Cuventul, septembrie 1930 (Anul 6, nr. 1926-1955)

1930-09-01 / nr. 1926

Naţionale şi ale Operei­ ­-------------OM M. S. Regele a aprobat următoa­rele numiri de membri în consiliile de administraţie şi de administra­tor, în conformitate cu legea pen­tru organizarea pe baze autonome a Teatrelor Naţionale şi Operelor Ro­mâne, după cum urmează: La Regia Autonomă a Teatrului Naţional şi Opera Română din Cluj D. dr. Emil Haţiegan, advocat, ca reprezentant al ministerului mun­cii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale. D. A. Bena, directorul conservato­rului de muzică şi artă dramatică din Cluj. D. dr. I. Niţescu, profesor univer­sitar, ca personalitate culturală. D. dr. Aurel Tartia, administrator financiar, ca delegat al ministerului de finanţe. D. Zaharia Bârsan, ca reprezentant al Societăţii autorilor dramatici ro­mâni. D-nii: Nicolae Dimitriu şi Traian Gavrilescu, ca reprezentanţi ai per­sonalului artistic. D. Sextil Puşcariu, ca reprezen­tant al Academiei Române. La Regia Autonomă a Teatrului Na­ţional din Iaşi D. Demonstene Botez, advocat, ca reprezentant al ministerului muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale. D. I. Iordan, profesor universitar, Ca personalitate culturală. D. Florescu Ilie, administrator fi­nanciar, ca reprezentant al ministe­rului de finanţe. D. Al. O. Teodoreanu, autor dra­matic, ca reprezentant al Societăţii autorilor dramatici români. D-nii: I. C. Damira şi A. Ghiţescu ca reprezentanţi ai personalului ar­tistic. D. M. Sadoveanu, om de litere, ca reprezentant al Academiei Române. D. Huidei Constantin, diplomat al şcoalei superioare de comerţ a fost numit în postul de administrator al Regiei Autonome a Teatrului Naţio­nal din Iaşi. In consiliul Casei de pensii. In consiliul de administraţie al Casei de pensii a personalului Tea­trelor Naţionale şi Operelor Ro­mâne, au fost numiţi: D. G. Plopeanu, administrator al Regiei Autonome a Teatrului Naţio­nal din Bucureşti, ca reprezntant al Teatrului Naţional din Bucureşti. D. G. Folescu, artist cântăreţ, ca reprezentant al Operei Române din Bucureşti. D. Th. Mateescu, directorul conta­bilităţii ministerului muncii, Sănă­tăţii şi ocrotirilor sociale. D. S Ionescu, fost director, gene­ral al Casei generale de pensii a Sta­­­­tului, ca specialist în materie de pensii. D. Al. Demetriad, artist pensionar al Teatrului Național din București. Vineri seară, orele 18 un însemnat număr de pensionari P. T. T. şi C. F. R. s-au adunat pe scările de la intrarea în palatul poştei centrale. De aci au pornit în grup la grădina „Neptun” din Calea Victoriei. Scopul întrunirei a fost ca delegaţia primită de d. mi­nistru al Comunicaţiilor, să informeze pe colegi despre demersurile făcute şi resultatele obţinute. Se ştie că pe ziua de 1 Ianuarie 1930, funcţionarii cari avea etatea de 57 ani sau 30 ani de serviciu, indiferent de etate, au fost puşi la pensie din oficiu, călcându-se statutul funcţiona­rilor publici, regulamentele şi legile în vigoare. O parte din aceştia au deschis acţiune în contencios şi li s’a dat câ­ştig de cauză, obligând regiile auto­nome P. T. T. şi C. F. R. să-i repri­mească în serviciu achitându-le toate drepturile. Regiile autonome s’au e­­xecutat, reprimindu-i pe ziua de 1 Iulie 1930 dar, după câteva zile i-a pus la pensie din nou, în baza unei notă legi, aşa zisă „de interpretare”, lege care a fost votată între timp. Le-a achi­tat însă toate drepturile (diferenţa din­tre pensie şi salariu cu toate sporu­rile), iar pe alţii i-a activat în ser­viciu. Un număr mai restrâns din cei pen­sionaţi pe 1 ianuarie 1930 nu au făcut acţiune de contencios. Acestora, P. T.­­T. şi C. F. R. au refuzat să le achite diferenţele. Deschizându-se şedinţa, d. Drăni­­ceanu, reprezentantul societăţii generale a pensionarilor C. F. R. din întreaga ţară a rugat să nu se discute decât .1.1. şi 01 rezultatul cererilor drepte ale celor din a doua categorie. D-l Săvulescu pensionar C. F. R. a făcut istoricul audienţei la d. ministru Manoilescu căruia i-a înmânat şi un memoriu. D-l ministru recunoscând drep­t epte să fie din nou condamnat şi stat să studieze chestiunea. D. ministru a spus că statul nu ar trebui să aş­­teptee să fie din nou condamnat şi pentru această categorie de pensionari. Ca încheere, d. ministru a promis că va pune chestiunea primului consiliu de miniştri .Ori, până azi, nu s’a dis­cutat nimic, relativ în niciunul din con­siliile de miniştri cari s’au ţinut. D-l Părvu Emil dela P. T. T. a prezentat şi d-sa un memoriu sumar în acelaş sens ca şi al celor dela C. F. R. Am făcut atent pe d-l ministru, a spus d. Pârvu, că această chestiune va ră­mâne deschisă până la definitiva ei soluţionare. De astă dată d. ministru a chemat pe d. secretar general Flo­rian Zaharia rugându-l să studieze chestiunea şi să ceară de la P. T. I. un tablou nominal din această cate­gorie de pensionari. Până astăzi nu a transpirat nimic, de aceea a rugat a­­dunarea să hotărască de urmare. Au mai­­Vorbit şi alţi pensionari e­­miţând diferite păreri. D. Drăniceanu, ca încheere, a spus că pensionarii trebuia să aibe răbdare şi încredere în d. ministru Manoilescu care în toate ocaziunile a arătat o deosebită atenţiune către slujitorii sta­tului. După ce s’a ales delegaţia, pensio­narii s’au împrăştiat în linişte. 2030—­-------­ D. Suliu Maniu la ministerul de finanţe MASURI PENTRU SPRIJINIREA SINISTRAŢILOR D. Iuliu Maniu, preşedintele con­siliului de miniştri şi ad-interim la finanţe a lucrat­eri dimineaţa la ministerul de finanţe cu d. Pompi­liu loniţescu, subsecretar de stat. D. loniţescu a făcut d-lui Maniu o expunere asupra mersului încasă­rilor. Au fost de asemenea rezolvate chestiuni curente, primul ministru lucrând cu subsecretarul de stat timp de mai­ multe ore. AJUTORAREA SINISTRAŢILOR Se ştie că s’a deschis un credit extraordinar în sumă de 12 milioa­ne pentru ajutorarea celor cari au fost sinistraţi de pe urma incendi­ilor. D. Maniu a rugat pe d. Pompiliu Ioniţescu să urgenteze lucrările pen­­tru ca distribuirea acestui fond să se facă prin ministerul de interne, cât mai repede posibil. PAŞUIREA IMPOZITELOR PEN­TRU SINISTRAŢI D. Iuliu Maniu şi-a exprimat do­rinţa ca sinistraţilor să li se acor­de păsuiri cât mai lungi la plata impozitelor. In afară de cei cari au fost lo­viţi de incendiu, urmează să bene­ficieze de o indulgentă aplicare a impozitelor, agricultorii cari au su­ferit de pe urma grindinei. Urmea­ză deci să se acorde şi acestora pă­suiri. D. Pompiliu Ioniţescu a luat act de dorinţa d-lui Maniu dând ime­diat dispoziţii de executare. Moartea senatorului I. Cotârlă In comuna Fizeş judeţul Car­aş, a încetat din viaţă senatorul naţional­­ţărănist prof. Ioan Cotârlă. Senatorul Cotârlă era în etate de 59 ani. Moartea sa a produs o profundă impresie. Sosirea in Capitala a d-lui G. G. Mironescu Eri dimineaţă, cu Simplonul, a so­sit în Capitală, d. O. G. Mironescu, ministru de externe. In gara de Nord, d-sa a fost întăm­pinat de d. Iuliu Maniu, preşedintele consiliului şi de funcţionarii supe­riori ai ministerului de externe. La orele 11, d. Mironescu s-a dus la locuinţa d-lui Iuliu Maniu, unde a avut loc o lungă conferinţă între preşedintele consiliului, ministrul de externe şi fostul interimar. Prelungirea termenului de pre­schimbare a bancnotelor Banca Naţională a României adu­ce la cunoştinţa generală că ter­menul de preschimbare a biletelor de 5 şi 20 lei a fost prelungit până la 15 Septembrie a. c. inclusiv. Posesorii acestor bilete sunt ru­gaţi a Ie prezenta pentru preschim­bare la sediul Băncii din Bucureşti, str. Lipscani 25 şi la toate sucursa­lele şi agenţiile din ţară. . Banca Naţională a trimis ieri o adresă ministerului de finanţe prin care îi aduce la cunoştinţa noua prelungire a termenului de schim­bare a bancnotelor de 20 şi 5 lei, a­­dăugând că a înştiinţat toate sediile ei din ţară despre această dispozi­ţie. » Ministerul de finanţe la rândul său a trimis un ordin circular tu­turor administraţiilor financiare din ţară pentru ca acestea să dea ordin perceptorilor şi agenţilor fiscului să continue să primească monedă divizionară în orice cantitate. Măsura era oportună deoarece mulţi contribuabili se plângeau de faptul că administraţiile financiare refuză să primească monede divi­zionare. Ziua IV După citirea de către d. Musce­­leanu, secretar general al consiliu­lui judeţean, a sumarului şedinţei precedente,­­ d. consilier G. Părvă­­nescu a făcut propunerea să se ada­uge la sumar hotărârea consiliului de a nu tolera în căminul studenţi­lor ilfoveni, agitaţii politice, cari compromit numele de student și strică­tării. D. președinte Mircea Niculescu a pus în dezbatere punctul II din or­dinea de zi stabilită, suplimentarea articolelor din buget. S’a dat citire procesului verbal în chestiune, care prevede credite su­plimentare de peste trei milioane la mai multe articole importante, din fondul rezervat de opt milioa­ne. După mai multe discuţiuni, mai cu seamă în jurul suplimentării ar­ticolului ajutoare pentru elevi şi studenţi, în favoarea cărora au vor­bit d-nii consilieri Bidulescu, I. R. Ioaniţescu şi preşedintele, d- Mircea Niculescu, şedinţa s-a ridicat la­ o­­rele 2, pronunţându-se pentru ma­jorarea suplimentării acestui arti­col în favoarea elevilor şcoalelor primare, propunerea făcută de d. Dinu, revizor şcolar, REP. CUVÂNTUL Campania georgista în Prahova PLOEŞTI, 30. — Acţiunea d-lui George Brătianu îşi sporeşte din zi în zi coeficientul de încredere şi simpatie, în rândurile prahovenilor. Zilnic se înregistrează noui ade­renţe care vin să se polarizeze în jurul ideologiei politicei georgiste, fiecare dintre prozeliţi fiind con­ştient de seriozitatea acţiunii d-lui George Brătianu, în care văd un mântuitor al politicii liberale de până acum. Mucezită în cadrul u­­nor putrede concepţii. Opera de a­­sanare a acestei vechi politici, de sisteme perimate, — operă între­prinsă de d. George Brătianu îşi dovedeşte cu prisosinţă rostul său prin însăşi alergarea fără şovăire şi preget a masselor conştiente li­berale sub faldurile noului steag ce se înfige tot mai temeinic în te­renul frământărilor politice, anga­jând orizontul unui viitor glorios. Intre multele cazuri de arendenţă la noul crez politic liberal, cităm două din cele mai edificatoare: Unul petrecut la Gura Vitioarei. Aci d. Victor Stănescu, un tânăr a­­vocat energic reuşise să organizeze un adevărat focar de liberalism. I­­mediat ce d. Stănescu a aderat la acţiunea d-lui George Brătianu, în­treaga organizaţiei liberală a corn. Gura Vitioarei, a urmat fără şo­văire pe şeful eî, d. Victor Stănescu. Faptul că d. Stănescu era intimul d-lui Dem- Nicolaescu şeful organi­zaţiei gintiliste din Prahova, n’a putut să dea rupturii d-lui Victor Stănescu, caracterul unei insurgen­ţe condamnabile ci din contră a fost primită cu o vie satisfacţie u­­nanimă din partea liberalilor din Gura Vitioarei, urmând până la unul pe d. Stănescu. Idem la Vălenii de Munte, unde d. Const. Papazol, fost primar al oraşului, face de ani de zile apos­tolat liberal. Toate aceste dezagregări în orga­nismul partidului naţional-liberal prahovean au darul să-l aducă pe d. Nicolaescu în ipostaza de a se ve­dea la un impas. Chiar printre bătrânii liberali din jurul d-sale cari formează aşa zisa gardă de rezistenţă cu care d. Nicolaescu de altfel a şi uzurpat şefia d-lui Ionescu-Quintus — s’a încins molima şovăirii şi a discre­ditului situaţiei lor în partid. Se naşte par’că şi printre ei dorul de evadare din vechea crisalidă com­promisă. Cum am spus, acţiunea d-lui Ge­orge Brătianu se înrădăcinează din ce în ce mai mult Un comitet provizoriu de acţiune georgistă, format din d-nii­ Spirea Sorescu, fost prefect — Gogu Fote­­scu, fost primarul oraşului, Dr. N. Iosif, avocat N. Canariu, avocat Constantinescu-Bordeni ş. a. orga­nizează în judeţ dese întruniri de propagandă, încununate toate de un succes evident.. VOI Proectul d-lui D­e­wey VARŞOVIA, 30 (Rador).­­ In şe­dinţa de eri după amiază a comi­siei financiare de pe lângă confe­rinţa internaţională agrară, d. Be­weg consilier financiar pe lângă guvernul polonez, a prezentat — in­vitat de membrii conferinţei, *un proect pentru organizarea unui credit agricol internaţional, pen­tru credite intermediare de la 6 luni la 5 ani. Comisiunea financiară a hotărât ca la 10 Noembrie anul curent, de­legaţii tuturor ţărilor participante la această conferinţă să se întru­nească la Varşovia într’o comisiu­­ne financiară ca , pe baza propu­nerilor d-lui Dewey — să elaboreze im­proect de prescripţii uniforme pentru toate ţările. Propunerea d-lui Dewey a fost acceptată cu u­­nanimitate. D. Dewey crede că asemenea insti­tuţii ar fi de mare ajutor pentru ţările agricole din Europa centrală. Creearea tipului exact de instituţie intermediară de credit, imaginat de d. Dewey cere o sinceră cooperaţie intre state. Pentru aceasta trebuiesc luate în consideraţie următoarele puncte: 1. Crearea de legi uniforme în ba­za cărora produsele agricole, măr­furile, sau vitele pot servi drept gaj la un împrumut sub formă de „chat­ter mortgage” precum şi crearea de legi şi regulamente permiţând o vân­zare promptă a produselor sau vi­telor puse în gaj în cazul de neplată a obligaţiunilor. 2. Crearea de legi uniforme fi­­ ­e (­­ xând scadenţa maximă pentru orice împrumut, de care beneficiază orice operaţie agricolă în modul următor: a) un termen maximum de scadenţă pentru împrumutul al cărui benefi­ciu va fi întrebuinţat pentru cum­părarea şi îngrăşarea vitelor; b) un termen maximum de scaden­ţă pentru împrumutul servind la pu­nerea în vânzare a recoltei etc. 3. legi uniforme asupra asigurărilor împotriva incendiului produselor puse în gaj. 4. Legi uniforme pentru reaua apli­care a vânzării sau întrebuinţarea produselor aflate în gaj în mâinile creditorului. 5. Legi uniforme asupra dreptului de a negocia titlurile aparţinând a­­cestui fel de credit. 6. Crearea unei colecţiuni unifor­me de statute pentru băncile de cre­dit intermediar în chestiune, fices­­te statute vor trebui să stipuleze că băncile: a) trebuie să fie controlate de gu­vern; b) pot cumpăra sau reescompta ti­tlurile agricole cu scadenţa de la 6 luni la 3 ani asigurate direct prin unele produse agricole specificate pe bază de împrumut netrecând cu mai mult de 50 la sută valoarea pro­duselor depuse în gaj. c) vor avea dreptul de a emite o­­bligaţiuni până la concurenţa sumei reprezentând capitalul social vărsat. d) titlurile emise sub c. vor fi ga­rantate de guvern după legile în baza cărora funcționează băncile, din diferite state. Ciocniri sângeroase mice BUDAPESTA, 30 (Danub). — In legătură cu pregătirile muncitorilor din Budapesta în vederea demons­traţiilor organizate pentru ziua de 1 Septembrie, s’au produs ori cioc­niri sângeroase între demonstranţi şi poliţie în suburbia Kobanga. Cu ocazia unei întruniri a parti­dului social-democrat maghiar, de­putatul Kapolc a ţinut un discurs, asupra problemei şomajului şi în legătură cu această chestiune a pro­nunţat numele regentului Horthy. Unul dintre lucrătorii din sală a început să insulte pe regent. Un agent al poliţiei care asista la întrunire, a declarat imediat a­­dunarea dizolvată şi a chemat alţi agenţi în ajutor pentru a împrăştia pe lucrători şi a proceda la aresta­rea lucrătorului care insultase per­soana regentului. S-a produs o încă­­erare, în cursul căreia poliţia a fă­cut uz de săbii, rănind un lucrător grav şi alţi câţiva mai uşor. In opinia publică ungară a pro­vocat senzaţie faptul că cea mai mare asociaţie a patronilor, «Aso­ciaţia generală a Industriaşilor» a luat o atitudine de neutralitate bine­voitoare faţă de mişcarea muncito­­rimei din Budapesta. Fabricanţii au hotărât să nu ia nici un fel de mă­suri împotriva lucrătorilor cari vor părăsi lucrul Luni. Industriaşii cred că nemulţumirile muncitorimei sunt pe deplin justificate, întrucât lucră­torii se află în pragul iernii, şoma­jul creşte mereu, iar guvernul nu a început încă lucrările publice pen­tru a atenua șomajul. ------oooxxxooo—— Mio REDUCERE (la Întoarcere) p€ C.F.R. 2 a EXPOZIŢIE IMN­BMAŢIONAIA De radio AEPOcniratE­­-28 SEPTEMBRIE 1930 PARCUL CAROL (Bucureşti) Telefon 349­S3 Atunci şi acolo veţi putea examina, strânse la un loc toate nouile aparate ale principalelor firme de radio din lumea întreagă. Preţul cerealelor la Brsi­a Preţurile cerealelor la Brăila, în ziua de 30 August 1930: Grâu: Cal. I (79—80 kgr. la bl.) 2 la sută corpuri streine lei 45.000 vag. linie port (staţionar) cal. II (77-78 kgr­. la bl.) 5 la sută corpuri streine lei 41.000 vag. linie port (sta­ţionar) Cal. III 50 la sută secară, lei 29.000 vag. linie port (staţionar) Secară: (71—72 kgr. la hl.) 3 la sută corpuri streine lei 23.000 vag. linie port (staţionar). Orz Moldova: 7­8 la sută corpuri streine lei 24.000 vag. linie doc,. Ovăz: (43—44 kgr. la hl.) 3 la sută corpuri streine lei 27.000 vag. linie doc (staţionar). Porumb bun, lei 38.000 vag. linie doc (în scădere 1000 lei vag.). Fasole lei 88.000 vag. linie port (în scădere 2000 lei vag.). Mei, Mazăre, Furaj, Rapiţă sălba­tecă. Preţiuile staţionare. Piaţa cerealelor la Ploeşti Preţul cerealelor şi plantelor fu­rajere intrate spre desfacere în cursul acestei săptămâni în piaţa obor a fost următorul: Grâul: 200—370 lei hl. sau 4,10 lei kgr. Orzul: 150—170 lei hl. Ovăzul: 110—120 lei hl. sau 2,70— 2­ 80 lei kgr. Secara: 150—190 lei hl. Porumbul: 280—313 lei hl . Dughia: 1—1,30 lei kgr. Iv, cursul acestei săptămâni, nu­mărul tranzacţiilor încheiate a fost mai scăzut decât cel de săp­tămâna trecută. Se observă că de la un timp în piaţa Obor vin spre desfacere pro­duse din ce în ce mai numeroase, din judeţele vecine: Buzău şi mai ales Ialomiţa, care se oferă spre vânzare cu preţuri inferioare ce­lor din judeţul nostru. Comercii de inele ca Polonia Un avertisment pentru co­mercianţii din România Ataşatul nostru comercial din Varşovia, face cunoscut exportato­rilor de fructe să trimeată marfă numai prima calitate. Cităm din raportul care s’a tri­mes: «Un comerciant din Chişinău a trimes un vagon de struguri «Chas­selas», cu bob­­mic verde necopt, acru şi urât la aspect. Marfa fiind împachetată umedă, nu s’a putut vinde de cât cu mare pagubă». Un preţ bun se poate obţine nu­mai pentru marfă bună şi bine am­balată. Strugurii să fie bine uscaţi a­­tunci când se aşează în lădiţe. Strugurii româneşti frumoşi la înfăţişare cu bobul mare alb sau negru, se vinde en-gros cu 5 — 6 zloţi (90—100 lei kgr.). Săptămâna aceasta s’au vândut pe piaţa polonă, struguri cu pre­ţul de 3,50 zloţi până la 5,50 zloţi preţul kgr. . Un nou născut anormal DRAGAŞANU­. — Zilele trecute, femeia Ana G. Mehedinţu, din su­burbia Capul Dealului, a dat naştere unui prunc, — anormal, — de sex masculin. Copilul, are ambele mâini până la cot, lipsindu-i antebraţele, iar la mâna stângă, cotul se termină cu un deget arătător. — Este însă perfect sănătos, având greutatea de 3.500 gr. ---------popa—‘-­ Automobil atacat de bandiţi DOI PASAGERI ÎMPUŞ­CAT! CERNĂUŢI* 29. — Ni se fetografiaza din Suceava că in noaptea de joi spre vineri, pe la orele 24, au­tomobilul fabricei de za­hăr din If­cani, care venea din Cernăuţi îndreptându­­se spre Suceava, a fost a­­tacat între Dărsnăneşti şi Eţcarei cu focuri de revol­ver trase din şanţul şose­lei. Casierul fabricei de za­hăr, Dresser a fost omorât de gloanţe, iar fostul pri­mar, ef, Ki­ei Im­arm, rănit mortal. Şoferul a avut prezenţa de spirit de a nu opri maşi­na, aşa că bandiţii nu au putut jefui însemnata su­mă ce se afla asupra casie­rului. Poliția a început cerce­tările, trimiţând numeroa­se puteri pe urma bandiți­lor. af Incendiu la un cinematogrf din Drăgășani DRAGASANI.­­ In seara de 28 ort., un incendiu s’a declarat la ci­nematograful «Amzulescu» din lo­calitate, din cauza unui scurt cir­cuit, în timp ce operatorul schimba ruloul actului IV din filmul «Casa Misterului». Flăcările s’au întins vertiginos, mistuind filmul şi uşile de la intra­re, lângă cabină. Deşi s’a produs panică, spectatorii au ieşit fără greutate pe uşile laterale, alegându se doar cu spaima.­­ . . D. Gustav Lerchi, antrepenorul ci­nematografului, voind să scoată un rulou din foc, a căpătat arsuri la mâini şi la cap. A fost pansat la farmacia d-lui Neciu. Flăcările pornite de la uşi, ame­ninţau să cuprindă acoperişul clădi­rii dar după o muncă de un sfert de oră a pompierilor, focul a fost stins. Au ars: două acte film-comedie «Goana după fluturi», opt acte din seria I a filmului «Casa Misteru­lui», ușile dela intrarea principală, sârma electrică a localului, cinci mese, șase scaune, rezervorul de apă. S’au distrus mai multe piese dela aparat. Ancheta o face de comisar Liță. ■ Agitaţia muncitorilor eleva­tori­ din Brăila BRAILA. ,. Muncitorii elevatorişti, constituiţi într’un sindicat care numără peste 200 membrii, sunt extrem de ne­mulţumiţi, fiindcă ministerul muncii şi autorităţile de resort îi nedreptăţesc, dând preferinţă unui grupuleţ de vreo 40 de inşi, nesindicalizaţi, puşi sub con­ducerea unui anume Rachoveanu, cer­tat cu justiţia. Acest grupuleţ acaparează munca în port, pe orice preţ se oferă de către co­mercianţi. Or, cei sindicalizaţi, au un contract - tip intervenit între el şi co­mercianţi, după care trebue să se regle­menteze şi să se plătească munca. Agitaţia muncitorilor sindicalizaţi tinde să ia proporţii, de­oarece nici re­prezentantul ministerului muncii şi nici altă autoritate, n’a luat măsurile dictate de împrejurări, pentru stăvilirea ne­dreptăţilor ce li se face muncitorilor. Se impune intervenţia forurilor supe­rioare, pentru calmarea spiritelor în portul Brăila.­ ­ • —oc^°foo— M. S. Regele a lucrat Vineri şi Sâmbătă după amiazi cu d. Const. N. Teianu, secretarul general al ministerului de finanţe. Suveranul s’a interesat de mer­sul încasărilor tezaurului cum şi de situaţia bugetului. Pentru lămurirea părinţilor, se aduce la cunoştinţă că la liceul de fete din Sighişoara s-a desfiinţat numai clasa IV, urmând ca celelalte clase ale li­ceului să funcţioneze şi în anul viitor. Colonia şcolară de fete din Carmen Sylva-Movilă a societăţii ortodoxă na­ţională a femeilor române soseşte în Capitală Miercuri 3 Septembrie, la 6,15 dim. Părinţii sunt rugaţi să vie în gara de nord pentru a-şi lua fetele. Examenul de admitere în cl. a şcoa-,­lei normale de fete din Predeal, se ţine la Predeal. Liceul militar „Mihai Viteazul” din Târgul Mureş înştiinţează pe elevii săi că trebue să se prezinte la liceu după cum urmează: Corigenţii şi cei cu examen inte­gral la 6 Septembrie; Cei căzuţi la examenul de admitere în curs superior la 9 Septembrie; promovaţii şi repe­tenţii la 13 Septembrie.­­ D-nii funcţionari superiori (Direc­tori, Inspectori generali) ai Ministe­rului Instrucţiunii Publice şi al Cul­telor, sunt invitaţi să se prezinte în cabinetul d-lui Secretar general al Mi­nisterului Instrucţiunii, pentru a de­pune jurământul de credinţă M. Sale Regelui Carol al II-lea, în ziua de Luni 1 Septembrie ora 10 la a. m. D-nii I. Postelnicii, subdirector în administraţia centrală a ministeru­lui şi inspector vamal I. Patru, au fost însărcinaţi cu verificarea ges­tiunii fostelor Case de credit a func­ţionarilor vamali şi a funcţionarilor­ ministerului de finanţe. In Germania e căutată mierea ro­mânească, în special cea cu aromă de tei sau salcâm. Exportatorii români sunt înştiin­ţaţi că mierea americană poate fi lesne concurată prin ambalaje fru­moase şi producţia aleasă. D. Radu Voiculescu, directorul zia­rului ’’Fulgerul” din Brăila, adre­sează un apel către directorii gaze­telor săptămânale din provincie, cu o vechime de cel puţin trei ani, ru­­gându-i să adere la „mişcarea de re­generare a gazetarilor profesionişti din provincie”. Iniţiativa este por­nită spre a se apăra nevoile şi drep­turile acestei gazetari, „nesocotite de forurile superioare de la Bucu­reşti”. Adeziunile se vor trimise d-lui Voiculescu, la adresa de mai sus. Sfinţirea drapelului Asociaţiei Micilor Dorobanţi din jud. Prahova va avea loc în Bucureşti azi Duminică Direcţiunea Azilului «Elena Doamna» secţia profesională, adu­ce la cunoştinţă că examenul de admitere în clasa VI gr. II, va în­cepe pe data de 12 Septembrie, ora 9 a. m. ■­ .Academia de înalte studii agro­nomice din Bucureşti aduce la cu­noştinţa tuturor studenţilor ei, că pe ziua de 28 Septembrie a. c. se deschide căminul pentru studenţii bursieri. D. Valeria Giprian a fost numit di­rector la şcoala de meserii din com. Zătreni-Vâlcea.

Next