Cuventul, ianuarie 1931 (Anul 7, nr. 2046-2075)

1931-01-04 / nr. 2049

Banca Naţională a României r~n-— --CQ5Q»—■ . Adunarea generală extraordinară din 15 Februarie 1931 In virtutea ar*., 78, 70 şi 93 din Sta­tute se aduce la cunoştinţa d-lor Ac­ţionari ca sunt convocaţi în Aduna­re Generală Extraordinară pentru ziua de Duminică 15 Februarie 1931. Adunarea Generală Extraordina­ră se va ţine în localul Băncii Na­ţionale str. Lipscani No. 25 la orele 10 dimineaţa. Condi­ţiunile şi termenele în care i se vor primi procurile şi celelalte acte, ce dau dreptul a lua parte la Adunarea Generală Extraordinară, sunt cele publicate mai jos pentru Adunarea Generală Ordinară din aceeaşi zi, cu excepţiunea că la a­­ceastă Adunare Extraordinară pot fi reprezentaţi, prin acţionari având d­rept de vot şi proprietarii a mai puţin de 20 acţiuni, cari au fost înscrise pe numele lor de trei luni complet scurse până în ziua de 15 Februarie 1931, data Adunării. Scopul convocării este propunerea de modificare a articolului 20, prin adăugirea unui nou aliniat, care sa permită dezvoltarea operaţiunilor cu pieţele internaţionale în vederea uşurării plasării capitalurilor stre­ine pe piaţa noastră, precum şi mo­dificarea aliniatului g al aceluiaş articol, care să permită Băncii a face şi avansuri po warante, textul actual neprevăzând decât sconta­­rea lor. Ordinea de zi a Adunării Genera­I, virtutea art 78, 79 şi 80 din statute, se aduce la cunoştinţa domnilor Acţionari că Adunarea Generală Ordinară a acţionarilor este convocată pentru Duminică 15 Februarie 1931. Adunarea generală se va ţine la Bucureşti, în localul Băncii Naţio­nale, str. Lipscani No. 25, la orele 10.30 dimineaţa. Vor avea dreptul să ia parte la Adunarea Generală acţionarii de na­ţionalitate română proprietari a 20 acţiuni înscrise pe numele lor de trei luni, complet scurse până la 15 Februarie 1931, data Adunării Ge­nerale. .Orice inscripţiune tardivă, ridică dreptul proprietarului de acţiuni de a participa la Adunarea Generală Ordinară Acţionarii cari îndeplinesc condi­­ţiunile de mai sus vor putea fi re­prezentaţi prin mandatari având ei înşişi drept de vot. Societăţile, stabilimentele şi cor­­poraţiunile, pot totuşi să fie repre­zentate printr’un delegat, minorii şi interzişii prin tutori şi curatori, femeile măritate prin soţi, fără a fi nevoe de procură sau prin alţi mandatari, dându-li-se procură ea autorizaţia soţului. Un mandatar nu poate reprezen­ta decât un singur acţionar. Prod­uile şi orice alte cote jus­tificând dreptul de a participa la Adunarea generală, vor trebui să­­­dii­le Extraordinare va fi: MODIFICAREA ART. 20 STATUTE în modul următor: 1) Aliniatul nou F. 1. — între ac­tualele aliniate F. şi O. «A primi depozite dela Băncile de «Emisiune Streine şi dela Banca «Reglementelor Internaţionale, a­m plasa aceste fonduri, fie în efecte «şi valori cu scadenţe scurte şi mij­locii, fie ca depozite producătoare «de dobânzi la Băncile Româneşti, «aceste operaţiuni putând fi făcute «atât în numele Băncii care a re­­«mis fondurile, cât şi în numele «Băncii Naţionale a României în­­­săşi; în acest ultim caz însă, nici o «operaţiune nu va putea avea o sca­­­denţă mai mare de trei luni». «A reesconta, conform prevederi­lor statutare, toate efectele şi va­lorile cumpărate în aceste condi­­­ţiuni şi a da garanţia sa de bun «sfârşit operaţiunilor citate mai «sus». 2) Aliniatul 6. al aceluiaş articol primeşte următoarea red­actare: «Scen­­area sau acordarea de a­­«vansuri pe warante liberate în «conformitate cu legea ciocririlor «sau prvitoare la mărfurile depuse «în an­trepozitele existente, sau cari «vor fi preiate în virtutea unor legi «speciale, în limita și forma deter­­­minate prin convenţiile ce vor fi «încheiate cu aceste antrepozite», fie legalizat© şi contra­semnate de mandatari sau delegaţi şi vor fi re­mise Administraţiunii centrale sau sucursalelor şi agenţiilor băncii până Joi 12 Februarie 1931, ora 4 după amiază. 20 de acţiuni dau dreptul la un vot. Nici un acţionar’, inclusiv socie­tăţile şi Statul nu poate dispune de mai mult de 20 voturi, ori cum­ ar fi numărul acţiunilor deţinute sau reprezentate. Conform statutelor Băncii bilan­ţul general anual, contul de profit şi pierdere, precum şi rapoartele consiliului de administraţiune, şi al celui de cenzori, asupra operaţiuni­lor exerciţiului 1930, vor fi publica­te în «Monitorul Oficial» înainte de întrunirea adunării generale. Ordinea de zi a adunării generale va fi următoarea: 1. Aprobarea bilanţului încheiat la 31 Decembrie 1930; 2. Descărcarea consiliului de ad­ministraţii­­ne de gestiunea sa; 3. Distribuirea beneficiilor reali­zate conform bilanţului; 4. Alegerea unui administrator în locul d-lui I. I. Lapedatu, al cărui mandat expiră la 31 Decembrie 1931; 5. Alegerea unui cenzor în locul d-lui Gr. Eremie, al cărui mandat expiră la 31 Decembrie 1931. Membrii ale căror mandate expi­ră sunt reeligibili. Adunarea generală ordinară din 15 Februarie 1931 FOARTE DISTRACTIV şi UTIL 1313 este volumul Intrebări şi tot atâtea răspunsuri1313 de MARIE-LISE EMILIAN Pentru tineret, acum In timpul vacanţei, im poate exista joc de so­­vietate i­ai plăcut şi mai folositor decât jocul întrebărilor şi al răspun­surilor din acest Interesant volum. Se găseşte la toate librăriile şi la Editura Emin­escu S. A. Bucureşti I, Str. Ing. Saligny 2. Un volum 224 pagini lei 80 Accident de automobil in Doij TREI RĂNIȚI CRAIOVA. — Autobusul No. 600 civ., care face curse pe distanta Gi­­ghera-Craiova, pe când se înapoia spre Craiova cu­­pasageri, pe teri­toriul Comunei Vadea, a derapat răsturnăndu-se în șanț. Autobusul s’a sfărâmat. Au fost răniți Gh. Ciochina, con­ducătorul autobuzului și­­pasagerii Gh. Tuguiescu și Maria Olani din Comuna Tugurești. In stare gravă, victimele au fost duse la Spitalul Filantropia. .­... h­ ibriui ashram. Unele din ele mari cât o cazarmă, zidite din cărămidă bru­nă, cu sute de odăi pentru vizita­tori, altele asemenea vilelor, albe, cu terase vaste coborând în amfi­teatru spre șosea. Oricine poate afla sălaș în camerele goale, iar hrană de la chetra, bucătăriile ashramelor. Sunt aproape o mie de odăi, numai în Rishikesh, pentru găzduirea vi­zitatorilor, dacă ei sunt yatri, adică veniţi cu intenţii religioase. Din A­­prile până la sfârşitul lui octom­brie, cortegiile de yatri abundă pre­tutindeni şi congestia ajunge câte­odată atât de maximă încât nu se găseşte loc de dormit nici în curte. Inutil de adăugat că în timpul Kumbk-Melei din Hardwar, festival sacru ce se ţine odată la patru ani în trei locuri glorioase, prin rota­ţie, — când se adună până la trei­­patru milioane de pelerini şi yatri — Rishikeshul atrage toţi aceşti vi­zitatori, şi corturi se întind pe mila întregi în junglă sau pe malul Gan­gelui. Atunci se ridică sute de co­libe şi adăposturi din trestie de bambus, iar după plecarea pelerini­lor întregul camping prezintă un aspect dezolat şi pustiu, tabără de­vastată. La Hardwar vin oamenii pentru temple şi scăldătoarea sacră, la Rishikesh, retrăire milenară, para­disul eremiţilor. Donaţii se fac a­­nual din toate colţurile Indiei pen­tru întreţinerea asceţilor, brahma­­carin­ilor, saddhus, pandits, swamis, nagos, şi în general a oricărui su­flet religios. Hrana e puţină s tur­te de secară, cartofi fierţi şi acel inevitabil tereiu vegetal, dai, — şi fiecare suddhu trebuie să şi-o cer­şească, de două ori pe zi, ducându­­se la o chetra pentru turte, la o altă chetra pentru cartofi, la o a treia pentru dai. Astfel că mândria şi convenţiile societăţii pe care a pră­­răşit-o, se irosesc prin umilirea zil­nică. Numai când un saddhu e bol­nav, i se îngăduie lapte, iar­ la fes­tivaluri, fiecare primeşte dulciuri şi fructe. Majoritatea, fireşte, sunt dăruiţi de yatri, în «sezon», cu pân­ză pentru robele g­albene, cu zahăr pentru ceain şi gologani de nichel, pe cari saddhus îi păstrează pentru a agonisi un pelerinaj la Benares sau Puri. In tot districtul nu se ucide nici o vietate, nimeni nu mă­nâncă ouă, iar Gangele e plin de peşti colosali pe cam­ călugării îi hrănesc cu firimituri. Şi totuşi ni­meni nu e bolnav, nici slăbănog; sunt naga ce umblă zilnic douăzeci de dh­ilometri prin pădure, sunt sad­dhii cari se deşteaptă înaintea zo­rilor şi citesc voluminoase tratate sanscrite sau vernaculare până sea­ra — şi toţi aceştia trăiesc în ace­­laş regim vegetal de zeci de ani. Mulţi din ei, însă, practică Hatha- Yogu, prin care se obţine o frăge­zime perpetuă a ţesăturilor şi o e­­lasticitate a oaselor ce prelungeşte prodigios tinereţea, iar alţii cunosc anumite rădăcini ce facilitează eli­minarea toxinelor produse de pro­cesele asimilatorii, şi în acelaş timp descarcă remarcabile cantităţi de energie mentală *). Bazarul e caracteristic populaţii­lor­ din Nordul Indiei, dar e mult mai curat, pietruit şi măturat. Se găsesc dulciuri, gogoşi, tr­es­tie de zahăr, fructe uscate şi fructe de Peshawar, apoi pânză, cuverturi, pături, şi vase de alamă pentru u­­zul călugărilor. Acei yatri cu dare de mână, înaite de a porni pentru darsan (vizita personagiilor proe­minente din retrăire), se aprovizio­nează diin bazar, căci eticheta cer­e ca nimeni să nu se apropie de un saddhu, cu mâna goală. Chiar­ cei mai săraci se învrednicesc să cum­pere de câţiva gologani zahăr, a­­lune, migdale şi le oferă călugări­lor­ cu toată ceremonia respectului 1) Vezi relaţia asupra acestor rudă­­cini într’un foileton ulterior, «Peşterile din Brahmapurh. In ceia ce priveşte Halha-Yoga, rezultatul anchetei mele se va publica în cursul lui 1931, în deosebi asupra practicilor respiratorii, contro­lul muşchilor şi combaterea maladiilor­ către saddhu. Bazarul e pitoresc, arimneţele, când călugării în robe galbene şi portocalii se coboară să-şi ia baia, înainte ca cel dintâiu convoiu de yatr­ să ajungă din Hardwar. Maimuţele abundă, pe te­rase, pe streşini, pe străzi. Cu cât ne urcăm spre munţi, cu atât ele sunt mai sălbatice, mai diforme, şi începe să se vădească organizaţia triburilor. Se întâlnesc prin bazar curiozi­tăţile oraşelor sfinte orientale. Un om îmbrăcat în roşu şi spoit cu cenuşă pe faţă, cu semnele sectei shi­vuite pe frunte — poartă un templu cu el, un m­andir, acoperit cu pânză roşie. Un drug pe umeri, şi la ambele capete povara templu­lui, cu capuehon de pânză. Omni sună un clopoţel, strigă mantras, se opreşte în faţa fiecărei dugheni şi capătă ceva în farfuria de a­­lamă. Altul stă pe o terasă cu ochii în­fipţi în soare. Poate e orb, căci ziua întreagă o petrece în acel ex­taz optic, urmărind cu pupilele căscate globul de flăcări. Sunt mulţi naga, asceţii­ goi, cari îşi a­­coperă trupul cu cenuşă şi-şi lasă părul să crească plete. Dar în Ris­­hikesh, loc ferit de exaltări religi­oase şi de degenerescenţa mistică a Sudului, această clasă de asceţi rătăcitori nu sunt preţuiţi. Nici un soiu de exaltare sau extrem zel re­ligios nu e apreciat în Rishikesh. Sădhana înseamnă aici solitudi­ne, meditaţie, puritate şi echilibru. Pe orice drum se ajunge la Dum­nezeu, îmi spune un swami, dar cel mai sigur drum e şi cel mai sim­plu. Omul ignorant a născocit «di­ficultatea găsirii lui Dumnezeu». De ce să fie greu să-l găsesc, dacă e în mine, dacă e chiar sufletul meu? Aşa spune swami Mircea Eliade Biserica „Schitu Măpeanu“ angajează imediat corişti toate vo­cile. In­formaţiuni Dominica. BISERICEŞTI «Asociaţia creştină ortodoxă «Pa­triarhul Miron» Cercul Copiilor » va da o serbare religioasă mâi­ne, Duminică, ora 3 p. m. în pavi­lionul Banat, Parcul Carol, sub con­ducerea d-rei institutoare Elena Ni­­culescu, care va ţine şi o confe­rinţă. Serbarea constă din tablouri re­ligioase însuflețite de coruri. Descoperirea unui nou nucleu comunist Basarabia in CHISINAU, 2 ian. — In urma cer­cetările întreprinse de inspector ge­neral de siguranţă Mahinea a reu­şit să descopere în comuna Chiţ­­cani (jud. Tighina) un închegat nu­cleu comunist din cari făceau parte şi o sumă de elevi de liceu. S’au făcut câteva arestări senza­ționale. Cercetările continuă. memCUVÂNTUL INSTRUCŢIUNILE pentru aplicarea reducerii salariilor Dispoziţiile ministerului, de finanţe In vederea aplicării legii pentru reducerea salariilor, ministerul de finanţe a trimis tuturor adminis­traţiilor financiare, regiilor auto­nome, o circulară cu instrucţiuni din care extragem următoarele: In conformitate cu dispoziţiunile legei pentru reducerea lefurilor sa­lariaţilor publici recent votată, cu începere dela 1 Ianuarie 1931 sa­lariile tuturor funcţionarilor pu­blici de toate categoriile plătite d­in bugetul Statului, precum şi salarii­le plătite din bugetele Caselor au­tonome şi ale Regiilor publice co­merciale, se reduc în mod excepțio­nal pentru anul 1931, conform ur­mătorului tabel: Pentru aflarea sumei cu care sa­lariul va fi grevat lunar în 1931, se va înmulţi cuantumul salariului brut bugetar cu procentul ce-i co­respunde în tabelul de faţă. De exemplu: La salariul funcţiu­­nei de administrator financiar cl. I de lei 12.000 brutto care este în­scris în buget la categoria II-a, se va aplica cota 20 la sută rezultând astfel lei 2.400 drept reducere care va fi înscrist în statele de lefuri lunare la coloana separată intitula­tă «Reţinerea excepţională pentru anul 1931». In tabelul de mai sus s’a fixat şi un minimum sub care nu se poate scoborî un salariu în cazul când în urma aplicărei proectului de redu­cere respectiv ar rezulta o sumă care scăzută din salariul brut buge­tar să dea un cuantum inferior mi­nimului stabilit. Calcularea minimului De exemplu: La un salariu buge­tar de lei 5.100 (leafa subşefului de secţie cl. II categoria IlI-a) apli­­cându-se cota de 18 la sută revine o reţinere de 910 lei care scăzută din salariul brut de 5100 ne dă lei 1182 deci o cifră inferioară cu o diferenţă de lei 118 în minus faţă de minimul prevăzut în tabel. In acest caz nu se poate trece în stat lei 918 drept reţinere excepţio­nală ci numai suma de lei 800 pen­tru ca pr­in deducerea acestei sume din salariul brut de 5.100 să ajungem la minimum de lei 1.300 fixat în ta­bel, căci contrariu ar însemna de pildă ca salariul bugetar de lei 5000 la care se aplică cota de li la sută (700 lei reţinere) să depăşească pe cel de 5100 cu o diferenţă de 118 lei. In consecinţă, prin fixarea mini­mului din tabel s’a avut în vedere numai înlăturarea acestui inconve­­■ient. Reţinerile excepţionale Pentru a se obţine mai cu uşurinţă atât în acest caz cât şi în cele si­milare reţinerea excepţională, se va scade din salariul brut bugetar minimum corespunzător prevăzut în tabel, în felul următor: Salariul brut 5.100.— Minimum 4.300.— Reţinere excepţională lei 800.— Se înţelege de la sine că acest fel de calcul se va face numai în ca­zurile similare ultimului exemplu dat mai sus. In toate celelalte cazuri se va aplica cotele de reducere pre­văzute în tabel la salariile bugetare brute corespunzătoare, iar sumele rezultate vor constitui reţinerile ex­cepționale care vor fi înscrise în statele de salariu în coloana sepa­rată, monta veniturile institutiunilor res­pective. Impozitul la lefurile prin contracte Deasemenea se înfiinţează asupra lefurilor fixate prin contract plă­tite din bugetul Statului precum și asupra acelora plătite din bugetele Caselor autonome și ale Regiilor publice comerciale, un impozit sta­bilit pe aceleași baze prevăzute în tabelul de mai sus. Dela sumele ce trec peste cele sta­bilite în tabel impozitul va f­i : Dela 35.000— 50.000 salariu brut 25% ». 50.000—100.000 » » 30% » 100.000—200.000 » »50% peste 200.000 » *60% Sumele rezultate prin reducerile din lefurile funcționarilor de la Ca­sele autonome și ai Regiilor publice­blice comerciale inclusiv produsul pozitelor lefurilor fixate prin con­tracte se vor vărsa ministerului de finanţe ca venit bugetului general al Statului. Avansări fără spor de lefuri In cursul anului 1931, în afară de alocaţiile prevăzute în buget nu se va acorda nici un drept de gra­daţii, iar avansările în corpurile speciale nu vor da drept la sporurile de salariu cuvenite in 1931. Ministerul a alăturat în acelaş timp instrucţiunile şi un stat care să servească de model la întocmi­rea statelor pentru mandatarea sa­lariilor cu începere dela 1 Ianua­rie 1931. Reţinerile excepţionale de la Casele Autonome şi Regiile publice Reţinerile excepţionale efectuate lunar prin statele de lefuri din sa­lariile funcţionarilor publici, ai Ca­selor autonome şi ai Regiilor pu­blice comerciale se vor face venit la Stat la art. 198 al bugetului ge­neral al Statului de venituri pe anul 1931- Cum se face calculul reducerilor Până la 3.000 lei salariu brut, rămân aceleaşi. De la 3.001—4.000 lei salariu fmit se reţine 10% (minimum 3.000 lei), 4.001— 5.000 5.001- 10­ 060 10.001— 15.000 15.001— 20.000 20.001— 30.000 se reţine 14% (minimum 3.600 lei), se reţine 18% (minimum 4.300 lei), se reţine 20% (minimum 8.200 lei), se reţine 21% (minimum 12.000 lei), se reţine 22% (minimum 15.800 Iei). Peste 30.000 lei salariu brut, se repne 23 % (minimum 23100 lei). Reţinerile pentru pensii Circulara prevede mai departe că, în statele de lefuri se va trece atât salariul brut bugetar cât şi reţine­rea de 10% pentru Casa Pensiilor cari în trecut nu se preveneau. E necesar să se treacă şi aceste cifre pentru a se putea urmări în stat toate drepturile funcţionarilor des­­voltate cu reţinerile aferente. Reţinerea de 10% pentru Casa Ge­nerală a Pensiilor nu se mandatea­ză de acea administraţie ci de mi­nister ca şi în trecut. Ea se aplică la salariul brut bugetar. Amenzile, etc. Reţinerea de 1/4 la funcţionarii noui numiţi şi sporul salariului la cei înaintaţi cari se aplică la sume­le rezultate după deducerea reţine­rii de 10% pentru Casa Pensiilor, precum şi amenzile disciplinare, se vor efectua operându-se prin state­le de lefuri de acea administraţie după cum sau procedat şi în anul 1930. Indemnitatea de chirie Indemnitatea de chirie va fi ace­iaşi ca şi în trecut, aplicându-se co­tele de 10, 15, 20%, 15, 20, 25% şi 20, 25 şi 30%d­upă localităţile de reşe­dinţă la salariile de bază din 1929­­ conform instrucţiunilor ce s’au dat prin ordinele circulare No. 39753,11.11.930 şi 110630 din 10.IV.930. Ajutorul de familie Ajutorul de familie rămâne nes­chimbat: lei 100 pentru funcţionarii cu un copil, lei 150 pentru funcţio­narii cu doi copii şi lei 250 pentru cei cu trei sau mai mulţi copii. Impozitele obicinuite Importul de 4, 4% şi 8, 8% precum şi adiţionalele drumuri vor rămâ­ne aceleaşi ca şi în anul 1930, fără ca cuantumul lor să sufere vre-o modificare în 1931.­­ Prin urmare reţinerea excepţională rezultată prin aplicarea procentelor în­scrise în tabel asupra sala­riu­lri- Otiţ­vtaru, nu* aduce nicio schimbare la celelalte reţineri care ră­mân aceleaşi din trecu­t a­­tât ca bază de calcul cât şi ca cuantum. Salariul cu accesoriile în 1931, vor fi mai mici faţă de cele din 1930 cu reţinerile excep­ţionale rezultate în urma aplicărei procentelor pre­văzute în tabel. Salariile auxiliarilor Mandatarea salariilor funcţiona­rilor se va face dela art. 131 al bu­getului exerciţiului 1931. Tot dela acest articol se vor mandata şi sa­lariile funcţionarilor din cadrul auxiliar provenit din serviciile ex­terioare ale diferitelor departa­mente, dacă vor fi menţinuţi mai departe să facă serviciul la acea administraţie. In tot cazul pentru această ulti­mă categorie de funcţionari mai înainte de a mandata salariile pe 1931, se va trimite ministerului o si­tuaţie nominala arătându-se precis, cari sunt în fiinţă şi funcţionează regulat, dela ce dată şi ce întrebu­inţare li s’a dat, arătându-se tot­odată localitatea unde prestează serviciul. Se va menţiona deaseme­­nea în situaţie dacă şi-au primit fiecare drepturile cuvenite în 1930. Reţinerile excepţionale Reţinerile excepţionale se aplică şi funcţionarilor judeţeni, munici­pali, comunali, săteşti, ai Cameri­­lor Agricole şi de Comerţ, ai Burse­lor de valori şi schimb, ai Burselor de mărfuri şi cereale şi ai Uniuni­lor Camerilor de Agricultură şi Co­merţ. Cu aceste reţineri se vor afi­ Congresul internaţional de drept comparat Academia internaţională de Drept Comparat, în ultima sa reuniune ţinută la Haga ascultând raportul d-lor prof. E. Balogh şi Lambert a decis să reunească cal­iva, experţi. Din partea României a fost invitat de profesor universitar George Dră­­gănescu. Reuniunea va avea loc la Paris, la începutul anului 1931. Congresul internaţional de dr’ept comparat va avea loc la Haga dela 2­6 August 1923. Congresul cuprinde o secţiune ge­nerală în care se vor trata: Starea actuală a fiecărei ramuri de dr’ept, din punct de vede­­e al dr’eptului comparat (legislaţie, ju­risprudenţă, doctrină, diplomaţie). Organizarea unui centru de docu­mentaţie juridică internaţională. Secţii speciale, în număr restrâns, în care vor fi tratate una sau două chestiuni de ordin juridic, prezen­tând de preferinţă un interes ac­tual. Chestiunile sus menţionate, pre­cum şi alte detalii de organizare, vor fi prezentate de bir­ou în pri­ma sa sesiune din 1931 la care va participa un număr de personali­tăţi ştiinţifice sau profesionale. Lucrările vor continua în cursul reuniunilor urrmătoare ale biroului și în apropiata sesiune a Academiei, când se va fixa programul defini­tiv. Congresul se va ocupa să creieze un or­ganism permanent însărcinat de a asigura executarea deriziuni­lor luate și a prepara congresele ul­terioare. —oooxooo- Banca Iraniei a redus scontul VARIS 2 (Rador). — Banca Fran­ței a redus taxa scontului de la 2 și jumătate la sută, la doi la sută. ——O­oooxooo —­ Un memoriu prezentat Suveranului SINAIA. — M. S. Regele Carol al II-lea a primit în ajunul Anului Nou, la Castelul Foişor, într’’o lun­gă audienţă, pe d. George Mathees­­cu, fost primar al oraşului Sinaia. Cu această ocazie, d. Matheescu a înmânat Suveranului un bogat pro­­gr­am­ de lucrări edilitare pentru înfrumuseţarea localităţei. Suvera­nul a dat o deosebită atenţiune pro­­ectului, promiţând cu multă bună­voinţă tot concursul pentru reali­zarea acestor lucrări de mare inte­res acestei localităţi climaterice şi în curând balneară de primul rang. Iată punctele preconizate în acest program de înfrumuseţarea Sinaei: 1. Construirea unei biserici pa­rohiale; 2. Ridicarea unu monument al E­­roilor, pe rotunda din faţa par­cului; 3. Participarea primăriei la bene­ficiul de la jocurile de noroc; 4. Punerea de urgenţă în exploa­tare a apelor minerale de pe Valea Câinelui şi construirea unui drum carosabil din oraş până la sursă; 5. Construirea unui funicular din gară la Vârful cu Dor; 6. Asfaltarea aleelor bulevardului şi trotuarelor d­in centrul oraşului; 7. Refacerea podurilor «Peleşul» şi «Valea Iancului» (Hotelul Băi­lor); 8. Obligarea Eforiei la extinderea reţelei cu alimentare de apă şi ca­nal, în întregul oraş, precum şi cap­tare de noi isvoare de apă; 3. Facerea unei a doua piaţete pe Bulevardul Gh­ica, la Hotelul Băi­lor; 10. Construirea unei hale carmi­­nale sistematice în piaţa oraşului; 11. Exproprierea şi dărâmarea clădirilor insalubre din piaţa Uni­­rei şi facerea parcului din faţa lo­calului primăriei; 12. Lărgirea şoselei naţionale Si­­naia-Braşov şi pavarea cu piatră cubică pentru evitarea accidentelor; 13. Construirea de noi drumuri şi poteci practice, cu bănci de odihnă prin pădurile din jurul Sinaei; 14. Construirea unui bazin pe râul Prahova care în timpul verei să ser­vească plimbatului cu bărci, iar în timpul iernei pentru patinaj; 15. înfiinţarea unui târg săptămâ­nal pentru înlesnirea alimentarei oraşului şi ieftenirea vieţei popula­ţiei stabile şi flotante; 16. Revizuirea exproprierei mun­telui «Păduchiosul» care a fost re­dat, în contra legei, vechiului pro­prietar, deposedându-se locuitorii de acest islaz şi livezi după o stă­pânire de 3 ani; 17. împroprietărirea demobiliza­ţilor, văduvelor şi orfanilor de răsboi; 18. înfiinţarea unei şcoli de me­serii, în cazul când se va desfiinţa gimnaziul actual; 19. înfiinţarea unui nou parc pe platoul dintre râul Peleş şi Bule­vardul Ferdinand; 20. Construirea unui pod pentru pietoni, pornind de la mănăstirea Sinaia şi traversând râul «Peleş», care s’o lege cu noul parc; 21. Construirea unei băi comunale pentru populaţie şi elevii şcoalelor; 22. întocmirea planului de siste­matizare al oraşului Sinaia. ŞTIRI ARTISTICE Teatru maghiar în sala Amiciţia. Reprezentaţiile, ce au loc zilnic în sala Amiciţia, atrag din ce în ce mai multă lume. Un ansamblu bine compus, sub direcţia d-lui Kovács Imre, obţine în fiecare seară succese binemeritate. Azi Sâmbătă se va reprezenta pentru prima dată frumoasa opere­tă «Ultima fată a lui Verebély», cu celebra primadonă Zöldhely Anna în rolul principal şi cu concursul tenorului Gheorgh­e Solthy. In fiecare săptămână se va repre­zenta o piesă de autorii români Goga, Ci­pr­ia­n, Minculescu­, Sado­­veanu etc. In curând se va da o reprezentaţie pentru mărirea fondului necesar întreţinerii mormântului defunctu­lui Leonard. In afară de aceasta trupa de ope­retă maghiară va da reprezentaţii pentru artiştii români pensionaţi, pentru ziariştii români, pentru că­minul studenţesc etc. * La Teatrul «Maria Ventura», se reprezintă în fiecare seară, în faţa unor săli arhipline «Duşmanca» de André Paul Antoine, în traducerea d-lui C. Cristobald, cu strălucita in­terpretare a d-nelor Aura Buzescu, Marietta Cecirlescu, d-nii Ion Mor­­ţun, George Vraeca, C. Danielescu, V. Lăzărescu şi Jules Cazaban. Direcţia de scenă d. Victor Ion Popa. * La Teatrul «Maria Ventura», se reprezintă astăzi Sâmbătă 3 Ianua­rie, în matineu, cu preţuri reduse, «Şoarece de Biserică», cu R. Bulfin­­sky şi Leny Caller în rolurile prin­cipale. Direcţia de scenă d. Victor Ion Popa. ----0020X0 Conferinţe-comunicări Asociaţia Catolicilor din Bucu­eşeti va da mâine, Duminică, orele 5 d. a, în Sala Tomis din Calea Că­lăraşilor No. 11 a XVIi-a şezătoa­re. D. profesor Iosif Frollo va con­ferenţia despre «Paray-le-Monial. Intrarea liberă. Viitoarea conferinţă va fi la 18 ianuarie 1931, p. m. când d. avocat Al. Lascarov-Moldovanu, va vorbi despre «Cultură şi credinţă». 44 Sâmbătă 3 Ianuarie 1931 394 m.­­BUCUREȘTI 12 kw. 761 kHz. 13: Muzică vocală (plăci de gramo­fon). 13.30: Informatiuni, bursa de eficte, bursa de cereale, cota apelor Dunării și semnal orar. 13 50: Muzică simfonică (plăci de gra­mofon). 17: Orchestra Radio: Weber: Uver­tura «Preciosa»; Fucife: Solul Primăve­rii — vals; Pu­ccini: Fantezie din opera «Bohemas; Cesar Cui; Poloneză solem­nă; Liszt: Rapsodie Ungară No. 12; Dicker: Logodna băetanei. 18. Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 38.15’. O­rch­es­tru, studio; Kotelboy* 1*0 o piaţă persană; Schubert: Entr’actes şi muzică de balet din «Rosamunde». UNIVERSITATEA RADIO 19: D-l gen. Radu Rosetti: Ce arme întrebuinţau românii scum 400 de ani. 19.20: D-L O. Gane: Domniţele romane. 19.10: D l Romulus Dianu: Coridorul Danzig. PROGRAM DE SEARA 20: Muzică românească (plăci de gra­mofon). 20.40: D-l Tudor Arghezi: Cronică. 21: Seară de cabaret: cu concursul d-nei Nina Boby, a d-lor Finteşteanu, Marin Dumitru, Ştefan Georgescu, Sig, Seidmann şi Jazz. D-l Ion Manu pre­zintă cabaretul. 22.30: Informaţiuni. 22.45: Orchestra Luca: Muzică româ­nească, UNIVERSITATEA RADIO 16: Tchaikovsky, Simfonia Patetică; Pastorale, O Sing to me the Old Song, Berceuse, Chanson Bodemienne cxcc. do Chnuve-Souris; Gretchaninoff Cânte­cul Cazacilor, Tchaikowsky, In biserică exec, de corul Cazacilor. Spectacole Teatre* TEATRUL NATIONAL: Matineu: Cocoşul negru. Seara: Evantaiul d-nei Wanderniere. TEATRUL VENTURA: Matineu : Şoarece de biserică; seara: Dus­manca. TEATRUL REGINA MARIA: Ma­tineu: Pardon ladani; seara: To­paze. TEATRUL ALHAMBRA: Una ca­re își face rost. TEATRUL DE OPERETA: Barul Minune. TEATRUL MAJESTIC: Două ini­mi într’un pat­ TEATRUL ELITA: Caltaboşul ve­sel. TEATRUL MAGHIAR (Sala ami­ciţia): Az utolso Verebély leany. CitBCm­aragrafe CAPITOL: Oraşul Cântecului. SELECT: Milionar peste noapte, film vorbit şi cântat în franceză cu Maurice Chevalier şi Claudette Colbert. BULEVARD PALACE: Insula mi­sterioasă. REG­­AL: Regele Vagabonzilor. FEMINA: Femeea care nu se uită. TRIANON: Doamna în hermină. COESO: Pat şi Patachon la cabaret ROXY: Oraşul Cântecului. VOX: Monte-Carlo. OMNIA: Seherezada. MARCONI: Hagi Murat şi revista Pagubă ’n ciuperci. MARNA: Femeia cu biciul. VOLTA BUZESTI: Parada Para­­----00=0X0=

Next