Cuventul, ianuarie 1931 (Anul 7, nr. 2046-2075)

1931-01-01 / nr. 2046

Inscriefi-va ^„X'orgSz"“ de Soc. HAMBURG-AMERICA LINIE, spre MEDITERANA, ŢĂRILE NORDICE INDIILE DE VEST, Fjordurile Norvegiene, Capul Nord STATELE UNITE şi Spitzbergen ŞI IN JURUL LUMII Ea Soc. HAMBURG­ AMERIKA­ LINIE BUCUREŞTI I TIMIŞOARA Calea Victoriei No. 14 1­­ strada Mercy No. 2 Telefon 304/56 1 A apărut No. 209 LEALITATEA 32 pagini AIUSIToicu­­­s cu Sort Număr special de Anul Nou cu următorul cuprins : CIFRE FATICIDE (Superstiţii internaţionale in raport cu cifrele) In lumea vedetelor tării suflet.-Troglodiţi din munţii Asiei.-Sărbătorile adolescenteL-Bolicus macabre (O vizită la Institutul Medico-Legal din Bucureşti).­Cu Greta Garbo, Wilma Banky, John Crawford, etc. despre revelion şi Anul Nou.­De vorbă cu Krishnamurti. CONCURSUL de FRUMUSEŢE PE ANUL 1931 Condiţiunile noului concurs al „Realităţii Ilustrate” Cum lucrează detectivii moderni (Noile sisteme de in­vestigaţie).C­hipul, oglinda sufletului (Fiecare poate de­­veni fizionomist).»Soarta in fundul ceştii de cafea. Aşa grani­a prezicătoarea (Prevederi pentru 1931) Jefuitorii de trenuri.­De vorbă cu cititorii.­Mai lasă-ţi grijile deoparte.­Boraşe de plăcintă.-Glume.-Sfaturi pentru Îngrijirea frumuseţii.-Actua­­lităţi din ţară şi străinătate.-Jocuri distractive etc. etc. Număr special 32 pagini 160 fotografii Preţul 10 lei De vânzare prebulinden! foarte cereri la toţi vânzătorii de ziare STRACTIV şi UTIL este volumul 1313 IU IU răspunsuri IUBU de MARIE-LISE EMILIAN Pentru tineret, acum­ în timpul vacanţei, nu poate exista joc de so­­cietate mai plăcut şi mai folositor decât jocul întrebărilor şi al răspun­surilor din acest interesant volum. Se găseşte la toate librăriile şi la Editura Emin­escu S. A. Bucureşti I, Str. ing. Saligny 2. Cel mai nimerit mm PL ANUL nou Un volum 224 pagini lei 80 numărul de ANUL NOU bogat Ilustrat in colori 10 lei exemplarul Număr special de ANUL NOU cu numeroase arti­­cote şi Informaţiuni de actualitate, t­oţi tonali PROFESORI, OFIŢERI­ MEDICI« AVOCAŢII toţi amatorii de cărţi bune TOATE BIBLIOTECILE PUBLICE $­ Particulare tr«buc »S cUtatea neapărat FENO­­MENALUL ROMAN ISTORIC 3 de marele acriilor german 3 EMIL LUDWIG tn tilmb­îrea detSvlrtlta n d-lul BM­AN. CERBU Această carte fără «rumân şl fî/S precedent nu trebue «li lipsească din nici o bibliotecă. 30 .I­minescu'“” f București, str. Parlamentului l­ Viu basarabeni şi spun întocmai ce am spus noi. Simţul românesc trăeşte viu în unii din ei şi se simt scârbiţi ca şi noi despre desfăşura­rea vieţii neromâneşti pe care o văd. Sunt luni de zile de când d. Cio­banu­ ne-a spus, în cancelaria fa­cultăţii de teologie din Chişinău, ce năvala este pentru ascultarea teatrului rusesc şi câte milioane trupele ruseşti culeg din Basara­bia. Ale noastre sunt primite mult mai slab. Lucrul acesta îl semnala şi d. N. Iorga într’un articol din Neamul Românesc dela 16 Aprilie a. c. spunâd că la Teatrul Naţional din Chişinău au fost daţi când nu s’a aflat niciun privitor şi desfăşu­rarea teatrală nu s’a putut face. Dar mai proaspăt decât toţi ne spune aceasta d. Pelivan, care, în simţul său românesc, a sunat o lun­gă alarmă. Intr’o şedinţă din aceas­tă lună Decembrie, la societatea Astra din Chişinău, s’a plâns amă­nunţit de această stare de lucruri din Basarabia. In Chişinău sunt o groază de zia­re ruseşti şi niciunul românesc, iar ce e mai mult, cele ruseşti nu sunt ziare româneşti scrise ruseşte, ci ziare cu duh străin şi duşman nouă. O spun nu eu, ci mă înteme­iez pe cuvintele studentului Ţepor­­dei din revista Studentul de la Chi­şinău, care spune în totul că ziarele ruseşti din Chişinău sunt ziare vrăjmaşe nouă, care scriu tot ce e împotriva noastră, dar fac tot ce e de cinste pentru noi. Şi cu aceasta se răstoarnă şi ce s’a spus împotri­va mea, cum că ziarele pomenite sunt ziare româneşti. Iată că nici basarabenii nu spun aşa. Scrisul d-lui Pelivan trebue cerce­tat amănunţit, căci aduce lumini preţioase şi noi o vom face. Arhim. Scriftan —----—000X000—— faptei none La Grădina de copii No. 14 de sub direcţiunea d-nei Constanţa Teodo­­rescu a fost Luni 22 Decembrie ora 10 dim­ tradiţionala serbare de Cră­ciun cu slatinele strămoşeşti şi cu Moş Crăciun. Se aduc m­urfuiuiri comitetului şcolar şi părinţilor cari au făcut donaţii pentru ajutorarea copiilor săraci dela această şcoală, cărora li s’au­ împărţit cu această ocazie ju­cării, haine şi ghete, iar văduvelor alimente, carne, pâine, etc. * Grădina de copii No. 25 de sub di­recţiunea drei Pia Toescu, aduce mulţumiri comitetului şcolar şi pă­rinţilor cari au făcut donaţii pentru ajutorarea copiilor săraci d­ela a­­ceastă şcoală. Cu ocazia tradiţionalei serbări de Crăciun ce s’a făcut numai între copii, s’au distribuit Luni 22 Dec. ora 10 dim. copiilor jucării şi celor săraci haine şi ghete. cateva declaraţii ale d-nul N. lorita BRAILA. — D. profesor N. Iorga, invitat de către gruparea «Analele Brăilei», a ţinut Duminică aci o conferinţă.. D. Iorga, a tratat despre impor­tanţa Dunării şi a gurilor ei. O sală plină l-a ovaţionat, înainte de a se începe conferinţa, d. prof. Iorga s’a întreţinut cu mai mulţi amici politici, întrebat de către unul dintre cei prezenţi, asupra intenţiunilor d-sale politice, de viitor, d. profesor Iorga a răspuns: — «Las pe fiecare să facă ce vrea. Pe mine nu mă preocupă politica. Eu îmi văd de treaba mea». — «Totuşi, ar trebui să te 'nfigi» — îi replică d. Bălan. — «.Nu m’am înf­ipt eu când eram tânăr, dar acum, la bătrâneţe....» a răspuns d. Iorga. — « Da, dar aveţi, dv. în primul rând, răspunderea morală a situa­ţiei».* — «Voia purta întreaga răspun­dere morală», grăi d. N. Iorga. *. Despre d. I. G. Duca noul şef al li­beralilor, d. prof. Iorga, n’a expri­mat păreri prea elogioase. A avut în schimb cuvinte bune pentru d. dr. Lupu. In chestia împrumutului nostru extern, d. prof. Iorga zice : «Nouă nu ne trebuie împrumut, ci colabo­rarea capitalului strein». eri noapte, spărgători rămaşi pâ­nă acum necunoscuţi, s’au introdus în locuinţa d-lui Ion Fora, domici­liat în Strada Porumbaru No. 52 şi au furat bijuterii de mare valoare. Au furat un ceasornic de aur, un ceas de platină cu briliante, o brăţa­ră de platină, montată cu briliante, cercei cu piatră mare d­e safir, în­conjurat cu diamante, un inel şi o brăţară de aur. Hoţii au furat şi alte bijuterii de valoare, toate de peste un milion lei. Furtul s’a comis în timpul când păgubaşul era la Teatrul Naţional, iar când acesta s’a înpoiat pe la ora 12 acasă, a găsit uşa locuinţei des­chisă.­­Când a plecat la Teatrul Naţio­nal, Ion Fora a văzut doui oameni, care stăteau în colţul străzii şi unul din ei, anume Zoe Zimniceanu, pe care îl cunoştea, când l’a văzut s’a întors cu spatele să nu i se vad­ă faţa. Brigada de siguranţă, a prefectu­rei de poliţie, a început urmărirea spărgătorilor. ACCIDENT La postul medical din gara de nord, a fost adus fochistul de la C­­F. R. Radu Vasile, originar din Co­muna Brăneşti, jud.. Dâmboviţa, ca­re în gara Săruleşti, a fost prins de tamponul unei locomotive, frac­­turându-i piciorul drept. Cu ambulanţa Salvărei rănitul a fost transportat La­­Spit­a­­ul­ F­rlan­­­tropia. ARESTAREA UNEI BANDE DE HOŢI Comisarul Borcea, de la prefectu­ra poliţiei, făcând o razie ori noap­te pe Calea Călăraşi, în dreptul ca­sei No. 273, a întâlnit trei trecători suspecţi, Constantin Popescu, Ion Ivanovici şi Niculae D. Gane, asu­pra cărora s’au găsit mărfuri şi îm­brăcăminte furate de la magazinul Fichman, din strada Şelari No. 4. Aduşi arestaţi la prefectura de poliţie au fost anchetaţi, d­ovedindu­­se că Constantin Popescu este nume fals, adevăratul său nume fiind Ma­rin Constantinescu, fiul preotului Dumitru Constantinescu din comu­na Mogoşeşti, jud. Olt. Cu două ani în urmă, împreună cu Gh. Toma şi Marin Constantinescu, dezertori din regimentul 3 vânători, au luat un automobil cu care vro­iau să meargă la Galaţi. In timp ce maşina mergea pe şo­sea, pe drum au­ împuşcat pe şofer, şi pe ajutorul de şofer. Şoferul grav rănit a murit, iar a­­jutorul de şofer, a fost internat şi spital. Hoţii au fost înaintaţi cu actele dresate la Parchet. FURTUL DIN STRADA MILLE Hoţi rămaşi necunoscuţi, s’au in­trodus prin chei potrivite, în gan­gul casei cu No. 16 din strada Miile, au spart un graţii, şi au intrat în pivniţa restaurantului «Modern». Aci au scos şapte cărămizi din zid, pe unde au­­pătruns în pivniţa magazinului de electricitate, al d-lui inginer Fd­găneanu, din str. Miile No. fi- Tj^in ruperea bel- TiuguţuPolo­”ia pivniţa au pătruns în magazin, unde au încercat să deschidă casa de­ bani, încercarea hoţilor a dat greş. Neisbutind să deschidă casa de bani, ei au furat mai multe apara­te de electricitate şi trei aparate de radio, cu câte patru lămpi. CAPITALA Furtul de bijn­erii din strada Porumbarii De la Federa­ţia ar­ia generală faţilor publici Primim: Consiliul Federaţiei generale a salariaţilor publici, luând cunoş­tinţă de suspendarea şi trimiterea în judecată a d-lui St. Brădişteanu, socoteşte că această suspendare nu este în conformitate cu prevederile art. 57, din legea statutului func­ţionarilor publici, la care se referă decizia ministerială. Exprimându-şi deplina solidarita­te cu d. Brădişteanu, Consiliul aş­teaptă cu încredere sentinţa instan­ţei de judecată. Consiliul crede că este datoria sa, să accentueze din nou, că acţiunea Federaţiei este pur profesională, neurmărind alte scopuri şi regretă mult, că ziarul «Dreptatea» prin articolul intitulat «Cine sunt agi­tatorii» apărut în No. 369, vădit in­tenţionat aduce acuzaţiuni neînte­meiate Federaţiei şi conducătorilor ei, inducând opinia publică în e­­roare. Rostul Federaţiei o împiedică de a răspunde la astfel de atacuri. Pentru lămurirea deplină, a opi­niei publice şi pentru a desbate în special chestia echilibrării bugetu­lui, fără a mai fi nevoe de aplica­rea legii pentru reducerea salarii­lor, consiliul se vede nevoit să con­voace un nou congres, a cărui da­tă și ordine de zi se vor anunța ul­terior. O răsplată bine­meritată Consiliul de adiţio al regiei c. f. r. a decis să se acorde familiei fos­tului mecanic Costea Ion din depoul Paşcani, care şi-a găsit moartea în­tr’un accident de tren întâmplat în noaptea de 2 spre 3 Noembrie a. c., suma de 300.000 lei pentru constru­irea sau cumpărarea unei case. A fără de aceasta, Costea Ion fiind u­­nul din mecanicii cei mai sârguin­­c­ioşi şi lăsând în urma lui 8 copii, din care, cel mai mare în vârstă de 16 ani şi cel din urmă de 1 an jum., fata Maria — cea mai mare — să fie numită telefonistă auxiliară la depoul Paşcani, iar 5 din restul copiilor să fie intentați în orfelina­tele casei de ocrotire a personalului C. F. R.­ ­.„00X00 — "r-— CUVÂNTUL Medici veterinari reuşiţi la examenul de ca­pacitate Au reuşit la examenul de capaci­tate pentru secţia veterinară, în or­dinea clasificării, următorii medici veterinari: Vlăduţ Octavian, N­­Groza, Gh. Marian, Teglu Mircea, Boca V. Constantin, Dagovski Hu­bert, Herman Oscar, Tanasiciu, A­­lexandru, Costea Septimiu, Greb­­­nicoff Teodor, Ioan Moscu, Popovici Gheorgh­e, Buicliu I. și Kerti­ Ion. ------ooxoo-----­ Ciocnirea din staţia Câmpina UN FRANAIl MORT Un tren de marfă Câmpiniţa—■ Câmpina, compus din 7 vagoane, neputând opri la semnalul de dis­tanţă, a isbit în ultimele vagoane a unui alt tren de marfă care sta­ţiona în Câmpina, provocând do­­raerea a 5 din ele şi închizând cir­culaţia spre Băicoi şi Doftana. Ciocnirea, foarte violentă, a a­­runcat între vagoanele lovite pe unul din frânări aflat la postul lui. Cazul se anchetează. ‘be! ■ ——■ oOoQoXeOoOo---­ Petrol rusesc in Franţa Societatea franceză «Petrofina» a semnat un contract de două ani pentru monopolul importului ben­zinei ruseşti în Franţa. Contractul care a prelungit pen­tru a patra oară, prevede în anii 1931 şi 1932 un import de 300.001­ tone anual faţă de 215.000 tone în 1930. -ooxxxoo——• Un tren nou între T.­Se­­verin şi Caransebeş De la 1 Ianuarie 1931 se va pune în circulaţie un nou tren de per­soane cu No. 111, între T. Severin şi Caransebeş, cu plecarea din pri­ma staţie la ora 22-02 şi sosirea în cea de-a doua la 2.01; la întoarcere, va pleca din Caransebeş la 2.40 şi va sosi la T- Severin la 6.27. Pentru l. primar al sectorulu­i­­ întrebăm pe d. primar Bolinti­­nean de la sectorul I galben, dacă are cunoştinţă că aşa zisul său con­silier technic la partea financiară, este funcţionar al statului şi iţed­ după legea cumulului, votată şi de Bolintineanu, numitul nu mai poate ocupa acea funcţiune. Credem că acum când se aruncă pe drumuri oameni cu drepturi du­pă legi, ar fi cazul ca şi aceşti technicieni­ să-şi caute de treabă şi să se mulţumească cu pensia. ---­----oooo-------­ Incendiu în centrul oraşului Ploeşti PLOEŞTI, 30.­­ Azi noapte, la magazinu­il de manufactură şi ga­lanterie, «Păianjenul» din strada M. Kogălniceanu 11, a isbucnit un incendiu. Graţie vigilenţei sergentului din post, care observând imediat focul, a anunlat pompierii, el a putut fi localizat. Altfel incendiul ar fi cu­prins înreg imobilul de prăvălii şi magazine de pe acea parte a stră­zii, aflată în centrul oraşului. Magazinul incendiat, din cauza u­­nui scurt circuit, e proprietatea d-lui Vasi­le Negulescu-Berechet, un vechi şi cunoscut comerciant ploeș­­tean. • Pagubele se evaluiază la circa 300 mii lei. — —000X000—1-■*-« Dela Ateneul popular Prahova PLOEŞTI, 30. — Ateneul popular «Prahova» de sub preşedinţia d-lui dr. Petre Tomoşoiu, a dat ieri după amiazi în comuna Plăeşti o frumoa­să şezătoare, în sala şcolii primare a satului. Şezătoarea s’a deschis în orele 3 jum. d. a. printr’o scurtă cuvântare a d-lui I. Popescu, dir. şcolii, care a sfârşit uvând «bun sosit» membri­lor ateneului. D. dr. P. Tomoşoiu, preşedintele atenului, a conferenţiat despre pe­ricolul tuberculozei, arătând facto­rii care determină desvoltarea a­­cestui flagel social. D-sa a termi­nat dând sătenilor o serie de sfa­turi privitoare la profilaxia aces­tei boli. D. Titus Mihăescu, ziarist şi con­ferenţiar al ateneului, a vorbit apoi despre importanţa Camerilor de a­­gricultură arătând roadele pe care aceste instituţiuni le-a dat pe tărâ­mul desvoltării agriculturii în ţă­rile occidentale. D. St. V. Ionescu, pus­ îî051, a a­­rătat importanţa poeziei noastre populare relativ la rolul ei de icoa­nă a vieţii sociale româneşti din trecut. Au urmat declamaţii, producţii muzicale şi alte divertismente ar­tistice. D. prof. Aurel Eufrosiu, vice­pre­şedintele ateneului, a încheiat șe­zătoarea arătând scopul ateneelor populare, îndemnând sătenii să par­ticipe întotdeauna la asemenea șe­zători care nu sunt decât spre fo­losul lor. ---.-0«jji:00 -•*» Un îndrăzneţ furt la Ploeşti PLOEŞTI, 30. — Astănoapte îa plin centrul oraşului şi chiar vis­­a-vis­tie localul chesturei munici­piului, s’a săvârşit un îndrăsneţ furt. Necunoscuţi făcători de iele s’au introdus, pr­in spargerea unei uşi oblonite, aflată în dos, în ghereta de fier a comerciantului Panai­­tescu. Ghereta, conţinând instrumente muzicale şi accesorii de biciclete şi automobile se află cum am spus, ca o ironie a pazei cetăţeneşti, chiar în faţa poliţiei, având­ şi o ieşire în curtea unde mai înainte fusese şi localul vechiu al poliţiei. Hoţul sau hoţii au furat câteva patefoane și alte instrumente mu­zicale. Marfa furată se evaluează la circa 60 mii lei. -espo- Călătoria şomerilor In urma intervenţiei Preşedinţiei Consiliului de Miniştri către direc­ţia autonomă a C. F. R., s-a apro­bat ca în fiecare Vineri de o săptă­mână să se ataşeze la trenurile per­sonale ce vor pleca în orice direc­ţie, câte un vagon de marfă pentru transportul şome­rilor. Permisele de călătorie se vor eli­bera pentru cei care locuesc în raza oraşului de fiecar­e sector respectiv, iar pentru cei trecători de primăria municipiului Bucureşti. Ele vor fi vizate şi de d-l inspec­tor Gustav de la Prefectura Poliţiei Municipiului Bucureşti. II - ...-00X00 - '■ •> fBancrută frauduloasă La cabinetul II de instrucţie a fost arestat dri Arthur Ehia, din strada Venerei No. 2, care în ulti­ma vreme a făcut datorii de peste trei milioane, după care şi-a îns­trăinat şi întregul său activ pe pre­ţuri derizorii încercând apoi să fu­gă din ţară. Tot­odată a fost ares­tat pentru complicitate și C. Tonciu­lescu. De la războiu încoace, bălţile şi instalaţiile lor au fost lăsate în voia capriciului naturei, iar lucră­rile hidraulice de întreţinerea lor şi a canalelor de alimentare cu apă proaspătă pe Dunăre, au fost cu desăvârşire abandonate. Una din preocupările Paris­ului este să se aducă la productivitate regiunea inundabilă a Dunării, ca să ajungem cel puţin la producţia dinainte de războiu. D. I. Vidraşcu, administratorul general al Palidului, ne-a declarat în această importantă problemă, următoarele : — Pentru punerea în valoare a regiunei inundabile a Dunării, am întocmit un pla­i de valorificare cuprinzând atât terenurile de dat agriculturii, cât şi bălţile în tere­nurile afectate pescăriilor. In baza acestui program, încă de anul tre­cut s’a stabilit programul de deta­lii pentru anumite lucrări din cari unele s’au şi început în anul trecut, ca de pildă, Canalul din insula Sf. Gheorghe de 61 ldm. lungime. A­­cest canal va pune în valoare pen­tru pescării o suprafaţă de 100.000 ha. şi în consecinţă vom obţine un spor de producţie de peşte de 2 mi­lioane kgr. pe an. Lucrarea o considerăm aşa de înaintată, încât avem speranţa că la începutul lunii Aprilie să putem inaugura noul canal. INSULA BRAILA De asemeni au fost începute lu­crările insulei Brăila în întindere de 10.000 ha. Lucrarea s-a executat prin construcţii de mari baraje cari vor spori : adâncimea apei în bălţi, precum şi întinderea supra­feţei bălţilor. Nădăjduim ca prin aceste lucrări nu numai să stabilizăm producţia, dar să o şi sporim în mod aprecia­bil. PUI DE PEŞTI Mai sperăm să menajăm popu­laţia de pui de peşti care face bo­găţia generală a bălţilor noastre, ca să nu fie expuşi să moară în bălţile actuale puţin adânci, prin îngheţ până la fund ori prin seca­rea acestor bălţi pe vreme de se­cetă. Aceste lucrări mai au de scop de a uniformiza şi cantităţile de peşte care să alimenteze pieţele noastre de desfacere şi să nu mai fim expuşi ca astăzi să supraali­­mentăm pieţele în unele epoci ca în altele să nu putem satisface nici pe departe necesităţile consumului intern. Lucrările de baraje sunt şi ele aşa de avansate încât inaugu­­rarea lor o credem sigură cel mai târziu la începutul lunei Aprilie. LUCRĂRILE IN DELTA DU­NĂRII Deosebit de aceste lucrări provi­zorii, a spus d. Vidraşcu, am exe­cutat în delta Dunării lucrări cari-şi vor avea efectul lor sigur asupra producţiei. Chiar înainte de a executa marile lucrări pe cari le-am prevăzut pentru anul viitor, cele cinci drage ale serviciului vor deveni libere la terminarea canalului din insula Sf. Gheorghe. In ceia ce priveşte terenurile i­­nundabile de afectat agriculturii exclusiv, deja după planurile Pa­ridului sa indiguit în cursul au­­lui acesta o suprafaţă de 6000 hec­tare în regiunea Arsa­che Vlaşca inaugurat la 21 Noembrie a. c. ÎNDIGUIRILE DIN INSULA BORCEA La Parid s’au terminat procetele Îndiguirii unei suprafeţe de 50.000 din insula Borcea. Prin aceste pro­­cete înţelegem nu numai proectul digurilor, dar şi toate instalaţiuni­­le interioare de secarea şi de pom­parea apelor de infiltraţie. De asemenea sunt prevăzute şi lucrările de irigaţie care să asigu­re rentabilitatea în ori­ce vreme­ La baza acestui principiu a fost rentabilitatea proprietăţilor de bal­tă. Desigur că în anul viitor lucră­rile se vor continua cu toată inten­sitatea ca să ajungem să punem în valoare reală terenurile inundabile din delta Dunării. Ştirii ARTISTICE La 8 ianuarie are loc la teatrul Alhambra premiera comediei «M­B. et Co.» (Jeunes Fiiles de Pala­ces»), de Armont şi Gerbidon în traducerea d-lui Ionel Ţăranu­. Această comedie a fost jucată cu mare succes anul trecut de turne­ul Marie Bell şi Charles Boyer. La teatrul Alambra, delicioasa comedie va fi interpretată de doamnele Marietta Rareş, Renée Annie, Cecile Grigoriu, Beatrice Tara, Jeny Burileanu etc. şi de domnii Ionel Ţăranu, V. Brezeanu, A. Ronea, C. Hociung, G. Damian, etc. «M. B. et Co.» va fi pusă în sce­nă de d. Ion lancovescu, în trei de­coruri noui, lucrate în atelierele teatrului Alhambra. Muzica d­e scenă va fi aranjată de d. Armand Vogt.­w. Astăseară — Revelionul — spec­tacolul cu «Femeia şi Paiaţa» la Teatrul Naţional se termină la ora 11 şi un sfert precis. * Cu ocazia revelionului de astă- seară, Miercuri 31 Decembrie, spec­tacolul începe la teatrul Alhambra la ora 9 fără un sfert pentru a se termina la ora 11 şi spre a se da astfel putinţă spectatorilor să-şi pe­treacă apoi revelionul în oraş. # La Teatrul «Maria Ventura», se reprezintă în fiecare seară «Duş­manca» de André Paul Antoine, în traducerea d-lui C. Cristobald. A­­ceastă piesă ce a repurtat mari suc­cese atât în străinătate cât şi la noi se joacă veşnic în faţa unor săli ar­hipline, cu strălucita interpretare a d-nelor Aura Buzescu, Marietta Deculescu şi d-nii Ion Morţun, George Vraeca, C. Danielescu, V. Lăzărescu și Jules Cazaban. In vederea revelionului spectaco­lul va începe la ora 8 juni. *—000X000———'^ — Cărţi pentru copii «CEI TREI FECIORI DE ÎM­PĂRAT» este titlul unei frumoase şi interesante colecţii de poveşti pentru copiii mari şi mici, locali­zate de d­ra Elza B. Marian. Apărută în editura «Naţionala» (Ciornei), pe hârtie bună cu planşe colorate şi numeroase clişee, cartea aceasta e cel mai potrivit doar de sărbători şi cea mai potrivită lec­tură pentru copii, fiind menită să aibe acelaş succes ca celelalte două volume anterioare ale autoarei: Zâ­na Lacului şi Domniţa Lia. Câteşi trele cărţile se vând la toate librăriile din ţară. -----—ooxoo——— Bibliografii A apărut «Iconiţa Zorinei» po­veste dr C. MANOLACHE. 60 pa­gini 1k­cat ilustrate de A. Murau. Preţul 50 lei. * A apărut «Politica» Nr. 5 cu ar­ticole semnate de d-nii D. I. Su- Philipide, Ton Mann, Mihail Gaiog­­nom, etc. Miercuri 31 Decembrie 394 m­. BUCUREŞTI 12 kw. 701 kHz. 13: Muzică simfonică (plăci de gra­mofon). 13.80: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi «emisil orar»­­ . 13.50: Muzică vocală (plăci de grame,­fon). 11: Orchestra Moscopol: muzică u­­şoară. 18: Di­formaţiuni, meteorul şi semnal orar. 18.15: D-na Mona Rădulescu: Scenă pentru copii. 18.80: Orchestra Moscopol: Muzică u­­şoară. UNIVERSITATEA RADIO 19: D-1 Horia Furtună: De anul nou. 19.20: D-1 Ciurezu: recitări, 19.40; D-1 N. Kiriţescu şi Kainer: Dia­loguri umoristice. PROGRAMUL DE SEARA 20: Muzică românească, (plăci de gra­mofon). 20 30: Liceul Gh. Şincai: Pluguşorul, Buhaiul şi diferite colinde de anul nou. 21.30: Plumb topit revistă radiofonică de Ion Pribeagu. 23: Orchestra Gr. Dinicu: Muzică u­­şoară şi muzică românească. 24: Urări de anul nou, Orchestra Dr. Dinieu. Continuare, ȘCOALA POLITECtlNICA 18: Debussy Quartet în Sol minor; Borodino Arie din Prințul Igor, Rims­­ky-Korsacoe; Noapte de Mai cântate de Hogatchewsky; Verdi 2 arii din Emani și La forza del destino cânt. de Celes­tina Boninsegna. specicfic Tvat.ro TEATRUL NATIONAL: Femeia şi paiaţa. TEATRUL VENTURA: Duşmanca. TEATRUL REGINA MARIA: Par­don Madame. TEATRUL ALHAMBRA: Una ca­re îşi face rost. TEATRUL DE OPERETA: Barul Minune. TEATRUL MAJESTIC: Două ini­mi într’un pat. TEATRUL ELITA: Caltaboşul ve­sel. CAPITOL: Oraşul Cântecului. SELECT: Milionar peste noapte, film vorbit şi cântat în franceză cu Maurice Chevalier şi Claudette Colbert. BULEVARD PALACE: Stau şi Brau în Casa Stafiilor, comedie vorbită în limba germană: Ban­da veselă şi aghiuţă, împăratul Chinei. REGAL: Regele Vagabonzilor.­­ FEMINA: Femeea care nu se uită. TRIANON: Doamna în hermină. CORSO: Pat şi Patachon la cabaret ROXY: Oraşul Cântecului. VOX: Monte-Carlo. OMNIA: Simfonia nupţială. MARCONI: Ilagi Murat şi revista Pagubă a ciuperci. MARNA: Femeia cu biciul. VOLTA BUZESTI: Parada Para­mount cu Ion Iancovescu. Cinematografe

Next