Cuventul, februarie 1931 (Anul 7, nr. 2076-2103)

1931-02-01 / nr. 2076

Rezultatul alegerilor parţiale -----oompe----­ Iată şi rezultatele oficiale pentru celelalte judeţe : Bihor UN LOC DE DEPUTAT Votanţi 79 755. Anulate 2497. Nule 1454. Const. N. Toianu, naţ.-ţăr. 29.667 ales. Tib. Moşoiu, lib. 30.519. A. Mavrodin, lupist, 5306. Emil Boeszocrmen­y, 600. dem. 1943. Dr. Thuri Caiman, maghiar 17.685. Popa Marin, comunist, 6041. Iacob Iosif, av. 2652. N. Zigre, georgist, 9393. D. Silaghy, bloc democrat, 204. UN LOC DE DEPUTAT Oreste Scraba, ucrainean, 15.938, ales. G. Grigorovici, soc. dem. 9959. V. Marin, lib. 7216. Domul Itcuț, lupist, 2993. Gr. Rumeniuc, ind. 555. Gh. Jearna, av. 841. Putna loan P. loan, naţ. ţăr. 14.874, ales. N. D. Chirculescu, lib. 9848. Al. Vasilescu-Valjean, georgist, 5105. * Cifrele de detaliu, din cauza ma­relui număr de candidaturi, nu au sosit încă la ministerul de interne. Cernăuți UN LOC DE DEPUTAT Declaraţiile a d-lui Armand Călinescu D. Armand Călinescu, subsecretar de Stat la interne, a spus eri ziariş­tilor: — Ca reprezentant al guvernului, în calitate de subsecretar de stat al ministerului de interne, sunt foarte satisfăcut că alegerile parţiale de eri s’au desfăşurat în deplină lbertate şi cu respectarea scrupuloasă a dis­poziţiilor legale. Nu s-a înregistrat nici un inci­dent: delegaţii tuturor partidelor în luptă au putut urmări îndeaproape desfăşurarea operaţiunilor electo­rale. Şi era natural să fie aşa, pen­­tru că partidul nostru şi-a făcut un punct de onoare din libertatea ale­gerilor. Mai mult decât câştigarea unui loc în plus în Parlament, pe noi ne-a preocupat să asigurăm un caracter de complectă libertate alegerilor. Ca om de partid — continuă d. Călinescu — sunt de asemenea satis­făcut. Partidul naţional-ţărănesc a obţi­nut trei din cinci locuri — la Cer­năuţi noi am candidat, menţinând atât în Ardeal, cât şi în judeţele de deal, proprietatea intactă. Am înre­gistrat o uşoară scădere de voturi în judeţele de câmp, datorită faptu­lui că adversarii noştri au speculat în chip demagogic scăderea preţu­lui la cereale. Trebue să observ că şi în Vlaşca voturile naţional-ţărăniste au fost întrecute cu foarte puţin. In ce priveşte pierderea mai în­semnată de voturi la Teleorman, ea se datoreşte şi unor cauze speciale în afară de faptul că organizaţia noastră de acolo este mai slabă, pre­şedintele organizaţiei n’a putut par­ticipa nici o singură zi la campania electorală din cauză de boală. In rezumat alegerile desfăşurate în perfectă libertate, au arătat că partidul naţional-ţărănesc se poate sprijini şi mai departe pe opinia pu­blică. Este de asemenea demn de reţi­nut numărul important de voturi obţinut de partidul liberal de sub şefia d-lui George Brătia­nu, în Te­leorman şi Putna. I­iterariile Generalului Berthelot SERVICIUL DIVIN DE AZI Un serviciu religios, pentru gene­ralul Berthelot, se va oficia azi îna­inte de amiază, la Bbserica Mihai-Vodă. Vor participa membrii guvernului, ofiţerii superiori, cum şi personalul Legaţiunei franceze din Capitală. CONDOLEANŢELE CA­­MEREI D. Şt­ G. Pop, a trimis următoa­rea telegramă preşedintelui Came­rei franceze: la numele Adunării Deputaţilor români, vă exprim adânca durere pe care ne-a pricinuit-o ştirea mor­ţii bravului erou, marele nostru prieten şi cetăţean de onoare Gene­ralul Berthelot, al cărui nume va rămâne înscris pentru totdeauna în conştiinţa poporului român, care în meci nu va uita marele şi preţiosul concurs, pe care i l-a dat pentru tri­umful cauzei sale şi realizarea Ro­mâniei Mari. (ss) ŞTEFAN CICIO­POP. * La telegrama de mai sus, preşe­dintele Camerei a răspuns: In numele Camerei deputaţilor Franţei, vă rugăm să mulţumiţi A­­dunărei deputaţilor României, pen­tru marea dovadă de simpatie ce i-aţi adresat cu prilejul m­orţei ge­neralului Berthelot şi a căreia ex­primare confirmă sentimentele de solidaritate ce unesc ambele noastre naţiuni. O companie de onoare va da ulti­mele onoruri defunctului. Sicriul va fi expus la intrare in palatul Invalizilor, unde mareşalul Petain va pronunţa un discurs. Sicriul va fi transportat apoi la gară, urmând ca rămăşiţele pământeşti ale defunctului să fie depuse la cimi­tirul din Roanne. Odihnească în pace. zoo----­ FERNAND BOUISSON ÎNMORMÂNTAREA se FACE AZI PARIS 50 (Rador). — Funeraliile generalului Berthelot vor avea loc mâi­ne Sâmbătă. La ora 10.30 minute la biserica Saint Louis din palatul Inva­lizilor, va fi oficiată slujba religioasă. Lupta împotriva dictaturilor PARIS, 30 (Rador). — Comitetul general al muncii a lansat un apel către opinia publică, cerând soli­daritatea în favoarea democraţiei şi proletariatelor ameninţate. Se fa­ce apel la lupta împotriva dictatu­rilor sau ameninţărilor de dictatu­ră, ambele izvoare de conflicte in­ternaţionale. Apelul comitetului a primit ade­rarea partidelor socialist, radical­­socialist, Ligei franceze pentru a­­părarea drepturilor omului şi a co­mitetului de acţiune pentru Socie­tatea Naţiunilor. Desminţirea moratoriu­­lui în Polonia VARŞOVIA, 30 (Rador). -- Un ziar din Berlin a publicat o ştire pretinzând că se va decreta un mo­ratoriu al datoriilor în Polonia, deocamdată pentru trei luni. Această ştire falsă este desmin­­ţită oficial. ----—oooxooo------­ Starea principesei Beatrice LONDRA 30 (Rador). — Starea principesei Beatrice este mai bună. So­sirea fiicei sale, regina Spaniei, asea­ră, a contribuit mult la ameliorarea stărei bolnavei. Deşi inima pacientei funcţionează acum normal, totuşi sta­diul boalei inspiră încă îngrijorări. La spital au încetat din viaţă Mihail Crăciun tâm­plar şi Schwartz croitori loviţi cu prilejul Incidente­lor de Joui. Eri au continuat la prefectura poliţiei Capitalei cercetările în ju­rul incidentelor petrecute joi după amiazi între cordoanele de gardieni şi lucrătorii ceferişti. S’a făcut un nou triaj al aresta­ţilor, fiind puşi în libertate încă un număr de 20 inşi. Au fost reţinuţi fiind identificaţi că au lovit pe po­liţişti — iar unii că au tras cu ar­ma — următorii: Ion Ionescu zis Cârnu, strungar, Tudor Alexandru, cazangiu, George Chioran, cazangiu, Tudor Alex., lăcătuş, Tudor An­­dreevici, lăcătuş şi Ion Alexand­res­­cu strungar. Parte au fost recunoscuţi iar par­te au fost arătaţi de tovarăşi ai lor. DO­I COMUNIŞTI Au mai fost reţinuţi la poliţie fiind găsiţi că în timpul manifesta­ţiei im­părţeau manifeste cu carac­ter aţâţător, de provenienţă comu­nistă, indivizii Sofran Iacov şi Ser­­ches David. In manifestele găsite asupra lor, muncitorii erau îndem­naţi la dezordini. Cei arestaţi vor fi înaintaţi în cursul zilei de astăzi parchetului. CORPURILE DELICTE Poliţia se află în posesiu­nea a numeroase corpuri delicte. E vorba, anume, de revolverele găsite a­­runcate de manifestanţi precum şi de cartuşe pier­dute. S a putut constata că, în total, s-au tras treizeci de focuri de armă îndrepta­te asupra poliţiştilor. Corpurile delicte vor fi înaintate parchetului oda­tă cu arestaţii. AUTOPSIA CADAVRELOR Eri s’a făcut autopsia cadavrelor celor doui împuşcaţi de către mani­festanţi. Gloanţele găsite arată că nu poa­­te fi vorba de gloanţe ale poliţişti­lor, calibrul fiind mult mai mic­ ÎNMORMÂNTAREA Eri după amiază s’a făcut în­mormântarea celor doui muncitori împuşcaţi. Ciobanu­ Mihai a fost înmormân­tat la cimitirul Ghencea. Nu s’a înregistrat niciun incident. Incă un muncitor a cărui nume nu se cunoaşte, a fost împuşcat în picior în timpul manifestaţiei. El se află sub îngrijire medicală la domiciliu. 20 MUNCITORI RĂNIŢI S’a mai putut afla că numărul to­tal de muncitori răniţi e de douăzeci. UN NOU COMUNICAT OFICIAL Preşidenţia consiliului ne trimite următorul comunicat: In urma cercetărilor fă­cute asupra faptelor pe­trecute la întrunirea mun­citorilor dela C. F. R. s’a constatat până acum că printre manifestanţi erau câţiva agenţi comunişti purtători de arme şi alţii cari răspândeau manifeste aţâţătoare. Justiţia este şi curs de a stabili toate amănuntele şi a reţinut din cei arestaţi 5 persoane. Cu ocazia manifestaţiilor de emi, au fost 2 persoane mai grav rănite: croitorul Schwartz, care se găsea în momentul manifestaţiilor pe podul de la C. F. R. în a­­propierea locului unde s’a produs ciocnirea între ma­nifestanţi şi poliţie, şi tâm­plarul Crăciun, care se gă­sea în str. Târgoviştei, de asemenea în afară de raza manifestaţiilor. Cei doi grav răniţi au fost imediat transportaţi la spital şi li s-a dat îngriji­rile medicale necesare. Cu toate acestea, ei au înce­tat azi din viaţă. La autopsie s-a constatat că gloanţele care i-au ră­pus erau de calibru 6 mm; aceasta confirmă din nou că nu proveneau din arme­le agenţilor de poliţie, pentrucă aceste arme au calibrul 9 mm. De altfel faptul că răni­rea lor s’a produs în afară de raza manifestaţiilor, dovedeşte el singur că gloanţele n’au provenit dela agenţii poliţieneşti. Trebue adăogat că însuşi manifestaţia preectată era cu atât mai puţin justifi­cată, cu cât, câteva zile în urmă, delegaţia economi­că a guvernului însărcina­se o comisiune compusă din şefii departamentelor economice, ca să examine­ze doleanţele lucrătorilor de la C. F. R. şi diversele plângeri cu privire la re­ducerea salariilor. DELEGAŢII LUCRATORI­LOR LA MINISTRUL LUCRĂRILOR PUBLICE O delegaţie formată din d-nii O­­prescu şi Botez, din partea sindica­tului lucrătorilor cheferişti şi a U­­niunii generale a lucrătorilor che­ferişti din Bucureşti, Florian (Cluj), Fekete şi Tamasi (Tg. Mureş), s-a prezentat ieri dimineaţă d-lui Ion Răducanu, ministrul lucrărilor pu­blice şi al comunicaţiilor, căruia i-au adus la cunoştinţă cele petre­cute în după amiaza zilei de 29­­, la sediul sindicatului lucrătorilor cheferişti de pe calea Griviţei, cu prilejul întrunirii ce s-a ţinut în acest loc. Delegaţia a cerut din nou să fie examinat şi soluţionat memoriul lucrătorilor cheferişti înaintat mi­nisterului încă din 1929 şi nerezol­­vit până azi. In acest memoriu reprezentanţii lucrătorilor cereau, între altele, să li se dea un statut şi un minimum de salariu. D. Răducanu a declarat că mo­mentul nu e prielnic pentru rezol­­virea acestei probleme, cunoscută Fiind, situaţia critică financiară a Statului şi mişcarea de stradă a cheferiştilor. Incidentele de Joi CE AU STABILIT CERCETĂRILE 441» »­Agenţii comiutişti arestaţi. Doi morgi. Corpurile pelide aliate la poliţie. Autopsia şi u­moruiân­area­­idiotelor CUVÂNTUL D. Armand Călinescu despre evenimentele de Joi Muncitorii de la C. F. Nr. au voit să facă ori o întrunire urmată de o demonstraţie de stradă în scopul de a protesta contra reducerilor de sa­larii, după ce guvernul, care exami­nase doleanţele lor, a însărcinat o comisiune să studieze soluţionarea lor. Prin această încercare de demon­straţie ei s-au făcut vinovaţi de în­frângerea ordonanţelor poliţieneşti. Gardienii publici însărcinaţi cu menţinerea ordinei şi cu degajarea străzii au fost atacaţi de muncitori cu bolovani şi lemne. Unsprezece gardieni au fost răniţi şi se află in îngrijire medicală. In învălmăşeală s’au tras şi câte­va focuri de revolver. Lucrătorul croitor, Schwartz, vână de curând din Deva şi lucrătorul Crăciun, au fost răniţi. Ambii răniţi au încetat din viaţă în cursul n­opţii. Este fără îndoială un incident ne­norocit. D. ministru Ion Mihalaiehe a or­donat o severă anchetă, care să sta­bilească cine şi în ce împrejurări s’au tras acele focuri. Cu efectuarea acestei anchete a fost însărcinat de prof.­ Victor G. Cădere, secretarul general al minis­terului de interne. Autorităţile poliţieneşti afirmă că gardienii publici nu au avut or­din să tragă, nu au tras şi armătu­ra lor a fost apoi verficată. Dealt­fel ni se comunică cum că la auto­psia cadavrelor glonţul găsit este de calibrul 6.35, pe când gloanţele gardienilor publici sunt de cali­bru 9. Oricum ar fi, ancheta va stabili lucrurile cu precizie. Ţin să declar însă, că noi vom menţine cu ultimă energie liniştea publică împotriva oricui va încerca s-o tulbure, dar nu vom lăsa să se petreacă nici excese inutile ale or­ganelor de execuţie, care vo­r fi sanc­ţionate în cazul când se va dovedi că au depăşit ordinele date. Convenţia dintre C. F. R. şi armata privitoare la transporturile militare Intre ministerul armatei şi regia c. f. r. s’a încheiat o­ convenţie cu începere dela 1 Ianuarie a. c- prin care aceasta din urmă se obligă să efectueze transporturi militare şi călătorii ale funcţionarilor civili ori militari ai armatei în interes de serviciu, ori ale familiilor lor în interes personal. Vor călători cu 50 la sută reduce­re din tariful normal ofiţerii şi a­­similaţii lor, reangajaţii, funcţio­narii armatei, când călătoresc in­dividual în interes de serviciu; toţi aceştia vor călători cu ordine de serviciu şi carnete de identitate; a­­semenea elevii liceelor şi şcoalelor militare, ofiţerii armatelor streine Clasele în care se va călători în interes de serviciu sunt: In el. I generalii, ofiţerii superi­­ori, căpitaniii şi familiile lor. In el. II: locotenenţii, sublocote­nenţii, elevii liceelor şi şcoalelor militare, T. T. R-iştii (numai pe baza carnetelor de identitate cu fo­tografii) şi reangajaţii cu familiile lor. In ele III: trupa în termen. Funcţionarii civili din serviciul armatei vor călători în clasa cores­punzătoare lefii celorlalți funcțio­nali ai Statului. ean fi Roman de MIRCEA ELIADE Capitol cu şerpi Mă rog, se întreba blând Cesare, crede el în toate poveştile acestea misterioase şi cifrate, în magie şi în rituri, în «corpul lichid» şi în soteriologia prin carnea Metaniei? (aici, Cesare se înfrigură). Scri­soarea era prolifică, era nesfârşită. Poate zece, poate douăzeci de pa­gini, cu referinţe ciudate, cu o eru­diţie zăpăcită, într’un stil dubios şi mistificat, aşa încât niciodată el n’ar putea şti dacă glumeşte sau dacă e nebun deabinelea. Şi, în­­sfârşit, de ce i-a scris întemniţatul! Ca să-l ispitească, să-l înfurie sau numai să-şi bată joc de stupidita­tea lui ! Pentru că, de fapt, a fost stupid, da, recunoaşte el însuşi că a fost stupid să nu ciulească ure­chile, să nu audă şoaptele, să nu privească, să nu vadă faptul. Oh ! fal­ul acela monstruos pe care îl comentează oraşul, cum­­ ar fi pu­tut privi, şi ce real ar fi fost el, cu trupul pângărit al domnişoarei Me­lania, şi rictusul vicios al lui Ma­nuel, şi fălcile păroase ale d-rului Weinrich? Desigur că barba profe­sorului de slavă se agita famelie şi sugativ : da, da, «sugativ» (ter­menul i se părea une trouvaille). Şi desigur că tânărul pervers desco­perea marmura diavoliţei albe, şi cine ştie ce mângâeri strecura el, saturat de fibre, şi cum priveau ochii lui supţi sânii şi coapsele..­­Nu, nu, toate acestea sunt imagi­naţii, sunt farsă mitică. Poate nu a fost aşa; poate Manuel îşi aco­perea ochii, iar dr. Weinrich o chema «soră», iar Melania era hip­notizată, sau beată, sau... dar dacă nici aşa nu era ! Despre acestea toate urzea oraşul. Dar de ce să le creadă, de ce să le creadă ca pe orice poveste din cărţii... Cesare se ridică scuturat de un zâmbet larg şi fluid, ce invada muş­chii gâtului şi se obora, legănând, pe trup. Trupul întreg era un zâmbet, uluit ca în faţa unei revelaţii des­pre care nu ştia, încă, ce să creadă, dacă e închipire, dacă e joacă sau dacă e revelaţie aievea. Câteva clipe zâmbetul a evoluat evaziv, acum strangulat, acum clătinându-se sub povara râsului gata să izbucnească. Şi în sfârşit, râsul s’a pogorât, căl­dare fără fund, vâlvătaie, gâlgâind şi înecând. Cesare râdea sănătos, penibil de sănătos şi de sincer, atât de mult şi de sincer încât nimeni nu i-ar fi crezut sinceritatea, ni­meni n’ar fi fost oprit să bănuie că iisul se preface, după cum pe scenă sau la o logodnă ruptă. S-a trântit pe canapea și a râs, ștergându-și fruntea cu o batistă îmbălsămată farmaceutic. — Desigur Cesare, desigur! E a­­tât d­e simplu, de clar, nu vezi? O sută de mii de cuvinte, o mie de i­­dei, o mie de corespondențe și de alegorii, tipuri, personagii, dramă... E o carte, o carte care se face, nu vezi! La început a fost un fapt, u­­nul singur mărunt şi sideral. Dar cine să-l ia în seamă, şi de ce? Dar acum?! Oh! acum toată lumea e in­teresată, nu mai e o întâmplare, ei un rit, o semnificaţie, o perversi­tate gnostică, un simbol, nu? In­­sfârşit, magic şi Appolonius din Tyana! Incendiul, scăparea, orbi­rea — toate i-au conturat subiectul. Lumea îl citeşte, îl discută, fetele îşi oferă de acum virginitatea mai uşor, soţiile au să-şi înşele soţii mai Dimineaţă, şi o trăsură pe şosea­ua care d­uce la gară. Plopi umezi se întorceau agale, chemaţi de oraş. Cesare rămânea mai singur în tră­sura cu un geamantan şi o pele­rină, fără cărţi şi fără tovarăşi cari să-l însoţească. Nu gândea nimic, nu era nici trist nici emoţionat; se lăsa purtat de o hotărâre care îl în­c­acar­ase cu o zi mai ’nainte. Pleca, unde şi pentru cât timp n’ar fi putut răs­punde nimănui. Dar trebuia să ple­ce, era frumos să plece, departe, şi apoi să orbească... Era interesant, şi cartea ar fi cetit’o mulţi, şi I Martha ar fi plâns, şi câte alte ce-­­ titoare... Nu se deslipea de nimic din ora­şul lui. Nu se mai simţea atras, nu-l reţinea amintiri sau cămin, era neutral, era şi nu era al lui; de ce ar fi rămas? Acelaş public sprinten şi mă­runt al dimineţelor, solidarizat cu revărsatul verii, treimea cerului înalt şi vioriu. Gândurile omului din trăsură erau de o toropitoare mediocritate, simpatizând în treacăt cu lăptăresele, cu copiii şi şcolari­­i, apoi reflecând odihnitor asupra crezului domestic, cântărind din ochi şi socotim­ cu o minte domoa­­lă veniturile familiilor şi funda­mentele etice ale şefului, zâmbind şi reflectând ca pe timpurile bune înainte de descălecarea umbrelor. Se trezi, sterp şi surescitat, aproa­pe de gară. Maşini, tramvie, auto­buze se adunau în piaţa cu havuzul luminat electric. Numai trăsura lui înainta greoiu şi geamantanul se clătina pe scăunaş. Pe peron lume puţină, dar strân­să la un loc și neliniștită. Cesare privea indiferent, întrebând­u-se ce va face în tren, nefiindu-i îngăduit să citească încă jurnale. Să pri­vească magazine ilustrate sau pe fereastră? Poate va găsi un alean în fumat; convorbiri cu vecinii nu era în stare să poarte. (Va urma) Osamaa Er. Obese® s’a mutat în Calea Victoriei 106 (colţ cu strada General Manu fostă strada Verde). Telefon 208*19: copios, soţii au să caute Molanii ! E monedă, e delicios iar eu... Eu albe, iar băieţii au să citească ma- am fost stupid să-mi bat capul să fie, au să se masturbeze şi au să-şi­­ desleg faptul. Cine îl ştie ?... pocească zâmbetul întocmai ca al ! Râdea, râdea, apoi lacrimile au perversului Manuel. Desigur , dea­ început să curgă lin, sfioase şi noui, cum faptul poate influenţe, poate ca din ochii dăruiţi printr’o minune îmbolnăvi şi poate fi comunicat.­­­a Maicii Domnului, PLECAREA LUI DON OUICROITE — «tfcac----­ Se va reduce numărul membrilor consiliilor regiilor autonome Comisiunea pentru redactarea unui ante-proect de lege prin care să se rezolve litigiile dintre regiile auto­nome şi să se fixeze derogările a­­cestor regii dela legea contabilităţii publice, a­munut ori şedinţă sub pre­şedinţia d-lui profesor Gh. Nicolau, secretarul general al ministerului lu­crărilor publice şi al comunicaţiilor. S-a luat cunoştinţă de modul cum a fost redactată prima parte a ace­stui ante-proect, adică rezolvirea liti­giilor dintre regiile autonome, fiind adoptată cu oarecare modificări. In ce priveşte introducerea con­trolului preventiv la regiile autonome comisia a decis să se ţină seamă de normele din circulara ministerului de finanţe, referitoare la această ches­tiune. S’a luat apoi in discuţie chestia micşorării numărului membrilor con­siliilor de administraţie al regiilor cum şi fixarea jetoanelor de prezenţă ale acestora. S’a găsit că numărul membrilor va putea fi redus de la 11, cât este azi, la 6 până la 7. Viitoarea şedinţă a comisiunei, va fi azi la ora 11 dimineaţa ,la mi­nisterul lucrărilor publice şi al co­municaţiilor. 3 ———acee-----— In «Monitorul Oficial» de eri. Vineri, au apărut mai multe decrete ilegale cu­prinzând noua mișcare in magistratură. Sovietele s’au adresat guvernului canadian pentru fixarea de comun acord a prețului grâului. Acest demers are la bază asigura­rea unui avantaj, pe care dumpin­gul nu la putut aduce sovietelor. Poliţia din Arad a deferit Consi­liului de război din Timişoara pe tânărul Carol Forrni, care a trecut frontiera clandestin, venind din Un­garia. La interogatoriul ce i s-a luat, tânărul Forrni a declarat că este elev al cl. VIII a liceului real din Kecskemét (Ungaria) şi s’a refu­giat îa România pentrucă a fost ameninţat să fie exclus din şcoală din cauza că ar fi făcut printre e­­levi propagandă pentru apropierea româno-ungară Se aduce la cunoştinţa publicului călător că în conformitate cu regu­lamentul legii asupra circulaţiei pe drumurile publice (art. 81) din 10 Ianuarie a. c., vagoanele de tramvai În retragere, în locul farului roşu, vor avea acelaş far, însă alb barat cu o baiul,­ neagră orizontală. A­­ceasta cu începere dela 1 Februarie 1931, începând dela 1 Februarie 1931, o­­rele de audienţă la domnul ministru de Interne, I. Mihalache, se stabilesc precum urmează: Miercuri şi Joi între orele 11­/a. D/a, publicul şi oficialităţile din a­­fară de Bucureşti. Luni, Marţi, Vineri şi Sâmbătă, în­tre orele 11—D/a, d-nii parlamentari şi oficialităţile din ţară şi Bucureşti. Eri la 6 d. a. a avut loc la primă­ria municipiului, şedinţa comitetului e­­conomic. , « BANCA DE SCONT A ROMA­­NIEI DIN BUCUREŞTI, aduce la cunoştinţa generală că Banca de Scont din Craiova nu este nici su­cursala nici afiliata sa, ci o bancă locală independentă în oraşul Cra­iova. Direcţiunea generală a Regiei au­tonome a dispus ca staţiunile Leor­­deni, Salard, Viştea de Jos, Borşa, Videle şi Căzăneşti să emită bilete de dus şi întors clasa a treia, la trenurile de persoane, pentru sta­ţiunile comunelor urbane situate la o distanţă mai mare de 60 klm. şi până la 100 klm. inclusiv Absolvenţii şcoalelor comerciale inferioare, pot obţine certificatul de absolvire a liceului inferior, ur­mând cursurile serale organizate de Universitatea Populară din Bu­cureşti, înscrieri şi informaţii la şcoala de fete din strada Ştirbey Vodă No. 101, seara ora 7 jumn. — 8 jurui. La Asociaţia Studenţilor Creştinii Or­todoxi din Bucureşti cu sediul în Pala­tul Satului Sinod, Str. Antim, vorbeşte Duminică 1 Februarie a. c- ora 5 d. a. Pr. Prof. Universitar, membru al Aca­demiei române, Nicolae Popescu, despre: «Călugăria românească». Intre orele 4 şi 5 d. a. au loc cercurile de studii religioase : 1) asupra «Evan­gheliei după S­tul Ioan», condus de d-1 Paul Costin Deleanu şi 2) asupra «Ru­găciunii», condus de d-1 Sandu Tudor-Persoana care a găsit Duminică 25 Ianuarie la concertul de la Athe­­neu in porte-fertille maron, conţi­nând mai multe acte de valoare, chi­tanţe şi un carnet de identitate pe numele Gh. Astancăi, secretar Cf. universitar. Universitatea din Bu­cureşti, este rugat a le trimite la Rectoratul Universităţii, sau a le depune la cutia de scrisori a Uni­versităţii (Rectorat, aripa nouă). Reprezentaţia organizată de primăria municipiului care urma să aibă loc mâine Duminică, 1 Februarie, s’a a­­mănat pentru Duminică 8 Februarie. Importul produselor petrolifere la Cehoslovacia pe primele zcee luni ale anului 1930 s’a ridicat la 332.422 tone. România participă la această can­titate cu 108.335 tone, adică 32,6% din total. Cu începere de la 16 Februarie a. c. măsura luată de guvernul fran­cez de a se prezenta certificate de origina mărfei importate în Fran­ţa, se extind,­ şi asupra următoare­lor produse: ouă de păsări de cur­te, carne congelată şi refrigerată de porc, lemne de esenţe reşinoase. Institutul Naţional de export rea­minteşte exportatorilor noştri că încă d­e la 25 octombrie 1930, certifi­catele de origină sunt cerute şi la importul produselor următoare: pă­sări vii şi tăiate (cuprinzând, şi po­rumbei), cereale şi derivatele lor, zahăr, melasă, lemn ordinar. Noua linie ferată Re­vecaCăinări care leagă Chişinăul cu Tighini şi care urma a fi dată în exploatare pe ziua de 1 Februarie, fiind acope­rită cu zăpadă, nu poate fi dată cir­culaţie pe această dată. Ieftenirea pâinii D. Dem. Dobrescu, primarul mu­nicipiului, a comunicat ori delega­ţiei brutarilor, hotărârea de a se refteni preţul pâinii în modul ur­mător. Pâinea neagră, în loc de 6 lei, se va vinde cu 5 lei, iar pâinea albă, cu 7 lei, în loc de 8. Ordonanţa se va aplica cu înce­pere de azi.­­ Ii)forn­aţhim COMPARAŢI EFECTE PUBLICE ROMANEŞTI actualmente cel mai solid şi rentabil plasament de capital la Banca de Industrie şi Comerţ din Bucureşti S. A. Bucureşti — Calea Victoriei, 31 — Bucureşti Telefon No 301194, 313­57, 339192 Adresa telegrafică : SIMJAVITZ AGENŢIE : Str. Carol 11 Numiri cu titlu definiţiv In­stamân­­tul profesional şi secundar Au fost numite cu titlu definitiv în învăţământul profesional şi secundar de fete. D-ra Angela Dumitrescu la Brăila, d-na Victoria Botez la Iaşi, d-na Ema Patriciu Fad­ea la Timişoara, d-na Cor­nelia Papacostea la Câmpina, d-na Na­talia l’apacostea la Bucureşti, d-na Eu­genia Camner la Chişinău, d-ra Elena Vfintu la Suceava, d-na Elena Camner la Chişiănu şi d. I. Ursache la Doro­­hoi la şcoala de meserii de bileţi. VITE ALTOITE Varietăţi alese de masă $1 de vin Selecţiunea garantată. Altoiul bine fiert. Rădăcini puternice. Pepinierele H. RADULESCU Comuna CERNICA - ILFOV Birou, Str. Cernăuţi , Bucureşti II.

Next