Cuventul, februarie 1931 (Anul 7, nr. 2076-2103)
1931-02-01 / nr. 2076
Rezultatul alegerilor parţiale -----oompe---- Iată şi rezultatele oficiale pentru celelalte judeţe : Bihor UN LOC DE DEPUTAT Votanţi 79 755. Anulate 2497. Nule 1454. Const. N. Toianu, naţ.-ţăr. 29.667 ales. Tib. Moşoiu, lib. 30.519. A. Mavrodin, lupist, 5306. Emil Boeszocrmeny, 600. dem. 1943. Dr. Thuri Caiman, maghiar 17.685. Popa Marin, comunist, 6041. Iacob Iosif, av. 2652. N. Zigre, georgist, 9393. D. Silaghy, bloc democrat, 204. UN LOC DE DEPUTAT Oreste Scraba, ucrainean, 15.938, ales. G. Grigorovici, soc. dem. 9959. V. Marin, lib. 7216. Domul Itcuț, lupist, 2993. Gr. Rumeniuc, ind. 555. Gh. Jearna, av. 841. Putna loan P. loan, naţ. ţăr. 14.874, ales. N. D. Chirculescu, lib. 9848. Al. Vasilescu-Valjean, georgist, 5105. * Cifrele de detaliu, din cauza marelui număr de candidaturi, nu au sosit încă la ministerul de interne. Cernăuți UN LOC DE DEPUTAT Declaraţiile a d-lui Armand Călinescu D. Armand Călinescu, subsecretar de Stat la interne, a spus eri ziariştilor: — Ca reprezentant al guvernului, în calitate de subsecretar de stat al ministerului de interne, sunt foarte satisfăcut că alegerile parţiale de eri s’au desfăşurat în deplină lbertate şi cu respectarea scrupuloasă a dispoziţiilor legale. Nu s-a înregistrat nici un incident: delegaţii tuturor partidelor în luptă au putut urmări îndeaproape desfăşurarea operaţiunilor electorale. Şi era natural să fie aşa, pentru că partidul nostru şi-a făcut un punct de onoare din libertatea alegerilor. Mai mult decât câştigarea unui loc în plus în Parlament, pe noi ne-a preocupat să asigurăm un caracter de complectă libertate alegerilor. Ca om de partid — continuă d. Călinescu — sunt de asemenea satisfăcut. Partidul naţional-ţărănesc a obţinut trei din cinci locuri — la Cernăuţi noi am candidat, menţinând atât în Ardeal, cât şi în judeţele de deal, proprietatea intactă. Am înregistrat o uşoară scădere de voturi în judeţele de câmp, datorită faptului că adversarii noştri au speculat în chip demagogic scăderea preţului la cereale. Trebue să observ că şi în Vlaşca voturile naţional-ţărăniste au fost întrecute cu foarte puţin. In ce priveşte pierderea mai însemnată de voturi la Teleorman, ea se datoreşte şi unor cauze speciale în afară de faptul că organizaţia noastră de acolo este mai slabă, preşedintele organizaţiei n’a putut participa nici o singură zi la campania electorală din cauză de boală. In rezumat alegerile desfăşurate în perfectă libertate, au arătat că partidul naţional-ţărănesc se poate sprijini şi mai departe pe opinia publică. Este de asemenea demn de reţinut numărul important de voturi obţinut de partidul liberal de sub şefia d-lui George Brătianu, în Teleorman şi Putna. Iiterariile Generalului Berthelot SERVICIUL DIVIN DE AZI Un serviciu religios, pentru generalul Berthelot, se va oficia azi înainte de amiază, la Bbserica Mihai-Vodă. Vor participa membrii guvernului, ofiţerii superiori, cum şi personalul Legaţiunei franceze din Capitală. CONDOLEANŢELE CAMEREI D. Şt G. Pop, a trimis următoarea telegramă preşedintelui Camerei franceze: la numele Adunării Deputaţilor români, vă exprim adânca durere pe care ne-a pricinuit-o ştirea morţii bravului erou, marele nostru prieten şi cetăţean de onoare Generalul Berthelot, al cărui nume va rămâne înscris pentru totdeauna în conştiinţa poporului român, care în meci nu va uita marele şi preţiosul concurs, pe care i l-a dat pentru triumful cauzei sale şi realizarea României Mari. (ss) ŞTEFAN CICIOPOP. * La telegrama de mai sus, preşedintele Camerei a răspuns: In numele Camerei deputaţilor Franţei, vă rugăm să mulţumiţi Adunărei deputaţilor României, pentru marea dovadă de simpatie ce i-aţi adresat cu prilejul morţei generalului Berthelot şi a căreia exprimare confirmă sentimentele de solidaritate ce unesc ambele noastre naţiuni. O companie de onoare va da ultimele onoruri defunctului. Sicriul va fi expus la intrare in palatul Invalizilor, unde mareşalul Petain va pronunţa un discurs. Sicriul va fi transportat apoi la gară, urmând ca rămăşiţele pământeşti ale defunctului să fie depuse la cimitirul din Roanne. Odihnească în pace. zoo---- FERNAND BOUISSON ÎNMORMÂNTAREA se FACE AZI PARIS 50 (Rador). — Funeraliile generalului Berthelot vor avea loc mâine Sâmbătă. La ora 10.30 minute la biserica Saint Louis din palatul Invalizilor, va fi oficiată slujba religioasă. Lupta împotriva dictaturilor PARIS, 30 (Rador). — Comitetul general al muncii a lansat un apel către opinia publică, cerând solidaritatea în favoarea democraţiei şi proletariatelor ameninţate. Se face apel la lupta împotriva dictaturilor sau ameninţărilor de dictatură, ambele izvoare de conflicte internaţionale. Apelul comitetului a primit aderarea partidelor socialist, radicalsocialist, Ligei franceze pentru apărarea drepturilor omului şi a comitetului de acţiune pentru Societatea Naţiunilor. Desminţirea moratoriului în Polonia VARŞOVIA, 30 (Rador). -- Un ziar din Berlin a publicat o ştire pretinzând că se va decreta un moratoriu al datoriilor în Polonia, deocamdată pentru trei luni. Această ştire falsă este desminţită oficial. ----—oooxooo------ Starea principesei Beatrice LONDRA 30 (Rador). — Starea principesei Beatrice este mai bună. Sosirea fiicei sale, regina Spaniei, aseară, a contribuit mult la ameliorarea stărei bolnavei. Deşi inima pacientei funcţionează acum normal, totuşi stadiul boalei inspiră încă îngrijorări. La spital au încetat din viaţă Mihail Crăciun tâmplar şi Schwartz croitori loviţi cu prilejul Incidentelor de Joui. Eri au continuat la prefectura poliţiei Capitalei cercetările în jurul incidentelor petrecute joi după amiazi între cordoanele de gardieni şi lucrătorii ceferişti. S’a făcut un nou triaj al arestaţilor, fiind puşi în libertate încă un număr de 20 inşi. Au fost reţinuţi fiind identificaţi că au lovit pe poliţişti — iar unii că au tras cu arma — următorii: Ion Ionescu zis Cârnu, strungar, Tudor Alexandru, cazangiu, George Chioran, cazangiu, Tudor Alex., lăcătuş, Tudor Andreevici, lăcătuş şi Ion Alexandrescu strungar. Parte au fost recunoscuţi iar parte au fost arătaţi de tovarăşi ai lor. DOI COMUNIŞTI Au mai fost reţinuţi la poliţie fiind găsiţi că în timpul manifestaţiei impărţeau manifeste cu caracter aţâţător, de provenienţă comunistă, indivizii Sofran Iacov şi Serches David. In manifestele găsite asupra lor, muncitorii erau îndemnaţi la dezordini. Cei arestaţi vor fi înaintaţi în cursul zilei de astăzi parchetului. CORPURILE DELICTE Poliţia se află în posesiunea a numeroase corpuri delicte. E vorba, anume, de revolverele găsite aruncate de manifestanţi precum şi de cartuşe pierdute. S a putut constata că, în total, s-au tras treizeci de focuri de armă îndreptate asupra poliţiştilor. Corpurile delicte vor fi înaintate parchetului odată cu arestaţii. AUTOPSIA CADAVRELOR Eri s’a făcut autopsia cadavrelor celor doui împuşcaţi de către manifestanţi. Gloanţele găsite arată că nu poate fi vorba de gloanţe ale poliţiştilor, calibrul fiind mult mai mic ÎNMORMÂNTAREA Eri după amiază s’a făcut înmormântarea celor doui muncitori împuşcaţi. Ciobanu Mihai a fost înmormântat la cimitirul Ghencea. Nu s’a înregistrat niciun incident. Incă un muncitor a cărui nume nu se cunoaşte, a fost împuşcat în picior în timpul manifestaţiei. El se află sub îngrijire medicală la domiciliu. 20 MUNCITORI RĂNIŢI S’a mai putut afla că numărul total de muncitori răniţi e de douăzeci. UN NOU COMUNICAT OFICIAL Preşidenţia consiliului ne trimite următorul comunicat: In urma cercetărilor făcute asupra faptelor petrecute la întrunirea muncitorilor dela C. F. R. s’a constatat până acum că printre manifestanţi erau câţiva agenţi comunişti purtători de arme şi alţii cari răspândeau manifeste aţâţătoare. Justiţia este şi curs de a stabili toate amănuntele şi a reţinut din cei arestaţi 5 persoane. Cu ocazia manifestaţiilor de emi, au fost 2 persoane mai grav rănite: croitorul Schwartz, care se găsea în momentul manifestaţiilor pe podul de la C. F. R. în apropierea locului unde s’a produs ciocnirea între manifestanţi şi poliţie, şi tâmplarul Crăciun, care se găsea în str. Târgoviştei, de asemenea în afară de raza manifestaţiilor. Cei doi grav răniţi au fost imediat transportaţi la spital şi li s-a dat îngrijirile medicale necesare. Cu toate acestea, ei au încetat azi din viaţă. La autopsie s-a constatat că gloanţele care i-au răpus erau de calibru 6 mm; aceasta confirmă din nou că nu proveneau din armele agenţilor de poliţie, pentrucă aceste arme au calibrul 9 mm. De altfel faptul că rănirea lor s’a produs în afară de raza manifestaţiilor, dovedeşte el singur că gloanţele n’au provenit dela agenţii poliţieneşti. Trebue adăogat că însuşi manifestaţia preectată era cu atât mai puţin justificată, cu cât, câteva zile în urmă, delegaţia economică a guvernului însărcinase o comisiune compusă din şefii departamentelor economice, ca să examineze doleanţele lucrătorilor de la C. F. R. şi diversele plângeri cu privire la reducerea salariilor. DELEGAŢII LUCRATORILOR LA MINISTRUL LUCRĂRILOR PUBLICE O delegaţie formată din d-nii Oprescu şi Botez, din partea sindicatului lucrătorilor cheferişti şi a Uniunii generale a lucrătorilor cheferişti din Bucureşti, Florian (Cluj), Fekete şi Tamasi (Tg. Mureş), s-a prezentat ieri dimineaţă d-lui Ion Răducanu, ministrul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor, căruia i-au adus la cunoştinţă cele petrecute în după amiaza zilei de 29, la sediul sindicatului lucrătorilor cheferişti de pe calea Griviţei, cu prilejul întrunirii ce s-a ţinut în acest loc. Delegaţia a cerut din nou să fie examinat şi soluţionat memoriul lucrătorilor cheferişti înaintat ministerului încă din 1929 şi nerezolvit până azi. In acest memoriu reprezentanţii lucrătorilor cereau, între altele, să li se dea un statut şi un minimum de salariu. D. Răducanu a declarat că momentul nu e prielnic pentru rezolvirea acestei probleme, cunoscută Fiind, situaţia critică financiară a Statului şi mişcarea de stradă a cheferiştilor. Incidentele de Joi CE AU STABILIT CERCETĂRILE 441» »Agenţii comiutişti arestaţi. Doi morgi. Corpurile pelide aliate la poliţie. Autopsia şi umoruiânareaidiotelor CUVÂNTUL D. Armand Călinescu despre evenimentele de Joi Muncitorii de la C. F. Nr. au voit să facă ori o întrunire urmată de o demonstraţie de stradă în scopul de a protesta contra reducerilor de salarii, după ce guvernul, care examinase doleanţele lor, a însărcinat o comisiune să studieze soluţionarea lor. Prin această încercare de demonstraţie ei s-au făcut vinovaţi de înfrângerea ordonanţelor poliţieneşti. Gardienii publici însărcinaţi cu menţinerea ordinei şi cu degajarea străzii au fost atacaţi de muncitori cu bolovani şi lemne. Unsprezece gardieni au fost răniţi şi se află in îngrijire medicală. In învălmăşeală s’au tras şi câteva focuri de revolver. Lucrătorul croitor, Schwartz, vână de curând din Deva şi lucrătorul Crăciun, au fost răniţi. Ambii răniţi au încetat din viaţă în cursul nopţii. Este fără îndoială un incident nenorocit. D. ministru Ion Mihalaiehe a ordonat o severă anchetă, care să stabilească cine şi în ce împrejurări s’au tras acele focuri. Cu efectuarea acestei anchete a fost însărcinat de prof. Victor G. Cădere, secretarul general al ministerului de interne. Autorităţile poliţieneşti afirmă că gardienii publici nu au avut ordin să tragă, nu au tras şi armătura lor a fost apoi verficată. Dealtfel ni se comunică cum că la autopsia cadavrelor glonţul găsit este de calibrul 6.35, pe când gloanţele gardienilor publici sunt de calibru 9. Oricum ar fi, ancheta va stabili lucrurile cu precizie. Ţin să declar însă, că noi vom menţine cu ultimă energie liniştea publică împotriva oricui va încerca s-o tulbure, dar nu vom lăsa să se petreacă nici excese inutile ale organelor de execuţie, care vor fi sancţionate în cazul când se va dovedi că au depăşit ordinele date. Convenţia dintre C. F. R. şi armata privitoare la transporturile militare Intre ministerul armatei şi regia c. f. r. s’a încheiat o convenţie cu începere dela 1 Ianuarie a. c- prin care aceasta din urmă se obligă să efectueze transporturi militare şi călătorii ale funcţionarilor civili ori militari ai armatei în interes de serviciu, ori ale familiilor lor în interes personal. Vor călători cu 50 la sută reducere din tariful normal ofiţerii şi asimilaţii lor, reangajaţii, funcţionarii armatei, când călătoresc individual în interes de serviciu; toţi aceştia vor călători cu ordine de serviciu şi carnete de identitate; asemenea elevii liceelor şi şcoalelor militare, ofiţerii armatelor streine Clasele în care se va călători în interes de serviciu sunt: In el. I generalii, ofiţerii superiori, căpitaniii şi familiile lor. In el. II: locotenenţii, sublocotenenţii, elevii liceelor şi şcoalelor militare, T. T. R-iştii (numai pe baza carnetelor de identitate cu fotografii) şi reangajaţii cu familiile lor. In ele III: trupa în termen. Funcţionarii civili din serviciul armatei vor călători în clasa corespunzătoare lefii celorlalți funcționali ai Statului. ean fi Roman de MIRCEA ELIADE Capitol cu şerpi Mă rog, se întreba blând Cesare, crede el în toate poveştile acestea misterioase şi cifrate, în magie şi în rituri, în «corpul lichid» şi în soteriologia prin carnea Metaniei? (aici, Cesare se înfrigură). Scrisoarea era prolifică, era nesfârşită. Poate zece, poate douăzeci de pagini, cu referinţe ciudate, cu o erudiţie zăpăcită, într’un stil dubios şi mistificat, aşa încât niciodată el n’ar putea şti dacă glumeşte sau dacă e nebun deabinelea. Şi, însfârşit, de ce i-a scris întemniţatul! Ca să-l ispitească, să-l înfurie sau numai să-şi bată joc de stupiditatea lui ! Pentru că, de fapt, a fost stupid, da, recunoaşte el însuşi că a fost stupid să nu ciulească urechile, să nu audă şoaptele, să nu privească, să nu vadă faptul. Oh ! falul acela monstruos pe care îl comentează oraşul, cum ar fi putut privi, şi ce real ar fi fost el, cu trupul pângărit al domnişoarei Melania, şi rictusul vicios al lui Manuel, şi fălcile păroase ale d-rului Weinrich? Desigur că barba profesorului de slavă se agita famelie şi sugativ : da, da, «sugativ» (termenul i se părea une trouvaille). Şi desigur că tânărul pervers descoperea marmura diavoliţei albe, şi cine ştie ce mângâeri strecura el, saturat de fibre, şi cum priveau ochii lui supţi sânii şi coapsele..Nu, nu, toate acestea sunt imaginaţii, sunt farsă mitică. Poate nu a fost aşa; poate Manuel îşi acoperea ochii, iar dr. Weinrich o chema «soră», iar Melania era hipnotizată, sau beată, sau... dar dacă nici aşa nu era ! Despre acestea toate urzea oraşul. Dar de ce să le creadă, de ce să le creadă ca pe orice poveste din cărţii... Cesare se ridică scuturat de un zâmbet larg şi fluid, ce invada muşchii gâtului şi se obora, legănând, pe trup. Trupul întreg era un zâmbet, uluit ca în faţa unei revelaţii despre care nu ştia, încă, ce să creadă, dacă e închipire, dacă e joacă sau dacă e revelaţie aievea. Câteva clipe zâmbetul a evoluat evaziv, acum strangulat, acum clătinându-se sub povara râsului gata să izbucnească. Şi în sfârşit, râsul s’a pogorât, căldare fără fund, vâlvătaie, gâlgâind şi înecând. Cesare râdea sănătos, penibil de sănătos şi de sincer, atât de mult şi de sincer încât nimeni nu i-ar fi crezut sinceritatea, nimeni n’ar fi fost oprit să bănuie că iisul se preface, după cum pe scenă sau la o logodnă ruptă. S-a trântit pe canapea și a râs, ștergându-și fruntea cu o batistă îmbălsămată farmaceutic. — Desigur Cesare, desigur! E atât de simplu, de clar, nu vezi? O sută de mii de cuvinte, o mie de idei, o mie de corespondențe și de alegorii, tipuri, personagii, dramă... E o carte, o carte care se face, nu vezi! La început a fost un fapt, unul singur mărunt şi sideral. Dar cine să-l ia în seamă, şi de ce? Dar acum?! Oh! acum toată lumea e interesată, nu mai e o întâmplare, ei un rit, o semnificaţie, o perversitate gnostică, un simbol, nu? Insfârşit, magic şi Appolonius din Tyana! Incendiul, scăparea, orbirea — toate i-au conturat subiectul. Lumea îl citeşte, îl discută, fetele îşi oferă de acum virginitatea mai uşor, soţiile au să-şi înşele soţii mai Dimineaţă, şi o trăsură pe şoseaua care duce la gară. Plopi umezi se întorceau agale, chemaţi de oraş. Cesare rămânea mai singur în trăsura cu un geamantan şi o pelerină, fără cărţi şi fără tovarăşi cari să-l însoţească. Nu gândea nimic, nu era nici trist nici emoţionat; se lăsa purtat de o hotărâre care îl încacarase cu o zi mai ’nainte. Pleca, unde şi pentru cât timp n’ar fi putut răspunde nimănui. Dar trebuia să plece, era frumos să plece, departe, şi apoi să orbească... Era interesant, şi cartea ar fi cetit’o mulţi, şi I Martha ar fi plâns, şi câte alte ce- titoare... Nu se deslipea de nimic din oraşul lui. Nu se mai simţea atras, nu-l reţinea amintiri sau cămin, era neutral, era şi nu era al lui; de ce ar fi rămas? Acelaş public sprinten şi mărunt al dimineţelor, solidarizat cu revărsatul verii, treimea cerului înalt şi vioriu. Gândurile omului din trăsură erau de o toropitoare mediocritate, simpatizând în treacăt cu lăptăresele, cu copiii şi şcolarii, apoi reflecând odihnitor asupra crezului domestic, cântărind din ochi şi socotim cu o minte domoală veniturile familiilor şi fundamentele etice ale şefului, zâmbind şi reflectând ca pe timpurile bune înainte de descălecarea umbrelor. Se trezi, sterp şi surescitat, aproape de gară. Maşini, tramvie, autobuze se adunau în piaţa cu havuzul luminat electric. Numai trăsura lui înainta greoiu şi geamantanul se clătina pe scăunaş. Pe peron lume puţină, dar strânsă la un loc și neliniștită. Cesare privea indiferent, întrebându-se ce va face în tren, nefiindu-i îngăduit să citească încă jurnale. Să privească magazine ilustrate sau pe fereastră? Poate va găsi un alean în fumat; convorbiri cu vecinii nu era în stare să poarte. (Va urma) Osamaa Er. Obese® s’a mutat în Calea Victoriei 106 (colţ cu strada General Manu fostă strada Verde). Telefon 208*19: copios, soţii au să caute Molanii ! E monedă, e delicios iar eu... Eu albe, iar băieţii au să citească ma- am fost stupid să-mi bat capul să fie, au să se masturbeze şi au să-şi desleg faptul. Cine îl ştie ?... pocească zâmbetul întocmai ca al ! Râdea, râdea, apoi lacrimile au perversului Manuel. Desigur , dea început să curgă lin, sfioase şi noui, cum faptul poate influenţe, poate ca din ochii dăruiţi printr’o minune îmbolnăvi şi poate fi comunicat.a Maicii Domnului, PLECAREA LUI DON OUICROITE — «tfcac---- Se va reduce numărul membrilor consiliilor regiilor autonome Comisiunea pentru redactarea unui ante-proect de lege prin care să se rezolve litigiile dintre regiile autonome şi să se fixeze derogările acestor regii dela legea contabilităţii publice, amunut ori şedinţă sub preşedinţia d-lui profesor Gh. Nicolau, secretarul general al ministerului lucrărilor publice şi al comunicaţiilor. S-a luat cunoştinţă de modul cum a fost redactată prima parte a acestui ante-proect, adică rezolvirea litigiilor dintre regiile autonome, fiind adoptată cu oarecare modificări. In ce priveşte introducerea controlului preventiv la regiile autonome comisia a decis să se ţină seamă de normele din circulara ministerului de finanţe, referitoare la această chestiune. S’a luat apoi in discuţie chestia micşorării numărului membrilor consiliilor de administraţie al regiilor cum şi fixarea jetoanelor de prezenţă ale acestora. S’a găsit că numărul membrilor va putea fi redus de la 11, cât este azi, la 6 până la 7. Viitoarea şedinţă a comisiunei, va fi azi la ora 11 dimineaţa ,la ministerul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor. 3 ———acee-----— In «Monitorul Oficial» de eri. Vineri, au apărut mai multe decrete ilegale cuprinzând noua mișcare in magistratură. Sovietele s’au adresat guvernului canadian pentru fixarea de comun acord a prețului grâului. Acest demers are la bază asigurarea unui avantaj, pe care dumpingul nu la putut aduce sovietelor. Poliţia din Arad a deferit Consiliului de război din Timişoara pe tânărul Carol Forrni, care a trecut frontiera clandestin, venind din Ungaria. La interogatoriul ce i s-a luat, tânărul Forrni a declarat că este elev al cl. VIII a liceului real din Kecskemét (Ungaria) şi s’a refugiat îa România pentrucă a fost ameninţat să fie exclus din şcoală din cauza că ar fi făcut printre elevi propagandă pentru apropierea româno-ungară Se aduce la cunoştinţa publicului călător că în conformitate cu regulamentul legii asupra circulaţiei pe drumurile publice (art. 81) din 10 Ianuarie a. c., vagoanele de tramvai În retragere, în locul farului roşu, vor avea acelaş far, însă alb barat cu o baiul, neagră orizontală. Aceasta cu începere dela 1 Februarie 1931, începând dela 1 Februarie 1931, orele de audienţă la domnul ministru de Interne, I. Mihalache, se stabilesc precum urmează: Miercuri şi Joi între orele 11/a. D/a, publicul şi oficialităţile din afară de Bucureşti. Luni, Marţi, Vineri şi Sâmbătă, între orele 11—D/a, d-nii parlamentari şi oficialităţile din ţară şi Bucureşti. Eri la 6 d. a. a avut loc la primăria municipiului, şedinţa comitetului economic. , « BANCA DE SCONT A ROMANIEI DIN BUCUREŞTI, aduce la cunoştinţa generală că Banca de Scont din Craiova nu este nici sucursala nici afiliata sa, ci o bancă locală independentă în oraşul Craiova. Direcţiunea generală a Regiei autonome a dispus ca staţiunile Leordeni, Salard, Viştea de Jos, Borşa, Videle şi Căzăneşti să emită bilete de dus şi întors clasa a treia, la trenurile de persoane, pentru staţiunile comunelor urbane situate la o distanţă mai mare de 60 klm. şi până la 100 klm. inclusiv Absolvenţii şcoalelor comerciale inferioare, pot obţine certificatul de absolvire a liceului inferior, urmând cursurile serale organizate de Universitatea Populară din Bucureşti, înscrieri şi informaţii la şcoala de fete din strada Ştirbey Vodă No. 101, seara ora 7 jumn. — 8 jurui. La Asociaţia Studenţilor Creştinii Ortodoxi din Bucureşti cu sediul în Palatul Satului Sinod, Str. Antim, vorbeşte Duminică 1 Februarie a. c- ora 5 d. a. Pr. Prof. Universitar, membru al Academiei române, Nicolae Popescu, despre: «Călugăria românească». Intre orele 4 şi 5 d. a. au loc cercurile de studii religioase : 1) asupra «Evangheliei după Stul Ioan», condus de d-1 Paul Costin Deleanu şi 2) asupra «Rugăciunii», condus de d-1 Sandu Tudor-Persoana care a găsit Duminică 25 Ianuarie la concertul de la Atheneu in porte-fertille maron, conţinând mai multe acte de valoare, chitanţe şi un carnet de identitate pe numele Gh. Astancăi, secretar Cf. universitar. Universitatea din Bucureşti, este rugat a le trimite la Rectoratul Universităţii, sau a le depune la cutia de scrisori a Universităţii (Rectorat, aripa nouă). Reprezentaţia organizată de primăria municipiului care urma să aibă loc mâine Duminică, 1 Februarie, s’a amănat pentru Duminică 8 Februarie. Importul produselor petrolifere la Cehoslovacia pe primele zcee luni ale anului 1930 s’a ridicat la 332.422 tone. România participă la această cantitate cu 108.335 tone, adică 32,6% din total. Cu începere de la 16 Februarie a. c. măsura luată de guvernul francez de a se prezenta certificate de origina mărfei importate în Franţa, se extind, şi asupra următoarelor produse: ouă de păsări de curte, carne congelată şi refrigerată de porc, lemne de esenţe reşinoase. Institutul Naţional de export reaminteşte exportatorilor noştri că încă de la 25 octombrie 1930, certificatele de origină sunt cerute şi la importul produselor următoare: păsări vii şi tăiate (cuprinzând, şi porumbei), cereale şi derivatele lor, zahăr, melasă, lemn ordinar. Noua linie ferată RevecaCăinări care leagă Chişinăul cu Tighini şi care urma a fi dată în exploatare pe ziua de 1 Februarie, fiind acoperită cu zăpadă, nu poate fi dată circulaţie pe această dată. Ieftenirea pâinii D. Dem. Dobrescu, primarul municipiului, a comunicat ori delegaţiei brutarilor, hotărârea de a se refteni preţul pâinii în modul următor. Pâinea neagră, în loc de 6 lei, se va vinde cu 5 lei, iar pâinea albă, cu 7 lei, în loc de 8. Ordonanţa se va aplica cu începere de azi. Ii)fornaţhim COMPARAŢI EFECTE PUBLICE ROMANEŞTI actualmente cel mai solid şi rentabil plasament de capital la Banca de Industrie şi Comerţ din Bucureşti S. A. Bucureşti — Calea Victoriei, 31 — Bucureşti Telefon No 301194, 31357, 339192 Adresa telegrafică : SIMJAVITZ AGENŢIE : Str. Carol 11 Numiri cu titlu definiţiv Instamântul profesional şi secundar Au fost numite cu titlu definitiv în învăţământul profesional şi secundar de fete. D-ra Angela Dumitrescu la Brăila, d-na Victoria Botez la Iaşi, d-na Ema Patriciu Fadea la Timişoara, d-na Cornelia Papacostea la Câmpina, d-na Natalia l’apacostea la Bucureşti, d-na Eugenia Camner la Chişinău, d-ra Elena Vfintu la Suceava, d-na Elena Camner la Chişiănu şi d. I. Ursache la Dorohoi la şcoala de meserii de bileţi. VITE ALTOITE Varietăţi alese de masă $1 de vin Selecţiunea garantată. Altoiul bine fiert. Rădăcini puternice. Pepinierele H. RADULESCU Comuna CERNICA - ILFOV Birou, Str. Cernăuţi , Bucureşti II.