Cuventul, decembrie 1930 (Anul 6, nr. 2017-2045)

1930-12-01 / nr. 2017

Desbaterile Parlamentare CAMERA. Şedinţa de la 29 Şedinţa se deschide la ora 4.45. Prezidează d. Ciceo Popp. Pe banca ministerială d. V. Mad­gearu. COMUNICĂRI D. I. MIRESCU aduce la cuno­ştinţa d-lui ministru al muncii ca­zul unor lucrători cari au fost lip­siţi de drepturile la pensie. Dease­­menea Casa Centrală a asigurări­lor refuză muncitorilor fără lucru plata ajutoarelor. VACANTELE IN PARLAMENT D. FRANASOVICI, la regula­­ment observă că biuroul Camerei nu a declarat încă vacante locurile descomplectate prin deces sau prin demisii. Deasemenea nu s’a declarat va­cant locul d-lui Dinu Cesianu, nu­­­mit ministru la Paris. Această procedură e în contra legii electorale. Nu știm, spune d. Franasovici, că­ror motive se datorește această în­călcare de legi. Probabil că guver­nul nu mai dorește să-și verifice încă odată popularitatea. (Ilaritate). Noi cerem în orice caz ca Biuroul să­­declare vacante locurile descom­­plectate din Parlament. D. CICEO POPP: Veţi fi satisfa- Noembrie 1930 cât cât de curând, d-le Franasovici. Să ne vie dosarele. D. PECILA, protestează contra arendărilor prin contract a loturi­lor demonstrative, în timp ce Statul nu are teren pentru a împroprietări pe cei în drept. D. LEON, adresează o comunicare d-lui ministru de interne întrebân­­du-l dacă are cunoştinţă de o socie­tate olandeză şi cehoslovacă, care o­­feră cui are nevoe împrumuturi, în condiţiuni extrem de avantajoase. D. V. V. HANES, protestează con­tra faptului că în presă apar unele ştiri alarmante în ce priveşte viito­rul buget. Citează cazul cu supri­marea gradaţiilor pentru membrii corpului didactic, pe care ziarele au dat-o ca definitivă. LEGEA CUMULULUI D. G. G. MIRONESCU, depune proectul de lege al cumulului. INC­A O GARA IN CAPITALA D. ILIE RADULESCU, cere să se mai creeze o gară în Capitală pen­­trucă gara de Nord, cu toate îmbu­nătăţirile ce i s’au adus, nu poate satisface necesităţile actuale. D. CEAUŞOGLU, cere să se per­mită intrarea tuturor personalităţi­lor politice în interiorul palatului Camerei. In şedinţa de ori a Camerei, d. G. G. Mironescu, preşedintele consiliu­lui, a depus proectul de lege pen­tru înlăturarea cumulului în func­ţiunile publice. Iată textul proiectului de lege: ART. 1. — Nimeni nu poate fi în­vestit decât cu o singură funcţiune retribuită cu leafă, diurnă sau orice altă îndemnizare de Stat, judeţ sau com­ună, Regii sau Case Autonome, precum şi de instituţii publice de orice fel, puse sub controlul Statu­lui, al căror buget este supus apro­bării Parlamentului, guvernului sau consiliilor judeţene şi comunale. Miniştrii, subsecretarii de stat, di­rectorii ministeriali, magistraţii şi militarii în activitate, nu pot figura în nici unul din consiliile de admi­nistraţie ale regiilor, caselor auto­nome sau ale oricăror alte societăţi înfiinţate în baza dispoziţiunilor codului de comerţ. Se exceptează funcţionarii delegaţi, în virtutea legii, în asemenea consilii sari mili­tarii numiţi în consiliile uzinelor militare. Situaţia pensionarilor ART. 2. — Pensionarii Statului, judeţelor, comunelor, stabilimente­lor publice şi instituţiilor prevăzute la art. 1 din prezenta lege, nu pot o­­cupa, sub nici un motiv o funcţiune publică retribuită. Excepţie fac pensionarii corpului veterinar, pre­cum şi invalizii şi văduvele de răz­boi, care-şi păstrează drepturile prevăzute în art. 42 din legea I. O. V., promulgată la 2 Septembrie 1920. Corpul didactic ART. 3. — Membrii corpului di­dactic nu pot ocupa două catedre,­­ nici exercita o altă funcţiune, afa­ră de cea de subrevizor, revizor sau­­ inspector, în care caz însă, vor în-­­­casa numai unul dintre salarii. Ei vor putea avea însărcinarea administrativă de director, decan, rector al şcoalei unde funcţionează, sau director al laboratorului, insti­tutului ştiinţific, bibliotecii sau cli­nicii ori muzeului sau colecţiunii ştiinţifice, artistice ori documenta­re (arhive) alipite pe lângă catedră ce o ocupă sau în strânsă legătură cu această catedră. Pentru aceasta vor primi o indemnizaţie care nu va putea niciodată depăşi a cincea par­­te din salariul catedrei lor. Clerul şi ofiţerii ART. 4. — Membrii clerului pot ocupa şi o catedră secundară sau universitară, dar nu vor avea drep­tul decât la un singur salar, sub ori­ce denumire (leafă, diurnă, indem­nizaţie). ART. 5 — Membrii corpului ofi­ţeresc pot fi profesori la şcolile mi­litare. In cazul acesta, dacă ei fac şi ser­viciul la unitatea de care ţin, în­­plinind însărcinarea de profesor peste şi în afară de orele de servi­­ciu de la unitatea căreia aparţin, vor primi o îndemnizare suplimentară. Specialiştii ART. 6. — Pentru funcţiunile ce presupun o specializare ştiinţifică şi atâta timp cât numărul acestor specialişti ar fi neîndestulător, funcţionarii actuali cari ocupă două asemenea posturi în acelaşi o­­raş vor putea păstra aceste posturi, dar nu vor primi decât un singur salar integral şi a cincea parte din celălalt salariu. Aceiaşi excepţie se va putea face şi pentru membrii învăţământului cari ocupă actualmente două cate­dre, însă numai în cazul când con­siliul permanent al instrucţiei va constata că este lipsă de specialişti în ramura respectivă. Ei vor primi, în asemenea cazuri, salariul inte­gral al unei catedre şi a cincea par­te din salariul celeilalte. Lucrul în comisiuni şi consilii ART. 7 — Funcţionarii Statului de orice categorie cari îndeplinesc însărcinări speciale sau lucrează în comisiuni de orice fel nu au drept la nici o îndemnizare, dacă aceste însărcinări sau comisiuni nu-i o­­bligă a­ lucra în afară de orele de serviciu şi peste limita orelor le­gale. Dacă însă ar fi obligaţi a lucra peste orele legale, vor avea dreptul de o îndemnizare de maximum 500 lei pe zi, oricâte însărcinări ar avea sau la oricâte comisiuni ar partici­­pa, fie la acelaş departament sau­ instituţie, fie la mai multe in acelaş oraş. Pentru cazul când ar fi obli­gaţi să se deplaseze în alt oraş de­cât acolo unde funcţionează, vor primi un spor de indemnizaţie şi cheltueli de deplasare. ART. 8. — Funcţionarii de orice categorie delegaţi în consiliile de administraţie ale Regiilor, Caselor Autonome şi în genere întreprinde­rilor de Stat cu caracter comercial, vor primi pentru zilele ce lucrează la consiliu un jeton de prezenţă. In cazul când prin munca şi capa­citatea lor ar aduce instituţiei res­pective beneficii deosebite, Ministe­rul de care depind poate aproba să li se aloce vre-o îndemnizare care să reprezinte cel mult echivalentul sa­lariului pe un an al funcţiunii ce e­­xercită. Excepţii ART. 9. — Nu cad în prevederile legii de faţă: a) Mandatele sau funcţiunile elec­­tive, pe care unii funcţionari publici le pot ocupa, potrivit dispoziţiunilor legii electorale pentru Adunarea Deputaţilor şi Senat, sau a altor legi speciale; b) Misiunile temporare date unor funcţionari civili, militari sau cle­rici, şi care sunt retribuite din fon­duri anume prevăzute prin buget sau prin credite speciale; c) Administratorii aşezămintelor publice de binefacere, atunci când aceştia au fost chemaţi în capul a­­şezămintelor, în baza chiar a actu­lui lor de fundaţiune; d) Demnităţile de ministru, sub­­secretar de Stat, şef de misiune di­plomatică în străinătate, cari se pot exercita de membrii ai învăţămân­tului, ai clerului sau ai armatei, sub rezerva de a nu primi decât sala­riul demnităţii ce exercită. ART. 19. — In termen de o lună de la promulgarea prezentei legi, membrii învăţământului sau ai cle­rului şi funcţionarii publici de ori­ce categorie, sau militarii cari ar ocupa două ori mai multe funcţiuni retribuite, sunt obligaţi a prezenta autorităţilor de care depind, o de­­claraţiune, arătând ce funcţii ocupă şi, când este cazul, pentru anume care funcţiune optează, precum şi a îndeplini formele spre punerea în regulă, conform prezentei legi. Aceia cari nu vor opta un termen legal, vor putea fi înlocuiţi din ori­care dintre funcţiunile ce ocupă, lă­­sându-li-se numai una, după alege­rea autorităţilor de care depind şi prin derogare de la formele sau ga­ranţiile luate prin legi organice sau speciale cu privire la înlocuire sau transferare. Sancţiunii ART. 11. — In cazul când un func­ţionar, eludând prescripţiunile legii de faţă, va continua să ocupe două ori mai multe funcţiuni şi să înca­seze mai multe salarii, contrar pre­vederilor prezentei legi, el va fi pe­depsit cu revocarea şi cu o amen­dă întreită a salariului încasat pe nedrept. Aceste sancţiuni vor fi aplicate de către ministerul de care depind, prin derogare dela formele şi ga­ranţiile luate prin legi speciale sau organice. ART. 12. — Orice alte abateri dela prezenta lege sau orice liberare de ordonanță de plată de către comp­­tabili şi controlori, în contra pre­vederilor legii de față, vor atrage celor vinovaţi pedepse disciplinare. ART. 13. — Legea asupra cumu­lului din 1 Iulie 1930, împreună cu modificările ulterioare, precum şi dispoziţiunile din orice alte legi or­ganice şi speciale, contrarii legii de faţă, sunt şi rămân abrogate. Preşedintele consiliului de miniştri, (ss) G. G. MIRONESCU « Proectul este însoţit de o docu­mentată expunere de motive. Consiliul legislativ, ascultând ex­punerea d-lui prim-ministru, şi-a dat aviz favorabil. Guvernul nu a cerut urgenţa, ast­fel că proectul va urma f­iliera nor­mală, adică va trece prin secţiunile Camerei, unde se prevăd discuţ­­i interesante. Putem anunţa de pe acum că se va cere extinderea legii şi la func­ţionarii de stat, cari au fost înves­tiţi cu slujbe gras remunerate de comisari ai guvernului pe lângă diferite instituţii. Legea cumulului a fost depusă la Cameră Discuţia la mesaj Se intră în ordinea de zi, dându­­se cuvântul d-lui dr. VIRGIL SO­­LOMON, în continuarea discuţiei la Mesaj. Oratorul arată că în ce priveşte actul de la 4 Ianuarie, numai d. Iu­­liu Maniu şi d. prof. Iorga au avut o atitudine categorică,­ susţinând că se face o greşală. D. prof. IORGA: Vă rog­ să nu mă amestecaţi cu nimeni; am fost singurul care am dezaprobat ceeace s’a făcut. Intre a nu aproba şi a dezaproba o o diferenţă. D. dr. V. SOLOMON: Eu ţin să a­­mintesc cuvintele pe care le-a spus d. Maniu în ziua de 6­ Iunie: «Desti­nul s’a împlinit şi noi am ţinut pas cu dânsul». In altă ordine de idei, oratorul spune că nu se poate sub­stitui forţa politică a unei organiza­ţii cu o autoritate împrumutată de la o iscălitură legală. Cred, spune d. Solomon, că noi suntem obligaţi să facem tot posi­bilul pentru menţinerea partidului nostru, d­upă cum şi ceilalţi, din ce­lelalte partide, la rândul lor, vor face probabil acelaş lucru. Cred că Coroana treime să stea deasupra luptelor de partide. Nu este permis să devenim paraziţii autorităţei. D. prof. IORGA: Cine sunt aceş­tia, ca s-o ştiu — ca istoric. D. SOLOMON: Nu e vorba de dv. D-voastră faceţi singur cât un par­tid. Mă gândeam la lupişti... D. IORGA: Vreau să-i ştiu ca să mă feresc de ei. (Ilaritate). D. SOLOMON, arată mai departe că partidul naţional-ţărănesc a in­trodus pentru prima oară libertăţi­le publice. Arată cum a reacţionat populaţia şi minorităţile etnice faţă de această libertate. Vorbeşte de so­lidaritate, de sarcina grea a guver­nului şi închice declarând că vo­tează Mesajul. CUVÂNTUL SOCIAL-DEMOCRA­­TILOR D. LOTAR RADACEANU (social­­democ.), arată că cei doi ani de gu­vernare naţional-ţărănistă constitue o decepţie. Guvernul a încurajat ca­pitalismul asupritor în loc să facă o politică ţărănească. Observă că guvernul nu a ştiut să rezolve pro­blema agriculturii noastre şi nu a ştiut să preîntâmpine răsturnarea preţului cerealelor. Camera nemai­fiind în număr, şe­dinţa se ridică la ora 7, urmând ca d. Rădăceanu­ să continue discursul în şedinţa de luni. SENATUL Şedinţa de la 29 Noembrie 1930 Se deschide la ora 4­80 prezidată de d. prof. Bratu, în prezenţa d-lui ministru N. Costăchescu. LOCURI VACANTE D. preşedinte declară vacant lo­cul de senator de Caraş, în urma morţii senatorului Cotârla, şi locul d-lui general Cihoski, în, urma re­intrării sale în cadrele armatei ac­tive. Se îreia discuţia la mesajul Tro­nului. CUVÂNTAREA PATRIARHULUI Patriarhul MIRON CRISTE­A a­­nalizează partea din răspunsul la mesaj care se ocupă de biserică, mulţumind Regelui că n’a dat-o ui­tării. Criza economică deşi preocupă pe toţi, totuşi biserica îndeamnă pe nevoiaşi să spere în zile mai bune şi alină multe dureri. Aduc® omagii înţelepciunii regale şi invoacă pe Dumnezeu, în numele episcopatului ortodox, să dea sănă­tate M. S. Regelui Carol II. Se ocupă apoi de organizarea bi­sericii, remarcând «progresele reali­zate dela acordarea autonomiei, din punct de vedere administrativ. POLITICA ŞI BISERICA Un rău care roade biserica e prea marele angajament al preoţilor, de sus până jos, în politica de partid. Ar fi foarte bine dacă s’ar găsi po­sibilitatea ca preoţii să fie scoşi din politică, fiindcă nu li-i permis să stea în fruntea agitaţiilor elec­torale. Preotul trebue să fie arbitru în satul său. Face apel la partide, să intervină cu autoritatea lor, a­­colo unde reprezentantul bisericii nu respectă această măsură. Un alt necaz al Bisericii e ajuto­rul pe care statul îl acordă cultelor. Biserica ortodoxă are 13 milioane de credincioşi. Ţara noastră e ma­mă bună pentru toţi minoritarii, care, se vor identifica, cred, cu as­piraţiile ei. Dar logic ar fi­ să aibe şi aceste 18 milioane parte egală la ospăţ. Totuşi, nu e aşa. Legea din 1927 deşi prevede o rectificare a nedreptăţii făcută cu subvenţio­narea, nu s-a făcut nimic. Statul dă pentru ortodocşi 70 lei de cap, 105 pentru reformaţi, 164 pentru greco­­catolici şi 101 pentru musulmani. De unde, nemulţumirea credincio­şilor ortodocşi. Ţara noastră n’are nevoe de conflicte confesionale în­tre fraţi, de aceea datoria guver­nului e să înlăture invidia între fraţi. Greco-catolicii 1.300.000 credin­cioşi, au 5 eparhii, iar ortodocşii cu 13 milioane, numai 18 eparhii, în loc de 50. Şi romano-catolicii sunt într-o si­tuaţie avantajată. Şi ei au eparhii mai numeroase, preoţi mai mulţi decât ortodocşii şi li se acordă sub­venţii mai mari. Cere să se aplice legea egal şi sfârşeşte declarând că va vota pro­­ectul de răspuns. CUVÂNTUL GEORGIŞTILOR D. colonel GAICU (lib. georgist) se ocupă d® peltica economică a guvernului, observând că taxele de export sunt prea mari. Critică politica şcolară a parti­dului liberal, care a dat roade rele. E îmbucurător că d. George Bră­­tianu a rupt cu o tradiţie politică nefastă. E necesar o reducere a impozite­lor. Nu are încredere în efectele ce le-ar avea o lege împotriva camerei, cum n’a avut nici legea contra speculei. Sunt bănci prea multe, cu capital prea mic. De acolo vine răul. Sfârşeşte cerând să se ia măsuri urgente pentru curmarea răului ce bântue ţara. Şedinţa se ridică la 6.30. Urmă­toarea Marţi la ora 3.30 d. a. -----oocooxoooflo---­ Relafiiie comer­ciale ce erecta Luni dimineaţă la orele 10 se în­truneşte la ministerul de industrie şi comerţ delegaţia economică a guvernului. Se va discuta în această şedinţă chestiunea intensificării raporturi­lor comerciale cu Grecia şi se va examina din nou — aşa se afirmă în unele cercuri — chestiunea im­­portului peștelui rusesc. ----00=0 *.›l=-0››---— Bellotii şi Belloni condamnaţi la deportare ROMA 29 (Danub.). — Abia acum se anunţă oficial că fostul deputat şi ministru de comerţ liberal de dreapta Belloti a fost condamnat la deportare pe timp de cinci ani. Dea­­semenea a fost condamnat la de­­portare pe cinci ani i fostu] primar al oraşului Milano, Belloni, acuzat de fraude şi de calomnie împotri­va d-lui Turatti CUVÂNTUL ® W A III I S‘ (8­­I la Sila Ilin la an­alin —•----0030—»---­Asistenţa La şcoala militară de aeronautică «Regele Carol II» din Cotroceni s’a serbat ieri, cu mare solemnitate, de­punerea jurământului elevilor şcoa­lei pregătitoare şi a primei promoţii de ofiţeri-observatori. Au participat d-nii : Prezent, gl. Condeescu, ministrul a­rmatei, col. Grigorescu, adjutant­ regal, gl. Po­­pescu, secretar general­ al ministeri­lui armatei, generalii Economu, Stăngaciu, Fotache Ionescu, Gorschi inspectorul general al aviaţiei, Si­­chitiu, Manu, Cihoski, Rudeanu, co­lonel Giosan comandantul şcoalei, preotul I. Ştefănescu, şeful servi­ciului religios al corpului II arma­tă, amiral Scodrea, comandor A. Negulescu, coloneii Marinescu, Sturdza, Cioroianu, comandantul şcoalei de geniu, Argeşianu, maior Papaianopol de la comenduire etc. La 11 jum. soseşte M. S. Regele. Muzica intonează imnul regal, com­paniile de elevi dau onorul. M. S. împreună cu suita de gene­rali, trece trupa în revistă. Serviciul divin a fost oficiat de preotul I. Ştefănescu, confesorul garnizoanei, care ia jurământul noi­lor ostaşi. Cuvântările Părintele Inocenţie Ştefănescu, a­­dresându-se tinerilor ostaşi, a spus că e bine ca în toate ocaziunile o­­mul să-şi înalţe sufletul către Dum­nezeu. Ştefan cel Mare, înainte de fiecare bătălie, se ducea în munte la călu­gărul Daniel Sihastru ca să invoace sprijinul Domnului şi după fiecare izbândă dura o mănăstire, îndeam­nă pe nouii ostaşi sburători ca le­gământul prestat să-i călăuzească în întreaga viaţă. D. colonel Giosan, comandantul şcoalei, spune că şcoala în timp de 6 ani de existenţă a pregătit 125 ofi­ţeri de aeronautică, în afară de 83 ofiţeri în cadru. Şi pentru că anul acesta s-au pre­­zintat mulţi tineri la examenul de admitere, şcoala a avut posibilitatea să recruteze elemente valoroase. Pe lângă aceasta, anul acesta şcoala a primit material de sbor. Acum vor primi brevetul prima promoţie de ofiţeri observatori, promoția «Regele Carol II». Cuvântul Suveranului Adresându-se nouilor ostaşi, elevi ai şcoalei pregătitoare, M. S. Regele a spus: «Depunând azi jurământul d® credinţă către Regele vostru, aţi pă­şit definitiv în cadrul oştirii. Aţi trecut de la frumoasa vârstă a copi­lăriei la vârsta matură, care jude­că, concepe şi realizează. Avântul remarcabil pe care îna­intaşii voştri, — şi cei cari au tre­cut în paginile istoriei şi cei cari azi sunt între voi, — l-au ară­tat întotdeauna când a fost vorba de îndeplinirea îndatoririlor mili­tare, trebue să fie pentru orice e­­lev al şcoalei îndemnul cel mai cu­rat. Rela e­ să luaţi pildă în aceste zile mari pentru voi şi nemuritoare pentru generaţiile viitoare. Sunt convins că, sub buna condu­cere a comandantului vostru, şi a profesorilor voştri, veţi şti să vă faceţi datoria către Regele ţării. Aţi învăţat desigur multe lucruri folositoare şi mai aveţi mult de în­văţat. Dar mai presus de toate, a­­veţi să vă oţeliţi spiritul şi senti­mentul camaraderesc, care, aci, mai mult ca ori­unde, trebue să-l jert­fiţi pentru binele naţiunii. Sunt convins că fiecare dintre voi corespund acestor realităţi şi în a­­cest gând, vă spun tuturor: să trăiţi!» Se citesc ordinele de zi "prin care se brevetează primii observatori. M. S. Regele împarte brevetele şi strânge mâinele brevetaţilor. Condus de colonel Giosan şi înso­ţit de suita de ofiţeri superiori, M. S. a vizitat muzeul, atelierele, bi­blioteca şcoalei. Festivalul In cazinoul şcoalei frumos pavoa­zat cu scoarţe naţionale, în mijlocul asistenţei selecte, corul şcoalei into­nează Imnul regal. Orchestra delectează auditoriul cu arii populare, un elev recită din Eminescu. D. Al. Ghiberlcon, artist la Teatrul Naţional, interpretează cu verv şi minunată mimică anecdote şi spiri­tuale monoloage, producând n­­de­vă­rate descărcări de râs. D. Robert Silian, absolvent al Conservatorului, se produce în solo­­voce. Ofiţerii observatori interpretea­ză revista promoţiei, după care co­rul şcoalei intonează «imnul sbură­­torilor». După festival a avut loc o gus­tare. Din principe japonez în România Guvernul a fost înştiinţat că, in ziua de 23 ianuarie 1931, va sosi în Capitală, prinţul japonez Toka­­matsu. Ministerul de externe a pregătit programul pentru zilele în care principele japonez va fi oaspete ță­rii noastre. - - ■■■ 00=0 X0=00 " S. M. ----cOoOoXoCoOo---­ Definitivarea budgetului instrucţiei Er, dimineaţă d. ministru N. Co­­stăchescu a lucrat cu d-nii M. Popo­­vici, ministrul de finanţe, C. Teianu, secretarul general al ministerului de finanţe şi I. Banciu, directorul gene­­ral al contabilităţii publice, La defi­nitivarea procesului de buget al mi­nisterului instrucțiunii. ...... trifl6­­ 111 m­i­ii NN 5 Azi la ora 12. M. S. Reţele Carol al II-lea, trez vizita sala de picturi de la agenţia Mozart şi expoziţia cehoslovacă de la şoseaua Riseleff (colonade). M. S. Regele a binevoit a acorda cuvenitul exequatur d-lui Constan­tin Niscos, numit consul al Greciei la Bucureşti. Studenţii Academiei Comerciale cari au fost în anul preparator şi cari nu au obţinut media 6, sunt convocaţi pentru mâine. Luni, ore­le 3 p. m. la bufetul Academiei, pen­tru a iscăli un memoriu ce va fi înaintat d-lui rector. D. dr. N. M. Demetrescu, secretar general al ministerului muncii, în­soţit de d. Mihail Enescu, directorul general a Asigurărilor sociale, a plecat în Ardeal spre a inspecta in­stituţiile pendinte de ministerul muncii din Braşov, Miercurea Ciu­­cului şi Georgieni. D-sa se va în­toarce Marţi dimineaţa în Capi­tală. Astăzi, la orele 11 dimineaţa, are loc în sala Mozart, d­in Calea Vic­toriei vernisagiul expoziţiei de ma­rine a cunoscutului pictor locote­nent Ştiubei. Succesele răsunătoare înregistra­te de trecutele expoziţiuni ale ar­tistului, sunt o garanţie că şi de rândul acesta amatorii de artă şi marele public vor acorda atenţia cuvenită acestui veritabil eveni­ment artistic. Guvernul francez a luat noul mă­suri de control pentru limitarea consumului de grâu strein. Recolta de grâu în Rusia, după calculele comisariatului canadian din Hamburg este de 761 milioane baniţe, cu 67 milioane în spor faţă de anul trecut. In «Monitorul Oficial» de Sâm­bătă a apărut cadtul de sarcini pen­tru exploatarea Operei Române din Bucureşti. Conflictul colectiv de muncă de la fabrica de maşini Schiell din Bra­şov, a fost aplanat în urma inter­venţiei inspectoratului muncii din Braşov. Mâine. Luni, ora 9 seara precis, d. profesor Nicolae Iorga, rector al Universităţii din Bucureşti, va des­chide ciclul de conferinţe organizat de Confederaţia generală a asocia­ţiilor profesionale, vorbind despre: «Senzul Românesc al Statului Cor­porativ». Intrarea liberă: D. N. P. Comnen, ministrul Ro­mâniei pe lângă Sf. Scaun, a fost primit în audienţă de M. S. Regele. In cursul lunei Octombrie Casa de Cetire Maria Brezeanu, din str. Negustori No. 3, Bucureşti, a fost vizitată de 576 cetitori, cari au con­sultat un număr de 1082 cărţi dife­rite de drept, ştiinţe, litere, medi­cină, farmacii­, teologie, cursurile şcoalei politechnice, superioare co­merţ, ştiinţe de stat, etc. Astăzi, la ora 11 jum. a. m­. are loc în Şos. Vitan No. 6 (în localul Şcoalei de Ucenici), inaugurarea cantinei pentru copii săraci. La această solemnitate vor lua parte d-nii Haţieganu, ministrul muncii, Dem. Dobrescu, primarul municipiului Bucureşti, consiliile Comunale ale Sectoarelor, general Manolescu, dr. Staicovici, Aristide Blank, etc. Vor lua cuvântul: d­-nii Haţiegan, Dem. I. Dobrescu, Al. R. Protopo­pescu, etc. Duminică orele 11 dim. va avea loc în Aula Fundaţiei Carol I a 3-a prelegere publică din ciclul organi­zat pentru anul acesta de “Institu­tul Social Român» cu privire la «Federalizarea Statelor Europene în cadrul internaţionalismului cons­tructiv». Va vorbi d. C. Argetoianu despre «încadrarea curentelor naţionaliste în federaţia europeană». Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, (I- O. V.) ne roagă să publicăm următorul co­municat: «Se aduce la cunoştiinţa Invali­zilor, văduvelor şi orfanilor de răz­boi, funcţionari că: Consiliul de mi­niştri, fără intervenţiuni din afară a hotărât încă de la început ca prin legea cumulului, să se păstreze toate drepturile câştigate prin Legea Specială I. O. V., din 1927». Adunarea parohială a bisericii Sf. Elefterie din Capitală, este con­vocată pentru astăzi. Duminică, o­­rele 12, în localul bisericii, având la ordinea zilei, votarea bugetului pe 1931. Din staţia Tiha Bărgiului, Buco­vina, se comunică direcţiunei gene­rale c. f. r. că linia ferată Tiha Băr­­gău­lui — Prundul Bărgăului, care a fost inundată, s’a refăcut. Cu începere de eri, s’a reluat cir­culaţia trenurilor de călători, fă­­cându-se însă transbordare la podul de la k­m. 174. Membrii Cercului de studii din partidul naţional ţărănesc­ au ales următorul comitet pentru anul vii­tor. Preşedinte: profesor Dumitru Stănescu, vice-preşedinţi; profesor Grigore Paraschivescu şi institutor Barliba, secretar; Hie Catalina, Ion Popescu, I. Nicola. D. prof. senator I. Clinciu, pentru serviciile aduse învăţământului, a fost proclamat preşedinte de onoa­re al cercului. D. ministru Costăchescu a semnat o decizie prin care se acordă titlul definitiv în învăţământul primar, pe ziua de 1 Ianuarie 1931, învăţăto­rilor reuşiţi la examenul de defini­tivat ţinut în Martie—Aprilie la Ploeşti. ■ D-nii ing. J. Gr. Stratilescu şi ar­hitect Marcel Pompeiu au fost nu­miţi asistenţi la catedrele de cons­­trucţiuni vacante la şcoala politech­­nică din Bucureşti. D-nii profesori d-nn Al. Slătineanu şi I. Bălteanu au fost delegaţi să suplinească, primul catedra de cli­nică medicală, iar al doilea catedra de higiena, ambele la facultatea de medicină din Iaşi. Au fost numite directoare de şcoa­­le primare de fete în oraşul Craiova ienele: Maria Marinescu la şcoala No. 2, Maria Popescu la şcoala No. 6 şi Venera Constantinescu la şcoa­la No. 7. D-na Victoria Stere a fost numită directoare la şcoala primară de fete dn Hârşova (jud. Constanţa). Ministerul instrucţiunei a dat o decizie prin care se înaintează la gr. I învăţătorii de gr. II din jude­ţele Constanţa şi Ialomiţa, reuşiţi la examenul de înaintare­S’a interzis cu desăvârşire vână­toarea la farul automobilelor, fie în mers, fie staţionare, precum şi la o­­rice fel de far sau aparat de lumi­nat, care orbind vânatul îl pune în imposibilitate de a se apăra. Cei ce vor contraveni acestei de­riziuni, riscă a li se confisca şi au­tomobilul ca corp delict. La examenul pentru bursă ţinut la Facultatea de Farmacie, din Bu­cureşti pentru anul I practică s’a obţinut următorul rezultat: Cioran D. Matei nota 9 (nouă); Andrei Gh. nota 7.50; Preoţescu Cecilia nota 7. Azi, Duminică, Asociaţia Creştină Studenţească din Bucureşti se adu­nă pentru a cincea oară, anul acesta, la sediul său din Palatul Satului Si­, cod (Str. Antim) la ora 4 d. a. pre­cis. D. Sandu Tudor va continua cer­cul de studii asupra „învăţătorilor lui Neagoe Basarab” iar d. Mircea Vulcănescu va deschide alt cerc a­­supra „Politicei Creştine”. La ora 5 juni. precis, d. dr. Victor N. Popescu va ţine o conferinţă des­pre „Interpelări asupra pietăţii or­todoxe actuale”. Comitetul Uniunei generale cul­turale a absolvenţilor şcoalelor de arte şi meserii din ţară, întrunite sub preşedinţia d-lui inginer insp. general F. Bujoiu, a hotărât ţine­rea unui congres a cărui dată se va fixa ulterior. In acest scop roa­gă pe toţi absolvenţii acestor şcoli să-şi trimită adeziunile şi doleanţe­le lor pe adresa Uniunei str. Roma­nă No. 13. Cu prilejul congresului se va săr­bători şi împlinirea a 25 de ani de existenţă ai Uniunei. Soc. Elevilor ingineri minieri de la şcoala politeehnică din Bucureşti şi-a constituit pentru anul şcolar 1930-1931 următorul comitet de con­ducere: Preşedinte Pop Silviu; vice-preş. Manu Octavian; castel Dumitriu George; secretar general Dumitres­­cu Aurică; bibliotecar Voinescu A­­lexandru; secretar de şedinţă Ro­­zen Vladimir; membru Roşea Radu; cenzori Dumitrescu «Horaţiu, Zisu Mihail şi Ştefănescu Romulus. Constatându-se că şcoalele nor­male aplică, în mod diferit, progra­ma analitică a clasei a VI-a, m­inis­­­terul instrucţiunii a trim­is o cir­culară tuturor direcţiunilor acestor şcoli prin care le arată ce anume materii urmează a fi predate. BISERICEŞTI Decanatul facultăţii de teologie din Bucureşti anunţă pe toţi stu­denţii că azi, Duminecă, se încep serviciile religioase pentru studen­ţii universitari la Biserica Sf. Spi­­rdon-Nou din Calea Şerban Vodă. Sunt obligaţi toţi să ia parte. Buletin meteorologic Timpul probabil la 30 Noembrie 1930. Presiunea în scădere cu 1—3 mm. Timpul se va menţine umed şi ceţos. Cerul variabil, mai mult acoperit în regiunea de câmpie. Vânt slab din sectorul sudic. Temperatura pu­­ţin variabilă. ----oOoOoXoOoOo— Ii?fcrrt­aţiuni — —-—oceo------—

Next