Cuventul, ianuarie 1931 (Anul 7, nr. 2046-2075)
1931-01-30 / nr. 2074
Intre doctrina şi realizările Sovietelor (Continuarea articolului din pag. I-a) întinsă orientează după consideraţiuni sen-OTi mai mare ca cea mai fermă capitalistă din Canada ! A- ceastă gradiloquenţă, oare nu miroase bine, îmi amintea exclamaţiile prusacilor lui Wilhelm al II-lea, înaintea răsboiului mondial, ori de câte ori se lansa un transatlantic nou: «este cel mai colosal de mare din lumea întreagă» ! De multe ori, însă, aceste afirmaţiuni sovietice erau rostite cu o încredere şi un fanatism cari constituesc o primă garanţie de reuşită. Dar mi s’ar putea replica: toate aceste nu sunt opere comuniste, vorbind din punctul de vedere doctrinar. Desigur că nu! Dar ce importanţă mai prezintă azi acest lucru, când timpul luptei dintre abstracţiuni a trecut. Comuniştii ruşi pot fi acuzaţi de orice, numai de prostie nu şi nici de lipsă de memorie istorică. Ei ştiu foarte bine că toate încercările făcute în America de a se înfăptui organizaţii comuniste cu caracter economic, pe baza ideologiei lui Robert Owen, s'au descompus rând pe rând, afară de comunităţile Amaniţilor lui Cristian Metz, cari însă au la baza lor o nouă credinţă religioasă. In Rusia sovietelor nu se urmăreşte înfăptuirea «Utopiei» şi aurul, platina şi celelalte metale de preţ nu sunt folosite la facerea lanţurilor pentru sclavi, — vam propovăduia Thomas Morus — pentru a fi depreciate! Planul de 5 ani, pe care şi noi, împreună cu restul lumii burgheze, l-am desconsiderat, începe să-şi arate roadele şi să dea de gândit ţărilor agricole şi industriale. Şi faptul este lesne de înţeles, dacă judecăm lucrurile în mod serios şi nu uităm că afacerile au fost întotdeauna afaceri, şi că în vremurile de domnie ale capitalismului european, relaţiile dintre ţări nu se p u. Chiriţescu-Arva -0000- timentale. Căci, în definitiv, cineva putea susţine cu seriozitate că ţările industriale din apusul Europei se vor putea cu uşurinţă dispensa de puterea de absorbiţie de mărfuri şi de rezerva imensă de materii prime pe care o reprezintă o ţară care deţine în graniţele ei a şasea parte din suprafaţa uscată a întreg globului pământesc, cu o populaţie de 160 de milioane de locuitori şi care ţară putea închide uşor graniţele produselor agricole ruseşti care se varsă în porturile lor pe preţuri derizorii . Hotărât lucru, capitalismul european, ghiftuit până la obezitate prin jertfele cari i-au fost aduse în ultimul răsboi şi preocupat de grija avară a încheerei socotelilor ultimului măcel omenesc, a scăpat prilejul cel mai lesnicios pentru stăvilirea comunismului la primele lui începuturi. Astăzi, situaţia s-a schimbat. Dacă până ori ţărilor burgheze le era uşor să stăvilească sau să stârpească tentativele violente în graniţele lor, sporindu-şi jandarmi pentru a păzi podurile şi căile ferate, astăzi, prin ce mijloace se va putea înlătura concurenţa dezastruoasă a produselor ruseşti ? Pe pieţele de desfacere a bunurilor, comunismul începe astfel să dea lovituri mult mai grele capitalismului, decât prin manifestele incendiare şi atentatele cu dinamită ! Şi atunci, în ce constă miezul problemei sovietice în momentul de faţă în faptul dacă Sovietele înfăptuiesc comunismul autentic, doctrinar, în graniţele lor, sau în studiul atent şi obiectiv al politicei lor economice pe baza realităţilor, pentru a putea găsi mai uşor măsurile de apărare pe care trebue să le luăm . Marţi seara, a avut loc la sediul Federaţiei generale a salariaţilor publici din bulevardul I. C. Brătianu No. 26, o şedinţă a consiliului federaţiei, la care au luat parte reprezentanţii tuturor categoriilor de salariţi publici. REDUCEREA SALARIILOR S-a constatat, pe bază de statistici speciale, că cea mai mare parte de salariaţi sunt datori la casele de credit respective cu sume ale căror rate lunare, împreună cu impozitul nou, reduc salariile la zero sau la sume ridicole, care nu permit nici cea mai modestă existenţă. Sunt cazuri când, pentru plata ratelor şi a impozitelor, salariaţii publici ar trebui să mai dea din buzunar. Părerea unanimă a reprezentanţilor salariaţilor a fost că reducerile de salarii nu se pot suporta în quantumul de astăzi. Personalul de la C. F. R. şi în special cei din serviciul de tracţiune (mecanicii, fochiştii, şefii de depou, etc.) refuză să primească salariile şi primele speciale cu aplicarea noului impozit. S-a hotărât să se ceară suspendarea legii reducerii salariilor cu atât mai mult, cu cât Federaţia a arătat în memoriile sale şi va arăta şi la congresul de Duminică, posibilitatea echilibrării bugetului, fără a mai fi nevoie de reducerea salariilor. , ECHILIBRAREA BUGETULUI In faţa consiliului federaţiei s’au desvoltat mai multe rapoarte asupra nouilor bugete, din care st rezultat că şi în anul 1931 au fost trecute mai toate cheltuelile inutile din anul 1930. Cu uimire s’a constatat că la un minister s’au făcut noui creaţiuni de personal. La congresul de Duminică se vor arăta în detalii cheltuelile inutile din nouile bugete. In special se va cere reducerea personalului nestatutar şi reducerea cheltuelilor de materiale la toate ministerele şi regiile autonome cu cel puţin 80 la sută. Un raport special va demonstra scăderile preţurilor la materiale de la 1929 şi până în pezent. RESPONSABILITATEA SALARIAŢILOR PUBLICI ŞI CONTROLUL AVERII LOR In congres se va da deasemeni o deosebită atenţiune chestiunii responsabilităţii salariaţilor publici şi a controlului averii lor. Se va cere ca acestei responsabilităţi şi acestui control, să fie supuşi nu numai funcţionarii permanenţi, dar şi cei temporari, cum sunt miniştrii, precum şi toţi cei cari au deţinut şi deţin însărcinări oficiale. BIROUL DE CONTENCIOS AL FEDERAŢIEI Consiliul a aprobat apoi înfiinţarea unui birou de contencios care va ajuta pe toţi salariaţii publici loviţi în drepturile lor statutare. Biroul de contencios va fi organizat şi concus de d. avocat N. Cochina, a cărui competinţă este recunoscută şi va funcţiona deocamdată în casele d-sale din str. Sălciilor No- 7. Consiliul a hotărât să se aducă d-lui Schina cele mai vii mulţumiri pentru bunăvoinţa sa de a apăra interesele profesionale ale salariaţilor publici.ADEZIUNILE DIN PROVINCIE S’au luat act de scrisorile şi telegramele de adeziune trimise din toată ţara. In special a făcut o excelentă impresie organizarea unei filiale a federaţiei Arad. S’a hotărât ca după congres, la orele 16, să aibă loc o consfătuire cu delegaţii de provincie în sala ■«Locomotiva» din calea Griviţei, când se vor da instrucţiuni pentru organizarea sistematică a salariaţilor publici din întreagă ţară. Rebeliunea unor deţinuţi NEW-YORK, 28 (leador). — Deţinuţii dintr’o casă de corecţie din New Jersey, au atacat eri seara pe gardieni. S’a produs o luptă violentă. 9 deţinuţi au fost omorâţi, iar 7 au evadat. Roman de MIRCEA ELIADE Capitol cu şerpi — Nu vorbi astfel, biata de ea:„ Nu va scăpa; pneumonie, tuberculoză, plăgi, mai ştiu eu ce?~. Deabia vorbeşte. Doctorii speră, îi fac radioscopia la fiecare trei zile, dar e rău, e pierdută. Vorbea încet» oh! vorbea atât de încet... Nu m’am putut reţine, am plâns. Aceasta a mişcat-o mult, biata Melania. M’a întrebat de tine. Cesare încremeni cu țigarea stinsă între degete — și înțelese deodată cât de ridicul a fost tot timpul să se plimbe cu paşi măsuraţi într’un salon de sanatoriu, alături de o domnişoară sentimentală. — Desigur că m’a întrebat, crezi că minte Haide, Cesare, e atât de simplu; i-ai scăpat viaţa, ai fost întotdeauna atât de bun cu noi la biliotecă, şi apoi... In sfârşit, era chiar datoria ei să întrebe. I-am spus că totul e bine, şi ea a fost tare mulţumită, a zâmbit. Oh !e atroce cât de desfigurată .- Ştiu, obrazul ei superb, alb şi fin,.... acum e o bucă umflată, ciopârţită, e oribil... Şi părul nu-i creşte, e de necrezut... I-am spus că totul merge bine cu ochii tăi şi alunei m’a rugat să-ţi spun că doreşte mult, foarte mult... să vii, s’o vezi când vei părăsi sanatoriul... Cesare se fâstâci ca sărutat pe ceafă, de o necunoscută. — Nu, nu, e inutil. Nu, nu pot. Nu am timp. Ştii că mâine plec. Nu am timp, şi sunt atât de obosit, de epuizat... — Dar, Cesare, nu trebuie să te precipiţi. Fii uman, fii puţin uman. Poate peste puţine zile va muri şi nu o mai poţi vedea. Şi chiar dacă va trăi, poate chiar tu... — Aa! se îngrozi celălalt, ştiu ce vrei să spui, că poate în câteva zile eu, aşadar... Martha! !, şi ţipătul era al unui orb în coşmar. — Iartă-mă, iartă-mă, nu ştiu ce spun, acesta e adevărul, că nu ştiu ce spun... N’am vrut să te supăr, nu te gândi.. Apoi frângându-i şi mâinile, desperată, părăsi scuzele. — Cesare, du-te și-o vezi!... — Nu, nu pot... Nu mă pot întoarce. — I-ai face atât de mult bine.. .«I e atât de aproape... — Unde e internată ? — Aici. V4 _ Cesare fu aproape să şi piardă minţile. Gândirile îl năpădeau cu asociaţii ciudate, bolnave, şi nu ştia de ce simţia în jurul lui noaptea incendiului, cu toată atmosfera de mister şi farsă, care îl năruise, îl schimbase în câteva săptămâni, făcându-l dintr’un bărbat întreg şi cert unul cu o sută de măşti, neştiind ce vrea şi blestemându-se după fiecare descoperire. Aceiaşi noapte de hotar, cu nelămuririle ei, cu surpriza ruinătoare şi imaginea albă a trupului Melaniei — învia acum în salonul sanatoriului» — înţelegi că nu-ţi puteam spune te-ar fi tulburat mult; au adus-o două zile după tine, pentru instalaţia radioscopică. Se află la capătul celalt al clădirii, cu faţada spre parc. . . Apoi, îndreptându-se către domnişoara înmărmurită, cu mâna întinsă franc şi definitiv, ca pentru a-şi lua rămas bun. Martha, îţi mulţumesc mult, ai fost prea bună. Eu idee. Mai ai ceva de spus? Domnişoara se dovedea zdrobită, jicnită de sălbăticia lui, dar recunoştea că se poartă în dreptate, aşa cum se purtase şi ea ,refuzând să vadă pe Melania, până ce a primit biletul cu puţine rânduri aruncate tremurând pe hârtie cu efigia Sanatoriului. Dar ea nu putuse rezista. Cesare, însă... E de nerecunoscut. Cum s’a putut schimba atât, şi când Ea îl socotise tot timpul acelaş erou din bibliotecă, avântat pe culmi solitare, puternic şi tragic, cu destin cărnos neizbutind să-l înconvoaie. II privea, şi nu-i venea a crede că tânărul încărunţit la tâmple, slăbit, cu ochii strălucind ciudat ca unşi în oţel — era Cesare al ei. Şi totuş, neuman, rău, stupid — nu se putea opri să nu-l admire. «Personalitatea», pe care o slăvise ea şi cu care îl ispitea ea, s© învârtoşa de acum, semeaţă, tiranică, inconştientă —■ dar fermecătoare. Abătută, şi plânsă, şi neconsolată pentru Melania — Martha privea pe Cesare cu o nelămurită ciudă admirativă. începu să regrete că se purtase cu atâta copilărie, aducându-1 în salon. Deacum, va mai putea fi sora lui de caritate ? —Dar nu poți pleca, așa, singur în oraș. Și mâine, nu-mi dai voie să vin la gară? ••• — La ce bun, Martha? Ne vom revedea. La ce bun? Martha se ridică, îmbujorată și fericită. Era o fericire nouă, nedeslușită. Simțea în față, pe celălalt, gruntos și rău, dar era fericită ştiind că Cesare se luminase în viața nouă prin ea. — Bine, prietene... Am să-i spun cei ani ei minciuni. Te înţeleg, adică încerc să te înţeleg... Nu, nu, nu-mi strânge mâna, nu mă goni... Taina aceasta a fost numai partea I. A doua, iat’o. Dacă îmi făgădueşti că vei ceti aceste pagini, şi nu le vei rupe, ţi le dau... Nu-ţi spun numele, jură întâi... Nu, nu, jură, aceasta e condiţia cu care am primit comisionul... Aşa... Acum ţi-l dau, îl citeşti şi îl arzi; m’ai înţeles? — Bine Martha, ce înseamnă misterele astea! (Cesare rosi, descoperindu-se afectat). — Noi un mister. Scrisoarea de la Manuel... Mi-a adus-o Julius. E rău din partea mea? Fiecare are dreptul să se explice... Acum fug. Ne vom revedea, nu? îmi scrii la şcoală. Nu mâna; sărută-mă pe obraji, Cezare... Rămas singur în salon ca buzele reci, reci de sărutat, Cesare se simţi îndată împovărat, izolat. Bucuria plecării, setea de a se lăsa purtat de nebunii, pieriseră. Dumnezeu l-ar putea înţelege, dar nu el. Cântări plicul, greu. Scrisul fiu şi aplecat, cu iniţialele şerpuitoare şi punctele afectat de groase. Se apropie de lampă şi ceti. • (Va urma) — Nu. '/ Noul comitet al Sindicatului Ziariştilordin Capitală Comitetul Sindicatului Ziariştilor din Bucureşti s-a constituit astfel: Alex. Mavrodi, preşedinte; D. Cecropide, vice-preşedinte; Emil Ciucianu, secretar; Alex. Săndulescu, casier. Membrii c-nei: N. Balzaria, Emil Fagure, N. Georgescu, Gr. Gafencu și C. Miciora. Prelungirea permiselor C.F.R. Direcţia exploatării C. F. R. a luat dispoziţii să se prelungească până la 28 Februarie inclusiv următoarele carnete: ale invalizilor, orfanilor, văduvelor de război şi a membrilor, lor de familie (soţie, şi copii minori), tip vechi sau nou, cu uza din 1929, fără a li se pretinde viza pe 1930 şi 1931 şi nici cupoanele de călătorie pe anul în curs. Personalul şi pensionarii C. F. R. cum şi membrii lor de familie (soţie şi copii minori), cu 75 la sută reducere, vor putea călători cu carnetele ce posedă şi după data de 1 Februarie, fără a li se pretinde cupoanele pe anul 1931. Prelungirea acestora e fără dată. Abonamentele de servciu ale funcţionarilor C. F. 11., ale veteranilor din 1877, ale invalizilor orbi cu însoţitorii lor, cum şi ale ziariştilor s’au prelungi Până la 15 Februarie a. c. Cine va fi preşedintele Casei autonome a drumurilor Consiliul de administraţie al Casei autonome a drumurilor de stat va ţine în dimineaţa zilei de azi şedinţă în vederea constituirii biroului în urma demisiei definitive a d-lui I. Cămărăşescu. Vor fi trei candidaturi la prezidenţia d-lor prof. Gh. Nicolau, secretarul general al departamentului lucrărilor publice, actual vicepreşedinte al acestei Case, senator Iorgoviei, membru în comitetul de direcţie, şi senator C. R. Mircea. Este probabilă alegerea d-lui prof. Nicolau, ea având cea mai mare pregătire. CARTI-REVISTE A apărut: ION I C. BRATIANU (1864—1927) monografie de N. Bănescu, profesor la Universitatea din Cluj. Operă de mare valoare tehnică a editurii «Ramuri» din Craiova, volumul va interesa deopotrivă pe oamenii politici, ca şi pe toţi cei cari vor să cunoască aspecte din viaţa lui Ion I. C. Bratianu A apărut No. 5 din excelenta revistă săptămânală «Muzică şi Teatru», număr festiv închinat deschiderii Operei Române, cu colaborarea lui Ion Iancovescu, Em. Ciomac, (Cronica teatrală şi muzicală), Sell, Ion Vandal, Jack Berariu şi Barbu Brezianu. * A apărut Parlamentul românesc No. 2. In acest număr colaborează d-nii A. Topliceanu, G. Gregorian, Romulus Dianu, P. Viscol şi alţii.» A apărut «Gândirea» pe Ianuarie 1931 cu următorul cuprins: Lucian Blaga: Eonul Dogmatic; Nichifor Crainic: Ţărmul de dincolo; Sandu Tudor: Suire lăuntrică; Mateiu I. Caragiale: Sub pecetea tainei; Ion Minulescu: Prefaţă (la un volum fără titlu); Emil Isac: Bubi e bolnav; G. Breazul: Concepţiile dominante în muzica românească de azi; Ştefan Stănescu: Poveste pădureană. Idei, oameni & fapte; Nicolae Roşu: Pe marginea unei cărţi de filosofie contemporană.Cronica literară: Al. Bădăuţă. Două cărţi de note de drum. Cronica plastică: Aurel D. Broşteanu, P. Iorgulescu- Yor. Cronica spectacolelor: Paul Sterian. Cronica măruntă: D. Remenco şi N. Crainic. Ilustraţii: Coperta Teodorescu-Sion şi Desene în interior: Demian. Ilustraţii în interior: Fritz Kim şi Iorgulescu-Yor. Costul unui exemplar 40 lei. Abonament anual 850 lei. Redacţia şi administraţia str. Polonă 38- Bucureşti 3. -----ooxoo----- CUVÂNTUl Circulara ministerului de interne către prefecţii de judeţe. Iiţ .r ri, d. Ion Mihalache, ministru de interne, a dat următoarea circulară prefecţilor de judeţe, unde au loc alegeri parţiale (Bihor, Caraş, Cernăuţi, Putna, Teleorman şi Vlaşca. Atrag serioasa Dvs. atenţiune asupra necesităţii ca operaţiunile electorale în ziua de 29 cor. să se desfăşoare în perfectă libertate şi legalitate. Veţi lua întinse dispoziţiuni să nu se împiedice sub nici o formă circulaţia alegătorilor şi candidaţilor în cuprinsul judeţului. Nu se va lua de către organele poliţieneşti nici o măsură privativă de libertate pentru motive politice,iar pentru motive de drept comun numai cu încuviinţarea prealabilă a organelor judecătoreşti. Autorităţile administrative se vor abţine de la orice amestec în acţiunea electorală. Funcţionarii administrativi nu vor staţiona în raza localurilor de votare decât timpul strict necesar pentru exercitarea dreptului personal de alegător. Supravegherea respectării acestor dispoziţiuni sa va face sub directa Dvs. responsabilitate. Ministru de Interne (ss) I. MIHALACHE. CANDIDAŢII LA ALEGERILE DE AZI Jud. Caraş — 4 liste pentru un loc de senator: Naţ. ţărănist, Dr. Aurel Dobrescu, georgist, Iancu Conetatu, naţ. liberal, Petre Corneanu, averescan, dr. Ion Teicu, Jud. Teleorman — 6 liste pentru un loc de senator: Poporului, Stan Ghiţescu, naţ. ţărănesc, Tuliu Panait, naţ. liberal, C. I. C. Bratianu, jupist. Ştefan Cegenaru, naţ. libe-I ral, Gheorghe Bratianu, independent, Ivancia Panaitescu, Jud. Bihor — 9 liste pentru un loc de deputat: Naţ. liberal, Moşoiu Tiberiu, naţ. ţărănesc, Const. Teianu, ţărănesc, Atanasiu Mavrodin, social democrat, Emil Boeszpermy, maghiar, Dr. Tuhury Caiman, muncitoresc, Popa Marin, poporului, Iacob Iosef, naţ. lib. georgist, Nicolae Zigre, bloc democrat, Dumitru Silaghi, Jud. Cernăuţi — 6 liste pentru un loc de deputat: Social democrat, Gh. Grigorovici, naţ. ucrainian, Qreste Scraba, naţ. liberal, Vasile Marcu, ţărănesc, Romulus Reut, independent, Grigore Humeniuc, poporului, Gh. Jemna, Jud. Putna — 21 liste pentru un loc de deputat: Naţ. ţărănesc, loan P. loan, naţ. liberal, N. D. Chirculescu, naţ. lib. georgist, loan Vasilescu-Putna, averescan, loan P. Rădulescu-Putna, ţărănist Did. Lupu, loan D. Neagu-Negrileşti, naţ. lib. georgişti: Colonel Ştefan Tătărescu, Dem. Dănescu, Const. Copeschi, Grigore Diaconescu, Ermil Caraman, Const. Turtuneanu, naţ. liberali: Nicolae Mironescu, Iacob Coşereanu, Arestide Hartulat, Nicolae Protopopescu, independenţi: Ştefan Petrescu, Const. Paraschiv, Dumitriu Dumtru, Dumitru Vasiliade, naţ. lib. georgişti, Damian Ioan, Vasile ,Vasilescu, Jud. Vlaşca — 8 liste pentru un loc de deputat: Naţ. ţărănesc, Al. Cartojan, naţ. liberal, Dumtru Inea, poporului Const. Spâneanu, naţ. iorgist, Al. Georgescu-Cârşnea, lib. georgist, Vasile I. Dorobanţu, omul liber, Dr. Jianu, lib. independent, Marin Gruia, naţ. ţar. ind. Călin Pană. Reprezentanţi ai armatelor străine în Capitală VIZITA LA REGIMENTUL MIHAI VITEAZUL Echipele militare ale Austriei, Cehoslovaciei şi Iugoslaviei, sosite în Capitală după concursurile de la Predeal, unde au luat parte, au făcut ori diferitevizite. Dimineaţa 1a orele 9 au vizitat regimentul d de gardă regală «Mihai Viteazul», unde au fost primiţi de d. colonel Paul Teodorescu, comandantul regimentului. Echipele au vizitat instalaţiile, au asistat la o demonstraţie de lapoligonul de tragere — unic în Europa — al unităţei şi au plecat exprimându-şi admiraţia pentru cele văzute la regimentul de gardă. Echipele au vizitat apoi reg. 4 roşiori şi s’au dus în pelerinaj la mormântul Eroului necunoscut. La amiază au fost primite de d. general Condeescu, ministrul armatei şi general Samsonovici, şeful Marelui stat major. In cursul după amiezei au făcut diferitevizite iar seara au părăsit Capitala reîntorcându-se în patrie. ----oooogxoooO0--- Incendiul din strada Cameliei Astă noapte la orele 1.30 a izbucnit un puternic incendiu în str. Cameliei No. 18, la imobilul proprietatea Firan Constantinescu. In acest imobil îşi are locuinţa, d. Cătină, care are în pod un depozit cu materiale de drogherie. Grinzile podului s’au încălzit de la un coş şi au luat foc. Podul a fost cuprins de flăcări cari au răbufnit pe acoperiş. Drogurile au fost în parte distruse de flăcări. După o muncă de o oră, focul a putut fi localizat. Pagubele trec de 500 mii lei. Autorităţile întreprind, cuvenitele cercetări. AAVmmva-Transferări famantul primar La ministerul instrucţiunii s-a alcătuit tabloul cu locurile vacante în învăţământul primar din toată ţara, în vederea transferărilor. Sunt vacante în total 2732 de posturi la şcoalele primare şi 734 posturi la grădinile de copii. Tabloul va apare zilele acestea in Monitorul Oficial. Candidaţii la transferări trebue să-şi anainteze cererile lor la directoratele regionale până la 1 Aprilie. Când transferarea se cere pentru o şcoală din cuprinsul altui directorat ministerial, cererea va fi înaintată tot la directoratul în cuprinsul căruia funcţionează petiţionarul, iar directoratul o va înainta, până la 15 Aprilie, serviciului instrucţiunii din regiunea ministerială unde cere să se facă transferarea. Petiţiile trebue să fie însoţite de avizul motivat al inspectorului şcolar primar respectiv şi de actele doveditoare a dreptului de preferinţă la transferare a Marile agitaţii studenţeşti din Spania MADRID 28 (Rador). — Greva studenţilor s’a întins aproape la toate Universităţile din provincie• La Saragossa, autorităţile militare au luat măsuri pentru a împiedeca manifestaţiile. La Valladolid, rectorul a dispus închiderea Universităţii, deoarece s’au produs tulburări. La Saragossa, studenţii grupaţi în Federaţia Universitară şi studenţii catolici s’au ciocnit. Aceştia din urmă au făcut uz de gaze lacrimogene împotriva adversarilor. La Madrid, autorităţile au luat măsuri poliţieneşti extraordinare, pentru prevenirea agitaţiilor studenţeşti. -00X00------- Tulburările din Cuba NEW-YORK, 28 (Rador). Din Managua se anunţă că în ultimele patru ciocniri ce au avut loc între insurgenţi şi garda naţională cubană, opt insurgenţi au fost omorâţi şi un soldat din garda naţională rănit. 000X000-------—• în Capitală ----0000----— Doi funcţionari poliţieneşti arestaţi Cercetări printre posesorii paşapoartelor Nansen, Siguranţa Capitalei făcând unele cercetări cu privire la controlul unor străini, a găsit, printre actele celor cercetaţi, doi americani ce se slujeau de paşapoarte Nansen. Ori, după cum se ştie, la asemenea paşapoarte nu au dreptul decât refugiaţii din Rusia Sovietică. Faptul a dat de bănuit autorităţilor poliţieneşti din Capitală, care la răndul lor, au sesizat autoriăţile superioare. S-a constatat din primele cercetări întreprinse că paşapoartele au fost eliberate în urma unor rapoarte ale serviciului controlului străinilor de pe lângă prefectură, rapoarte ce conţineau nenumărate date false. Aceste date, intenţionat redate inexact, au schimbat situaţia celor, două americani. Cercetându-se eine ajuto a întocmit rapoartele cu date false, s’a constatat că autorii sunt funcţionarii Ştefan Gospodin şi V. Paraschivoiu. Au fost imediat arestaţi şi vor fi înaintaţi parchetului spre a fi daţi judecăţei pentru fals în ade publice. ALTE PAŞAPOARTE FALSE? Sunt bănuiţi că falsurile celor două arestate nu se reduc numai la cei doi americani. In adevăr cum în ţară sunt numeroşi posesori de paşapoarte Nansen, se bănueşte că unele din ele au fost procurate cu date false. In această direcţie au fost îndreptate cercetările. 3 I informaţiuni M. S. Regele a primit ori la amiezi în audienţă de lucru, pe d. G. G. Mironescu, preşedintele consiliului. Suveranul a lucrateri dimineaţă cu d. V. Madgearu, ministrul agriculturii şi domeniilor. Direcţiunea Seminarului pedagogic universitar «Titu Maiorescu» din Bucureşti înştiinţează pe candidaţii repartizaţi la d. profesor Nicolae Cartojan că ultimul colocviu preliminar la 1 română se va ţine Sâmbătă 31 Ianuarie a. c. orele 5 d. a. Aseară la ora 8 M. S. Regina Maria a sosit în gara de Nord. De la gara de Nord, Suverana a plecat la Ateneu, unde a asistat la concertul maestrului Loto Lehman. Mâine Vineri fiind patronul Universităţii, se va oficia la Biserica Sf. Spiridon Nou, din Calea Şerban Vodă, un serviciu religios, la care sunt cu insistenţă rugaţi să participe d-nii profesori, studenţi şi studente. Dii seară s-a întrunit la ministerul sănătăţii consiliul superior de higiena. S’au rezolvit chestiuni curente. Duminecă 1 Februarie orele 5 p. m. se deschide la şcoala de menaj «Elina Matei Basarab» din str. Labirint No. 43, o expoziţie cu tot felul de preparate din portocale, mandarine, lămâi şi alte produse culinare lucrate de elevele şcoalei. Intrarea liberă. In sala «Tomis» din calea Călăraşi, gruparea femeilor române din sectorul Negru, sub preşedinţiad-nei Alex. Gr. Cantacuzino, va ţine o întrunire publică Sâmbătă 31 Ianuarie oor., la orele 5 p. m. Vor fi discuţii asupra crizei economice şi vor lua cuvântul: d-şoara M. Athanasiu, doamnele V. Voiculescu, O. Dimescu şi E. Iordăchescu şi d. Gr. Trancu-Iaşi. Societatea «Joc şi cântec românesc» de sub preşedinţia d-nei Eliza S. Mândrescu, îşi continuă şezătorile de jocuri şi cântece româneşti în fiecare Duminecă seara de la orele 9—12 în sala cantinei studenţilor în drept. (Sala Gutenberg). Doritorii de a învăţa adevăratele jocuri româneşti sunt rugaţi să ia parte în număr cât mai mare in costume autentice ţărăneşti. * Membrii partidului radical-naţional sunt rugaţi cu insistenţă să treacă pe la clubul partidului din calea Victoriei No. 83 (Casa Frascatti). Vineri 30 ianuarie, orele 8 seara, având a li se face importante comunicări. De la ministerul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor se deschite demisia d-lui Plautius Andrewscu, directorul general al P. T. T. Părinţii şi corespondenţii elevilor liceului «Gr. Şincai» foştii elevi ai şcoalei şi toţi cei ce se interesează de bunul mers al liceului, sunt rugaţi să ia parte la adunarea generală a comitetului, şcolar cre va avea loc Duminică 1 Februarie e■, ora 9 dim.,n localul liceului «Gh. Şincai» din calea Şerban-Vodă 167. Cultivatorii de sfeclă se plâng ministerului de agricultură că multe fabrici de zahăr din ţară îi sileşte să închee contracte pentru recolta anului 1931 pe preţuri cari nu convin. Or, preţurile trebuesc fixate de drept prin intermediul comisiei mixte a zahărului de sub auspiciile ministerelor de comerţ şi agricultură. Micii cultivatori de sfeclă roagă pe d-l ministru al agriculturei a-1 încuraja venindu-se cu o !«§* care să stipuleze raporturile dintre ei şi fabricanţii de zahăr. , , Comisiimnea specială cu privire la nouile orientări ce urmează a se da agriculturei — s’a întrunit ori dimineaţă în continuare la ministerul de agricultură sub preşidenţia d-lui ministru V. Madgearu asistat de d. dr. Ernest Ene secretarul general. S’a reluat discuția cu privire la organismul agricol. Starea d-lui Poincaré satisfăcătoare PARIS 28 (Rador). — împotriva svonurilor alarmante cari au circulat aseară, se anunță că starea sănătății d-lui Poincaré continuă a fi satisfăcătoare. . ROMANINA CORPUL PORTĂREILOR Tribunalul Ilfov Publicaţiune No. 6257. 1981 luna Ianuarie, ziua 28-In baza adresei No. 2862/1931, a Tribunalului Ilfov secţia Notariat se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 6 (şease) Februarie 1931, dela ora 12 din zi înainte, se vinde la licitaţie publică în Bucureşti, strada Dionisie No. 63 şi calea Herăstrău 104 averea mobilă urmărită a d-lui Petre Popescu Bălăci, care se compune din două saltele de lână şi alta de pae şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea creditorului Basile Alevra. Șeful portăreilor, Indescifrabil, Secretar, C. Chioveani.