Cuventul, iulie 1930 (Anul 6, nr. 1864-1894)
1930-07-01 / nr. 1864
Acţiunea d-lui Gheorghe Brătianu Eri. Duminică, la orele 10 dimineaţa a avut loc în sala «Regal» din Constanţa prima întrunire, din ciclul de întruniri pe întreaga ţară, l a partidului naţional liberal de Sub şefia d-lui George Brătianu. Peste 4000 de persoane au luat parte la această manifestaţie. Au vorbit d-nii dr. Andronescu, fost primar,Roman, profesor Ispir, Constantin Solomonescu după cum a luat cuvântul d. Horia Furtună, care a spus: Puterea şi viitorul sunt ale noastre, prin sufletul nostru care înţelege nevoile ţării şi prin greşelile foştilor şefi ai partidului liberal. După ce au insultat pe Rege făcându-1 aventurier şi dement bolnav de «boala circulară» unii din ei se declară monarchici cu condiţia ca Regele să-i cheme la putere. De la impertinenţa iniţială au trecut la expectativă, la ipocrizie, la laşitate şi la şantaj. In vremea aceasta d. Vintilă Brătianu dă o nouă «circulară» pe ţară declarând că rămâne la actul de la 4 ianuarie. Iată adevărata «boală circulară». Vorbind despre vechii şefi liberali vorbitorul spune: Cum ei sunt de un comic autochton, i-am trimete în insula Şerpilor până când Vintilă Brătianu-Lebaudy al IlI-lea va fi detronat din şefia partidului mort de către d. I. G. Duca-Lebaudy al IV, până când Argetoianu, care joacă pe toată cărţile, realizând fără glorie politica «ambelor trei chestiuni» Va sări in ajutorul învingătorului, până când Victor Iamandi îşi va plăti ultima poliţă către Manolescu- Strunga. Conducătorii vechiului partid liberal sunt destinaţi să intre în pământ nu ca şobolanii, ci ca şerpii. Partidul lui Gheorghe Brătianu a învins partidul lui Vintilă Brătianu. Istoria se repetă. Sfântul Gheorghe a învins balaurul! Discursul d-lui Istrate Micescu Marele avocat şi strălucit orator, spune între altele: Vechiul partid liberal a rătăcit drumul. Nu trebuiau să închidă oblonul, ci trebuiau să primească lumina soarelui. Nu trebuiau să se astupe la ochi şi totuşi să pretindă că ei gândesc pentru un neam întreg. Consolidarea noastră trebue să se desprindă din glasul şi din gândirea poporului, — acest suveran întinerit. Echilibrul moral va fi restabilit. Cei care strigă şi apoi se lichid în casă, nu pot pretinde că sunt oameni de acţiune pe care mulţimea trebue să-i urmeze. Regele, este regele visurilor noastre. A înfruntat focul pentru întregirea hotarelor noastre. Lucrul acesta nimeni nu’l poate nesocoti. Noi îl iubim. In aşteptarea lui, în biserica ce’l aşteaptă, noi eram umilii slujitori care aprindeam câte o candelă, îndreptam câte o icoană. Azi a sosit şi nimeni nu ni’l mai poate răpi. A venit pentru binele unui neam pe care nu l’a uitat. Nu vom dezerta dela datorie, după cum n’a dezertat dela datorie nici El. Pe marele partid naţional liberal pe care s’a sprijinit şi Regele Ferdinand şi regele Carol I, se va sprijini şi Regele Carol al II-lea spre marele bine al ţării. mammm ilii dimineaţă la orele 10 a avut 10, la Băneasa inaugurarea Institului de CnHulift şi fermentarea luciului. ASISTENTA Au participat la această solemni■*ro d-nii prof. D. Gusti, preşedinte.l consiliului de administraţie al Cassei Autonome a îtronopolurilor, prof. Ştefan Stftuescu, director general al Regiei, I. Lapedatu şi O. Kiriacescu director la Banca Naţională, generalui Martac, delegaţii Regiilor franceze, italiene, cehe, sârbe, ■reprezentantul unei case de comerţ din Bruxelles şi din reprezentant al unei oaste din Amsterdam, funcţionari superiori ai Regiei în frunte cu d-nul Inginer agronom Păsareanu, directorul culturei şi fermentării tutunului, prof. dr. M. Kiriţescu, directorul Institutului, etc. CUVÂNTAREA D-LUI GUSTI După oficierea serviciului religios asistenta a fost invitată în sala de solemnitate a institutiului unde d. prof. D. Otisti luând cuvântul, a vorbit de importanța noului institut prelat pentru satisfacerea tuturor nevoilor tabaciculturei noastre. D-sa arată în linii generale în ce a constatat până acum politica constructivă a Cassei Autonome a Monopolurilor—stăruind în deosebi asupra economiilor reale ce au fost realizate de această instituţie. In ce priveşte crearea Institutului a cărui inaugurare se sărbătoreşte azi, d. prof. Gusti precizează scopurile lui de căpetenie: A creea cele mai bune condiţii de desvoltare a materiei prime de calitate, care este tutunul; a produce prin întreprinderi industriale cât mai bine utilate şi prin metode de fabricaţie cât mai perfecţionate, cu un preţ de cost al produsului cât mai scoborât; a reînoi materialul tehnic pentru a-l menţine la înălţimea progresului zilei; a activa vânzarea internă printr-o publicitate abilă a unor produse prezentate atrăgător şi prin scurtarea drumului de circulaţie de la producător la consumator; a intensifica exportul prin toate mijloacele moderne comerciale; a interesa pe toţi participanţii producţiei şi circulaţiei fabricatelor— funcţonari, lucrători şi cultivatori — la opera comună prin o politică social-culturală de solidarizare a lor cu instituţia, — iată directivele de care se inspiră Consiliul de administraţie a Cassei Autonome. CONFERINŢA D-LUI PASAREANU D. ING. PASAREANU, directorul culturei, a conferenţiat apoi despre: «Importanţa culturei tutunului în România şi nevoile cari au determinat înfiinţarea Institutului Experimental». A consacrat o parte a conferinţei d-sale importanţei întreprinderilor agricole în cultura tutunului, trecând după aceasta la examinarea problemei tutunului la noi în România în economia generală a ţării. Documentat şi ilustrându-şi observaţiile pe experienţa de până acum în materie de tutun, d. Păsăreanu a arătat că scopul Institutului este de a ajuta în primul rând la mărirea producţiei, la ieftenirea tutunului şi la ameliorarea diferitelor calităţi de tutun. Pentru aceasta s’a pus la dispoziţia cultivatorilor un fond de ajutorare care să prevină diferite pierderi în inventarul agricol al cultivatorului. De asemnea, din aest fond se vor da prime cultivatorilor merituoşi, se vor ţine conferinţe practice etc. CONFERINŢA D-LUI PROFESOR KIRIŢESCU D. PROF. DR. KIRIŢESCU a tratat în special evoluţia gustului fumatului la diferite popoare, subliniind eforturile făcute de Institutele diferitelor state pentru raţionalizarea culturei tutunului. A arătat şi d-sa că scopul noului Institut este de a îndruma fermentaţia tutunului pe o cale ştiinţifică. CUVÂNTĂRILE DELEGAŢILOR STRĂINI Au luat cuvântul apoi delegaţii străini d-nii Dimitrievici (sârb), Belicasa (italian), Karel (ceh), Kinderstrasse (austriac), Spitzer-Rossa (Debreţin) şi inginer Argiriadis (Grecia). Toţi vorbitorii au înulţumit pentru invitaţia la această solemnitate şi au încheiat având o glorioasă activitate şi prosperitate Institutului. Au mai luat cuvântul d-nul prof. Popovici de la Academia Agricolă şi Stoianovici de la Cluj. Terminându-se seria cuvântărilor asistenţa, condusă de d-nii Păsăreanu şi Kiriţescu, a vizitat laboratoarele şi câmpurile de experienţă ale Institutului. Discursul d-lui Gheorghe Brătianu După strălucitele cuvântări care le-aţi ascultat, puţin voi mai avea de adăugat. Am ţinut ca prima intilnire so fac aci în Constanta fiindcă aci au veni acum o jumătate de veac bunicul meu Ion Brătianu însoţit de Regele Carol ca să ia în stăpânire trupul Dobrogei alipit de ţară, începem lupta pentru regenerarea morală a partidului şi a ţărei. De la lupta aceasta pe care o vom duce fără compromisuri şi fără şovăială, nimic nu ne va putea abate. Suntem în tradiţia monarhică a ţării şi a partidului. Cei care au spus că sosirea Regelui e cea mai pericuoasă aventură, cei care m-au exclus din partid pentru realitatea mea monarhică, acei oameni se întrec astăzi în declaraţii de realitate faţă de Coroană. Numai acest rezultat dacă ar fi avut acţiunea noastră şi tot am fi mândri că i-am adus la capitulare desăvârşită. Misiunea noastră nu s-a încheiat. Vrem schimbarea, reînoirea concepţiilor învechite, vrem o politică sănătoasă de întărire a tututuror factorilor de producţie. Noul partid naţional liberal le va da. Banchetul Pe terasa restaurantului Veneţia a avut loc apoi un mare banchet la care au luat cuvântul d-nii Istrate Micescu, Negrea, Horia Furtună, Salvy şi alţii. Viitoarea întrunire liberală va avea loc Duminecă 6 Iulie la Ploeşti. «CUVÂNTUL» împărţirea premiilor studenţilor meritoşi CHVântarea a-lui prof. N. Iorga Eri, dimineaţă, la orele 11, a avut loc, în amfiteatrul „Spiru Haret” de la facultatea de ştiinţe din Capitală, solemnitatea închiderei anului universitar şi distriburea premiilor studenţilor, cari s’au distins în cursul anului. ASISTENTA In asistenţă am notat pe următorii profesori universitari: N. Iorga, rectorul universităţii, Mina Minovei, pr. Popescu-Mălăeşti, RD. porf. N. Iorga, rectorul universităţii, adresându-se studenţimei, a spus următoarele: Introducerea şi la universitate, a obiceiului de a se distribui premii studenţilor meritoşi, a fost repararea unei nedreptăţi. Dacă greşeala se pedepseşte, meritul se răsplăteşte şi aceasta nu numai pentru cei din vârsta dv., ci şi pentru noi, cei mai bătrâni. Din marea ţară, de unde m’am întors acum câtăva vreme, am dus aceste două învăţăminte: muncăpentru toată lumea, dreptate pentru oricine. Darurile ce vi se dau aici înseamnă că aţi binemeritat dela şcoală. In America aceste premii înseamnă o răsplată momentană a unei munci care e aşteptată, rodnică cpntru mai târziu.. . DARURILE Noi vă dăm daruri sărace dela Casa Şcoalelor, dela societatea macedo-română, dela institutul sudest european şi un dar mai preţios, această cupă de argint adusă de mine dela fraţii noştri români din America. Va veni vremea când societatea românească va înţelege şi va răsdulescu-Pogoneanu, David Emanuel, G. G. Longinescu, Dragomir, Hurmuzescu, Deleanu, N. Bazilescu, N. Coculescu, Andrieşescu, Iulian Teodorescu, Mihalache Dragomirescu, Riegler, N. Cartojan, Dianu, Ciurea, Teodor Popescu, pr. Gorel Cristescu,Motaş, Petrescu-Pion, Chelaru, secretarul universităţii, etc. Au asistat, de asemenea, foarte numeroase studente şi numeroşi stu denţi. . . plăţi, aşa cum trebue, munca dv. onestă. Până atunci să ne mulţumim cu atât, căci foarte rar se întâlneşte, astăzi, la noi, muncă şi mai ales muncă răsplătită. Cea dintâi iniţiare a dv. în domeniul studiului trebue sprijinită. LĂMURIRI ŞI SFATURI Pentru că este obiceiul ca la împărţirea premiilor să se dea şi unele lămuriri şi sfaturi, o voi face. Anul trecut a fost un an de perfectă linişte şi armonie între dv. şi noi profesorii. Vă mulţumesc în numele meu, şi al colegilor mei decani şi profesori pentru frumosul exemplu de înţelegere pe care l-aţi dat. Când se vădesc la dv. curente care stabilesc originalitatea generaţiei dv., ar fi un păcat ca ele să fie oprimate. Noi suntem bucuroşi când ne înfăţişaţi năzuinţa dv. de a fi vii. Să doriţi ca întreaga societate românească să fie stăpânită de sufletul românesc care, în mare parte, s’a pierdut. Noi nu suntem şi mai ales dv. nu veţi fi numai păstrătorii, ci cuceritorii unor drepturi. Asemenea cuceriri se fac prin muncă, prin manifestarea calităţilor pozitive ale neamului. Trebue să împlântăm din nou steagul naţional acolo unde împrejurările l-au silit să se coboare. îmi pare bine că sunteţi uniţi aici în aceiaşi credinţă a creştinismului care înseamnă dogme ce nu le discutăm, dar înseamnă şi morală. A iubi pe toţi semenii tăi, a nu jigni pe nimeni şi a sluji pe toţi înseamnă morală creştină. Doresc să vă văd totdeauna sub cutele steagului naţiunei, pe care să fie scris, însă, numai solidaritate. STUDENTUL CEL MAI MERITOS înainte de a da cuvântul domnilor decani spre a anunţa premiile, permiteţi-mi să-mi îndeplinesc datoria de a încredinţa unui student, în numele celor 120 de mii de români din America, îndepărtaţi de patria pe care totuşi, o văd numai aici, această cupă de argint oferită de ei. Ea înseamnă o premiere a celui mai meritos student, d. Emil Vârtosu, care ,anul acesta, a prezenat cea mai bună lucrare istorică asupra lui Tudor Vladimirescu. (Incredinţându-i cupa, în aplauzele întregei asistenţe, d. Iorga a felicitat călduros pe d. Vârtosu). CUPA ROMANILOR AMERICANI Cupa dăruită de românii din America, poartă această inscripţie: ,,Pentru gând frumos şi sănătoasă simţire în limbă, indestructibile datine, Uniunea şi Liga societăţilor româneşti din America S. F. veşnic fidela patriei celei adevărate, 1930’’. DISTRIBUIREA PREMIILOR După aceasta domnii decani, pe rând, au distribuit premiile în bani şi cărţi celor mai distinşi studenţi ai facultăţilor respective. Cuvântarea d-lui N. Iorga Desbaterile parlamentare Şedinţele din 29 iunie, dimineaţa Se deschide la orele 104, sub preşidenţia d-lui Şt. Ciceo Pop. Pe banca ministerială d-nii Gr. Iunian, Halippa, V. Potârcă, C. Anghelescu. COMUNICĂRI W IV PUVRCÎTnA nom să bag privla un spor micilor pensionari. D. CEAUŞOGLU (lupist) arată necesitatea aducerii unei legi care să apere problema petrolului. LEGEA DOBROGEI NOUI Se continuă discuția generală la legea Dobrogei Noui. D. PENCOF (maj.) spune că i s’a adus nedrepte învinuiri că ar fi contra colonizării. .... . Examinează apoi diferitele legiuiri întocmite pentru a rezolva situaţia din Dobrogea. Fiecare partid politic — spune d. Pencof — a găsit necesar să procedeze la o reviz iire a vechei situ«iu, uiu mulcii^ ii a mei» pana la capăt. In privinţa coloniştilor, statul trebue să le dea mijloace materiale suficiente ca să fie definitiv împroprietăriţi. D OMER VEHIBI (turc) spune că era necesar acest proect de lege pentru a se regula situaţia din Dobrogea Nouă. Cu autobuzul, trebue să se garanteze transportul călătorilor, ca şi la căile ferate. Monopolul — care a fost şi nu este decât menţinut — va fi dat la început fragmentar, pentru a nu se aglomera dintr’odată şi pentru a permite celor ce au azi autobuzele în curse) să poată concura la noile înî ! Controlul, prevăzut în lege, se va face de către ministerul lucrărilor publice, care are unitate în controlul tuturor drumurilor. Autonomia judeţelor se va respecta prin această lege, care prevede acest lucru foarte clar. Forma de exploatare a drumurilor, care a fost aleasă prin concesionare, era cea mai indicată. Cărăuşia publică se caracterizează în această lege prin articolul 1, care prevede organizarea serviciilor de cărăuşie publică, regulat, şi între două puncte. Celelalte transporturi, întâmplătoare — chiar remuneratoare — nu cad în prevederile acestei legi. Prin această lege vom creia venituri de sute de milioane lei, cari vor fi împărţite între stat, judeţ şi comună. DISCUŢIA PE ARTICOLE Legea este luată în considerare. La articolul 1, vorbeşte d. PAMFIL ŞEICARU. D. MIHALACHE, spune d-lui Şeicaru că vorbeşte pentru a face obstrucţie. Legea este luată în considearre. Legea Dobrogei Noul fratii 109 D. V. POTARCA, cere intervertirea ordinei de zi, pentru a se relua discuţia asupra legii Dobrogei Noui. D. PAMFIL ŞEICARU aduce critici proectului de lege şi spune că a fost adus în grabă şi fără a fi bine studiat D. DUCFAR (ukranian) aduce unele obiecţiuni proectului. D. VIRGIL GROSSU raportor, arată economia proectului de lege şi necesităţile care au reclamat aducerea lui. Termină spunând că legea corespunde eticei superioare de stat, care încadrează interesele naţionale şi răspunderea faţă de îndrumarea vieţii de Stat (aplauze). D. MIHALACHE, ministrul agriculturii, spune că faţă de argumentarea tehnicatee a făcut-o în şedinţa de ori şi la documentata argumentare juridcă a d-lui Virgil Grossu, nu mai are nimic de adăugat. Legea este luată în considerare şi votată pe articole Şedinţa se ridică la orele 11 noaptea, cea viitoare azi la orele 9 dimineaţa. I . • Şedinta de după amiaza Şedinţa se deschide la orele 4.40 sub preşidenţia d-lui Capeţineanu, vicepreşedinte. D. A. O CUZA, vorbeşte în chestia de regulament, spunând că desbaterile parlamentare nu apar în nexa «Monitorului Oficial». D. CAPETINEANU, spune că biuroul şi-a făcut deplina datorie, trimiţând desbaterile la «Monitor». Imprimeria Monitorului fiind însă aglomerată cu lucrări, nu s’au putut tipări aceste desbateri. Şedinţa se suspendă pentru 5 minute. D. ŞT. CICEO POP, preşedinte, redeschide şedinţa. D. PROF. N. IORGA spune că adunarea nu-i în număr şi deci nu poate ţine şedinţă. Fiind vorba la ordinea zilei de un proect de lege de o atât de mare importanţă, cum este legea Dobrogei Noui, trebue ca să fie cât mai mulţi deputaţi. Roagă ca să se intervetească ordinea de zi, luându-se în discuţie alte proecte. D. ŞT. CICEO POP, preşedinte, arată că Adunarea este în număr şi deci şedinţa este valabilă. Totuşi, admite propunerea d-lui profesor Iorga, intervertind ordinea de zi. Legea cărăuşiei publice Anunţă că se va lua mai întâi în discuţie proectul de lege al cărăuşiei publice. D. M MANOILESCU, ministrul lucrărilor publice, depune proectul de lege al cărăuşiei publice, amendat de Senat. Se admite urgenţa . D. GR. IUNIAN, spune că şedinţa odată deschisă, înseamnă că Adunarea este în număr și deci în drept să discute ceea ce vrea sau ceea ce d. președinte al Camerei găsește că-i la ordinea zilei. D. ST. C. POP răspunde că n’a promis nimic d-lui profesor Iorga, ci a intervertit numai ordinea de zi. D. VAGAUNESCU, raportor, dă citire proectului de lege al cărăuşiei publice. D. D. R. IOANIŢESCU, spune că proectul intenţionează să pună ordinea în locul haosului de până astăzi. Deoarece menţine amestecul mai multor autorităţi fără nici-o coordonare între ele, proectul nu cred să-şi ajungă scopul. D. KREUTER (sas) analizează legea şi se ocupă de impunerile la cărăuşie. Arată că din acest proect, se favorizează căile ferate. D. DR. PISTINER (socialist) analizează legea şi ridică unele obiecţiiuni, rugând pe d. ministru al comunicaţiilor să precizeze punctele puţin clare. PR. DRAGHICI protestează contra concesionării dată unei singure persoane pentru o linie, care va putea astfel specula populaţia. Cere să se admită un amendament, pentru a se putea da concesia mai multora. D. CEAUŞOGLU (lupist) spune că legea este rău redactată şi nu ţine seama de realităţi. D. BUZDUGAN (lupist) cere drumuri pentru Basarabia. D. ministru PANHALIPPA, spune că atunci când a fost în fruntea ministerului lucrărilor publice, s’a ocupat de şoselele din Basarabia. Pentru anul 1930 a prevăzut pentru drumuri suma de 500 milioane lei şi din această sumă, 300 milioane lei sunt pentru Basarabia. D. M. MANOILESCU, ministrul lucrărilor publice, spune că va menţine această sumă pentru Basarabia. CUVÂNTAREA D-LUI MINISTRU MANOILESCU D. M. MANOILESCU ministrul lucrărilor publice, spune că-i recunoscător acelor domni deputaţi cari dau atenţie proeetelor de legi, cari unora li se par de mai mică importanţă. Este o chestie de principiu, dacă se acordă monopolul. Răspund că monopolul se dă pentru siguranţa călătorilor", pentru a nu se mai întâmpla accidente ca până acum. Accidentele se se întâmplau din cauza concurenţei, a nebuniei vitezei cu care mânau şoferii automobilele, pentru a duce cât mai mulţi pasageri. ——sojijico-----SENATUL D. Traian Bratu a deschis şedinţa şi constatând că senatorii nu sunt în număr a anunţat că Senatul va ţine şedinţă azi dimineaţă, la orele 10. D. George Brătianu ales şef al partidului la Dolj CRAIOVA. — Am arătat într’un reportaj trecut că liberalii Doljeni s’au rupt în două şi că mişcarea pornită de d. George Brătianu câştigă tot mai mult teren. Adunarea ce a avut loc deunăzi şi la care a luat parte un foarte mare număr de partizani ai d-lui George Brătianu, dovedeşte cu prisosinţă acest lucru. Entuziasmul cu care tineretul a pornit campania de primenire a partidului a cuprins şi pe bătrânii cari nu au nici un avantaj de urmărit din politică şi cari sunt conduşi numai de grija ţărei. Aceştia au venit alături de tineret pentru a-i ajuta cu sfatul şi cu munca lor. Adunarea de care pomenim a fost începutul organizărei temeinice a partidului liberal Georgist — ca să întrebuinţăm termenul curent — la Dolj. A fost proclamat ca şef al partidului liberal doljan d. George Brătianu, căruia i s’a adus la cunoştinţă acest lucru printr’o telegramă. COMITETUL DE ACŢIUNE S’a ales apoi un comitet de acţiune alcătuit din d-nii: Dem. D. Stoenescu, decanul baroului Dolj, C. Şaban Făgeţel fost deputat, colonel G. Gaicu senator, D. Ştefănescu medic, C. Nicolăescu Plopşor, profesor G. Socoteanu avocat, N. Milan profesor Nelu Sandu avocat, doctor Czicheli, V. Demetrescu avocat, general Sava Dimitriu, M. Gregorian profesor, A. Ciocănescu avocat, Eustaţiu Gregorian profesor, Gr. Ştefănescu avocat, C. Mirescu profesor, Mircea Olarian pictor, T. Păunescu-Ulmu profesor, general doctor Carp Ionescu, N. Clopotaru avocat, A. Pangel ziarist, I. Foarţă avocat, doamna Foarţă, inginer I. Gavrilă, Ion Dănciulescu cooperator, D-tru Dănescu profesor, Stoiculescu institutor pensionar, W. Ianischewsky industriaş, T. N. Barbu, Ion Donate, Al. Firescu, institutor, M. Iordache-Craiova, I. Constantinescu, Sopot M. Măciucă Dobronina, M. Popa Criva, căpitan Stoiculescu- Craiova, Preot D. G Popescu Terpezita, Ion D. Popescu învăţător Valea Stanciului, I. Sandu primar, Smenic, V. Ciurezu Pleniţa, N. Pândele Băileşti, Ion Dinulescu Pleniţa, etc. S’a hotărât apariţia ziarului „Nădejdea” foaie care va susţine acţiunea la Dolj. «1 1 Adunarea soc. „Cultul Patriei“ PROTEST CONTRA CONCESIONARII TELEFOANELOR ŞI CONTRA LEGEI DOBROGEIUOUI Ieri dimineaţă la orele 11, a avut loc în sala Cinematografului Frascatti, o adunare convocată de „Cultul Patriei” cu scopul de a protesta atât contra concesionării telefoanelor cât şi contra legii Dobrogei Noni. A luat parte şi o delegaţie a coloniştilor din Cadrilater. D. Marin Ştefănescu a spus că massele au fost înşelate de actualul guvern, lipsit de demnitate naţională. D. profesor Valaori a mulţumit d-lui prof. Iorga, căruia i-a exprimat omagiul său de recunoştinţă în numele coloniştilor macedoneni din Cadrilater, pentru atitudinea ce a luat-o faţă de legea de organizare a Dobrogei- Noui, in Cameră. D. profesor Noe a protestat contra declaraţiunilor d-lui ministru I. Mihalache, că prin noul proect nu se schimbă decât in linii şterse principiile vechei legi. Au mai vorbit apoi d-nii Foţi, din partea junimii macedonene; prof. Dragu; gen. Referendaru; Pătraşcu, preţeudintele centrului studenţesc laşi; Dumitrescu-Argeş, student; Popescu- Botoşani, preşedintele centrului studenţesc Bucureşti, gen. Anastasiu, I. Buzdugan, gen. Livezeanu şi V. Ardeleanu. , La urmă s’a ales o comisiune de trei membrii care va merge în audienţă la M. S. Regele, pentru a expune hotărârile luate de adunare. S’a votat apoi următoarea moţiune: „Cetăţenii Capitalei s’au întrunit sub auspiciile asociaţiei „Cultul Patriei" astăzi Duminică 29 iunie 1930, pentru a-şi spune cuvântul asupra tendinţei de a se înstrăina avutul ţărei. Supun la cunoştiinţa M. S. Regelui că opinia publică românească protestează cu toată energia împotriva concesionării telefoanelor şi legii Dobrogei-Noui, şi roagă pe Majestatea Sa, să nu îngădue această lege care înstrăinează avutul ţărei şi sting demnitatea naţională”. Adunarea a luat sfârşit la orele 1.15” p. m., asistenţa îndreptându-se în corpore către Palatul Regal. Lupta contra speculei pâine! O DELEGAŢIE SE VA PREZENTA M. S. REGELUI Organizaţiacetăţenească a sectorului 4 verde a ţinut dri dimineaţă o mare întrunire de protestare contra speculei ce se face cu pâinea şi celelalte alimente de primă necesitate ca: laptele, carnea, peştele, zahărul, lemnele şi altele. întrunirea a fost prezidată de d. I. Mateescu-Capeţineanu, fost consilier comunal şi ajutor de primar, care a arătat că toate demersurile, făcute pe lângă cei în drept, pentru oftenirea pâinei, au rămas infructuoase. Peste tot promisiuni şi alt nimic. Intervenţiile făcute la d. primar Dobrescu şi la d. ministru Madgearu, fiind fără nu un rezultat —practic şi imediat— populaţia continuând a fi speculată,vorbitorul propune şi adunarea a admis alcătuirea unui memoriu şi prezentarea lui M. S. Regelui Carol II, singura nădejde pentru stăvilirea speculei. S’a dat citire memoriului, la discuţia căruia au luat parte d-nii: Avesalom N., Bujin, N. Rădulescu, A. Hera, Al. Constantinescu, I. Minculescu, I. Săvulescu, I. Grigorescu, G. Moga, I. Niculescu, Stoican şi Oprescu. Au fost delegaţi cu prezentarea memoriului d-nii Mateescu-Capeţineanu, I. Caleap, I. Grigorescu, Tihoi şi A. Hera. S’a votat şi semnat o moţiune, anunţându-se viitoarea întrunire pentru Duminică 13 Iulie 1930, orele 10 dimineaţa, la care sunt invitaţi să ia parte cetăţeni din toate părţile Capitalei. I Hippism BANEASA, DUINICA 29 IUNIE, ZIUA DE ÎNCHIDERE Hippodromul Băneasa şi-a închis eri purţile. Ultima zi a reuniunei de primăvară, cu un program bogat cuprinzând două premii clasice, a avut parte de o asistenţă destul de numeroasă. Omnium 2 anilor a revenit grajdului Negropontes cu Neva care cu toată derobada din apropierea potoului, a păstrat un avantaj de lungime asupra lui Holtei. Premiul Regal, cu cocheta alocaţie de 200.000 lei şi o frumoasă cupă oferită de M. S. Regele Carol al 11-lea, a fost câştigat cu extremă uşurinţă de Ghiaur care în mâinile lui Csillag a arătat cu totul altă valoare, în ciuda celor 63 kgr. pe care le duc îi inspirare. De notat că excelentul pensionar al lui Pinka câștigă pe Atu a treia oară acest premiu. Iată rezultatul technic: Pr. Biscuit, 900 m. 1. Bony Boy (Cockeram) alD-nei Sonia Rioșanu; 2. Lido (Iorga); 3. Plata (C-tinescu); 10 part. P. M. 20—12; 12—15. Pr. Le Baratero, 1400 m. 1. Opium (D-trescu) al D-lui Colonel Săvoiu; 2. Factum (Ed. Gill); 3. Szerencze (Csillag); 14 part. P. M. 433—112; 24—16. Omnium 2 anilor, 1000 m. 1. Neva (Csillag) a d-lui Negropontes; 2. Holtei (Rajcsik); 3. Bayard (Hofbauer); 9 part. P. M. 30-13; 18—17, Pr. Regal, 3000 m. 1. Ghiaur (Csillag) al D-lui Schwartz; 2. Somogy (Fr. Gill) Town Lass (Cockeram); 7 pari; P. M. 15—14—25. Pr. Maltezi II, 2400 m. 1. Polo (Stecker) al d-lui Avram; 2. Rohano (Constantinescu); 3. Pr de Galles (Adans) 11 part. P. M. 43—15; 16—28. Pr. Muscel, 1800 m. 1. Nahat (Ed. Gill) al D-lui Mark; 2. Serdar (Raycsik); 3. Teranova (Iorga); 10 part.; P. M. 76—28; 21—26. Pr. de închidere, 1500 m. 1. Elan (Csillag) al D-nei Ottulescu; 2. Mary Anne (Cockeram); 3. Sajo (Iorga); 5 part. Eventul Opium-Neva a raportat 968:10, iar Polo-Nahat, 175:10. »—----acile»--» - La Bierica Zlătari Un hoţ de biserică surprins operând Parohul bisericei Zlătari din calea Victoriei, păr. Chiricuţă, înştiinţând poliţia că din caseta aflată în biserică dispar regulat sume de bani, s’au luat măsuri de pază, postându-se agenţi. Dri dimineaţă, în timpul slujbei religioase, agenţii au văzut pe un individ suspect care, simţindu-se observat, a venit în rândurile credincioşilor, a îngenunchiat şi s’a rugat. Credincioşii au plecat, dar suspectul părându-i-se că nu mai e observat, a mai rămas în biserică. Crezându-se sigur, s-a îndreptat spre caseta pe care a deschis-o cu o cheie falsă, şi a scos toţi banii. Poliţiştii l-au surprins asupra faptului. Hoţul se numeşte Dumitru Cosmănescu. Arestat, a mărturisit că a mai operat în Biserică. In şedinţa din 28 iunie a. c. Camera a votat modificarea legei concordatului, în care a fost introdusă şi dispoziţia suspendării executării în materie de concordat transformat în faliment, dar care se află încă sub apel. De această dispoziţie va beneficia şi banca Franco-Romănă, al cărei apel în contra declarărei în stare de faliment se va judeca astăzi, Luni, de către secţia V-a a Curţii de Apel din Bucureşti. BERLIN, 29. (Rador). — Ziarele anunţă că se negociază cumpărarea majorităţii acţiunilor companiei de navigaţie Hamburg-America de Sud, de către compania de navigaţie Hapag-Liogdl Union, cu concursul băncei Schroeder.