Cuventul, noiembrie 1930 (Anul 6, nr. 1987-2016)

1930-11-01 / nr. 1987

Din înalt ordin al Majestăţei Sale Regelui, Mareşalatul Curţii Regale comunică : In ziua de 8 Noembrie 1930 va a­­vea loc tradiţionala masă a Cava­lerilor Ordinului Mihai Viteazul la Sinaia, în Castelul Peleş, cu urmă­torul program: Sosirea invitaţilor, la­ Sinaia în di­mineaţa zilei, De la Bucureşti la Sinaia vaui un tren special, plecarea din Bucureşti 8A5, înapoierea din Sinaia la 16,30 In aceiaşi zi. La orele 12, Cavalerii se vor găsi In biserica Mânăstirei Sinaia, unde »« va oficia un serviciu religios în prezenţa M. S. Regelui. I Dejunul, la ora 13 în Castelul Pe­­­leş.­­ Ţinuta­ de campanie, veston, cis­­me, centură de piele cu sau fără baionetă­Pentru ofiţerii de rezervă cari nu au uniformă militară, ţinuta este : jachetă sau costum naţional. Decoraţii: Cavalerii vor purta numai decoraţia Mihai Viteazul. Cuvântări: La masă vor vorbi : M. S. Regele şi d. Mareşal Prezan. Cavalerii Ordinului sunt rugaţi a comunica urgent, Mareşalatului Curţii Regale la Sinaia, participa­rea. Şedinţa Consiliului Camerei de comerţ din Bucureşti I -------0000----­ Comerţul şi industria declară legea drumurilor anti-constituţională şi cere aducerea ei în faţa justiţiei Consiliul de administraţie al Ca­merei de comerţ şi industrie din­­ Bucureşti a ţinut aseară la ora 7 şedinţă în continuare sub preziden­ţia d-lui C. Osiceanu, vice-preşe­­dinte. CONTRA CRIZEI D. prof. N. BASILESCU a pro­pus Camerei să ţină o şedinţă spe­cială pentru a discuta criza acută prin care trece ţara şi care tinde să se prelungească la infinit. Consiliul a primit propunerea d-lui Basilescu şi a hotărât ca şe­dinţa cerută de d-sa să se ţină Luni 3 Noembrie a. c. ora 6 jum. d. a. ADIŢIONALELE PENTRU DRU­MURI S-a reluat apoi discuţia asupra adiţionalelor impuse comerţului şi industriei de legea drumurlor. Au vorbit d-nii ing. Lorenţiu, ca­re a calificat această lege «imora­lă şi stimulatoare a lenei», Iancu Ştefănescu, Aurel Ştefănescu, care întreabă: ce rost mai au discuţiile, în sânul Camerelor de comerţ, asu­pra legilor ce se fac, când niciodată nu se ţine socoteala de părerile lor. Califică legea drumurilor drept o lege anti-constituţională, care im­pune numai pe comercianţi, indus­triaşi şi liberi-profesionişti; pe cei care nu plătesc acest impozit —­ ţă­ranii — nu-i impune; dar impune pe agricultorii care au terenuri agri­cole şi care au fost expropiaţi. Cere să se atace legea în justiţie; apoi d. C. Rădulescu; d. Blumenfeld, ca­re a cerut ca cota industriei şi co­merţului pentru drumuri să fie de 1 la sută; d. V. Dumitrescu-Militari, care a observat că toate protestele Camerei de comerţ şi industrie sunt pur platonice, guvernele neţinând niciodată seamă de ele. Compară «adiţionalele» de azi cu «venituri, zvăcărituri şi alte biruri de pe vre­muri. Enumără câteva cazuri de brigandaj ale agenţilor fiscali, care dacă sunt refuzaţi să li se dea «şperţuri», intentează imediat ne­gustorilor procese de contravenţie a căror valoare se ridică uneori la sute de mii de lei. Acuză pe d. Th. V. Orghidan, preşedintele Camerei de comerţ, de complicitate cu cei care fac legile contra comerţului şi industriei şi propune convocarea tuturor Camerelor de comerţ din ţară pentru a arăta soluţiile ce se impun pentru salvarea comerţului şi industriei; d. Th. V. Orghidan a remarcat că niciodată n’a refuzat să primească sfaturile practice ale Camerei de comerţ, când aceasta a venit cu soluţii bune; d. S. Barasch, Axenfeld, Iosif Lazăr, G. Roşianu, Argeşiu, Temistocle Alexandrescu, care a observat că răul stă în poli­tică, în modul de alegere a membri­lor Camerei de comerţ, care sunt aleşi pe liste, adică pe partide. A propus ca comerţul să nu plăteas­că pentru drumuri mai mult de 4000 lei pe an. D. C. Osiceanu anunţă că biuroul va întocmai un memoriu asupra cotelor adiţionale cu observaţiile membrilor Camerei, pe care î l va su­pune guvernului, se va mai arăta în acest memoriu că e nevoe ca im­punerile să se facă egal pentru toa­te categoriile sociale şi economia să devie o datorie naţională. Şedinţa s-a ridicat la ora 8 iun.­ ie? Construcții pentru autorităţi O nouă campanie de lucru, a Casei Construcţilor --------------OOOO------------- Campania de lucru edificată de Casa Autonomă a Construcţiilor pe baza contractului încheiat cu con­sorţiul I. I. E. continuă, datorită timpului frumos. In prezent, sunt în construcţie peste 300 locuinţe, majoritatea bene­ficiarilor fiind salariaţi de stat — funcţionari publici şi militari — se speră că aceste construcţii vor fi gata de roşu încă în actuala cam­­pane de lucru. Alte câteva sute de înscrieri au angajat campania viitoare, construc­ţii urmând a se face în Parcul Do­meniilor, cartierul Obor şi Regina Maria. CONSTRUCŢII IN PROVINCIE Conform legii, Casa Construcţii­lor este însă obligată să construias­că un număr de 1000 locuinţe­­ din totalul de 3000 conform primei tran­şe de un miliard a împrumutului în oraşele provinciale mai de seamă, împrumuturile, vor fi acordate de preferinţă salariaţilor publici şi tu­turor acelora care prezintă sufici­ente garanţii; întrucât construcţiile în provin­cie necesită o specială organizaţi­­une, consiliul Casei Autonome a Construcţiilor a însărcinat pe d. in­giner St. Mihăescu, deputat şi ar­hitect Bolosin, directorul general al instituţiei, să ia contact cu primarii oraşelor importante, pentru a sta­bili, de comun acord, normele de aplicare a legii construcţiilor. Consfătuirea va avea loc azi d. a. la ora 5, la Casa Construcţiilor, pâ­nă acum anunţându-şi participarea 40 primari. CONSTRUCŢII PENTRU AUTO­RITĂŢI Solicitată de diferite autorităţi, cum de pildă ministerul Armatei, instrucţiune publice şi sănătate de a executa diferitele construcţii de care aceste instituţii au urgentă ne­­voe, dar pe care din lipsă de fon­duri nu le pot construi, Casa Au­tonomă a solicitat un nou împru­mut consorţiului italian, CARE S’A DECLARAT GATA SA AVANSE­ZE O SUMA DE CCA CINCI MI­LIARDE IN CONDITIUNI CE URMEAZA A SE STABILI UL­TERIOR. In consecinţă, zilele acestea Casa Autonomă va începe discuţiile cu autorităţile de mai sus şi sunt spe­ranţe că, încă în primăvară, o mare campanie de construcţie va învio­ra piaţa noastră şi va ocupa aproa­pe douăzice mii de muncitori întru­cât munca va fi prestată numai de elementele autohtone. De la „Societatea ro­mână de filosofie“ PROF. I. PETROVICI: CHARLES RENOUVIER Aseară, d. prof. I­ Petrovici a vor­bit în amfiteatrul fundaţiei «Carol I® despre Charles Renouvier. Charles Renouvier şi-a propus să transplanteze în Franţa filozofia lui Kant- Renouvier construeşte un sis­tem neokantian, dar care nu se mărgineşte la o exegeză a maestru­lui său, ci, pe baze Kanteene, clăde­şte o concepţie cu o parte largă de originalitate. Ideile fundamentale ale sistemului său filosofic sunt: 1) principiul relativităţii este ridi­cat la rangul de categorie apriorică a spiritului nostru, în sensul lui Kant; 2) o altă ideie fundamentală este aceea cu privire la dimensiunile lu­mii­ Deosebindu-se de Kant, care considera lumea infinită, se poate u­­niversul limitat în spaţiu şi timp; 8) în sfârşit o a treia idee, ar fi extinderea noţiunii de libertate în toate domeniile existenţii, reinstala­rea ei în mijlocul naturii de unde fusese isgonită de concepţia deter­minată. Renouvier a avut meritul de a fi simţit nevoia oeprii sale de a scăpa forţele cretoare ale sipritului de în­cleştarea legilor naturii, implacabil stabilite de ştiinţă. Conferinţa a fost urmărită cu mare interes. I. M. — ps — ----oOoOoXoOoOo---­ Pactul de amiciţie turco-grec ANKARA 30 (Rador). — D-nii Ve­­nizelos şi Ismét Paşa, au semnat pactul de amiciţie, al cărui protocol prevede menţinerea status qua na­val, între cele două ţări. —­—1—000X000-----­ înmormântarea lui Gr. Cantacuzino Eri după amiază a avut loc în­mormântarea lui Grigore Cantacu­zino. In palatul defunctului din calea Victoriei unde se aflau depuse ră­măşiţele pământeşti, s’a oficiat un serviciu religios în prezenţa d-lor: Mihail Manoilescu ministrul indus­triei, I. Mitilineu, C. Argetoianu, Traneu Iaşi, foşti miniştri, V- To­­mescu vice­prezident al Camerei, Manu consilier la înalta Curte de Casaţie, G. Anghelescu ajutor de primar, etc. etc. Cuvântarea d-lui M. Manoilescu După oficierea serviciului religios a luat cuvântul d. M. Manoilescu ministrul industriei şi comerţului. D-sa a arătat dificultăţile pe care a trebuit să le învingă Grigore Can­tacuzino în momentul când condu­cea departamentul industriei în vremuri foarte grele pentru ţară. D-sa a adus omagiul de recunoş­tinţă al departamentului şi a pre­zentat O­.îndoleanţe familiei lui G. Cantacuzino. Alte cuvântări D. George Angelescu a vorbit în numele Primarului Municipiului, a adus elogii memoriei lui Gr. Can­tacuzino şi a arătat contribuţia de­functului la civilizarea edilitară şi sufletească a Capitalei. D. Angele­scu a sfârşit aducând prinosul de recunoştinţă al Capitalei. D. AL. OTETELEŞANU a salu­tat memoria lui Cantacuzino în, nu­mele partidului poporului. D. DELEANU a adus ultimul sa­lut al organizaţiei partidului po­­p­orului din olt. S’a format apoi cortegiul care a mers până la Bellu„unde s’a făcut înhumarea. -------ooxoo----— VOCI DIN PUBLIC Detaşările în învă­ţământ IN ATENŢIA D-LUI MINISTRU COSTACHESCU Primim următoarele: Deşi, în conformitate cu legea, de­taşările şi transferările în învăţă­mântul de toate categoriile, trebu­iau terminate încă din prima ju­mătate a lunei Septembrie, totuşi la ministerul instrucţiunii nu s’au de­finitivat NICI PANA ACUM ta­blourile respective. Sunt membrii ai corpului didac­tic cărora li s’a comunicat verbal că sunt detaşaţi în anumite localităţi fără ca până acum să fi primit or­dinul de detaşare. Profesorii aceştia sunt nevoiţi să plătească suplinitori la catedrele unde sunt titulari. In afară de acea­sta, foarte mulţi din această catego­rie de profesori se găsesc în trista situaţie de a nu avea nici măcar lo­cuinţă, de­oarece neştiind dacă vor rămâne sau nu detaşaţi, nu şi-au putut închiria casa. Totul — ni se spune — se datoreşte numai indolenţei bi­rocraţilor, care întârzie, pentru motive necunoscute, să prezinte ministrului lucrările spre definitivă soluţionare. Mai mulţi profesori O şedînţă a libera­lilor din Culoarea de Galben Constituirea comitetului executiv al culoare! Miercuri s’a ţinut şedinţa extra­ordinară a delegaţiunei permanen­te a culoarei de galben, din parti­dul liberal condus de d. Gheorghe Brătianu, în casele d-lui Ştefan Tă­­tărescu, din str. Precupeţii­ Vechi No. 2. Au participat aproape cinci sute de delegaţi ai organizaţiilor. A fost ales cu acest prilej următo­rul comitet executiv în culoare: Preşedinte d. Ştefan Tătărăscu, col. în rezervă, vice-preşedinţi d-nii Alexandru Iorgulescu şi Paul Po­pi viei avocaţi. Casier, d. Teofil Mihalovici şi se­cretar general, d. Emil Gherovici, avocaţi. Membrii: I. Calmuschi, avocat; I. Ştefănescu, colonel; Eugen Otu­­lescu, ing. Moruzzi, avocat; Costin Georgescu, avocat; Maior Murgu­­lescu; N. Nămescu, avocat; V. Bol­­dur, meseriaş; C. Niculae, comer­ciant; Al. Florescu, meseriaş; Gh. Rădulescu, funcționar; B. G. Ghes­­temberg, proprietar; C. Diculescu, comerciant; D. Unanian, avocat; O. Dunăreanu, avocat; Petre Mihala­­che, comerciant; Farm. Cireşeanu; Gh. Urdăreanu, g-ral; Paul Perie­­ţeanu, pens. Comandor Munteanu; Dr. Theodor; Gh. Orasanu, pensio­nar; I. Dragomir, proprietar; V. Grideanu, funcționar; Druzescu, proprietar. ------COXOO-----­ Cinci milioane şomeri în America WASHINGTON 30 (Rador).­­ D Green, preşedintele confederaţiei a­­mericane a muncii, declară într’un interview că numărul şome­rilor în Statele Unite se va ridica în cursul iernei peste cinci milioane. Dacă se socotesc şi membrii familiilor aces­tora, se poate afirma că a­ceasta parte din populația Statelor Unite este amenințată de criză. - pena--------­ CUVÂNTUL 3 Dt­il asitiaţiilor le salariaţi pi­ii la i. p-iism­ Uni .*--------0030-—*—— Nu vor fi scoşi din serviciu funcţionarii de carieră.­ Declarafiile d-lui Mironescu D. prim ministru Mironescu a pri­mit ori după amiază o delegaţiune a salariaţilor publici compusă din toţi preşedinţii asociaţiilor profe­sionale care i-au prezentat moţiu­nea votată de congresul ţinut pe ziua de 19. Octombrie cor. în Capi­tală. D. E. Oteteleşeanu, care se află în fruntea delegaţiei, a arătat d-lui prim ministru în mod sumar do­leanţele exprimate de fiecare ca­tegorie de salariaţi publici în parte. Au luat apoi pe rând cuvântul preşedinţii de asociaţiuni cari au expus în mod amplu nevoile pri­mordiale pentru care în masa sa­lariaţilor există atât de profunde nemulţumiri. In numele personalului ceferist a vorbit D. Angelescu, preşedintele asociaţiei «Unirea» care a cerut să se vină de urgenţă cu o ameliorare a situaţiei salariaţilor­ mici ai insti­tuţiei, în rândurile cărora agitaţii­le îşi fac loc din zi în zi, mai mult. De asemenea a cerut fixarea unui regim în ceea ce priveşte obligaţiu­nile de serviciu pentru ca să nu se mai schimbe ca până acum în fie­care lună şi chiar de mai multe ori. Pentru toate acestea personalul să fie consultat prin reprezentanţii asociaţilor. D. Dumitrescu a expus situaţia personalului de la poştă, telegraf şi telefon, cari spera a spus d-sa, în­­tr-o ameliorare urgentă a situaţiei lor. După ce d. prim ministru a as­cultat şi expunerile celorlalţi de­legaţi Dumitrescu, C. F. R, Radu Dragomirescu, Pandele Stănescu, d-nele: Calipso Botez şi Simiones­­cu Georgians, şi D. Brădişteanu s’a arătat mirat ca salariaţi publici au venit de această dată uniţi să-şi susţină doleanţele. NU VOR FI REDUŞI FUNCŢIO­NARII DE CARIERA Prima chestiune la care d-sa a ţi­nut să răspundă a fost chestiunea reducerilor de personal. In nici un caz, a spus d. prim mi­nistru nu vom face reduceri de per­sonal din cadrul funcţionarilor de carieră. Admir devotamentul pe care sa­lariaţii publici au şi dorinţa lor de o grabnică îndreptare a situaţiei cri­tice de azi. Suntem hotărâţi într-a­­devăr să facem economii, şi le vom face reducând numai pe acei func­ţionari numită ilegal, cum sunt an­gajaţi cu contract, diurniştii, cumu­larzii consilierii şi alţii. Nu este adevărat a continuat d-sa că vom scoate la pensie pe acei cari au împlinit 25 de ani de serviciu, şi nici că vom licenţia pe acei cari n'au 5 ani împliniţi. Vom cere însă sacrificii acelora cari au ce sacri­fica. D. prim ministru a arătat apoi că va căuta pe cât posibil să soluţione­ze punctele de revendicări exprima­te de fiecare categorie de salariaţi, şi că în special va cuta să asigure minimul de existenţa al micilor sluj­başi Pentru încheere a cerut să i se aducă la cunoştinţă orice abuzuri vor fi săvârşite cu cheltuelile inuti­le, numiri ilegale şi cu nerespecta­­rea statutului precum şi orice abuz­uri pentru a lua măsuri de remedie­re a lor. La orele 6 delegaţiunea s’a retras. Audienţa solicitată la M. S. Re­gele le-a fost fixată pe ziua de 1 Noembrie cor. Curierul judiciar minorii nu pot FI DECLARAŢI FALIŢI In faţa Secţiei I-a a Trib. de Co­merţ s-a judecat ieri o cerere de de­clarare în stare de faliment a Sinie­­tăţei în nume colectiv «Sufrin & Schwartz» din Calea Gri­viţei No. 182­ Cu această­­­ ocazie apărătorii componentului Sufrin au arătat că acesta fiind minor nu poate fi de­clarat în stare de faliment şi că în cazul unei societăţi în nume colec­tiv, urmează a fi declarată, dacă este cazul Societatea şi membrii ei componenţi majori, întrucât numai aceştia pot face personal acte de comerţ, minorii nefiind capabili după lege a săvârşi acte de comerţ, ei nici nu pot fi declaraţi în stare de faliment. Tribunalul admiţând aceste con­­cluziuni, a declarat în stare de fali­ment societatea, precum şi pe com­ponentul Schwartz, major, scoţân­­du-l din cauză pentru aceste motive pe Sufrin. DEFRAUDATORUL DE LA PA­TRIARHIE A FOST CONDAMNAT George Ionescu, casier la Patriar­hie însărcinat cu încasarea venitu­rilor acestei Instituţii, ajunsese să deturneze la un moment dat suma de 800.000 lei, cu care se pregătea să plece în străinătate. Arestat încă de acum 7 luni, George Ionescu, a fost condamnat ieri de Secţia a Ii-a a tribunalului în urma rechizitoriului d-lui Procuror Alevra la 8 ani în­chisoare. MICUL PARCHET ACTIVE­A­ZA Secţia II-a a Tribunalului de co­merţ, ca instanţă de mină Parchet, în urma concluziunilor d-lui Procuror Crupenski a pronunţat ieri urmă­toarele condamnări: Vasilica Ion, veche clientă a Par­chetului, condamnată de 12 ori şi a­­restată de 22, care a furat în ziua de 15 Septembrie câteva borcane cu dulceaţă, de la cofetăria V. Ratin din strada Smârdan No. 4, a fost con­damnată la 6 luni de zile închisoare. Gheorghe Miroiu, autorul unui furt cu efracție, încercat în dauna d-lui Vasile Micu din Calea Raho­­vei No. 53, în ziua de 14 octombrie, a fost condamnat la un an de zile închisoare, iar Hie Pavelescu, spe­cialist în acel­aș gen de furturi nu­mai la 8 luni de zile. Petrescu Bonaventura a fost con­damnat la 2 luni închisoare pentru că în ziua de 18 octombrie a încer­cat să fure portofelul d-lui David Hersoovici, pe când acesta participa la o cununie civilă în localul Pri­măriei de Albastru. TRIPLU CLANDESTIN D. Procuror Simionescu, el dat ieri rechizitor definitiv prin care cere trimiterea în judecată pentru vina pedepsită de art. 350 din codul penal a d-lui Jack Goldenberg, din Str. Epureanu No. 22, care în cali­tate de antreprenor al Cluburilor «Binele Public» din Str. Academiei No. 16, şi Şelari No. 10, înlesnise jo­curi de noroc pe bani. DEBU­TDATORI ARESTAŢI Parchetul a deschis ieri acţiune publică, trimiţând în stare de arest la Instrucţie, în contra lui Niculae Tanatiu, şef de birou, pentru dela­pidare şi în contra lui Radu Ivănuş pentru complicitate necesară la de­lapidare şi ambii pentru fals, pentru că în calitatea lor de funcţionari ai contabilităţii atelierelor de C. F. R. au falsificat statele de plată ale lu­­crătorilor însuşindu-şi suma de pe­ste 200.000 lei, pe care au împărţit-o­, frăţeşte. AU FOST TRIMISI IN JUDECATA D. Jude Instructor Preotescu a trimis în judecată pentru abuz de încredere pe Vladimir De Vasal fost administrator al Casei de auto­mobile din strada Bălcescu No. 35, care primind un stoc de poliţe în alb de la d-nii Christopol şi Vlădoia­­nu, finanţatorii acestui Institut, în scopul de a face faţă nevoilor, şi-a însuşit prin acele poliţe o cantitate pe care a utilizat-o în mod personal încasând fără drept 350000 lei —Jo­sef Casanovas, cunoscutul excroc, a fost trimis în judecată pentru utili­zare de acte false. — Actualmente excrocul fiind însă arestat la Var­şovia unde a săvârşit o altă serie de excrocherii, urmează ca Justiţia noastră să aştepte să fie judecat a­­colo şi numai după ce va ispăşi pe­depsele să fie extrădat pentru a fi judecat şi condamnat. -----00=0­0=00----­CAPITALA Crimă din noapte pe la ora 4 servitorul Grigorie Dudău, domiciliat în str. Orlando No. 18, a împuşcat în pal­ma stângă pe soţia sa Ana. Intre ei s’a încins o luptă de pe urma unei certe conjugale. Al doilea glon­te a lovit în picior pe criminal. Femeia a scăpat din această cau­ză de al doilea glonţ care se pre­gătea să-l tragă, pentru că fiind voinică, strângând pe criminal de mâini, până când s’a descărcat ar­ma cu ţeava îndreptată asupra lui. Arestarea unei bande de spărgători Au fost trimişi la parchet Ştefan Neaţă şofer domiciliat în strada Tugomir Voevod No. 19 şi 21 şi Eu­gen Scarlat zis Vijelie, domiciliat în şoseaua Colentina No. 20. Din noapte Neaţă şi cu tovarăşii lui, au intrat servindu-se de o cheie potrivită în chioşcul de ţigări şi tutun, cu produse de la R. M. Sta­tului, din bulevardul Ferdinand 150 proprietatea lui Ştefan Dăscălescu. Hoţii au furat toată cantitatea de marfă aflată în chioşc, şi o mică sumă de bani. In aceiaşi noapte, au spart ma­gazinul de pielărie a lui I. O. Po­­pescu din strada Romană No. 196, de unde au furat diferite mărfuri. Hoţii au declarat la anchetă, că în locuinţa lui Neaţă se mai gă­seşte, mărfuri furate. Descinderea făcută de comisarul A. Dragomirescu, a descoperit can­titatea de piei, depozitată în locu­inţa spărgătorului Neaţă. Instrucţia spionajului sovietic I mă miami Arestarea unui plutonier da loc la noui investigaţii Se credea că cercetările în aface-’ rea spionajului sovietic se vor sfâr­’ şi zilele acestea şi consiliul de răz­­boiu al corpului II armată va in­tra în acţiune. Cercetările păreau încheiate şi autorităţile urmau să depună — precum am arătat la o vreme — pe arestaţi la închisoarea Jilava. Iată însă că afacerea tinde să ia o nouă turnură, nu mai puţin senzaţională ca până acum. Ceea ce a făcut să se întrezărească o pre­lungire a cercetărilor prelu­­oare cari necesită noui arestări. DIVULGĂRILE UNUI PLUTO­NIER PENSIONAR Organele siguranţei statului au arestat la Alba Iulia pe plutonierul pensionar Ioachim Repede, fost în regimentul 6 pioneri, adică în uni­tatea în care conta şi maiorul Văr­­zaru. La interogatorul ce i s’a luat, plu­tonierul Repede a mărturisit că ma­iorul Vărzaru ia înmânat în câteva rânduri sume respectabile de bani în schimbul unor informaţiuni mi­litare procurate de la serviciile re­­gimentului. Plutonierul Repede a dat indicaţii asupra informaţiilor pe cari le-a procurat atunci lui Vărzaru. ALTE ARESTĂRI Mărturisirile lui Repede, au dat la iveală şi alţi complici ai spioni­­lor. Şi a îndrumat autorităţile pe o nouă pistă. Sunt iminente chiar în cursul nopţei şi al zilei o seamă de noui arestări, asupra cărora inte­resul cercetărilor nu putem da în­că amănunte detailate. Inforipaţiuni —— ——ocoo----— D. general Condeescu, ministrul armatei, a lucrat­eri dimineaţă cu d-nii general Samsonovici şeful marelui stast-major al armatei şi Gorski, inspector general al avia­ţiei. D. Ascarate, directorul departa­mentului minorităţilor de la Socie­tatea Naţiunilor, a fost primit­eri dimineaţă de d-nii G. G. Mironescu, preşedintele consiliului şi V. V. Tillea, subsecretar de stat la Preşe­dinţie. D. Ascarate va întreprinde o că­lătorie în ţară vizitând în special regiunile minoritare. Dintre cărţile cu adevărat epocale, pe cari ni le-a dăruit literatura con­timporană, „Napoleon" al lui Emil Ludwig este fără doar şi poate cea mai uimitoare. Apărută zilele acestea în traduce­rea desăvârşită a d-lui Eman, Cerbu, ea oferă în 560 de pagini mari, tipă­rite pe hârtie specială, cu 21 de plan­şe superbe pe crome, icoana cea mai completă şi mai tulburătoare a mare­lui împărat Preţul de 240 de lei al ediţiei româ­neşti este cel mai scăzut în compara­ţie cu toate ediţiile străine. Editura „Eminescu” l-a fixat anume astfel,, pentru ca nepreţuita carte să poată intra în toate mâinile. Duminecă 2 Noembrie cor. va a­­vea loc, în sediul asociaţiei din strada Smârdan No. 4, o mare în­trunire a Asociaţiei dăunaţilor de războiu. D. Stoicovici Eugen a fost numit asistent la institutul de petrogra­­fie şi mineralogie de la facultatea de ştiinţe din Cluj. D. Carol Gutt, doctor în medici­nă, a fost numit preparator la cli­nica chirugicală a facultăţii de me­dicină şi farmacie din Cluj. Toţi ataşaţii militari din Capita­lă cari au fost invitaţi la manevrele regale s-au prezentat­eri dimineaţă d-lui general Condeescu ministrul armatei, pentru a-i aduce mulţu­miri. Se aduce la cunoştinţa d-lor in­gineri diplomaţi ai şcoalei politech­­nice din Bucureşti că, Duminică 2 Noembrie a. c., orele 10 dimineaţa, va avea loc adunarea generală or­dinară a Asociaţiei lor, în Amfi­teatrul Şcoalei Politechnice. ——— Universitare «Se aduce la cunoştinţa Studenţi­lor din anul I, de la Facultatea de Teologie, din Bucureşti, cari s’au în­scris pentru concursul de burse la Cămine şi Cantine, că vor depune examen în scris Luni 3 Noembrie a. c., orele 5—6 p. m., în localul Facul­tăţii de Teologie (aripa nouă)». Tragerea loteriei organizată de Centrala Caselor Naţionale, pentru un automobil cupeu «De Soto», care urma să aibă loc la 31 Octombrie 1930, s’a amânat, conform hotărârii Comisiunii Loteriilor, la 1 Mai 1931-Primul Congres şi Expoziţia Na­ţională Apicolă din Bucureşti orga­nizată de Societatea Centrală de Apicultură din România, sub auspi­ciile Ministerului de Agricultură şi Domenii, va avea loc în Parcul Ca­rol I în zilele de 8—16 Noembrie a. c. Participanţii pentru orice lămu­riri se vor adresa Societăţii Cen­trale de Apicultură din România, Aleea Emil Costinescu 7. Azi Vineri 31 Octombrie, ora 6 lum, seara, va avea loc la Ministerul Afacerilor Străine, obişnuitul ceai al presei. Domnii reprezentanţi ai presei străine şi române sunt rugaţi a lua parte. Piaţa germană şi italiană se in­teresează de lemnul de nuc fasonat,­­de provenienţă românească. Societatea Studenţilor în Filoso­fie şi Litere ţine adunare generală cu toţi studenţii Facultăţii. Dumi­nică 2 Noembrie orele 10,30 dim. în amfiteatrul «Odobescu» sub prezi­denţia d-lui prof. Cartojan, delega­tul Decanatului, cu următoarea or­dine de zi: 1) depunerea mandatu­lui vechiului comitet şi 2) alegerea comisiei de verificare. S’a înfiinţat o com­ziunie cu sco­pul de a studia legea cumulului şi aplicarea unor dispoziţiuni din le­gea asupra statutului funcţionari­lor publici, compusă astfel: Preşedinte, d. C. Teianu, secretar general al ministerului de finanţe-Membrii: D. T. Marinescu, secre­tar general al ministerului de in­terne; d- I. Banciu, directorul conta­bilităţii generale a statului; d. E Giurgea, director al institutului sta­­tisiac; d. ing. Ioaniţiu, director în ministerul industriei şi comerţului; d. ing. Costache, director în minis­terul industriei şi comerţului. Societatea «Joc şi Cântec Româ­­nesc» de sub preşidenţia Doamnei Eliza S. Mândrescu îşi continuă şe­­zătorile în fiecare Sâmbătă seara de la 9—12 în Saloanele Casei Femeii Splaiul Imprimeriei No- 2. In piaţa Bibescu-Vodă, la intrarea principală, s’a instalat de Primăria Municipiului Bucureşti un pavilion în care funcţionează un cântar gra­tuit sistem Berkel, pus la dispoziţia publicului. Orice reclamaţiuni contra negus­torilor cari nu cântăresc cinstit, se vor adresa Dir. Bunurilor Munici­piului, din piața Bibescu-Vodă. 1 rv ill I IHIHIIIIHI—Illlill' ■ HIM mill—Uliu HIPPISM ----—OOOO------■; BANEASA, JOI 30 OCTOMVRIE, I lag), Paparuda 34 (Iorga). P. M. REZULTATELE DE IERI 217-28—13-26. Pr. LEITER, 1200 m. 1. Muşetel (Ior­ga) al d-lui Schwartz. 2. Unverzagt 76 (R. Cristea). 3. Lăstun II 36 (Csil­lag). Nepl. Barcarola 76 (Jofbauer), Prodige 53 (Constantinescu), Lăs­tun 140 (Esch), Strană 26 (Cocke­ram), Mir 55 (Phillips), Damokles 670 (Bana), Elic­a 1340 (Neacșu), Fi­­ra 260 (I Gill). P. M. 26—24—55—15. PR. LA CATHARINA, 2000 m. 1. K. (1,0 Bruxelles (Constantinescu) al d-lui Diamanteseu. 2. Baeby (Esch) 22. 3. Harivanşa 47 (Csil­lag). Nepl_ Sahib 92 (Cockeram), Dor Pribeag 61 (Iorga). P. M. 30— 13—12. PR. BASCA, 2200 m. 1. Tomnant (Dumitrescu) al d-lui căpit. I Gu­­liano. 2. Sajo (Iorga). 3. Misti’ (Co­ckeram). Nepl. Capabianca (Ilinca), Răscruce (Hofbauer), Rouă (Cons­tantinescu), Pui de leie (Phillips), Afumaţi (Csillag), Nun mare (O. Stecker). Eventul Gospodar—Nanette a ra­portat 1177:10, iar Muşeţel—Tom­ant 119:10 PE. MOVILA BANULUI, 1500 m. 1. Saladin (Iorga) al d-nei Zoo Ligigu. 2. Dama II 42 (Enescu). 3. Nora Popii 66 (Phillips) Nepl. Elle­­na 172 (Ed. GUI) No Jazz 60 (Dumi­­trescu) rămas la start, Eugenia 83 (CsUlag), Albatros H 223 (R. Cris­­tea) rămasă la start. P. M. 19—14— 29. PR. ERIC, 1600 m. L Gospod­ar (Csillag) al d-lui Negropontes. 2. Cucu 140 (I. GIU). 3. Desirée 31 (Hof­bauer). Nepl. Jean Hableur 52 (Ste­cker), Lulla 286 (Bech), Clarisse 115 (Ed. GUI), Ou de Paste 28 (Iorga), Francine 191 (Phillips), Obraznic 122 (Cockeram), Pr. de Galles 83 (Dumitrescu). P. M. 105—25—34— 15. PE. IESI, 900 m. 1. Nanette (Göl­lei) a d-lui Schlesinger. 2. Kasbah- Dahlia 17 (Phillips). 3. Predeal 113 (Ed Gill). Nepl. Edera 204 (Ste­cker), Iatagan 14.910 (Altman), Fău­rar 2928 (Verdier), Horia 2732 (I. Gill), Strengar 165 (Esch), Macris 132 (R. Cristea), Aiurea 34 (Csil-

Next