Cuventul, noiembrie 1930 (Anul 6, nr. 1987-2016)
1930-11-01 / nr. 1987
Din înalt ordin al Majestăţei Sale Regelui, Mareşalatul Curţii Regale comunică : In ziua de 8 Noembrie 1930 va avea loc tradiţionala masă a Cavalerilor Ordinului Mihai Viteazul la Sinaia, în Castelul Peleş, cu următorul program: Sosirea invitaţilor, la Sinaia în dimineaţa zilei, De la Bucureşti la Sinaia vaui un tren special, plecarea din Bucureşti 8A5, înapoierea din Sinaia la 16,30 In aceiaşi zi. La orele 12, Cavalerii se vor găsi In biserica Mânăstirei Sinaia, unde »« va oficia un serviciu religios în prezenţa M. S. Regelui. I Dejunul, la ora 13 în Castelul Peleş. Ţinuta de campanie, veston, cisme, centură de piele cu sau fără baionetăPentru ofiţerii de rezervă cari nu au uniformă militară, ţinuta este : jachetă sau costum naţional. Decoraţii: Cavalerii vor purta numai decoraţia Mihai Viteazul. Cuvântări: La masă vor vorbi : M. S. Regele şi d. Mareşal Prezan. Cavalerii Ordinului sunt rugaţi a comunica urgent, Mareşalatului Curţii Regale la Sinaia, participarea. Şedinţa Consiliului Camerei de comerţ din Bucureşti I -------0000---- Comerţul şi industria declară legea drumurilor anti-constituţională şi cere aducerea ei în faţa justiţiei Consiliul de administraţie al Camerei de comerţ şi industrie din Bucureşti a ţinut aseară la ora 7 şedinţă în continuare sub prezidenţia d-lui C. Osiceanu, vice-preşedinte. CONTRA CRIZEI D. prof. N. BASILESCU a propus Camerei să ţină o şedinţă specială pentru a discuta criza acută prin care trece ţara şi care tinde să se prelungească la infinit. Consiliul a primit propunerea d-lui Basilescu şi a hotărât ca şedinţa cerută de d-sa să se ţină Luni 3 Noembrie a. c. ora 6 jum. d. a. ADIŢIONALELE PENTRU DRUMURI S-a reluat apoi discuţia asupra adiţionalelor impuse comerţului şi industriei de legea drumurlor. Au vorbit d-nii ing. Lorenţiu, care a calificat această lege «imorală şi stimulatoare a lenei», Iancu Ştefănescu, Aurel Ştefănescu, care întreabă: ce rost mai au discuţiile, în sânul Camerelor de comerţ, asupra legilor ce se fac, când niciodată nu se ţine socoteala de părerile lor. Califică legea drumurilor drept o lege anti-constituţională, care impune numai pe comercianţi, industriaşi şi liberi-profesionişti; pe cei care nu plătesc acest impozit — ţăranii — nu-i impune; dar impune pe agricultorii care au terenuri agricole şi care au fost expropiaţi. Cere să se atace legea în justiţie; apoi d. C. Rădulescu; d. Blumenfeld, care a cerut ca cota industriei şi comerţului pentru drumuri să fie de 1 la sută; d. V. Dumitrescu-Militari, care a observat că toate protestele Camerei de comerţ şi industrie sunt pur platonice, guvernele neţinând niciodată seamă de ele. Compară «adiţionalele» de azi cu «venituri, zvăcărituri şi alte biruri de pe vremuri. Enumără câteva cazuri de brigandaj ale agenţilor fiscali, care dacă sunt refuzaţi să li se dea «şperţuri», intentează imediat negustorilor procese de contravenţie a căror valoare se ridică uneori la sute de mii de lei. Acuză pe d. Th. V. Orghidan, preşedintele Camerei de comerţ, de complicitate cu cei care fac legile contra comerţului şi industriei şi propune convocarea tuturor Camerelor de comerţ din ţară pentru a arăta soluţiile ce se impun pentru salvarea comerţului şi industriei; d. Th. V. Orghidan a remarcat că niciodată n’a refuzat să primească sfaturile practice ale Camerei de comerţ, când aceasta a venit cu soluţii bune; d. S. Barasch, Axenfeld, Iosif Lazăr, G. Roşianu, Argeşiu, Temistocle Alexandrescu, care a observat că răul stă în politică, în modul de alegere a membrilor Camerei de comerţ, care sunt aleşi pe liste, adică pe partide. A propus ca comerţul să nu plătească pentru drumuri mai mult de 4000 lei pe an. D. C. Osiceanu anunţă că biuroul va întocmai un memoriu asupra cotelor adiţionale cu observaţiile membrilor Camerei, pe care î l va supune guvernului, se va mai arăta în acest memoriu că e nevoe ca impunerile să se facă egal pentru toate categoriile sociale şi economia să devie o datorie naţională. Şedinţa s-a ridicat la ora 8 iun. ie? Construcții pentru autorităţi O nouă campanie de lucru, a Casei Construcţilor --------------OOOO------------- Campania de lucru edificată de Casa Autonomă a Construcţiilor pe baza contractului încheiat cu consorţiul I. I. E. continuă, datorită timpului frumos. In prezent, sunt în construcţie peste 300 locuinţe, majoritatea beneficiarilor fiind salariaţi de stat — funcţionari publici şi militari — se speră că aceste construcţii vor fi gata de roşu încă în actuala campane de lucru. Alte câteva sute de înscrieri au angajat campania viitoare, construcţii urmând a se face în Parcul Domeniilor, cartierul Obor şi Regina Maria. CONSTRUCŢII IN PROVINCIE Conform legii, Casa Construcţiilor este însă obligată să construiască un număr de 1000 locuinţe din totalul de 3000 conform primei tranşe de un miliard a împrumutului în oraşele provinciale mai de seamă, împrumuturile, vor fi acordate de preferinţă salariaţilor publici şi tuturor acelora care prezintă suficiente garanţii; întrucât construcţiile în provincie necesită o specială organizaţiune, consiliul Casei Autonome a Construcţiilor a însărcinat pe d. inginer St. Mihăescu, deputat şi arhitect Bolosin, directorul general al instituţiei, să ia contact cu primarii oraşelor importante, pentru a stabili, de comun acord, normele de aplicare a legii construcţiilor. Consfătuirea va avea loc azi d. a. la ora 5, la Casa Construcţiilor, până acum anunţându-şi participarea 40 primari. CONSTRUCŢII PENTRU AUTORITĂŢI Solicitată de diferite autorităţi, cum de pildă ministerul Armatei, instrucţiune publice şi sănătate de a executa diferitele construcţii de care aceste instituţii au urgentă nevoe, dar pe care din lipsă de fonduri nu le pot construi, Casa Autonomă a solicitat un nou împrumut consorţiului italian, CARE S’A DECLARAT GATA SA AVANSEZE O SUMA DE CCA CINCI MILIARDE IN CONDITIUNI CE URMEAZA A SE STABILI ULTERIOR. In consecinţă, zilele acestea Casa Autonomă va începe discuţiile cu autorităţile de mai sus şi sunt speranţe că, încă în primăvară, o mare campanie de construcţie va înviora piaţa noastră şi va ocupa aproape douăzice mii de muncitori întrucât munca va fi prestată numai de elementele autohtone. De la „Societatea română de filosofie“ PROF. I. PETROVICI: CHARLES RENOUVIER Aseară, d. prof. I Petrovici a vorbit în amfiteatrul fundaţiei «Carol I® despre Charles Renouvier. Charles Renouvier şi-a propus să transplanteze în Franţa filozofia lui Kant- Renouvier construeşte un sistem neokantian, dar care nu se mărgineşte la o exegeză a maestrului său, ci, pe baze Kanteene, clădeşte o concepţie cu o parte largă de originalitate. Ideile fundamentale ale sistemului său filosofic sunt: 1) principiul relativităţii este ridicat la rangul de categorie apriorică a spiritului nostru, în sensul lui Kant; 2) o altă ideie fundamentală este aceea cu privire la dimensiunile lumii Deosebindu-se de Kant, care considera lumea infinită, se poate universul limitat în spaţiu şi timp; 8) în sfârşit o a treia idee, ar fi extinderea noţiunii de libertate în toate domeniile existenţii, reinstalarea ei în mijlocul naturii de unde fusese isgonită de concepţia determinată. Renouvier a avut meritul de a fi simţit nevoia oeprii sale de a scăpa forţele cretoare ale sipritului de încleştarea legilor naturii, implacabil stabilite de ştiinţă. Conferinţa a fost urmărită cu mare interes. I. M. — ps — ----oOoOoXoOoOo--- Pactul de amiciţie turco-grec ANKARA 30 (Rador). — D-nii Venizelos şi Ismét Paşa, au semnat pactul de amiciţie, al cărui protocol prevede menţinerea status qua naval, între cele două ţări. ——1—000X000----- înmormântarea lui Gr. Cantacuzino Eri după amiază a avut loc înmormântarea lui Grigore Cantacuzino. In palatul defunctului din calea Victoriei unde se aflau depuse rămăşiţele pământeşti, s’a oficiat un serviciu religios în prezenţa d-lor: Mihail Manoilescu ministrul industriei, I. Mitilineu, C. Argetoianu, Traneu Iaşi, foşti miniştri, V- Tomescu viceprezident al Camerei, Manu consilier la înalta Curte de Casaţie, G. Anghelescu ajutor de primar, etc. etc. Cuvântarea d-lui M. Manoilescu După oficierea serviciului religios a luat cuvântul d. M. Manoilescu ministrul industriei şi comerţului. D-sa a arătat dificultăţile pe care a trebuit să le învingă Grigore Cantacuzino în momentul când conducea departamentul industriei în vremuri foarte grele pentru ţară. D-sa a adus omagiul de recunoştinţă al departamentului şi a prezentat O.îndoleanţe familiei lui G. Cantacuzino. Alte cuvântări D. George Angelescu a vorbit în numele Primarului Municipiului, a adus elogii memoriei lui Gr. Cantacuzino şi a arătat contribuţia defunctului la civilizarea edilitară şi sufletească a Capitalei. D. Angelescu a sfârşit aducând prinosul de recunoştinţă al Capitalei. D. AL. OTETELEŞANU a salutat memoria lui Cantacuzino în, numele partidului poporului. D. DELEANU a adus ultimul salut al organizaţiei partidului poporului din olt. S’a format apoi cortegiul care a mers până la Bellu„unde s’a făcut înhumarea. -------ooxoo----— VOCI DIN PUBLIC Detaşările în învăţământ IN ATENŢIA D-LUI MINISTRU COSTACHESCU Primim următoarele: Deşi, în conformitate cu legea, detaşările şi transferările în învăţământul de toate categoriile, trebuiau terminate încă din prima jumătate a lunei Septembrie, totuşi la ministerul instrucţiunii nu s’au definitivat NICI PANA ACUM tablourile respective. Sunt membrii ai corpului didactic cărora li s’a comunicat verbal că sunt detaşaţi în anumite localităţi fără ca până acum să fi primit ordinul de detaşare. Profesorii aceştia sunt nevoiţi să plătească suplinitori la catedrele unde sunt titulari. In afară de aceasta, foarte mulţi din această categorie de profesori se găsesc în trista situaţie de a nu avea nici măcar locuinţă, deoarece neştiind dacă vor rămâne sau nu detaşaţi, nu şi-au putut închiria casa. Totul — ni se spune — se datoreşte numai indolenţei birocraţilor, care întârzie, pentru motive necunoscute, să prezinte ministrului lucrările spre definitivă soluţionare. Mai mulţi profesori O şedînţă a liberalilor din Culoarea de Galben Constituirea comitetului executiv al culoare! Miercuri s’a ţinut şedinţa extraordinară a delegaţiunei permanente a culoarei de galben, din partidul liberal condus de d. Gheorghe Brătianu, în casele d-lui Ştefan Tătărescu, din str. Precupeţii Vechi No. 2. Au participat aproape cinci sute de delegaţi ai organizaţiilor. A fost ales cu acest prilej următorul comitet executiv în culoare: Preşedinte d. Ştefan Tătărăscu, col. în rezervă, vice-preşedinţi d-nii Alexandru Iorgulescu şi Paul Popi viei avocaţi. Casier, d. Teofil Mihalovici şi secretar general, d. Emil Gherovici, avocaţi. Membrii: I. Calmuschi, avocat; I. Ştefănescu, colonel; Eugen Otulescu, ing. Moruzzi, avocat; Costin Georgescu, avocat; Maior Murgulescu; N. Nămescu, avocat; V. Boldur, meseriaş; C. Niculae, comerciant; Al. Florescu, meseriaş; Gh. Rădulescu, funcționar; B. G. Ghestemberg, proprietar; C. Diculescu, comerciant; D. Unanian, avocat; O. Dunăreanu, avocat; Petre Mihalache, comerciant; Farm. Cireşeanu; Gh. Urdăreanu, g-ral; Paul Perieţeanu, pens. Comandor Munteanu; Dr. Theodor; Gh. Orasanu, pensionar; I. Dragomir, proprietar; V. Grideanu, funcționar; Druzescu, proprietar. ------COXOO----- Cinci milioane şomeri în America WASHINGTON 30 (Rador). D Green, preşedintele confederaţiei americane a muncii, declară într’un interview că numărul şomerilor în Statele Unite se va ridica în cursul iernei peste cinci milioane. Dacă se socotesc şi membrii familiilor acestora, se poate afirma că aceasta parte din populația Statelor Unite este amenințată de criză. - pena-------- CUVÂNTUL 3 Dtil asitiaţiilor le salariaţi piii la i. p-iism Uni .*--------0030-—*—— Nu vor fi scoşi din serviciu funcţionarii de carieră. Declarafiile d-lui Mironescu D. prim ministru Mironescu a primit ori după amiază o delegaţiune a salariaţilor publici compusă din toţi preşedinţii asociaţiilor profesionale care i-au prezentat moţiunea votată de congresul ţinut pe ziua de 19. Octombrie cor. în Capitală. D. E. Oteteleşeanu, care se află în fruntea delegaţiei, a arătat d-lui prim ministru în mod sumar doleanţele exprimate de fiecare categorie de salariaţi publici în parte. Au luat apoi pe rând cuvântul preşedinţii de asociaţiuni cari au expus în mod amplu nevoile primordiale pentru care în masa salariaţilor există atât de profunde nemulţumiri. In numele personalului ceferist a vorbit D. Angelescu, preşedintele asociaţiei «Unirea» care a cerut să se vină de urgenţă cu o ameliorare a situaţiei salariaţilor mici ai instituţiei, în rândurile cărora agitaţiile îşi fac loc din zi în zi, mai mult. De asemenea a cerut fixarea unui regim în ceea ce priveşte obligaţiunile de serviciu pentru ca să nu se mai schimbe ca până acum în fiecare lună şi chiar de mai multe ori. Pentru toate acestea personalul să fie consultat prin reprezentanţii asociaţilor. D. Dumitrescu a expus situaţia personalului de la poştă, telegraf şi telefon, cari spera a spus d-sa, într-o ameliorare urgentă a situaţiei lor. După ce d. prim ministru a ascultat şi expunerile celorlalţi delegaţi Dumitrescu, C. F. R, Radu Dragomirescu, Pandele Stănescu, d-nele: Calipso Botez şi Simionescu Georgians, şi D. Brădişteanu s’a arătat mirat ca salariaţi publici au venit de această dată uniţi să-şi susţină doleanţele. NU VOR FI REDUŞI FUNCŢIONARII DE CARIERA Prima chestiune la care d-sa a ţinut să răspundă a fost chestiunea reducerilor de personal. In nici un caz, a spus d. prim ministru nu vom face reduceri de personal din cadrul funcţionarilor de carieră. Admir devotamentul pe care salariaţii publici au şi dorinţa lor de o grabnică îndreptare a situaţiei critice de azi. Suntem hotărâţi într-adevăr să facem economii, şi le vom face reducând numai pe acei funcţionari numită ilegal, cum sunt angajaţi cu contract, diurniştii, cumularzii consilierii şi alţii. Nu este adevărat a continuat d-sa că vom scoate la pensie pe acei cari au împlinit 25 de ani de serviciu, şi nici că vom licenţia pe acei cari n'au 5 ani împliniţi. Vom cere însă sacrificii acelora cari au ce sacrifica. D. prim ministru a arătat apoi că va căuta pe cât posibil să soluţioneze punctele de revendicări exprimate de fiecare categorie de salariaţi, şi că în special va cuta să asigure minimul de existenţa al micilor slujbaşi Pentru încheere a cerut să i se aducă la cunoştinţă orice abuzuri vor fi săvârşite cu cheltuelile inutile, numiri ilegale şi cu nerespectarea statutului precum şi orice abuzuri pentru a lua măsuri de remediere a lor. La orele 6 delegaţiunea s’a retras. Audienţa solicitată la M. S. Regele le-a fost fixată pe ziua de 1 Noembrie cor. Curierul judiciar minorii nu pot FI DECLARAŢI FALIŢI In faţa Secţiei I-a a Trib. de Comerţ s-a judecat ieri o cerere de declarare în stare de faliment a Sinietăţei în nume colectiv «Sufrin & Schwartz» din Calea Griviţei No. 182 Cu această ocazie apărătorii componentului Sufrin au arătat că acesta fiind minor nu poate fi declarat în stare de faliment şi că în cazul unei societăţi în nume colectiv, urmează a fi declarată, dacă este cazul Societatea şi membrii ei componenţi majori, întrucât numai aceştia pot face personal acte de comerţ, minorii nefiind capabili după lege a săvârşi acte de comerţ, ei nici nu pot fi declaraţi în stare de faliment. Tribunalul admiţând aceste concluziuni, a declarat în stare de faliment societatea, precum şi pe componentul Schwartz, major, scoţându-l din cauză pentru aceste motive pe Sufrin. DEFRAUDATORUL DE LA PATRIARHIE A FOST CONDAMNAT George Ionescu, casier la Patriarhie însărcinat cu încasarea veniturilor acestei Instituţii, ajunsese să deturneze la un moment dat suma de 800.000 lei, cu care se pregătea să plece în străinătate. Arestat încă de acum 7 luni, George Ionescu, a fost condamnat ieri de Secţia a Ii-a a tribunalului în urma rechizitoriului d-lui Procuror Alevra la 8 ani închisoare. MICUL PARCHET ACTIVEAZA Secţia II-a a Tribunalului de comerţ, ca instanţă de mină Parchet, în urma concluziunilor d-lui Procuror Crupenski a pronunţat ieri următoarele condamnări: Vasilica Ion, veche clientă a Parchetului, condamnată de 12 ori şi arestată de 22, care a furat în ziua de 15 Septembrie câteva borcane cu dulceaţă, de la cofetăria V. Ratin din strada Smârdan No. 4, a fost condamnată la 6 luni de zile închisoare. Gheorghe Miroiu, autorul unui furt cu efracție, încercat în dauna d-lui Vasile Micu din Calea Rahovei No. 53, în ziua de 14 octombrie, a fost condamnat la un an de zile închisoare, iar Hie Pavelescu, specialist în acelaș gen de furturi numai la 8 luni de zile. Petrescu Bonaventura a fost condamnat la 2 luni închisoare pentru că în ziua de 18 octombrie a încercat să fure portofelul d-lui David Hersoovici, pe când acesta participa la o cununie civilă în localul Primăriei de Albastru. TRIPLU CLANDESTIN D. Procuror Simionescu, el dat ieri rechizitor definitiv prin care cere trimiterea în judecată pentru vina pedepsită de art. 350 din codul penal a d-lui Jack Goldenberg, din Str. Epureanu No. 22, care în calitate de antreprenor al Cluburilor «Binele Public» din Str. Academiei No. 16, şi Şelari No. 10, înlesnise jocuri de noroc pe bani. DEBUTDATORI ARESTAŢI Parchetul a deschis ieri acţiune publică, trimiţând în stare de arest la Instrucţie, în contra lui Niculae Tanatiu, şef de birou, pentru delapidare şi în contra lui Radu Ivănuş pentru complicitate necesară la delapidare şi ambii pentru fals, pentru că în calitatea lor de funcţionari ai contabilităţii atelierelor de C. F. R. au falsificat statele de plată ale lucrătorilor însuşindu-şi suma de peste 200.000 lei, pe care au împărţit-o, frăţeşte. AU FOST TRIMISI IN JUDECATA D. Jude Instructor Preotescu a trimis în judecată pentru abuz de încredere pe Vladimir De Vasal fost administrator al Casei de automobile din strada Bălcescu No. 35, care primind un stoc de poliţe în alb de la d-nii Christopol şi Vlădoianu, finanţatorii acestui Institut, în scopul de a face faţă nevoilor, şi-a însuşit prin acele poliţe o cantitate pe care a utilizat-o în mod personal încasând fără drept 350000 lei —Josef Casanovas, cunoscutul excroc, a fost trimis în judecată pentru utilizare de acte false. — Actualmente excrocul fiind însă arestat la Varşovia unde a săvârşit o altă serie de excrocherii, urmează ca Justiţia noastră să aştepte să fie judecat acolo şi numai după ce va ispăşi pedepsele să fie extrădat pentru a fi judecat şi condamnat. -----00=00=00----CAPITALA Crimă din noapte pe la ora 4 servitorul Grigorie Dudău, domiciliat în str. Orlando No. 18, a împuşcat în palma stângă pe soţia sa Ana. Intre ei s’a încins o luptă de pe urma unei certe conjugale. Al doilea glonte a lovit în picior pe criminal. Femeia a scăpat din această cauză de al doilea glonţ care se pregătea să-l tragă, pentru că fiind voinică, strângând pe criminal de mâini, până când s’a descărcat arma cu ţeava îndreptată asupra lui. Arestarea unei bande de spărgători Au fost trimişi la parchet Ştefan Neaţă şofer domiciliat în strada Tugomir Voevod No. 19 şi 21 şi Eugen Scarlat zis Vijelie, domiciliat în şoseaua Colentina No. 20. Din noapte Neaţă şi cu tovarăşii lui, au intrat servindu-se de o cheie potrivită în chioşcul de ţigări şi tutun, cu produse de la R. M. Statului, din bulevardul Ferdinand 150 proprietatea lui Ştefan Dăscălescu. Hoţii au furat toată cantitatea de marfă aflată în chioşc, şi o mică sumă de bani. In aceiaşi noapte, au spart magazinul de pielărie a lui I. O. Popescu din strada Romană No. 196, de unde au furat diferite mărfuri. Hoţii au declarat la anchetă, că în locuinţa lui Neaţă se mai găseşte, mărfuri furate. Descinderea făcută de comisarul A. Dragomirescu, a descoperit cantitatea de piei, depozitată în locuinţa spărgătorului Neaţă. Instrucţia spionajului sovietic I mă miami Arestarea unui plutonier da loc la noui investigaţii Se credea că cercetările în aface-’ rea spionajului sovietic se vor sfâr’ şi zilele acestea şi consiliul de războiu al corpului II armată va intra în acţiune. Cercetările păreau încheiate şi autorităţile urmau să depună — precum am arătat la o vreme — pe arestaţi la închisoarea Jilava. Iată însă că afacerea tinde să ia o nouă turnură, nu mai puţin senzaţională ca până acum. Ceea ce a făcut să se întrezărească o prelungire a cercetărilor preluoare cari necesită noui arestări. DIVULGĂRILE UNUI PLUTONIER PENSIONAR Organele siguranţei statului au arestat la Alba Iulia pe plutonierul pensionar Ioachim Repede, fost în regimentul 6 pioneri, adică în unitatea în care conta şi maiorul Vărzaru. La interogatorul ce i s’a luat, plutonierul Repede a mărturisit că maiorul Vărzaru ia înmânat în câteva rânduri sume respectabile de bani în schimbul unor informaţiuni militare procurate de la serviciile regimentului. Plutonierul Repede a dat indicaţii asupra informaţiilor pe cari le-a procurat atunci lui Vărzaru. ALTE ARESTĂRI Mărturisirile lui Repede, au dat la iveală şi alţi complici ai spionilor. Şi a îndrumat autorităţile pe o nouă pistă. Sunt iminente chiar în cursul nopţei şi al zilei o seamă de noui arestări, asupra cărora interesul cercetărilor nu putem da încă amănunte detailate. Inforipaţiuni —— ——ocoo----— D. general Condeescu, ministrul armatei, a lucrateri dimineaţă cu d-nii general Samsonovici şeful marelui stast-major al armatei şi Gorski, inspector general al aviaţiei. D. Ascarate, directorul departamentului minorităţilor de la Societatea Naţiunilor, a fost primiteri dimineaţă de d-nii G. G. Mironescu, preşedintele consiliului şi V. V. Tillea, subsecretar de stat la Preşedinţie. D. Ascarate va întreprinde o călătorie în ţară vizitând în special regiunile minoritare. Dintre cărţile cu adevărat epocale, pe cari ni le-a dăruit literatura contimporană, „Napoleon" al lui Emil Ludwig este fără doar şi poate cea mai uimitoare. Apărută zilele acestea în traducerea desăvârşită a d-lui Eman, Cerbu, ea oferă în 560 de pagini mari, tipărite pe hârtie specială, cu 21 de planşe superbe pe crome, icoana cea mai completă şi mai tulburătoare a marelui împărat Preţul de 240 de lei al ediţiei româneşti este cel mai scăzut în comparaţie cu toate ediţiile străine. Editura „Eminescu” l-a fixat anume astfel,, pentru ca nepreţuita carte să poată intra în toate mâinile. Duminecă 2 Noembrie cor. va avea loc, în sediul asociaţiei din strada Smârdan No. 4, o mare întrunire a Asociaţiei dăunaţilor de războiu. D. Stoicovici Eugen a fost numit asistent la institutul de petrografie şi mineralogie de la facultatea de ştiinţe din Cluj. D. Carol Gutt, doctor în medicină, a fost numit preparator la clinica chirugicală a facultăţii de medicină şi farmacie din Cluj. Toţi ataşaţii militari din Capitală cari au fost invitaţi la manevrele regale s-au prezentateri dimineaţă d-lui general Condeescu ministrul armatei, pentru a-i aduce mulţumiri. Se aduce la cunoştinţa d-lor ingineri diplomaţi ai şcoalei politechnice din Bucureşti că, Duminică 2 Noembrie a. c., orele 10 dimineaţa, va avea loc adunarea generală ordinară a Asociaţiei lor, în Amfiteatrul Şcoalei Politechnice. ——— Universitare «Se aduce la cunoştinţa Studenţilor din anul I, de la Facultatea de Teologie, din Bucureşti, cari s’au înscris pentru concursul de burse la Cămine şi Cantine, că vor depune examen în scris Luni 3 Noembrie a. c., orele 5—6 p. m., în localul Facultăţii de Teologie (aripa nouă)». Tragerea loteriei organizată de Centrala Caselor Naţionale, pentru un automobil cupeu «De Soto», care urma să aibă loc la 31 Octombrie 1930, s’a amânat, conform hotărârii Comisiunii Loteriilor, la 1 Mai 1931-Primul Congres şi Expoziţia Naţională Apicolă din Bucureşti organizată de Societatea Centrală de Apicultură din România, sub auspiciile Ministerului de Agricultură şi Domenii, va avea loc în Parcul Carol I în zilele de 8—16 Noembrie a. c. Participanţii pentru orice lămuriri se vor adresa Societăţii Centrale de Apicultură din România, Aleea Emil Costinescu 7. Azi Vineri 31 Octombrie, ora 6 lum, seara, va avea loc la Ministerul Afacerilor Străine, obişnuitul ceai al presei. Domnii reprezentanţi ai presei străine şi române sunt rugaţi a lua parte. Piaţa germană şi italiană se interesează de lemnul de nuc fasonat,de provenienţă românească. Societatea Studenţilor în Filosofie şi Litere ţine adunare generală cu toţi studenţii Facultăţii. Duminică 2 Noembrie orele 10,30 dim. în amfiteatrul «Odobescu» sub prezidenţia d-lui prof. Cartojan, delegatul Decanatului, cu următoarea ordine de zi: 1) depunerea mandatului vechiului comitet şi 2) alegerea comisiei de verificare. S’a înfiinţat o comziunie cu scopul de a studia legea cumulului şi aplicarea unor dispoziţiuni din legea asupra statutului funcţionarilor publici, compusă astfel: Preşedinte, d. C. Teianu, secretar general al ministerului de finanţe-Membrii: D. T. Marinescu, secretar general al ministerului de interne; d- I. Banciu, directorul contabilităţii generale a statului; d. E Giurgea, director al institutului statisiac; d. ing. Ioaniţiu, director în ministerul industriei şi comerţului; d. ing. Costache, director în ministerul industriei şi comerţului. Societatea «Joc şi Cântec Românesc» de sub preşidenţia Doamnei Eliza S. Mândrescu îşi continuă şezătorile în fiecare Sâmbătă seara de la 9—12 în Saloanele Casei Femeii Splaiul Imprimeriei No- 2. In piaţa Bibescu-Vodă, la intrarea principală, s’a instalat de Primăria Municipiului Bucureşti un pavilion în care funcţionează un cântar gratuit sistem Berkel, pus la dispoziţia publicului. Orice reclamaţiuni contra negustorilor cari nu cântăresc cinstit, se vor adresa Dir. Bunurilor Municipiului, din piața Bibescu-Vodă. 1 rv ill I IHIHIIIIHI—Illlill' ■ HIM mill—Uliu HIPPISM ----—OOOO------■; BANEASA, JOI 30 OCTOMVRIE, I lag), Paparuda 34 (Iorga). P. M. REZULTATELE DE IERI 217-28—13-26. Pr. LEITER, 1200 m. 1. Muşetel (Iorga) al d-lui Schwartz. 2. Unverzagt 76 (R. Cristea). 3. Lăstun II 36 (Csillag). Nepl. Barcarola 76 (Jofbauer), Prodige 53 (Constantinescu), Lăstun 140 (Esch), Strană 26 (Cockeram), Mir 55 (Phillips), Damokles 670 (Bana), Elica 1340 (Neacșu), Fira 260 (I Gill). P. M. 26—24—55—15. PR. LA CATHARINA, 2000 m. 1. K. (1,0 Bruxelles (Constantinescu) al d-lui Diamanteseu. 2. Baeby (Esch) 22. 3. Harivanşa 47 (Csillag). Nepl_ Sahib 92 (Cockeram), Dor Pribeag 61 (Iorga). P. M. 30— 13—12. PR. BASCA, 2200 m. 1. Tomnant (Dumitrescu) al d-lui căpit. I Guliano. 2. Sajo (Iorga). 3. Misti’ (Cockeram). Nepl. Capabianca (Ilinca), Răscruce (Hofbauer), Rouă (Constantinescu), Pui de leie (Phillips), Afumaţi (Csillag), Nun mare (O. Stecker). Eventul Gospodar—Nanette a raportat 1177:10, iar Muşeţel—Tomant 119:10 PE. MOVILA BANULUI, 1500 m. 1. Saladin (Iorga) al d-nei Zoo Ligigu. 2. Dama II 42 (Enescu). 3. Nora Popii 66 (Phillips) Nepl. Ellena 172 (Ed. GUI) No Jazz 60 (Dumitrescu) rămas la start, Eugenia 83 (CsUlag), Albatros H 223 (R. Cristea) rămasă la start. P. M. 19—14— 29. PR. ERIC, 1600 m. L Gospodar (Csillag) al d-lui Negropontes. 2. Cucu 140 (I. GIU). 3. Desirée 31 (Hofbauer). Nepl. Jean Hableur 52 (Stecker), Lulla 286 (Bech), Clarisse 115 (Ed. GUI), Ou de Paste 28 (Iorga), Francine 191 (Phillips), Obraznic 122 (Cockeram), Pr. de Galles 83 (Dumitrescu). P. M. 105—25—34— 15. PE. IESI, 900 m. 1. Nanette (Göllei) a d-lui Schlesinger. 2. Kasbah- Dahlia 17 (Phillips). 3. Predeal 113 (Ed Gill). Nepl. Edera 204 (Stecker), Iatagan 14.910 (Altman), Făurar 2928 (Verdier), Horia 2732 (I. Gill), Strengar 165 (Esch), Macris 132 (R. Cristea), Aiurea 34 (Csil-