firescu, institutor, M. Iordache-Craiova, I. Con­­stantinescu, Sopot M. Măciucă Dobroni­­na, M. Popa Criva, căpitan Stoiculescu- Craiova, Preot D. G Popescu Terpezi­­ta, Ion D. Popescu învăţător Valea Stanciului, I. Sandu primar, Sm­enic, V. Ciurezu Pleniţa, N. Pândele Băileşti, Ion Dinulescu Pleniţa, etc. S’a hotărât apariţia ziarului „Nădej­dea” foaie care va susţine acţiunea la Dolj. «1­­ 1 Adunarea soc. „Cultul Patriei“ PROTEST CONTRA CONCESIO­NARII TELEFOANELOR ŞI CONTRA LEGEI DOBROGEI­­UOUI Ieri dimineaţă la orele 11, a avut loc în sala Cinematografului Frascatti, o adunare convocată de „Cultul Patriei” cu scopul de a protesta atât contra concesionării telefoanelor cât şi contra legii Dobrogei Noni. A luat parte şi o delegaţie a colo­niştilor din Cadrilater. D. Marin Ştefănescu a spus că mas­­sele au fost înşelate de actualul gu­vern, lipsit de demnitate naţională. D. profesor Valaori a mulţumit d-lui prof. Iorga, căruia i-a exprimat oma­giul său de recunoştinţă în numele coloniştilor macedoneni din Cadrila­ter, pentru atitudinea ce a luat-o faţă de legea de organizare a Dobrogei- Noui, in Cameră. D. profesor Noe a protestat contra declaraţiunilor d-lui ministru I. Miha­­lache, că prin noul proect nu se schimbă decât in linii şterse principiile vechei legi. Au mai vorbit apoi d-nii Foţi, din partea junimii macedonene; prof. Dragu; gen. Referendaru; Pătraşcu, preţeudintele centrului studenţesc laşi; Dum­itrescu-Argeş, student; Popescu- Botoşani, preşedintele centrului stu­denţesc Bucureşti, gen. Anastasiu, I. Buzdugan, gen. Livezeanu şi V. Arde­­leanu. , La urmă s’a ales o comisiune de trei membrii care va merge în audienţă la M. S. Regele, pentru a expune ho­tărârile luate de adunare. S’a votat apoi următoarea moţiune: „Cetăţenii Capitalei s’au întrunit sub auspiciile asociaţiei „Cultul Patriei" astăzi Duminică 29 iunie 1930, pentru a-şi spune cuvântul asupra tendinţei de a se înstrăina avutul ţărei. Supun la cunoştiinţa M. S. Regelui că opinia publică românească protes­tează cu toată energia împotriva con­cesionării telefoanelor şi legii Dobro­­gei-Noui, şi roagă pe Majestatea Sa, să nu îngădue această lege care în­străinează avutul ţărei şi sting demni­tatea naţională”. Adunarea a luat sfârşit la orele 1.15” p. m., asistenţa îndreptându-se în cor­pore către Palatul Regal.­­ Lupta contra speculei pâine! O DELEGAŢIE SE VA PRE­ZENTA M. S. REGELUI Organizaţia­­cetăţenească a secto­rului 4 verde a ţinut dri dimineaţă o mare întrunire de protestare con­tra speculei ce se face cu pâinea şi celelalte alimente de primă necesi­tate ca: laptele, carnea, peştele, za­hărul, lemnele şi altele. întrunirea a fost prezidată de d. I. Mateescu-Capeţineanu, fost con­silier comunal şi ajutor de primar, care a arătat că toate demersurile, făcute pe lângă cei în drept, pentru oftenirea pâinei, au rămas infruc­tuoase. Peste tot promisiuni şi alt nimic. Intervenţiile făcute la d. primar Dobrescu şi la d. ministru Mad­­gearu, fiind fără nu un rezultat —practic şi imediat— populaţia con­tinuând a fi speculată,­­vorbitorul propune şi adunarea a admis alcă­tuirea unui memoriu şi prezentarea lui M. S. Regelui Carol II, singura nădejde pentru stăvilirea speculei. S’a dat citire memoriului, la dis­cuţia căruia au luat parte d-nii: A­­vesalom N., Bujin, N. Rădulescu, A. Hera, Al. Constantinescu, I. Mincu­­lescu, I. Săvulescu, I. Grigorescu, G. Moga, I. Niculescu, Stoican şi O­­prescu. Au fost delegaţi cu prezentarea memoriului d-nii Mateescu-Capeţi­­neanu, I. Caleap, I. Grigorescu, Ti­­hoi şi A. Hera. S’a votat şi semnat o moţiune, a­­nunţându-se viitoarea întrunire pentru Duminică 13 Iulie 1930, or­ele 10 dimineaţa, la care sunt invitaţi să ia parte cetăţeni din toate păr­ţile Capitalei. I Hippism BANEASA, DUINICA 29 IUNIE, ZIUA DE ÎNCHIDERE Hippodromul Băneasa şi-a închis eri purţile. Ultima zi a reuniunei de pri­măvară, cu un program bogat cuprin­zând două premii clasice, a avut parte de o asistenţă destul de numeroasă. Omnium 2 anilor a revenit grajdu­lui Negropontes cu Neva care cu toată derobada din apropierea potoului, a păstrat un avantaj de lungime a­­supra lui Holtei. Premiul Regal, cu cocheta alocaţie de 200.000 lei şi o frumoasă cupă ofe­rită de M. S. Regele Carol al 11-lea, a fost câştigat cu extremă uşurinţă de Ghiaur care în mâinile lui Csillag a arătat cu totul altă valoare, în ciuda celor 63 kgr. pe care le duc îi in­spi­ra­re. De notat că excelentul pensionar al lui Pinka câștigă pe Atu a treia oară acest premiu. Iată rezultatul technic: Pr. Biscuit, 900 m. 1. Bony Boy (Coc­­keram) alD-nei Sonia Rioșanu; 2. Lido (Iorga); 3. Plata (C-tinescu); 10 part. P. M. 20—12; 12—15. Pr. Le Baratero, 1400 m. 1. Opium (D-trescu) al D-lui Colonel Săvoiu; 2. Factum (Ed. Gill); 3. Szerencze (Csi­llag); 14 part. P. M. 433—112; 24—16. Omnium 2 anilor, 1000 m. 1. Neva (­Csillag) a d-lui Negropontes; 2. Hol­tei (Rajcsik); 3. Bayard (Hofbauer); 9 part. P. M. 30-13; 18—17, Pr. Regal, 3000 m. 1. Ghiaur (Csillag) al D-lui Schwartz; 2. Somogy (Fr. Gill) Town Lass (Cockeram); 7 pari; P. M. 15—14—25. Pr. Maltezi II, 2400 m. 1. Polo (Stec­ker) al d-lui Avram; 2. Rohano (Con­stantinescu); 3. Pr de Galles (Adans) 11 part. P. M. 43—15; 16—28. Pr. Muscel, 1800 m. 1. Nahat (Ed. Gill) al D-lui Mark; 2. Serdar (Rayc­sik); 3. Teranova (Iorga); 10 part.; P. M. 76—28; 21—26. Pr. de închidere, 1500 m. 1. Elan (Csillag) al D-nei Ottulescu; 2. Mary Anne (Cockeram); 3. Sajo (Iorga); 5 part. Eventul Opium-Neva a raportat 968:10, iar Polo-Nahat, 175:10. »—----acile»--» -­ La Bie­rica Zlătari Un hoţ de biserică surprins operând Parohul bisericei Zlătari din calea Victoriei, păr. Chiricuţă, înştiinţând po­liţia că din caseta aflată în biserică dispar regulat sume de bani, s’au luat măsuri de pază, postându-se agenţi. Dri dimineaţă, în timpul slujbei re­ligioase, agenţii au văzut pe un individ suspect care, simţindu-se observat, a venit în rândurile credincioşilor, a în­­genunchiat şi s’a rugat. Credincioşii au plecat, dar suspectul părându-i-se că nu mai e observat, a mai rămas în bise­rică. Crezându-se sigur, s-a îndreptat spre caseta pe care a deschis-o cu o cheie falsă, şi a scos toţi banii. Poliţiştii l-au surprins asupra faptu­lui. Hoţul se numeşte Dumitru Cosmănes­­cu. Arestat, a mărturisit că a mai ope­rat în Biserică. In şedinţa din 28 iunie a. c. Came­ra a votat modificarea legei concor­datului, în care a fost introdusă şi dispoziţia suspendării executării în materie de concordat transformat în faliment, dar care se află încă sub a­­pel. De această dispoziţie va benefi­cia şi banca Franco-Romănă, al că­rei apel în contra declarărei în stare de faliment se va judeca astăzi, Luni, de către secţia V-a a Curţii de Apel din Bucureşti. BERLIN, 29. (Rador). — Ziarele anunţă că se negociază­ cumpărarea majorităţii acţiunilor companiei de navigaţie Hamburg-America de Sud, de către compania de navigaţie Ha­­pag-Liogdl Union, cu concursul băncei Schroeder.

Next