Cuventul, decembrie 1930 (Anul 6, nr. 2017-2045)
1930-12-01 / nr. 2017
Desbaterile Parlamentare CAMERA. Şedinţa de la 29 Şedinţa se deschide la ora 4.45. Prezidează d. Ciceo Popp. Pe banca ministerială d. V. Madgearu. COMUNICĂRI D. I. MIRESCU aduce la cunoştinţa d-lui ministru al muncii cazul unor lucrători cari au fost lipsiţi de drepturile la pensie. Deasemenea Casa Centrală a asigurărilor refuză muncitorilor fără lucru plata ajutoarelor. VACANTELE IN PARLAMENT D. FRANASOVICI, la regulament observă că biuroul Camerei nu a declarat încă vacante locurile descomplectate prin deces sau prin demisii. Deasemenea nu s’a declarat vacant locul d-lui Dinu Cesianu, numit ministru la Paris. Această procedură e în contra legii electorale. Nu știm, spune d. Franasovici, căror motive se datorește această încălcare de legi. Probabil că guvernul nu mai dorește să-și verifice încă odată popularitatea. (Ilaritate). Noi cerem în orice caz ca Biuroul sădeclare vacante locurile descomplectate din Parlament. D. CICEO POPP: Veţi fi satisfa- Noembrie 1930 cât cât de curând, d-le Franasovici. Să ne vie dosarele. D. PECILA, protestează contra arendărilor prin contract a loturilor demonstrative, în timp ce Statul nu are teren pentru a împroprietări pe cei în drept. D. LEON, adresează o comunicare d-lui ministru de interne întrebându-l dacă are cunoştinţă de o societate olandeză şi cehoslovacă, care oferă cui are nevoe împrumuturi, în condiţiuni extrem de avantajoase. D. V. V. HANES, protestează contra faptului că în presă apar unele ştiri alarmante în ce priveşte viitorul buget. Citează cazul cu suprimarea gradaţiilor pentru membrii corpului didactic, pe care ziarele au dat-o ca definitivă. LEGEA CUMULULUI D. G. G. MIRONESCU, depune proectul de lege al cumulului. INCA O GARA IN CAPITALA D. ILIE RADULESCU, cere să se mai creeze o gară în Capitală pentrucă gara de Nord, cu toate îmbunătăţirile ce i s’au adus, nu poate satisface necesităţile actuale. D. CEAUŞOGLU, cere să se permită intrarea tuturor personalităţilor politice în interiorul palatului Camerei. In şedinţa de ori a Camerei, d. G. G. Mironescu, preşedintele consiliului, a depus proectul de lege pentru înlăturarea cumulului în funcţiunile publice. Iată textul proiectului de lege: ART. 1. — Nimeni nu poate fi învestit decât cu o singură funcţiune retribuită cu leafă, diurnă sau orice altă îndemnizare de Stat, judeţ sau comună, Regii sau Case Autonome, precum şi de instituţii publice de orice fel, puse sub controlul Statului, al căror buget este supus aprobării Parlamentului, guvernului sau consiliilor judeţene şi comunale. Miniştrii, subsecretarii de stat, directorii ministeriali, magistraţii şi militarii în activitate, nu pot figura în nici unul din consiliile de administraţie ale regiilor, caselor autonome sau ale oricăror alte societăţi înfiinţate în baza dispoziţiunilor codului de comerţ. Se exceptează funcţionarii delegaţi, în virtutea legii, în asemenea consilii sari militarii numiţi în consiliile uzinelor militare. Situaţia pensionarilor ART. 2. — Pensionarii Statului, judeţelor, comunelor, stabilimentelor publice şi instituţiilor prevăzute la art. 1 din prezenta lege, nu pot ocupa, sub nici un motiv o funcţiune publică retribuită. Excepţie fac pensionarii corpului veterinar, precum şi invalizii şi văduvele de război, care-şi păstrează drepturile prevăzute în art. 42 din legea I. O. V., promulgată la 2 Septembrie 1920. Corpul didactic ART. 3. — Membrii corpului didactic nu pot ocupa două catedre, nici exercita o altă funcţiune, afară de cea de subrevizor, revizor sau inspector, în care caz însă, vor în-casa numai unul dintre salarii. Ei vor putea avea însărcinarea administrativă de director, decan, rector al şcoalei unde funcţionează, sau director al laboratorului, institutului ştiinţific, bibliotecii sau clinicii ori muzeului sau colecţiunii ştiinţifice, artistice ori documentare (arhive) alipite pe lângă catedră ce o ocupă sau în strânsă legătură cu această catedră. Pentru aceasta vor primi o indemnizaţie care nu va putea niciodată depăşi a cincea parte din salariul catedrei lor. Clerul şi ofiţerii ART. 4. — Membrii clerului pot ocupa şi o catedră secundară sau universitară, dar nu vor avea dreptul decât la un singur salar, sub orice denumire (leafă, diurnă, indemnizaţie). ART. 5 — Membrii corpului ofiţeresc pot fi profesori la şcolile militare. In cazul acesta, dacă ei fac şi serviciul la unitatea de care ţin, înplinind însărcinarea de profesor peste şi în afară de orele de serviciu de la unitatea căreia aparţin, vor primi o îndemnizare suplimentară. Specialiştii ART. 6. — Pentru funcţiunile ce presupun o specializare ştiinţifică şi atâta timp cât numărul acestor specialişti ar fi neîndestulător, funcţionarii actuali cari ocupă două asemenea posturi în acelaşi oraş vor putea păstra aceste posturi, dar nu vor primi decât un singur salar integral şi a cincea parte din celălalt salariu. Aceiaşi excepţie se va putea face şi pentru membrii învăţământului cari ocupă actualmente două catedre, însă numai în cazul când consiliul permanent al instrucţiei va constata că este lipsă de specialişti în ramura respectivă. Ei vor primi, în asemenea cazuri, salariul integral al unei catedre şi a cincea parte din salariul celeilalte. Lucrul în comisiuni şi consilii ART. 7 — Funcţionarii Statului de orice categorie cari îndeplinesc însărcinări speciale sau lucrează în comisiuni de orice fel nu au drept la nici o îndemnizare, dacă aceste însărcinări sau comisiuni nu-i obligă a lucra în afară de orele de serviciu şi peste limita orelor legale. Dacă însă ar fi obligaţi a lucra peste orele legale, vor avea dreptul de o îndemnizare de maximum 500 lei pe zi, oricâte însărcinări ar avea sau la oricâte comisiuni ar participa, fie la acelaş departament sau instituţie, fie la mai multe in acelaş oraş. Pentru cazul când ar fi obligaţi să se deplaseze în alt oraş decât acolo unde funcţionează, vor primi un spor de indemnizaţie şi cheltueli de deplasare. ART. 8. — Funcţionarii de orice categorie delegaţi în consiliile de administraţie ale Regiilor, Caselor Autonome şi în genere întreprinderilor de Stat cu caracter comercial, vor primi pentru zilele ce lucrează la consiliu un jeton de prezenţă. In cazul când prin munca şi capacitatea lor ar aduce instituţiei respective beneficii deosebite, Ministerul de care depind poate aproba să li se aloce vre-o îndemnizare care să reprezinte cel mult echivalentul salariului pe un an al funcţiunii ce exercită. Excepţii ART. 9. — Nu cad în prevederile legii de faţă: a) Mandatele sau funcţiunile elective, pe care unii funcţionari publici le pot ocupa, potrivit dispoziţiunilor legii electorale pentru Adunarea Deputaţilor şi Senat, sau a altor legi speciale; b) Misiunile temporare date unor funcţionari civili, militari sau clerici, şi care sunt retribuite din fonduri anume prevăzute prin buget sau prin credite speciale; c) Administratorii aşezămintelor publice de binefacere, atunci când aceştia au fost chemaţi în capul aşezămintelor, în baza chiar a actului lor de fundaţiune; d) Demnităţile de ministru, subsecretar de Stat, şef de misiune diplomatică în străinătate, cari se pot exercita de membrii ai învăţământului, ai clerului sau ai armatei, sub rezerva de a nu primi decât salariul demnităţii ce exercită. ART. 19. — In termen de o lună de la promulgarea prezentei legi, membrii învăţământului sau ai clerului şi funcţionarii publici de orice categorie, sau militarii cari ar ocupa două ori mai multe funcţiuni retribuite, sunt obligaţi a prezenta autorităţilor de care depind, o declaraţiune, arătând ce funcţii ocupă şi, când este cazul, pentru anume care funcţiune optează, precum şi a îndeplini formele spre punerea în regulă, conform prezentei legi. Aceia cari nu vor opta un termen legal, vor putea fi înlocuiţi din oricare dintre funcţiunile ce ocupă, lăsându-li-se numai una, după alegerea autorităţilor de care depind şi prin derogare de la formele sau garanţiile luate prin legi organice sau speciale cu privire la înlocuire sau transferare. Sancţiunii ART. 11. — In cazul când un funcţionar, eludând prescripţiunile legii de faţă, va continua să ocupe două ori mai multe funcţiuni şi să încaseze mai multe salarii, contrar prevederilor prezentei legi, el va fi pedepsit cu revocarea şi cu o amendă întreită a salariului încasat pe nedrept. Aceste sancţiuni vor fi aplicate de către ministerul de care depind, prin derogare dela formele şi garanţiile luate prin legi speciale sau organice. ART. 12. — Orice alte abateri dela prezenta lege sau orice liberare de ordonanță de plată de către comptabili şi controlori, în contra prevederilor legii de față, vor atrage celor vinovaţi pedepse disciplinare. ART. 13. — Legea asupra cumulului din 1 Iulie 1930, împreună cu modificările ulterioare, precum şi dispoziţiunile din orice alte legi organice şi speciale, contrarii legii de faţă, sunt şi rămân abrogate. Preşedintele consiliului de miniştri, (ss) G. G. MIRONESCU « Proectul este însoţit de o documentată expunere de motive. Consiliul legislativ, ascultând expunerea d-lui prim-ministru, şi-a dat aviz favorabil. Guvernul nu a cerut urgenţa, astfel că proectul va urma filiera normală, adică va trece prin secţiunile Camerei, unde se prevăd discuţi interesante. Putem anunţa de pe acum că se va cere extinderea legii şi la funcţionarii de stat, cari au fost învestiţi cu slujbe gras remunerate de comisari ai guvernului pe lângă diferite instituţii. Legea cumulului a fost depusă la Cameră Discuţia la mesaj Se intră în ordinea de zi, dânduse cuvântul d-lui dr. VIRGIL SOLOMON, în continuarea discuţiei la Mesaj. Oratorul arată că în ce priveşte actul de la 4 Ianuarie, numai d. Iuliu Maniu şi d. prof. Iorga au avut o atitudine categorică, susţinând că se face o greşală. D. prof. IORGA: Vă rog să nu mă amestecaţi cu nimeni; am fost singurul care am dezaprobat ceeace s’a făcut. Intre a nu aproba şi a dezaproba o o diferenţă. D. dr. V. SOLOMON: Eu ţin să amintesc cuvintele pe care le-a spus d. Maniu în ziua de 6 Iunie: «Destinul s’a împlinit şi noi am ţinut pas cu dânsul». In altă ordine de idei, oratorul spune că nu se poate substitui forţa politică a unei organizaţii cu o autoritate împrumutată de la o iscălitură legală. Cred, spune d. Solomon, că noi suntem obligaţi să facem tot posibilul pentru menţinerea partidului nostru, după cum şi ceilalţi, din celelalte partide, la rândul lor, vor face probabil acelaş lucru. Cred că Coroana treime să stea deasupra luptelor de partide. Nu este permis să devenim paraziţii autorităţei. D. prof. IORGA: Cine sunt aceştia, ca s-o ştiu — ca istoric. D. SOLOMON: Nu e vorba de dv. D-voastră faceţi singur cât un partid. Mă gândeam la lupişti... D. IORGA: Vreau să-i ştiu ca să mă feresc de ei. (Ilaritate). D. SOLOMON, arată mai departe că partidul naţional-ţărănesc a introdus pentru prima oară libertăţile publice. Arată cum a reacţionat populaţia şi minorităţile etnice faţă de această libertate. Vorbeşte de solidaritate, de sarcina grea a guvernului şi închice declarând că votează Mesajul. CUVÂNTUL SOCIAL-DEMOCRATILOR D. LOTAR RADACEANU (socialdemoc.), arată că cei doi ani de guvernare naţional-ţărănistă constitue o decepţie. Guvernul a încurajat capitalismul asupritor în loc să facă o politică ţărănească. Observă că guvernul nu a ştiut să rezolve problema agriculturii noastre şi nu a ştiut să preîntâmpine răsturnarea preţului cerealelor. Camera nemaifiind în număr, şedinţa se ridică la ora 7, urmând ca d. Rădăceanu să continue discursul în şedinţa de luni. SENATUL Şedinţa de la 29 Noembrie 1930 Se deschide la ora 480 prezidată de d. prof. Bratu, în prezenţa d-lui ministru N. Costăchescu. LOCURI VACANTE D. preşedinte declară vacant locul de senator de Caraş, în urma morţii senatorului Cotârla, şi locul d-lui general Cihoski, în, urma reintrării sale în cadrele armatei active. Se îreia discuţia la mesajul Tronului. CUVÂNTAREA PATRIARHULUI Patriarhul MIRON CRISTEA analizează partea din răspunsul la mesaj care se ocupă de biserică, mulţumind Regelui că n’a dat-o uitării. Criza economică deşi preocupă pe toţi, totuşi biserica îndeamnă pe nevoiaşi să spere în zile mai bune şi alină multe dureri. Aduc® omagii înţelepciunii regale şi invoacă pe Dumnezeu, în numele episcopatului ortodox, să dea sănătate M. S. Regelui Carol II. Se ocupă apoi de organizarea bisericii, remarcând «progresele realizate dela acordarea autonomiei, din punct de vedere administrativ. POLITICA ŞI BISERICA Un rău care roade biserica e prea marele angajament al preoţilor, de sus până jos, în politica de partid. Ar fi foarte bine dacă s’ar găsi posibilitatea ca preoţii să fie scoşi din politică, fiindcă nu li-i permis să stea în fruntea agitaţiilor electorale. Preotul trebue să fie arbitru în satul său. Face apel la partide, să intervină cu autoritatea lor, acolo unde reprezentantul bisericii nu respectă această măsură. Un alt necaz al Bisericii e ajutorul pe care statul îl acordă cultelor. Biserica ortodoxă are 13 milioane de credincioşi. Ţara noastră e mamă bună pentru toţi minoritarii, care, se vor identifica, cred, cu aspiraţiile ei. Dar logic ar fi să aibe şi aceste 18 milioane parte egală la ospăţ. Totuşi, nu e aşa. Legea din 1927 deşi prevede o rectificare a nedreptăţii făcută cu subvenţionarea, nu s-a făcut nimic. Statul dă pentru ortodocşi 70 lei de cap, 105 pentru reformaţi, 164 pentru grecocatolici şi 101 pentru musulmani. De unde, nemulţumirea credincioşilor ortodocşi. Ţara noastră n’are nevoe de conflicte confesionale între fraţi, de aceea datoria guvernului e să înlăture invidia între fraţi. Greco-catolicii 1.300.000 credincioşi, au 5 eparhii, iar ortodocşii cu 13 milioane, numai 18 eparhii, în loc de 50. Şi romano-catolicii sunt într-o situaţie avantajată. Şi ei au eparhii mai numeroase, preoţi mai mulţi decât ortodocşii şi li se acordă subvenţii mai mari. Cere să se aplice legea egal şi sfârşeşte declarând că va vota proectul de răspuns. CUVÂNTUL GEORGIŞTILOR D. colonel GAICU (lib. georgist) se ocupă d® peltica economică a guvernului, observând că taxele de export sunt prea mari. Critică politica şcolară a partidului liberal, care a dat roade rele. E îmbucurător că d. George Brătianu a rupt cu o tradiţie politică nefastă. E necesar o reducere a impozitelor. Nu are încredere în efectele ce le-ar avea o lege împotriva camerei, cum n’a avut nici legea contra speculei. Sunt bănci prea multe, cu capital prea mic. De acolo vine răul. Sfârşeşte cerând să se ia măsuri urgente pentru curmarea răului ce bântue ţara. Şedinţa se ridică la 6.30. Următoarea Marţi la ora 3.30 d. a. -----oocooxoooflo--- Relafiiie comerciale ce erecta Luni dimineaţă la orele 10 se întruneşte la ministerul de industrie şi comerţ delegaţia economică a guvernului. Se va discuta în această şedinţă chestiunea intensificării raporturilor comerciale cu Grecia şi se va examina din nou — aşa se afirmă în unele cercuri — chestiunea importului peștelui rusesc. ----00=0 *.›l=-0››---— Bellotii şi Belloni condamnaţi la deportare ROMA 29 (Danub.). — Abia acum se anunţă oficial că fostul deputat şi ministru de comerţ liberal de dreapta Belloti a fost condamnat la deportare pe timp de cinci ani. Deasemenea a fost condamnat la deportare pe cinci ani i fostu] primar al oraşului Milano, Belloni, acuzat de fraude şi de calomnie împotriva d-lui Turatti CUVÂNTUL ® W A III I S‘ (8I la Sila Ilin la analin —•----0030—»---Asistenţa La şcoala militară de aeronautică «Regele Carol II» din Cotroceni s’a serbat ieri, cu mare solemnitate, depunerea jurământului elevilor şcoalei pregătitoare şi a primei promoţii de ofiţeri-observatori. Au participat d-nii : Prezent, gl. Condeescu, ministrul armatei, col. Grigorescu, adjutant regal, gl. Popescu, secretar general al ministerilui armatei, generalii Economu, Stăngaciu, Fotache Ionescu, Gorschi inspectorul general al aviaţiei, Sichitiu, Manu, Cihoski, Rudeanu, colonel Giosan comandantul şcoalei, preotul I. Ştefănescu, şeful serviciului religios al corpului II armată, amiral Scodrea, comandor A. Negulescu, coloneii Marinescu, Sturdza, Cioroianu, comandantul şcoalei de geniu, Argeşianu, maior Papaianopol de la comenduire etc. La 11 jum. soseşte M. S. Regele. Muzica intonează imnul regal, companiile de elevi dau onorul. M. S. împreună cu suita de generali, trece trupa în revistă. Serviciul divin a fost oficiat de preotul I. Ştefănescu, confesorul garnizoanei, care ia jurământul noilor ostaşi. Cuvântările Părintele Inocenţie Ştefănescu, adresându-se tinerilor ostaşi, a spus că e bine ca în toate ocaziunile omul să-şi înalţe sufletul către Dumnezeu. Ştefan cel Mare, înainte de fiecare bătălie, se ducea în munte la călugărul Daniel Sihastru ca să invoace sprijinul Domnului şi după fiecare izbândă dura o mănăstire, îndeamnă pe nouii ostaşi sburători ca legământul prestat să-i călăuzească în întreaga viaţă. D. colonel Giosan, comandantul şcoalei, spune că şcoala în timp de 6 ani de existenţă a pregătit 125 ofiţeri de aeronautică, în afară de 83 ofiţeri în cadru. Şi pentru că anul acesta s-au prezintat mulţi tineri la examenul de admitere, şcoala a avut posibilitatea să recruteze elemente valoroase. Pe lângă aceasta, anul acesta şcoala a primit material de sbor. Acum vor primi brevetul prima promoţie de ofiţeri observatori, promoția «Regele Carol II». Cuvântul Suveranului Adresându-se nouilor ostaşi, elevi ai şcoalei pregătitoare, M. S. Regele a spus: «Depunând azi jurământul d® credinţă către Regele vostru, aţi păşit definitiv în cadrul oştirii. Aţi trecut de la frumoasa vârstă a copilăriei la vârsta matură, care judecă, concepe şi realizează. Avântul remarcabil pe care înaintaşii voştri, — şi cei cari au trecut în paginile istoriei şi cei cari azi sunt între voi, — l-au arătat întotdeauna când a fost vorba de îndeplinirea îndatoririlor militare, trebue să fie pentru orice elev al şcoalei îndemnul cel mai curat. Rela e să luaţi pildă în aceste zile mari pentru voi şi nemuritoare pentru generaţiile viitoare. Sunt convins că, sub buna conducere a comandantului vostru, şi a profesorilor voştri, veţi şti să vă faceţi datoria către Regele ţării. Aţi învăţat desigur multe lucruri folositoare şi mai aveţi mult de învăţat. Dar mai presus de toate, aveţi să vă oţeliţi spiritul şi sentimentul camaraderesc, care, aci, mai mult ca oriunde, trebue să-l jertfiţi pentru binele naţiunii. Sunt convins că fiecare dintre voi corespund acestor realităţi şi în acest gând, vă spun tuturor: să trăiţi!» Se citesc ordinele de zi "prin care se brevetează primii observatori. M. S. Regele împarte brevetele şi strânge mâinele brevetaţilor. Condus de colonel Giosan şi însoţit de suita de ofiţeri superiori, M. S. a vizitat muzeul, atelierele, biblioteca şcoalei. Festivalul In cazinoul şcoalei frumos pavoazat cu scoarţe naţionale, în mijlocul asistenţei selecte, corul şcoalei intonează Imnul regal. Orchestra delectează auditoriul cu arii populare, un elev recită din Eminescu. D. Al. Ghiberlcon, artist la Teatrul Naţional, interpretează cu verv şi minunată mimică anecdote şi spirituale monoloage, producând ndevărate descărcări de râs. D. Robert Silian, absolvent al Conservatorului, se produce în solovoce. Ofiţerii observatori interpretează revista promoţiei, după care corul şcoalei intonează «imnul sburătorilor». După festival a avut loc o gustare. Din principe japonez în România Guvernul a fost înştiinţat că, in ziua de 23 ianuarie 1931, va sosi în Capitală, prinţul japonez Tokamatsu. Ministerul de externe a pregătit programul pentru zilele în care principele japonez va fi oaspete țării noastre. - - ■■■ 00=0 X0=00 " S. M. ----cOoOoXoCoOo--- Definitivarea budgetului instrucţiei Er, dimineaţă d. ministru N. Costăchescu a lucrat cu d-nii M. Popovici, ministrul de finanţe, C. Teianu, secretarul general al ministerului de finanţe şi I. Banciu, directorul general al contabilităţii publice, La definitivarea procesului de buget al ministerului instrucțiunii. ...... trifl6 111 miii NN 5 Azi la ora 12. M. S. Reţele Carol al II-lea, trez vizita sala de picturi de la agenţia Mozart şi expoziţia cehoslovacă de la şoseaua Riseleff (colonade). M. S. Regele a binevoit a acorda cuvenitul exequatur d-lui Constantin Niscos, numit consul al Greciei la Bucureşti. Studenţii Academiei Comerciale cari au fost în anul preparator şi cari nu au obţinut media 6, sunt convocaţi pentru mâine. Luni, orele 3 p. m. la bufetul Academiei, pentru a iscăli un memoriu ce va fi înaintat d-lui rector. D. dr. N. M. Demetrescu, secretar general al ministerului muncii, însoţit de d. Mihail Enescu, directorul general a Asigurărilor sociale, a plecat în Ardeal spre a inspecta instituţiile pendinte de ministerul muncii din Braşov, Miercurea Ciucului şi Georgieni. D-sa se va întoarce Marţi dimineaţa în Capitală. Astăzi, la orele 11 dimineaţa, are loc în sala Mozart, din Calea Victoriei vernisagiul expoziţiei de marine a cunoscutului pictor locotenent Ştiubei. Succesele răsunătoare înregistrate de trecutele expoziţiuni ale artistului, sunt o garanţie că şi de rândul acesta amatorii de artă şi marele public vor acorda atenţia cuvenită acestui veritabil eveniment artistic. Guvernul francez a luat noul măsuri de control pentru limitarea consumului de grâu strein. Recolta de grâu în Rusia, după calculele comisariatului canadian din Hamburg este de 761 milioane baniţe, cu 67 milioane în spor faţă de anul trecut. In «Monitorul Oficial» de Sâmbătă a apărut cadtul de sarcini pentru exploatarea Operei Române din Bucureşti. Conflictul colectiv de muncă de la fabrica de maşini Schiell din Braşov, a fost aplanat în urma intervenţiei inspectoratului muncii din Braşov. Mâine. Luni, ora 9 seara precis, d. profesor Nicolae Iorga, rector al Universităţii din Bucureşti, va deschide ciclul de conferinţe organizat de Confederaţia generală a asociaţiilor profesionale, vorbind despre: «Senzul Românesc al Statului Corporativ». Intrarea liberă: D. N. P. Comnen, ministrul României pe lângă Sf. Scaun, a fost primit în audienţă de M. S. Regele. In cursul lunei Octombrie Casa de Cetire Maria Brezeanu, din str. Negustori No. 3, Bucureşti, a fost vizitată de 576 cetitori, cari au consultat un număr de 1082 cărţi diferite de drept, ştiinţe, litere, medicină, farmacii, teologie, cursurile şcoalei politechnice, superioare comerţ, ştiinţe de stat, etc. Astăzi, la ora 11 jum. a. m. are loc în Şos. Vitan No. 6 (în localul Şcoalei de Ucenici), inaugurarea cantinei pentru copii săraci. La această solemnitate vor lua parte d-nii Haţieganu, ministrul muncii, Dem. Dobrescu, primarul municipiului Bucureşti, consiliile Comunale ale Sectoarelor, general Manolescu, dr. Staicovici, Aristide Blank, etc. Vor lua cuvântul: d-nii Haţiegan, Dem. I. Dobrescu, Al. R. Protopopescu, etc. Duminică orele 11 dim. va avea loc în Aula Fundaţiei Carol I a 3-a prelegere publică din ciclul organizat pentru anul acesta de “Institutul Social Român» cu privire la «Federalizarea Statelor Europene în cadrul internaţionalismului constructiv». Va vorbi d. C. Argetoianu despre «încadrarea curentelor naţionaliste în federaţia europeană». Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, (I- O. V.) ne roagă să publicăm următorul comunicat: «Se aduce la cunoştiinţa Invalizilor, văduvelor şi orfanilor de război, funcţionari că: Consiliul de miniştri, fără intervenţiuni din afară a hotărât încă de la început ca prin legea cumulului, să se păstreze toate drepturile câştigate prin Legea Specială I. O. V., din 1927». Adunarea parohială a bisericii Sf. Elefterie din Capitală, este convocată pentru astăzi. Duminică, orele 12, în localul bisericii, având la ordinea zilei, votarea bugetului pe 1931. Din staţia Tiha Bărgiului, Bucovina, se comunică direcţiunei generale c. f. r. că linia ferată Tiha Bărgăului — Prundul Bărgăului, care a fost inundată, s’a refăcut. Cu începere de eri, s’a reluat circulaţia trenurilor de călători, făcându-se însă transbordare la podul de la km. 174. Membrii Cercului de studii din partidul naţional ţărănesc au ales următorul comitet pentru anul viitor. Preşedinte: profesor Dumitru Stănescu, vice-preşedinţi; profesor Grigore Paraschivescu şi institutor Barliba, secretar; Hie Catalina, Ion Popescu, I. Nicola. D. prof. senator I. Clinciu, pentru serviciile aduse învăţământului, a fost proclamat preşedinte de onoare al cercului. D. ministru Costăchescu a semnat o decizie prin care se acordă titlul definitiv în învăţământul primar, pe ziua de 1 Ianuarie 1931, învăţătorilor reuşiţi la examenul de definitivat ţinut în Martie—Aprilie la Ploeşti. ■ D-nii ing. J. Gr. Stratilescu şi arhitect Marcel Pompeiu au fost numiţi asistenţi la catedrele de construcţiuni vacante la şcoala politechnică din Bucureşti. D-nii profesori d-nn Al. Slătineanu şi I. Bălteanu au fost delegaţi să suplinească, primul catedra de clinică medicală, iar al doilea catedra de higiena, ambele la facultatea de medicină din Iaşi. Au fost numite directoare de şcoale primare de fete în oraşul Craiova ienele: Maria Marinescu la şcoala No. 2, Maria Popescu la şcoala No. 6 şi Venera Constantinescu la şcoala No. 7. D-na Victoria Stere a fost numită directoare la şcoala primară de fete dn Hârşova (jud. Constanţa). Ministerul instrucţiunei a dat o decizie prin care se înaintează la gr. I învăţătorii de gr. II din judeţele Constanţa şi Ialomiţa, reuşiţi la examenul de înaintareS’a interzis cu desăvârşire vânătoarea la farul automobilelor, fie în mers, fie staţionare, precum şi la orice fel de far sau aparat de luminat, care orbind vânatul îl pune în imposibilitate de a se apăra. Cei ce vor contraveni acestei deriziuni, riscă a li se confisca şi automobilul ca corp delict. La examenul pentru bursă ţinut la Facultatea de Farmacie, din Bucureşti pentru anul I practică s’a obţinut următorul rezultat: Cioran D. Matei nota 9 (nouă); Andrei Gh. nota 7.50; Preoţescu Cecilia nota 7. Azi, Duminică, Asociaţia Creştină Studenţească din Bucureşti se adună pentru a cincea oară, anul acesta, la sediul său din Palatul Satului Si, cod (Str. Antim) la ora 4 d. a. precis. D. Sandu Tudor va continua cercul de studii asupra „învăţătorilor lui Neagoe Basarab” iar d. Mircea Vulcănescu va deschide alt cerc asupra „Politicei Creştine”. La ora 5 juni. precis, d. dr. Victor N. Popescu va ţine o conferinţă despre „Interpelări asupra pietăţii ortodoxe actuale”. Comitetul Uniunei generale culturale a absolvenţilor şcoalelor de arte şi meserii din ţară, întrunite sub preşedinţia d-lui inginer insp. general F. Bujoiu, a hotărât ţinerea unui congres a cărui dată se va fixa ulterior. In acest scop roagă pe toţi absolvenţii acestor şcoli să-şi trimită adeziunile şi doleanţele lor pe adresa Uniunei str. Romană No. 13. Cu prilejul congresului se va sărbători şi împlinirea a 25 de ani de existenţă ai Uniunei. Soc. Elevilor ingineri minieri de la şcoala politeehnică din Bucureşti şi-a constituit pentru anul şcolar 1930-1931 următorul comitet de conducere: Preşedinte Pop Silviu; vice-preş. Manu Octavian; castel Dumitriu George; secretar general Dumitrescu Aurică; bibliotecar Voinescu Alexandru; secretar de şedinţă Rozen Vladimir; membru Roşea Radu; cenzori Dumitrescu «Horaţiu, Zisu Mihail şi Ştefănescu Romulus. Constatându-se că şcoalele normale aplică, în mod diferit, programa analitică a clasei a VI-a, ministerul instrucţiunii a trimis o circulară tuturor direcţiunilor acestor şcoli prin care le arată ce anume materii urmează a fi predate. BISERICEŞTI Decanatul facultăţii de teologie din Bucureşti anunţă pe toţi studenţii că azi, Duminecă, se încep serviciile religioase pentru studenţii universitari la Biserica Sf. Spirdon-Nou din Calea Şerban Vodă. Sunt obligaţi toţi să ia parte. Buletin meteorologic Timpul probabil la 30 Noembrie 1930. Presiunea în scădere cu 1—3 mm. Timpul se va menţine umed şi ceţos. Cerul variabil, mai mult acoperit în regiunea de câmpie. Vânt slab din sectorul sudic. Temperatura puţin variabilă. ----oOoOoXoOoOo— Ii?fcrrtaţiuni — —-—oceo------—