Cuventul, ianuarie 1931 (Anul 7, nr. 2046-2075)

1931-01-30 / nr. 2074

Intre doctrina şi realizările Sovietelor (Continuarea articolului din pag. I-a) întinsă o­rientează după consideraţiuni sen-OTi mai mare ca cea mai fermă capitalistă din Canada ! A- ceastă gradiloquenţă, oare nu mi­roase bine, îmi amintea exclamaţii­le prusacilor lui Wilhelm al II-lea, înaintea răsboiului mondial, ori de câte ori se lansa un transatlantic nou: «este cel mai colosal de mare din lumea întreagă» ! De multe ori, însă, aceste afirmaţiuni sovietice erau rostite cu o încredere şi un fa­natism cari constituesc o primă ga­ranţie de reuşită. Dar mi s’ar putea replica: toate aceste nu sunt opere comuniste, vorbind din punctul de vedere doc­trinar. Desigur că nu! Dar ce im­portanţă mai prezintă azi acest lu­cru, când timpul luptei dintre abs­tracţiuni a trecut. Comuniştii ruşi pot fi acuzaţi de orice, numai de prostie nu şi nici de lipsă de me­morie istorică. Ei ştiu foarte bine că toate încercările făcute în Ame­rica de a se înfăptui organizaţii co­muniste cu caracter economic, pe baza ideologiei lui Robert Owen, s'au descompus rând pe rând, afară de comunităţile Amaniţilor lui Cris­tian Metz, cari însă au la baza lor o nouă credinţă religioasă. In Rusia sovietelor nu se urmăreşte înfăptui­rea «Utopiei» şi aurul, platina şi ce­lelalte metale de preţ nu sunt folo­site la facerea lanţurilor pentru sclavi, — vam propovăduia Thomas Morus — pentru a fi depreciate! Planul de 5 ani, pe care şi noi, împreună cu restul lumii burgheze, l-am desconsiderat, începe să-şi ara­te roadele şi să dea de gândit ţări­lor agricole şi industriale. Şi fap­tul este lesne de înţeles, dacă jude­căm lucrurile în mod serios şi nu uităm că afacerile au fost în­tot­deauna afaceri, şi că în vremurile de domnie ale capitalismului euro­pean, relaţiile dintre ţări nu se p­­ u. Chiriţescu-Arva -0000- timentale. Căci, în definitiv, cineva putea susţine cu seriozitate că ţă­rile industriale din apusul Europei se vor putea cu uşurinţă dispensa de puterea de absorbiţie de mărfuri şi de rezerva imensă de materii pri­me pe care o reprezintă o ţară care deţine în graniţele ei a şasea parte din suprafaţa uscată a întreg glo­bului pământesc, cu o populaţie de 160 de milioane de locuitori şi care ţară putea închide uşor graniţele produselor agricole ruseşti care se varsă în porturile lor pe preţuri derizorii . Hotărât lucru, capitalis­mul european, ghiftuit până la o­­bezitate prin jertfele cari i-au fost aduse în ultimul răsboi şi preocu­pat de grija avară a încheerei so­cotelilor ultimului măcel omenesc, a scăpat prilejul cel mai lesnicios pentru stăvilirea comunismului la primele lui începuturi. Astăzi, si­tuaţia s-a schimbat. Dacă până ori ţărilor burgheze le era uşor să stă­vilească sau să stârpească tentati­vele violente în graniţele lor, spo­­rindu-şi jandarmi pentru a păzi po­durile şi căile ferate, astăzi, prin ce mijloace se va putea înlătura concurenţa dezastruoasă a produse­lor ruseşti ? Pe pieţele de desfacere a bunurilor, comunismul începe ast­fel să dea lovituri mult mai grele capitalismului, decât prin manifes­tele incendiare şi atentatele cu di­namită ! Şi atunci, în ce constă miezul problemei sovietice în mo­mentul de faţă î­­n faptul dacă So­vietele înfăptuiesc comunismul­ au­tentic, doctrinar, în graniţele lor, sau în studiul atent şi obiectiv al politicei lor economice pe baza rea­lităţilor, pentru a putea găsi mai uşor măsurile de apărare pe care trebue să le luăm . Marţi seara, a avut loc la sediul Federaţiei generale a salariaţilor publici din bulevardul I. C. Bră­­tianu No. 26, o şedinţă a consiliu­lui federaţiei, la care au luat parte reprezentanţii tuturor categoriilor­ de salariţi publici. REDUCEREA SALARIILOR S-a constatat, pe bază de statis­tici speciale, că cea mai mare par­te de salariaţi sunt datori la casele de credit respective cu sume ale că­ror rate lunare, împreună cu im­pozitul nou, reduc salariile la zero sau la sume ridicole, care nu per­mit nici cea mai modestă existen­ţă. Sunt cazuri când, pentr­u plata ratelor şi a impozitelor, salariaţii publici ar trebui să mai dea din buzunar. Părerea unanimă a reprezentan­ţilor salariaţilor a fost că reduce­rile de salarii nu se pot suporta în quantumul de astăzi. Personalul de la C. F. R. şi în special cei din serviciul de tracţiune (mecanicii, fochiştii, şefii de depou, etc.) refu­ză să primească salariile şi primele speciale cu aplicarea noului impo­zit. S-a hotărât să se ceară suspen­darea legii reducerii salariilor cu atât mai mult, cu cât Federaţia a arătat în memoriile sale şi va ară­ta şi la congresul de Duminică, po­sibilitatea echilibrării bugetului, fă­ră a mai fi nevoie de reducerea sa­lariilor. , ECHILIBRAREA BUGETULUI In faţa consiliului federaţiei s’au desvoltat mai multe rapoarte asu­pra nouilor bugete, din care st re­zultat că şi în anul 1931 au fost trecute mai toate cheltuelile inuti­le din anul 1930. Cu uimire s’a con­statat că la un minister s’au făcut noui creaţiuni de personal. La congresul de Duminică se vor arăta în detalii cheltuelile inutile din nouile bugete. In special se va cere reducerea personalului nesta­tutar şi reducerea cheltuelilor de materiale la toate ministerele şi regiile autonome cu cel puţin 80 la sută. Un raport special va demon­stra scăderile preţurilor la mate­riale de la 1929 şi până în pezent. RESPONSABILITATEA SALA­­RI­AŢI­LOR PUBLICI ŞI CON­TROLUL AVERII LOR In congres se va da deasemeni o deosebită atenţiune chestiunii responsabilităţii salariaţilor publici şi a controlului averii lor. Se va cere ca acestei responsabilităţi şi acestui control, să fie supuşi nu numai funcţionarii permanenţi, dar şi cei temporari, cum sunt miniş­trii, precum şi toţi cei cari au de­ţinut şi deţin însărcinări oficiale. BIROUL DE CONTENCIOS AL FEDERAŢIEI Consiliul a aprobat apoi înfiinţa­rea unui birou de contencios care va ajuta pe toţi salariaţii publici loviţi în drepturile lor statutare. Biroul de contencios va fi organi­zat şi conc­u­s de d. avocat N. C­­ochina, a cărui competinţă este re­cunoscută şi va funcţiona deocam­dată în casele d-sale din str. Săl­ciilor No- 7. Consiliul a hotărât să se aducă d-lui Schina cele mai vii mulţumiri pentru bunăvoinţa sa de a apăra interesele profesionale ale salariaţilor publici.­­ADEZIUNILE DIN PROVINCIE S’au luat­ act de scrisorile şi tele­gramele de adeziune trimise din toată ţara. In special a făcut o ex­celentă impresie organizarea unei filiale a federaţiei Arad. S’a hotărât ca după congres, la orele 16, să aibă loc o consfătuire cu delegaţii de provincie în sala ■«Locomotiva» din calea Griviţei, când se vor da instrucţiuni pentru organizarea sistematică a salariaţi­lor publici din întreagă ţară. Rebeliunea unor deţinuţi NEW-YORK, 28 (leador). — Deţi­nuţii dintr’o casă de corecţie din New Jersey, au atacat eri seara pe gardieni. S’a produs o luptă vio­lentă. 9 deţinuţi au fost omorâţi, iar 7 au evadat. Roman de MIRCEA ELIADE Capitol cu şerpi — Nu vorbi astfel, biata de ea:„ Nu va scăpa; pneumonie, tubercu­loză, plăgi, mai ştiu eu ce?~. Dea­­bia vorbeşte. Doctorii speră, îi fac radioscopia la fiecare trei zile, dar e rău, e pierdută. Vorbea încet» oh! vorbea atât de încet... Nu m’am pu­tut reţine, am plâns. Aceasta a miş­­cat-o mult, biata Melania­. M’a în­trebat de tine. Cesare încremeni cu ți­gare­a stin­să între degete — și înțelese deo­dată cât de ridicul a fost tot timpul să se plimbe cu paşi măsuraţi în­­tr’un salon de sanatoriu, alături de o domnişoară sentimentală. — Desigur că m’a întrebat, crezi că mint­e Haide, Cesare, e atât de simplu; i-ai scăpat viaţa, ai fost în­totdeauna atât de bun cu noi la biliotecă, şi apoi... In sfârşit, era chiar datoria ei să întrebe. I-am spus că totul e bine, şi ea a fost tare mulţumită, a zâmbit. Oh !­e a­­troce cât de desfigurată .- Ştiu, o­­brazul ei superb, alb şi fin,.... acum e o bucă umflată, ciopârţită, e ori­bil... Şi părul nu-i creşte, e de ne­crezut... I-am spus că totul merge bine cu ochii tăi şi alunei m’a ru­gat să-ţi spun că doreşte mult, foarte mult... să vii, s’o vezi când vei părăsi sanatoriul... Cesare se fâstâci ca sărutat pe ceafă, de o necunoscută. — Nu, nu, e inutil. Nu, nu pot. Nu am timp. Ştii că mâine plec. Nu am timp, şi sunt atât de obosit, de e­­puizat... — Dar, Cesare, nu trebuie să te precipiţi. Fii uman, fii puţin uman. Poate peste puţine zile va muri şi nu o mai poţi vedea. Şi chiar dacă va trăi, poate chiar tu... — Aa! se îngrozi celălalt, ştiu ce vrei să spui, că poate în câteva zile eu, aşa­dar... Martha! !, şi ţipătul era al unui orb în coşmar. — Iartă-mă, iartă-mă, nu ştiu ce spun, acesta e adevărul, că nu ştiu ce spun... N’am vrut să te supăr, nu te gândi.. Apoi frângându-i şi mâinile, des­perată, părăsi scuzele. — Cesare, du-te și-o vezi!... — Nu, nu pot... Nu mă pot în­toarce. — I-ai face atât de mult bine.. .«I e atât de aproape... — Unde e internată ? — Aici. V4 _ Cesare fu aproape să şi piardă minţile. Gândirile îl năpădeau cu asociaţii ciudate, bolnave, şi nu ştia de ce simţia în jurul lui noaptea incendiului, cu toat­ă atmosfera de mister şi farsă, care îl năruise, îl schimbase în câteva săptămâni, fă­­cându-l dintr’un bărbat întreg şi cert unul cu o sută de măşti, neşti­­ind ce vrea şi blestemându-se după fiecare descoperire. Aceiaşi noapte de hotar, cu nelă­muririle ei, cu surpriza ruinătoare şi imaginea albă a trupului Mela­­niei — învia acum în salonul sana­toriului» — înţelegi că nu-ţi puteam spune te-ar fi tulburat mult; au adus-o două zile după tine, pentru insta­laţia radioscopică. Se află la capă­tul celalt al clădirii, cu faţada spre parc. . . Apoi, îndreptându-se către dom­nişoara înmărmurită, cu mâna în­tinsă franc şi definitiv, ca pentru a-şi lua rămas bun. Martha, îţi mulţumesc mult, ai fost prea bună. Eu idee. Mai ai ceva de spus? Domnişoara se dovedea zdrobită, jicnită de sălbăticia lui, dar recu­noştea că se poartă în dreptate, aşa cum se purtase şi ea ,refuzând să vadă pe Melania, până ce a primit biletul cu puţine rânduri aruncate tremurând pe hârtie cu efigia Sa­natoriului. Dar ea nu putuse re­zista. Cesare, însă... E de nerecu­noscut. Cum s’a putut schimba a­­tât, şi când­­ Ea îl socotise tot tim­pul acelaş erou din bibliotecă, avântat pe culmi solitare, puternic şi tragic, cu destin cărnos neizbu­tind să-l înconvoaie. II privea, şi nu-i venea a crede că tânărul încă­runţit la tâmple, slăbit, cu ochii strălucind ciudat ca unşi în oţel — era Cesare al ei. Şi totuş, neuman, rău, stupid — nu se putea opri să nu-l admire. «Personalitatea», pe care o slăvise ea şi cu care îl ispi­tea ea, s© învârtoşa de acum, se­meaţă, tiranică, inconştientă —■ dar fermecătoare. Abătută, şi plânsă, şi neconsolată pentru Melania — Martha privea pe Cesare cu o ne­lămurită ciudă admirativă. începu să regrete că se purtase cu atâta copilărie, aducându-1 în salon. De­acum, va mai putea fi sora lui de caritate ? —Dar nu poți pleca, așa, singur în oraș. Și mâine, nu-mi dai voie să vin la gară? ••• — La ce bun, Martha? Ne vom re­vedea. La ce bun? Martha se ridică, îmbujorată și fericită. Era o fericire nouă, nedes­lușită. Simțea în față,­ pe celălalt, gruntos și rău, dar era fericită şti­ind că Cesare se luminase în viața nouă prin ea. — Bine, prietene... Am să-i spun cei ani ei minciuni. Te înţeleg, adică încerc să te înţeleg... Nu, nu, nu-mi strânge mâna, nu mă goni... Taina aceasta a fost numai partea I. A doua, iat’o. Dacă îmi făgădueşti că vei ceti aceste pagini, şi nu le vei rupe, ţi le dau... Nu-ţi spun numele, jură întâi... Nu, nu, jură, aceasta e condiţia cu care am primit comi­sionul... Aşa... Acum ţi-l dau, îl ci­teşti şi îl arzi; m’ai înţeles? — Bine Martha, ce înseamnă mis­terele astea! (Cesare rosi, descope­­rindu-se afectat). — Noi un mister. Scrisoarea de la Manuel... Mi-a adus-o Julius. E rău din partea mea? Fiecare are drep­tul să se explice... Acum fug. Ne vom revedea, nu? îmi scrii la şcoală. Nu mâna; să­­rută-mă pe obraji, Cezare... Rămas singur în salon ca buzele reci, reci de sărutat, Cesare se simţi îndată împovărat, izolat. Bucuria plecării, setea de a se lăsa purtat de nebunii, pieriseră. Dumnezeu l-ar putea înţelege, dar nu el. Cântări plicul, greu. Scrisul fiu şi aplecat, cu iniţialele şerpuitoare şi punctele afectat de groase. Se a­­propie de lampă şi ceti. • (Va urma) — Nu. '/ Noul comitet al Sindicatului Ziariştilor­­din Capitală Comitetul Sindicatului Ziariştilor din Bucureşti s-a constituit astfel: Alex. Mavrodi, preşedinte; D. Ce­­cropide, vice-preşedinte; Emil Ciu­­cianu, secretar; Alex. Săndulescu, casier. Membrii c-nei: N. Balzaria, Emil Fagure, N. Georgescu, Gr. Gafencu și C. Miciora. Prelungirea permiselor C.F.R. Direcţia exploatării C. F. R. a luat dispoziţii să se prelungească până la 28 Februarie inclusiv urmă­toarele carnete: ale invalizilor, or­fanilor, văduvelor de război şi a membrilor, lor de familie (soţie, şi copii minori), tip vechi sau nou, cu uza din 1929, fără a li se pretinde viza pe 1930 şi 1931 şi nici cupoa­nele de călătorie pe anul în curs. Personalul şi pensionarii C. F. R. cum şi membrii lor de familie (so­ţie şi copii minori), cu 75 la sută reducere, vor putea călători cu car­netele ce posedă şi după data de 1 Februarie, fără a li se pretinde cupoanele pe anul 1931. Prelungirea acestora e fără dată. Abonamentele de servciu ale func­ţionarilor C. F. 11., ale veteranilor din 1877, ale invalizilor orbi cu în­soţitorii lor, cum şi ale ziariştilor s’au prelungi Până la 15 Februarie a. c. Cine va fi preşedintele Casei autonome a drumurilor Consiliul de administraţie al Ca­sei autonome a drumurilor de stat va ţine în dimineaţa zilei de azi şe­dinţă în vederea constituirii birou­lui în urma demisiei definitive a d-lui I. Cămărăşescu. Vor fi trei candidaturi la prezi­denţi­a d-lor prof. Gh. Nicolau, secretarul general al departamen­tului lucrărilor publice, actual vice­preşedinte al acestei Case, senator Iorgoviei, membru în comitetul de direcţie, şi senator C. R. Mircea. Este probabilă alegerea d-lui prof. Nicolau, ea având cea mai mare pregătire. CARTI-REVISTE A apărut: ION I­ C. BRATIANU (1864—1927) monografie de N. Bă­­nescu, profesor la Universitatea din Cluj. Operă de mare valoare tehnică a editurii «Ramuri» din Craiova, vo­lumul va interesa deopotrivă pe oa­menii politici, ca şi pe toţi cei cari vor să cunoască aspecte din viaţa lui Ion I. C. Bratianu A apărut No. 5 din excelenta re­vistă săptămânală «Muzică şi Tea­tru», număr festiv închinat deschi­derii Operei Române, cu colabora­rea lui Ion Iancovescu, Em. Cio­­mac, (Cronica teatrală şi muzicală), Sell, Ion Vandal, Jack Berariu şi Barbu Brezianu. * A apărut Parlamentul românesc No. 2. In acest număr colaborează d-nii A. Topliceanu, G. Gregorian, Romulus Dianu, P. Viscol şi alţii.­­» A apărut «Gândirea» pe Ianuarie 1931 cu următorul cuprins: Lucian Blaga: Eonul Dogmatic; Nichifor Crainic: Ţărmul de dincolo; Sandu Tudor: Suire lăuntrică; Mateiu I. Caragiale: Sub pecetea tainei; Ion Minulescu: Prefaţă (la un volum fără titlu); Emil Isac: Bubi e bol­nav; G. Breazul: Concepţiile domi­nante în muzica românească de azi; Ştefan Stănescu: Poveste pădurea­­nă. Idei, oameni & fapte; Nicolae Roşu: Pe marginea unei cărţi de filosofie contemporană.Cronica lite­rară: Al. Bădăuţă. Două cărţi de note de drum. Cronica plastică: Au­rel D. Broşteanu, P. Iorgulescu- Yor. Cronica spectacolelor: Paul Sterian. Cronica măruntă: D. Re­­menco şi N. Crainic. Ilustraţii: Co­perta Teodorescu-Sion şi Desene în interior: Demian. Ilustraţii în inte­rior: Fritz Kim şi Iorgulescu-Yor. Costul unui exemplar 40 lei. Abo­nament anual 850 lei. Redacţia şi administraţia str. Polonă 38- Bucu­reşti 3. -----ooxoo----- CUVÂNT­Ul Circulara ministerului de interne către prefecţii de judeţe. I­­­iţ .r­ ­ri, d. Ion Mihalache, ministru de interne, a dat următoarea circulară prefecţilor de judeţe, unde au loc alegeri parţiale (Bihor, Caraş, Cer­năuţi, Putn­a, Teleorma­n şi Vlaşca. Atrag serioasa Dvs. atenţiune a­­supra necesităţii ca operaţiunile e­­lectorale în ziua de 29 cor. să se des­făşoare în perfectă libertate şi le­galitate. Veţi lua întinse dispoz­iţiuni să nu se împiedice sub nici o formă circulaţia alegătorilor şi candidaţi­lor în cuprinsul judeţului. Nu se va lua de către organele poliţie­neşti nici o măsură privativă de libertate pentru motive politice,iar pentru motive de drept comun nu­mai cu încuviinţarea prealabilă a organelor judecătoreşti. Autorităţi­le administrative se vor abţine de la orice amestec în acţiunea electo­rală. Funcţionarii administrativi nu vor staţiona în raza localurilor de votare decât timpul strict nece­sar pentru exercitarea dreptului per­sonal de alegător. Supravegherea respectării acestor dispoziţiuni sa va face sub directa Dvs. responsabilitate. Ministru de Interne (ss) I. MIHALACHE. CANDIDAŢII LA ALEGERILE DE AZI Jud. Caraş — 4 liste pentru un loc de senator: Naţ. ţărănist, Dr. Aurel Dobrescu, georgist, Iancu Conetatu, naţ. liberal, Petre Corneanu, avere­­scan, dr. Ion Teicu, Jud. Teleorman — 6 liste pentru un loc de senator: Poporului, Stan Ghiţescu, naţ. ţărănesc, Tuliu Pa­­nait, naţ. liberal, C. I. C. Bratianu, jupist. Ştefan Cegenaru, naţ. libe-I ral, Gheorghe Bratianu, indepen­dent, Ivancia Panaitescu, Jud. Bihor — 9 liste pentru un loc de deputat: Naţ. liberal, Moşoiu Tiberiu, naţ. ţărănesc, Const. Teianu, ţărănesc, Atanasiu Mavrodin, social democrat, Emil Boeszpermy, ma­ghiar, Dr. Tuhury Caiman, munci­toresc, Popa Marin, poporului, Ia­­cob Iosef, naţ. lib. georgist, Nicolae Zigre, bloc­ democrat, Dumitru Sila­­ghi, Jud. Cernăuţi — 6 liste pentru un loc de deputat: Social democrat, Gh. Grigorovici, naţ. ucrainian, Qreste Scraba, naţ. liberal, Vasile Marcu, ţărănesc, Romulus Reut, indepen­dent, Grigore Humeniuc, poporu­lui, Gh. Jemna, Jud. Putna — 21 liste pentru un loc de deputat: Naţ. ţărănesc, loan P. loan, naţ. liberal, N. D. Chircu­­lescu, naţ. lib. georgist, loan Vasi­­lescu-Putna, averescan, loan P. Ră­­dulescu-Putna, ţărănist Did. Lupu, loan D. Neagu-Negrileşti, naţ. lib. georgişti: Colonel Ştefan Tătărescu, Dem. Dănescu, Const. Copeschi, Gri­­gore Diaconescu, Erm­il Caraman, Const. Turtuneanu, naţ. liberali: Ni­­colae Mironescu, Iacob Coşereanu, Arestide Hartulat, Nicolae Protopo­­pescu, independenţi: Ştefan Petres­­cu, Const. Paraschiv, Dumitriu Du­­mtru, Dumitru Vasiliade, naţ. lib. georgişti, Damian Ioan, Vasile ,Va­­silescu, Jud. Vlaşca — 8 liste pentru un loc de deputat: Naţ. ţărănesc, Al. Cartojan, naţ. liberal, Dumtru Inea, poporului Const. Spâneanu, naţ. ior­­gist, Al. Georgescu-Cârşnea, lib. ge­­orgist, Vasile I. Dorobanţu, omul li­ber, Dr. Jianu, lib. independent, Marin Gruia, naţ. ţar. ind. Călin Pană. Reprezentanţi ai arma­telor străine în Capitală VIZITA LA REGIMENTUL MI­­HAI VITEAZUL Echipele militare ale Austriei, Ce­hoslovaciei şi Iugoslaviei, sosite în Capitală după concursurile de la Predeal, unde au luat parte, au fă­cut ori diferite­­vizite. Dimineaţa 1a orele 9 au vizitat regimentul d de ga­rdă regală «Mihai Viteazul», unde au fost primiţi de d. colonel Paul Teodorescu, coman­dantul regimentului. Echipele au vizitat instalaţiile, au asistat la o demonstraţie de la­­poligonul de tra­gere — unic în Europa — al uni­­tăţei şi au plecat exprimându-şi ad­miraţia pentru cele văzute la regi­mentul de gardă. Echipele au vizitat apoi reg. 4 ro­şiori şi s’au dus­ în pelerinaj la mormântul Eroului necunoscut. La amiază au fost primite de d. general Condeescu, ministrul ar­matei şi general Samsonovici, şeful Marelui stat major. In cursul după amiezei au făcut diferite­­vizite iar seara au părăsit Capitala reîntorcându-se în patrie. ----oooogxoooO0---­ Incendiul din strada Cameliei Astă noapte la orele 1.30 a izbuc­­nit un puternic incendiu în str. Ca­meliei No. 18, la imobilul proprie­tatea Firan Constantinescu. In acest imobil îşi are locuinţa, d. Cătină, care are în pod un depozit cu materiale de drogherie. Grinzile podului s’au încălzit de la un coş şi au luat foc. Podul a fost cuprins de flăcări cari au ră­bufnit pe acoperiş. Drogurile au fost în parte distru­se de flăcări. După o muncă de o oră, focul a pu­tut fi localizat. Pagubele trec de 500 mii lei. Autorităţile întreprind, cuvenitele cercetări. A­A­V­m­mva-Transferări famantul primar La ministerul instrucţiunii s-a al­cătuit tabloul cu locurile vacante în învăţământul primar din toată ţara, în vederea transferărilor. Sunt vacante în total 2732 de posturi la şcoalele primare şi 734 posturi la grădinile de copii. Tabloul va apare zilele acestea in­ Monitorul Oficial. Candidaţii la transferări trebue să-şi anainteze cererile lor la directoratele re­gionale până la 1 Aprilie. Când trans­ferarea se cere pentru o şcoală din cuprinsul altui directorat ministerial, ce­rerea va fi înaintată tot la directoratul în cuprinsul căruia funcţionează peti­ţionarul, iar directoratul o va înainta, până la 15 Aprilie, serviciului instruc­ţiunii din regiunea ministerială unde cere să se facă transferarea. Petiţiile trebue să fie însoţite de avizul motivat al inspectorului şcolar primar respectiv şi de actele dovedi­toare a dreptului de preferinţă la trans­ferare­­ a Marile agitaţii studen­ţeşti din Spania MADRID 28 (Rador). — Greva studenţilor s’a întins aproape la toate Universităţile din provincie• La Saragossa, autorităţile milita­re au luat măsuri pentru a împie­deca manifestaţiile. La Valladolid, rectorul a dispus închiderea Uni­versităţii, de­oarece s’au produs tulburări. La Saragossa, studenţii grupaţi în Federaţia Universitară şi studen­ţii catolici s’au ciocnit. Aceştia din urmă au făcut uz de gaze lacrimo­gene împotriva adversarilor. La Madrid, autorităţile au luat măsuri poliţieneşti extraordinare, pentru prevenirea agitaţiilor stu­denţeşti. -00X00-------­ Tulburările din Cuba NEW-YORK, 28 (Rador).­­ Din Managua se anunţă că în ultimele patru ciocniri ce au avut loc între insurgenţi şi garda naţională cu­­bană, opt insurgenţi au fost omo­râţi şi un soldat din garda naţio­nală rănit. 000X000-------—• în Capitală ----0000----— Doi funcţionari poliţieneşti arestaţi Cercetări printre posesorii paşapoartelor Nansen, Siguranţa Capitalei făcând unele cercetări cu privire la controlul u­­nor străini, a găsit, printre actele celor cercetaţi, do­i americani ce se slujeau de paşapoarte Nansen. Ori, după cum se ştie, la asemenea paşapoarte nu au dreptul decât re­fugiaţii din Rusia Sovietică. Faptul a dat de bănuit autorităţilor poli­ţieneşti din Capitală, care la răndu­l lor, au sesizat autoriăţile superi­oare. S-a constatat din primele cercetări întreprinse că paşapoartele au fost eliberate în urma unor rapoarte ale serviciului controlului străinilor de pe lângă prefectură, rapoarte ce conţineau nenumărate date false. Aceste date, intenţionat redate i­­nexact, au schimbat situaţia celor, două americani. Cercetându-se eine ajuto a în­tocmit rapoartele cu date false, s’a constatat că autorii sunt funcţiona­rii Ştefan Gospodin şi V. Paraschi­­voiu. Au fost imediat arestaţi şi vor fi înaintaţi parchetului spre a fi daţi judecăţei pentru fals în ade pu­blice. ALTE PAŞAPOARTE FALSE? Sunt bănuiţi că falsurile celor două arestate nu se reduc numai la cei doi americani. In adevăr cum în ţară sunt numeroşi po­sesori de paşapoarte Nan­sen, se bănueşte că unele din ele au fost procurate cu date false. In această direcţie au fost îndrepta­te cercetările. 3 I inform­aţiuni M. S. Regele a primit ori la amiezi în audienţă de lucru, pe d. G. G. Mi­ronescu, preşedintele consiliului. Suveranul a lucrat­eri dimineaţă cu d. V. Madgearu, ministrul agri­culturii şi domeniilor. Direcţiunea Seminarului pedago­gic universitar «Ti­tu Maiorescu» din Bucureşti înştiinţează pe can­­d­idaţii repartizaţi la d. profesor Nicolae Cartojan că ultimul coloc­viu preliminar la 1­ română se va ţine Sâmbătă 31 Ianuarie a. c. orele 5 d. a. Aseară la ora 8 M. S. Regina Ma­ria a sosit în gara de Nord. De la gara de Nord, Suverana a plecat la Ateneu, unde a asistat la concertul maestrului Loto Lehman. Mâine Vineri fiind patronul U­­niversităţii, se va oficia la Biserica Sf. Spiridon Nou, din Calea Şerban Vodă, un serviciu religios, la care sunt cu insistenţă rugaţi să parti­cipe d-nii profesori, studenţi şi studente. Dii seară s-a întrunit la ministe­rul sănătăţii consiliul superior de higiena. S’au rezolvit chestiuni curente. Duminecă 1 Februarie orele 5 p. m. se deschide la şcoala de menaj «Elina Matei Basarab» din str. La­birint No. 43, o expoziţie cu tot fe­lul de preparate din portocale, mandarine, lămâi şi alte produse culinare lucrate de elevele şcoalei. Intrarea liberă. In sala «Tomis» din calea Călă­raşi, gruparea femeilor române din sectorul Negru, sub­ preşedinţia­­d-nei Alex. Gr. Cantacuzino, va ţine o întrunire publică Sâmbătă 31 Ia­nuarie oor., la orele 5 p. m. Vor fi discuţii asupra crizei economice şi vor lua cuvântul: d-şoara M. Atha­­nasiu, doamnele V. Voiculescu, O. Dimescu şi E. Iordăchescu şi d. Gr. Trancu-Iaşi. Societatea «Joc şi cântec româ­nesc» de sub preşedinţia d-nei E­­liza S. Mândrescu, îşi continuă şe­­zătorile de jocuri şi cântece româ­neşti în fiecare Duminecă seara de la orele 9—12 în sala cantinei stu­denţilor în drept. (Sala Gutenberg). Doritorii de a învăţa adevăratele jocuri româneşti sunt rugaţi să ia parte în număr cât mai mare in costume autentice ţărăneşti. * Membrii partidului radical-naţio­­nal sunt rugaţi cu insistenţă să treacă pe la clubul partidului din calea Victoriei No. 83 (Casa Fras­­catti). Vineri 30 ianuarie, orele 8 seara, având a li se face importante comunicări. De la ministerul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor se deschite demi­sia d-lui Plautius Andrewscu, di­rectorul general al P. T. T. Părinţii şi corespondenţii elevi­lor liceului «Gr. Şincai» foştii elevi ai şcoalei şi toţi cei ce se interesea­ză de bunul mers al liceului, sunt rugaţi să ia parte la adunarea ge­nerală a comitetului, şcolar cre va avea loc Duminică 1 Februarie e■, ora 9 dim.,­n localul liceului «Gh. Şincai» din calea Şerban-Vodă 167. Cultivatorii de sfeclă se plâng mi­nisterului de agricultură că multe fa­brici de zahăr din ţară îi sileşte să închee contracte pentru recolta anului 1931 pe preţuri cari nu convin. Or, preţurile trebuesc fixate de drept prin intermediul comisiei mixte a zahărului de sub auspiciile ministerelor de co­merţ şi agricultură. Micii cultivatori de sfeclă roagă pe d-l ministru al agriculturei a-1 încuraja venindu-se cu o !«§* care să stipuleze raporturile dintre ei şi fabricanţii de zahăr. , , Comisiimnea specială cu privire la nouile orientări ce urmează a se da agriculturei — s’a întrunit ori dimineaţă în continuare la minis­terul de agricultură sub preşiden­­ţia d-lui ministru V. Madgearu asis­tat de d. dr. Ernest Ene secretarul general. S’a reluat discuția cu privire la organismul agricol. Starea d-lui Poincaré satisfăcătoare PARIS 28 (Rador). — împotriva svonurilor alarmante cari au circu­lat aseară, se anunță că starea să­nătății d-lui Poincaré continuă a fi satisfăcătoare. . ROMANINA CORPUL PORTĂREILOR­­ Tribunalul Ilfov Publicaţiune No. 6257. 1981 luna Ianuarie, ziua 28-In baza adresei No. 2862/1931, a Tribunalului Ilfov secţia Notariat se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 6 (şease) Februarie 1931, dela ora 12 din zi înainte, se vinde la licitaţie publică în Bucu­reşti, strada Dionisie No. 63 şi ca­lea Herăstrău 104 averea mobilă ur­mărită a d-lui Petre Popescu Bă­lăci, care se compune din­ două saltele de lână şi alta de pae şi al­tele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubi­rea creditorului Basile Alevra. Șeful portăreilor, Indescifrabil, Secretar, C. Chioveani.

Next