Cuventul, august 1930 (Anul 6, nr. 1895-1925)

1930-08-01 / nr. 1895

ces=^= Şedinţa de aseară a comitetelor Eri după amiază la orele 6-30, co­mitetul Teatrului Naţional s-a în­trunit pentru a alege două din cele opt artiste căzute în balotaj şi cari urmează a fi angajate în persona­lul artistic al teatrului. Au participat la şedinţă d-nii I. Perieţeanu, directorul teatrului, C. Teianu, Scarlat Froda, C. Stănces­­cu, Ciprian, Mihail Sorbu-Comitetul a decis ca alegerea ce­lor două artiste căzute în balotaj să se facă la viitoarea şedinţă care se va ţine în prezenţa plenului co­mitetului­ Renunţându-se la angajamentul d-nei Dida Solomon, e probabil că, comitetul va avea de ales trei ar­tiste în loc de două­ REGIZORATUL Comitetul a decis angajarea ca regizori a d-lor V. Dumitrescu Bumbeşti, G. Mihăescu şi Schighi­­an. Actualul şef al muzicei d- Ale­­xiu a fost pensionat, urmând, a fi înlocuit cu d- Leon­ PERSONALUL AUXILIAR S’a luat apoi în discuţiune chesti­unea personalului auxiliar al tea­trului, menit să înlocuiască actualii bursieri. S’a hotărât angajarea u­­nor tinere elemente în cadrele aces­tui personal auxiliar. ■ ■■ ■ U­­i căpitan reformat, împreună cu con­­cubina sa, semnează în fals pe poliţe pe fosta soţie In urma reclamaţiunei adresate prefecturei de poliţie, de comer­ciantul Ion Popescu domiciliat în strada Orzari No. 60, au fost ares­taţi Ştefan Nicolau, fost căpitan, reformat, şi concubina lui Marieta Kazanovsky, domiciliaţi împreună la hotelul Ellisée Palace, din ca­lea Griviţei. Căpitanul reformat era divorţat de fosta soţie, d-na Maria Atana­­sescu, proprietară în strada 11 Iu­nie 55,­­ care acum se numeşte Maria Nicolau, căpitanul s-a dus la comerciantul Ion Popescu, că­ruia i-a recomandat pe concubina sa Maria Kazanovsky, drept d-na Maria Nicolau soţia sa, spunându-i că este proprietară în strada unde domiciliază fosta lui nevastă. Comerciantul crezându-l de bună credinţă, i-a dat suma de 509 mii lei, primind în schimb poliţe şi o scrisoare de garanţie amândouă actele semnate de concubina sa Ma­ria Kazanovsky, cu numele de Ma­ria Nicolau. Pentru ca să aibă o reuşită si­gură, în excrocherie, s’a recoman­dat maior în armată română. In ziua scadenţei poliţelor, co­merciantul s’a prezentat d-nei Ma­ria Nicolau, cerând să-i achite da­toria. D-na Nicolau a cerut să vadă semnăturile de pe poliţe, şi a con­statat că sunt semnate de o altă femeie. Bănuelele fostei soţii au fost în­dreptate contra fostului ei soţ şi a reclamat cazul prefecturei de po­liţie. Comisarul de la chestura de ur­mări, Ştefan Borcea, sesizat de cele două reclamaţii primită, i-a ares­tat, pe amândoi, căpitanul şi con­cubina sa. La anchetă, au declarat că ei sunt autorii falsului. Cu actele încheiate, au fost tri­mişi la parchet. jj| Conferinţa economică româno-iugoslavă de la Sinaia Cuvântarea d-lui Virgil Nadgearu Delegaţii iugoslavi în frunte cu d. dr. Kumanudi, ministru fără por­tofoliu, împreună cu d-nii miniştri Ion Mihalache, Virgil Madgearu şi Mihail Manoilescu, au plecat din Capitală ori la 2,55 df .­ D. ministru Mihai Popovici, nu a putut asista la deschiderea conferinţei de­oare­ce, plecat cu automobilul din Capi­tală, pe drum a avut patru pane la motor, din care cauză a sosit cu în­târziere. Deschizând prima conferinţă eco­nomică Româno-Iugoslavă, în nu­mele Guvernului M. S. Regelui Ro­mâniei, vă zic fiţi bine veniţi şi daţi-mi voe să vă exprim sentimen­tul nostru de vie simpatie pentru nobilul popor iugoslav de care sun­tem legaţi cu o veche şi statornică prietenie. CRIZA AGRICOLA Ne-am întrunit aci preocupaţi de criza agricolă care domneşte în ţă­rile noastre ca şi în întreaga Euro­pă de altminteri, dar care pentru ţările noastre este un fenomen de o gravitate, excepţională, pentru că loveşte în existenţa aproape a una­nimităţii populaţiunilor noastre. Intr'adevăr, criza agricolă din ţă­rile agricole exportatoare are carac­terul unei probleme vitale. Aceste ţări sunt abia eşite dintr’o revolu­ţie agrară care a schimbat funda­mental repartiţiunea solului, împăr­ţină marea proprietate la micii cul­tivatori. Ele se găsesc prin urmare într’un proces de organizare a pro­ducţiunei agricole a cărui deslega­­re fericită depinde de perfecţiona­rea utilajului agricol şi de credite eftine, ceea ce implică un minimum de rentabilitate a muncei agricole. Ori date fiind condiţiunile economi­ce şi financiare grele de după răz­boi, stabilizarea târzie a monedelor naţionale, agricultura României ca şi a Iugoslaviei lucrează cu dobânzi urcate şi fără facilităţi de credit, ceea ce const­ue o micşorare a posi­bilităţilor de rentabilitate indepen­dent de preţul produselor agricole. De aceea, concurenţa produselor agricole transoceanice reprezintă pentru agricultura ţărilor agricole exportatoare din bazinul dunărean un pericol de proporţii catastofale prin scăderea vertiginoasă a preţu­rilor­ şi prin închiderea singurelor lor debuşeuri europene. Dacă criza agricolă din Statele in­dustriale poate să fie ameliorată vremelnic prin tarife protectoare, restricţiuni, subvenţiuni şi prime de export, criza­­agricolă din ţările agricole exportatoare din răsăritul Europei nu poate avea nici o eşire şi ameninţă cu încetarea procesu­lui normal de formaţiune a capita­lurilor, imposibilitatea de echilibra­re a finanţelor publice, funcţionarea anormală a creditului şi a schimbu­rilor, ceea ce nu poate să aibă ,alt sfârşit decât neliniştea socială. CONFERINŢA ARMISTIŢIULUI VAMAL Noi am semnalat gravitatea excep­ţională a acestei probleme la confe­rinţa armistiţiului vamal de la Ge­neva din Februarie trecut şi am precizat caracterul ei european. Regretăm că lucrările acestei con­ferinţe nu au amit până acum re­zultate pozitive şi practice. Totuşi am constatat cu satisfacţiune că în­tre toate Statele agricole ideia a prins şi a fost concretizată pentru întâia oară în reuniunile reprezen­tanţilor statelor agricole care au a­­vut un ecou în sânul conferinţei şi au determina stabilirea convenţi­­unei pentru negociaţiunile ulterioa­re dela care se aşteaptă tocmai rea­lizarea colaborărei economice din­tre statele industriale şi statele a­­gricole ale Europei. Avem în acelaş timp satisfacţiu­nea să constatăm facilitatea cu ca­re experţii iugoslavi, unguri şi ro­mâni întruniţi la Bucureşti au că­zut de acord zilele trecute asupra răspunsului identic pe care­­au re­comandat să-l dea guvernelor lor la chestionarul­­Societăţii Naţiuni­lor. SCOPUL CONFERINŢEI DELA­­ SINAIA întrunirea Conferinţei Economice Iugoslave­ române este o mărturie că guvernele de la Belgrad şi Bucureşti cred necesar să realizeze o acţiune comună pentru ca să asigure cu un ceas mai de­vreme agriculturei ţări­lor lor debuşeuri europene şi pre­ţuri normale, condiţii «sine qua non» pentru rezolvarea crizei agricole. Prin aceasta nu înseamnă că cele două guverne n’ar da atenţiunea de fiecare zi chestiunilor de organiza­re internă a producţiuneî agricole, de perfecţionare a utilajului econo­mic agricol, de răspândire a cu­noştinţelor de ordin agricol în pă­turile largi ale populaţiunei, de or­ganizarea selecţionărei seminţelor, îmbunătăţirea rasei vitelor, a orga­­nizărei silozurilor şi a creditului a­­gricol. VALORIFICAREA PRODUSELOR AGRICOLE Cât timp însă valorificarea pro­duselor agricole nu se poate face în condiţiuni remuneratoare, toate aceste preocupaţiuni sunt isbite de In gara Sinaia, pavozată cu dra­pelele celor două ţări, oaspeţii şi miniştrii au fost primiţi de autori­tăţile locale şi cond­uşi la Palace Hotel, unde sunt găzduiţi şi unde se ţine şi conferinţa. DESCHIDEREA CONFERINŢEI Conferinţa s-a deschis la ora 7 jumătate de către d. Virgil Madgea­ru, miniştrii industriei şi comerţu­lui, care prezidează­ nulitate in efectele lor şi produc o descurajare pentru iniţiativele crea­toare private şi publice. Este deci o axiomă politică că tratatele de comerţ bilaterale cu clauza naţiunei cele mai favorizată nu oferă garanţia valorificărei nor­male a produselor agricole din ţă­ri numele delegaţiei iugoslave a vorbit d. dr. Kumanudi-Reprezentanţii cei mai autorizaţi ai ţărilor noastre se întrunesc azi cu scopul de a examina una din problemele cele mai grave ale mo­mentului actual; înainte de a înce­pe cercetarea soluţiilor marii crize economice care bântue lumea, solu­ţii utile şi mijlocul adaptat cerin­ţelor popoarelor noastre, permiteţi­­mi, înainte de orice, de a exprima mulţumirile noastre cele mai căldu­roase pentru modul cordial cu care ne-aţi primit. Am venit cu sufletul deschis la dvs­ şi tot astfel ne-a primit şi dvs. Sunt sigur că vom duce la bun sfâr­şit opera noastră, pentru că avem cu noi o mare forţă morală care se numeşte Mica Antantă, una dintre cele mai puternice instrumente ale păcei. Prosperitatea ţărilor noastre nu se poate asigura decât prin efor­turi mutuale şi înainte ochilor noş­tri stă fericirea ţărilor noastre, con­diţie pentru perfecta reuşită a con­ferinţei. PROGRAMUL LUCRĂRILOR D. Madgear­u declară conferinţa deschisă şi anunţă programul de lucru: vor fi şedinţe de dimineaţă şi după amiază, închiderea confe­rinţei va fi mâine. Vineri. Joi la orele 10 dimineaţa se va ţine prima şedinţă care va fi prezi­dată de un ministru român. Se va discuta: utilitatea şi oportunitatea unei Antante economice romăno­­jugoslave. După amiază la orele 3 a doua şe­dinţă în care se va discuta despre etapele şi mijloacele de realizare a unei Antante economice. Aceasta şedinţă va fi prezidată de un dele­gat iugoslav. Vineri la orele 10 ultima şedinţă prezidată de un d­elegat iugoslav. Se va ocupa cu modul de lucru şi mijloacele de colaborare a Antantei româno-iugoslave­Pentru fiecare şedinţă se vor de­semna comitete de experţi români file agrare exportatoare şi oricât ar fi de oţios noi repetăm credinţa noastră că, salvarea economică nu numai a ţărilor agricole şi a în­­tregei Europe este în der­ogaţiunea de la clauza naţiunei celei mai fa­vorizate în favoarea agriculturii europene. De aceea, cred că conferinţa noas­tră va afirma necesitatea unui pro­tecţionism european pentru produ­sele agricole europene, fără ca prin aceasta să se aducă vre­o atingere funcţionarei mecanismului comer­ţului mondial, deoarece din cereale­le consumate din Europa abia a şa­sea parte vin din ţările agricole ex­portatoare europene. Prin aceasta, conferinţa noastră va afirma din nou principiul vital al colaborărei economice dintre sta­tele agricole şi industriale din Eu­ropa­ şi Iugoslavia care să pregătească materialul tehnic necesar. Fiecare comitet va avea şedinţe separate. Cu redactarea hotărârilor pe cari cele două delegaţiuni le vor lua în fiecare şedinţă din partea delega­ţiei române a fost în­ărcinat d- Ce­zar Popescu, directorul general al industriei, iar d. Subotici, din par­tea celei iugoslave. La ora 9 seara s-a dat un banchet la Hotel Palace. M. GH. Cuvântarea d-lui Virgil Madgearu Cuvântarea d-lui ministru dr. Kumanudi Iinfern­aţiuni M. S. Regele a lucrat ori la a­­miazi cu d. Iuliu Maniu, preşedin­tele Consiliului. M. S. Regele a primit Marţi du­pă amiază, într’o lungă audienţă pe d. prof. inginer I. G. Vidraşcu administrator general al P. A­ R. I. D-ului. D-sa a făcut Suveranului o largă expunere, asupra situaţiei pescăriilor statului precum şi asu­pra marilor lucrări ce se fac dea­­lungul Dunării şi în Deltă pen­tru valorificarea bălţilor şi a regi­­unilor inundabile. A sosit­ în Bucureşti la Iosef Ma­rek redactor-şef al secţiuni naţio­­nale-economice a ziarului «Venkov» din Praga, în calitate de trimes spe­cial al ministerului de agricultură din Cehoslovacia pentru conferinţa economică româno-iugoslavă dela Sinaia. Consiliul de directori din minis­terul instrucţiunii s-a întrunit, sub preşietenţia d-lui secretar general Al. Borza, şi a lucrat la întocmi­rea regulamentului pentru aplica­rea legii de organizare a ministeru­lui instrucţiunii. D. prof. Al. Borza, secretarul ge­neral al ministerului instrucţiunii, a fost proclamat membru de onoa­re al soc. «V- Pârvan». Asociaţia maeştrilor carsişti din Ar­deal având a face membrilor săi comu­nicări importante în legătură cu con­gresul general, ce se va tine dela 3—5 Septembrie cor. în Bucureşti, roagă pe toţi membrii să-şi dea urgent adresa unde se află intre 1—15 August. Vice pre­şedinte: Nicolae Praţia Orăştie• Colonia de băeţi dela Predeal seria I a primăriei sectorului IV Verde soseş­­în Capitală în seara zilei de 1 August a. c. părinţii copiilor sunt rugaţi a veni la gara de Nord pentru a-i conduce acasă. Colonia şcoalară de băeţi Techir-Ghiol seria I a aceluiaş sector soseşte în Capi­tală în seara zilei de 3 August a. c. când părinţii sunt rugaţi a se prezenta la gara de Nord pentru a-i conduce acasă­ S'a încuviinţat schimbarea numelui co­munei rurale Poiana din judeţul Praho­va, în acela de Poiana de Câmpina. Direcţiunea asistenţei de sub con­ducerea d-lui dr­ Rădulescu, confor­­mându-se regulamentului de orga­nizare a municipiului Capitalei, a înfiinţat prima secţiune de asisten­ţe pe sector, în strada Maşina de pâine. Eri la ora 5 d. a. a avut loc demon­­staţii de organizare şi funcţionare a dispensarului-Asitenţa care venise la inaugura­re, a rămas pe deplin satisfăcută. Astfel de secţiuni de asistenţă se vor înfiinţa în toate sectoarele. Au fost numiţi membri ai Ordinului «Steaua României». In gradul de Mare Ofiţer d. Vasile G. Trifu, ministru plenipotenţiar în minis­terul de externe. In gradul de Ofiţer d. Alexandru Can­­tuniari, avocat din Bucureşti-Nuniţii vor purta Însemnele civile. --------0000-------­ Congresul internaţional al foştilor combatanţi Societatea «Fii Apărători ai Pa­triei» cu sediul în palatul comu­nal, din Brăila a convocat congre­sul internaţional al foştilor com­batanţi de război şi tineri luptători la Brăila în zilele de 15, 16 şi 17 August a. c. în sala teatrului Co­munal din acest oraş. Congresul va fi prezidat de d. Ionel Lupescu, deputat, preşedinte­le filialei F. A. P. din R. Sărat. Şi-au anunţat participarea la congres , până azi combatanţi din armatele aliate şi peste 30 delegaţi din ţară. Pentru primirea congresiştilor se fac mari pregătiri. Examenele profeso­rilor minoritari Am mai anunţat că ministerul instrucţiunii publice şi al cultelor a hotărît că profesorii minoritari de la şcoalele de grad secundar ale Statului, cari nu cunosc bine limba română şi n’au dat încă examenul legal, precum şi cei cari, deşi au reuşit la examenul de limba româ­nă, ţinut în anii precedenţi, dar s’a constatat ulterior că nu şi-au în­suşit încă bine această limbă, vor trebui să treacă un nou şi ultim examen în vara anului acesta, în­tre 25—31 August. Acei profesori minoritari cari predau istoria românilor, geogra­fia României şi instrucţia civică vor da în acelaş timp şi examen de aceste materii în româneşte. Examenele se vor ţine la reşedin­ţa directoratelor ministeriale din din Cluj, Chişinău şi Cernăuţi, îna­intea unor comisiuni cari se vor numai la timp. Orariul în industrii Eri s’a prezentat la ministerul Muncii o delegaţie de funcţionari din Industrii în frunte cu d-l deputat Mirescu, secre­tar general al Confederaţiei generale a Muncii şi în lipsa d-lui Pan. Halipa, de­legaţia a prezentat d-lui dr. Demetrescu, secretar general al ministerului, un do­cumentat memoriu în chestiunea ape­lului trimis ministerului de Uniunea Generală a Industriaşilor în chestiunea orariului de vară în Industrii. Tot dri d-l ministru Halipa a luat în cerecetare apelul în chestiune, hotărând menținerea deciziunei ministeriale prin care s’a reglementat orariul de vară. In consecință, o­e birourile întreprin­­derilor industriale au a respecta noul orariu 7—14 a. m. ----ooxxxoo----­ -------ojjrt---— «CUVÂNTUL». Colaborarea economică între statele agricole înţelegători ai complexităţii a­­cestei probleme ne-am întrunit aci iugoslavi şi români, ca să cercetăm împreună, într’un spirit de echitate, căile şi mijloacele ca să accelerăm realizarea practică a soluţiunei cri­zei agricole-Atmosfera în care s-a discutat a­­ceastă problemă la Geneva, ne-a a­­rătat că dacă voim să vedem cât mai grabnic realizări practice, este oportun şi necesar să ne punem de acord noi reprezentanţii celor două ţări agricole exportatoare din bazi­nul dunărean, cu o structură econo­mică aproape identică, pe cari na­tura şi istoria ne-au aşezat alături şi vicisitudinele vremurilor ne-au făcut mice. Să ne înţelegem împreună şi să creiem o bază comună pentru apă­rarea agriculturei noastre şi des­­voltarea normală a vieţii economi­ce a popoarelor noastre. In acest scop, avem să examinăm nu necesitatea apropierei noastre economice pentru că aceasta este impusă de împrejurările amintite, ci forma concretă corespunzătoare ţelurilor urmărite. Ştim bine că, este în interesul nos­tru să creiem împreună o mare u­­nitate economică aşa cum o poate da o populaţiune de 32 milioane lo­cuitori prin forţa ei producătoare, dar şi prin capacitatea ei de consum pentru produsele ratelor industria­le ale Europei. înţelegem tot aşa de bine ce importanţă ar avea să stabilim o politică­ comercială ex­ternă comună pentru ca să obţinem realizarea revendicărilor noastre comune. Este rostul principal al conferin­ţei noastre să dea soluţia acestei probleme. ANTANTA REGIONALA CU TARILE AGRICOLE îndată ce vom realiza bazele co­mune ale înţelegerei noastre şi vom fixa căile şi mijloacele pentru în­făptuirea unităţei economice, iugo­­slavo-române, vom face primul pas pentru deschiderea debuşeurilor eu­ropene şi produselor noastre agri­cole. Chiar cât timp suntem legaţi prin tratatele de comerţ, vom putea duce o acţiune comună ca să realizăm o antantă regională cu ţările agrico­le şi industriale din vecinătatea noastră, cu cari întreţinem însem­nate relaţiuni economice de întot­deauna, utilizând în acest scop toate mijloacele de cari putem dispune în cadrul legal al tratatelor de co­merţ. Amiciţia noastră cu Cehoslova­cia, îndeamnă să ne adresăm în prim loc ei pentru ca împreună să lărgim cercul antantei regionale şi să ne asigurăm astfel de muşeuri în condiţiunile cele mai favorabile. Nu vom pierde însă din vedere în acţiunea noastră rolul suprem către care se îndreaptă întreaga noastră atenţiune: colaborarea eco­nomică europeană. COLABORAREA ECONOMICA EUROPEANA Ceea ce urmărim este să ltăm do­vadă că există posibilitatea practi­că de înţelegere economică între popoarele Europei şi printr-un în­ceput de realizare să îndemnăm pu­nerea în practică a colaborării e­­conomice europene, care în ultimii trei ani a preocupat constant toate spiritele clar­văzătoare nu numai a oamenilor de stat ci şi a marilor conducători ai vieţii economice. Delegaţiunea Română este hotă­râtă să lucreze cu tot entuziasmul şi într’un spirit de amiciţie împre­ună cu delegaţia iugoslavă, pen­tru a ajunge la realizări practice, care să producă rezultate cât mai apropiate ce sunt aşteptate cu în­frigurare d­e massele de producă­tori agricoli din cele două ţări. Urând lucrărilor Conferinţei cel mai deplin succes exprim Guvernu­lui iugoslav întreaga gratitudine din partea Guvernului Român, pen­tru acţiunea domnului Marincovici, ministru de afaceri externe şi pen­tru deciziunea sa d­e a realiza prin­­apropierea economiei Română-iu­goslavă o dorinţă vie a poporului român. Prețul cerealelor la Brăila MIERCURI, 30 IULIE 1930 Grâu calitatea I (79—80 kg. la HI.) cu 2% corpuri străine suta de kilo­grame Lei 500—510. Linie port. Grâu calitatea II cu 5% corpuri străine suta de kg. 470, linie port. Grâu calitatea III (74—75 kg. la HI.) cu 50% secară 340, linie port. Secară (71—72 kg. la HI.) 3% cor­puri străine suta de kg. 260, linie port. Orz (62—63 kg. la III ) cu până la 3% corpuri străine suta de kg. 240, linie doc. Orz Moldova (7—8% corpuri străi­ne suta de kg. lei 235, linie doc. Ovăz (43—44 kg. la HI). 3% cor­puri străine suta de kg. lei 240, li­nie doc-Porumb şi corcitură condiţiune bună uscat suta de kg. lei 340, linie doc. Porumb şi corcitură condiţiune bună uscat suta de kg. lei 335, linie port. Fasole comună de Moldova şi Muntenia suta de kg. lei 800—820, linie port, predare Sept. Meiu suta de kg. lei 340 linie port. Mazăre furaj suta de kg. 320, li­nie port. Rapiță sălbatică (5% corpuri străine suta de kg. lei 320, linie port. Prețurile sunt cele plătite la Bră­ila, linie port, bord sau doc. -0000-— — " ■C-" ----------eseo-------— In urma cunoscutelor conflicte între Primarii Comunelor Subur­bane din Bucureşti şi Comisarii de Poliţie ,cei dintâi intenţionau să demisioneze din posturile lor dacă nu se stabilesc atribuţiunile şi uno­ra şi altora. In acest scop, Primarii comune­lor suburbane au cerut d-lui D. R. Ioaniţescu, sub a cărui conducere politică sunt, să intervie şi de a­­cord cu d. Prefect al Poliţiei Ca­pitalei să stabilească atribuţiunile fiecăruia. La prefectura jud. Ilfov a avut loc ori o consfătuire la care a luat parte. D-nii D. R. Ioaniţescu, d. col. Marinescu prefectul Poliţiei Capitalei precum şi toţi primarii comunelor suburbane. Luându-se în discuţie conflictele de atribuţiuni între Primăria şi comisariatele respective, cari lua­seră forme destul de serioase în comunele Dudeşti Cioplea, Po­peşti Leordeni, Şerban Vodă şi Mi­litari. D. D. R. Ioaniţescu a arătat ori­gina acestor conflicte şi a dat u­­nele indicaţiuni cum ar trebui al­cătuit regulamentul pentru aplica­rea legii poliţiei şi jandarmeriei. D. col. Marinescu prefectul Po­liţiei Capitalei a asigurat pe Pri­­marii suburbanelor că va lua toate măsurile, mutând disciplinar pe comisarii abuzivi, invitând însă şi pe primarii să caute a colabora cu organele poliţieneşti. După aceasta s-a discutat situa­ţia nenorocită a comunelor subur­bane din cauza neaplicării legii Municipiului Bucureşti. De asemenea Primarii au cerut să aibă reprezentantul lor în de­legaţia permanentă a Municip., a­­ceştia înţelegând mai bine nevoile comunelor suburbane. S-a hotărât de asemenea ca în fiecare joi dimineaţă la ora 9 să aibă loc o consfătuire a primari­lor suburbani, rugând pe d. D. R. Ioaniţescu să-i prezideze şi să con-, tribue a sprijinit această acţiune. Noul regim tarifor al Căilor ferate ,□­Expunerea făcută presei de ministrul comunicaţiilor In­drim spre Sinaia la conferin­ţa economică româno-iugoslavă, d. Mihail Manoilescu, ministrul lucră­rilor publice şi al comunicaţiilor, s’a folosit de prezenţa ziariştilor care mergeau la această conferinţă şi într’un compartiment al unui va­gon, între Comarnic şi localitatea de mai sus, a făcut o scurtă expu­nere asupra ideilor de bază care au condus la modificarea actualelor ta­rife de transport pe căile ferate şi care vor fi puse în aplicare parte chiar de mâine 1 August, şi parte pe ziua de 1 Septembrie a. c. ÎNRÂURIREA TARIFULUI DE CALE FERATA ASUPRA VIEŢEI ECONOMICE A STATELOR D. Mihail Manoilescu a început prin a spune că un tarif de cale fe­rată are, din punctul de vedere al politicei unui stat, o mare înrâurire asupra vieţii sale economice. Un ta­rif greşit poate constitui o catas­trofă pentru o ţară. Până în 1927 mărfurile ce mergeau la export plăteau un tarif cu 50% mai urcat decât în consumul interior, ceia ce constituia o penalitate şi ridicarea unor munţi artificiali la graniţele ţării în calea producţiei naţionale. De aceia căile ferate au luat cu gri­je asupra sa studierea acestei chestiu­ni, făcând studii foarte amănunţite prin d. Ion Miclescu, directorul ex­ploatării C. F. R. Noutatea acestui tarif nu stă nu­mai în studierea lui ştiinţifică pe bazele unui material documentar, ci şi pe un spirit nou. Pentru pri­ma oară dela război încoace s’a a­­vut în vedere imprimarea unui spirit economic, în locul spiritului fiscal, la modificarea acestui tarif. Şi calea ferată a recunoscut că in­teresul său nu poate fi diferit de interesul economiei naţionale şi că amândouă aceste interese dictează o reducere raţională a tarifelor şi o adaptare la nevoile imperative ale vieţii economice a statului ro­mân. REDUCEREA TARIFULUI PENTRU CEREALE Cum se caracterizează acest spi­rit nou ? In ce priveşte agricultura, s’a fă­cut la cereale o reducere conside­rabilă de circa 10 la sută asupra ta­rifelor actuale, pentru cele destinate exportului. Cerealele, care până acum erau taxate uniform, au fost împărţite în 3 clase, din care orzul şi ovăzul vor fi supuse tarifului celui mai scoborât, grâul, porumbul, secara şi făina, unui tarif ceva mai ridi­cat, iar leguminoasele unui tarif şi mai ridicat. Toate aceste trei categorii însă au un tarif cu mult mai prejos faţă de cel de până acum. Reducerea tarifelor nu s’a făcut uniform pentru toată ţara, ci după regiuni şi anume: pentru Moldova, şi Basarabia reducerile s’au făcut după o scară care avantajează mai ales transporturile la distanţe mari, începând de la 150 km. înainte, ast­fel încât pentru cerealele care sufe­reau o taxă de 8.400 de lei de va­gon la o distanţă de 500 km„ pen­tru aceiaşi distanţă se va plăti de acum înainte 4.900 lei. Pentru Banat, Dobrogea şi Mun­tenia am introdus un alt regim: am făcut o reducere generală pentru toate transporturile care sunt în­dreptate spre porturile maritime Constanţa şi Brăila. Dar am făcut o reducere şi mai mare faţă de acest tarif pentru cerealele care vor fi transportate în porturile dunărene începând de la Orșova şi terminând la Călăraşi. Reducerea aceasta este menită să favorizeze transporturi­le de cereale pe Dunăre. Un exem­plu de dezinteresare a căilor fe­rate, deci, pentru a utiliza toate mijloacele de transport ale Statu­lui în interesul general. Cred că nu se pot găsi multe State în care căi­le ferate să facă o­semenea poli­tică. REDUCERI PENTRU EXPORT Au mai introdus în noile tarife și o altă modificare: se va percepe o suprataxă de 400 lei la vagon pen­tru cerealele care vor merge în do­­curi, pentru a egaliza cheltuielile de încărcare care sunt azi mai mari pentru cele care merg­ în porturi. Pornind dela acest spirit am mai făcut reduceri importante la export pentru industriile principale, în a­­fară de sezonul când căile ferate sunt aglomerate, 1 Februarie până la 15 August. In acest interval de timp s’au acordat reduceri mari pentru exportul cherestelei, lemne­lor de foc (şi în interiorul ţării), mi­nereurilor (piritei). Reducerea pen­tru lemnele de foc în interiorul ţă­rii va fi în acest interval de 30—35 SPORIRI LA UNELE MĂRFURI Reducerile pentru cereale ca şi pentru cherestea, lemne de foc şi minereuri, vor fi puse în aplicare i­­mediat, începând de la 1 August, do­vedind­ astfel că atunci când am agi­tat o chestiune, n’am înşelat spe­ranţele puse în mine. Am fost nevoiţi să facem unele sporiri în noul tarif, nu pentru a mări veniturile căilor ferate, ci mai mult pentru a raţionaliza tarifele, în proporţia valoarei mărfurilor. Astfel am sporit tariful cu­­ 30 lei la benzina de automobile, lăsând ne­schimbată taxa pentru benzina grea întrebuinţată în industrii şi agricul­tură. Am sporit iarăşi puţin tariful pentru câteva produse petrolifere în interiorul ţării: Păcura, ţiţeiul şi petrolul lampant. Am mai sporit în­­tr-o măsură foarte mică tariful che­restelei în interior şi ceva mai sen­sibil pe acela al cimentului, al fie­rului comercial şi al diverselor ar­ticole de cofeterie La acestea din urmă sporul este numai de 5 la su­tă. Sporurile acestea vor fi puse în aplicare cu începere de la 1 Septem­brie a. c. INTENSIFICAREA TRANSPOR­TURILOR Cu toate aceste transformări ale tarifelor căilor ferate, după calcule minuţios făcute, bilanţul acestor modificări se va solda în cursul ui­nui an întreg cu un plus de veni­turi faţă de cele de azi, de minimum 20 milioane lei. Speranţele sunt însă mai mari decât ne arat calculele pozitive, în­trucât putem anticipa că scăderea atât de considerabilă la principalele noastre articole va duce la o inten­sificare a transporturilor şi la o bună utilizare a materialului nostru rulant de cale ferată, utilizare pe care n’am avut-o până acum. Noi suntem siguri că această nouă metodă, care constă în a ţine seama de preocuparea economică înainte de orice, va da bune rezultate pen­tru căile ferate, ca şi în chestiunea telefoanelor şi ale construcţiei şose­lei Bucureşti-Braşov, noi credem că în această primă chestiune cu care se afirmă concepţia noastră asupra căilor ferate,­ vom reuşi să dăm e­­conomiei naţionale fapte, nu vorbe. -xxooxx-Bursa ■ PARIS 15.10 I k­g ZURICH 306 flLub 5JH­, LONDRA 80 Piaţa de devize neschimbată. PARIS 662 Belgia 23.50 Elveţia 32.70 Londra 817.46 Italia 8.83% New-York 16810 Praga 5 Viena 23.77 Berlin 40.17 BURSA DE ACŢIUNI Piaţa susţinută In petrolifere. Spre prânz tendinţă mai slabă. Banca Națională opt 6725 Banca Românească 650—55 Soc. Steaua Rom. 605 Soc- Astra Rom. 890 —85—85 Soc- I. R. D. P. opt­ 140

Next