Cuventul, august 1931 (Anul 7, nr. 2255-2285)
1931-08-01 / nr. 2255
BUZĂU, 30 (de la trimisul nostru special). — Sunt serioase indicii că instrucţia va intensifica de aici înainte cercetările şi că ele vor continua riguros. Magistraţii buzoeni nu sunt în vacanţă, se lucrează febril, deşi fără enervare, la punerea la punct a chestiunilor rămase până azi obscure. Punctele slabe ale versiunii, dată de arestare, le-am înregistrat, întâia, chestiunea browningului dispărut. Pe urmă, participarea domnişoarei Lupescu la crimă. In sfârşit anumite detalii, ce fac posibilă existenţa unei de-a treia persoane, care, desigur, nu este tânărul Titi Lupescu, dar care poate fi altcineva. D-nii jude-instructor Coldescu, prim procuror Dobrovici şi procuror Melinte urmăresc precizarea acestor puncte obscure. Se părea că instrucţia e terminată. In realitate, surprizele abia de acum încolo sunt de aşteptat. Contradicţiile în faţa instrucţiei Declaraţiile schimbătoare ale acuzatelor au fost primite cu multă rezervă. Ori, la reconstituirea a doua a crimei, afirmaţiile doamnei Lupescu au fost des întrerupte de magistraţii prezenţi. — Ei asta—I ei asta... puncta scurt domnul prim procuror, frazele destrămate, afirmaţiile neverosimile, contestările evident neîntemeiate ale acuzatei. In legătură cu această atitudine ezitantă a celor două femei, măsurile severe luate de magistraţi sunt drepte şi vor fi poate eficace. Buikul familiei Lupescu stă închis în garaj, acuzatele sunt aduse la reconstituire, pe jos, între baionete. Doamna Lupescu merge fermă, aproape liniştită, aşa cum am văzut-o prima zi la penitenciar. Domnişoara Lilly Lupescu trece tremurând, foarte palidă, evitând privirile oamenilor din jur, obosită, extenuată, incapabilă să mai suporte lupta cu magistraţii, întrebările anchetatorilor, curiozitatea publică, scandalul afacerii. Un magistrat care se recuză cu atât mai dificilă sarcina justiţiei, cu cât atmosfera este mai agitată şi mai contradictorie. De la o zi la alta, atitudinea publicului, reacţiunile buzoianului după stradă, impresia generală ce pluteşte obişnuit asupra întâmplărilor dintrun târg mic, se schimbă. Acestea nu sunt poate decât imponderabile şi magistraţii, experimentaţi, nu ţin seama de asemenea mărunte nuanţe. Totuşi, să cauţi adevărul într’o astfel de ambianţă, este o operaţie extrem de delicată. Pentru semnificaţia lucrului şi nu pentru partea lui «senzaţională» (căci nici nu are) am anunţat că un magistrat s’a recuzat. E vorba anume de d. judecător tutelar Bobeş, despre care s’a svonit că ar fi cerut-o cândva în căsătorie pe d-ra Lilly Lupescu. D-sa a refuzat să se ocupe de o chestiune, ce cădea desigur în competenţa sa, dar pe care o evită dintr’un frumos scrupul profesional, vărul sau neadevărul incestului, starea d-rei Lilly — sunt chestiuni pe cari revelaţiile noastre de emi, le-au trecut pe planul secund. Căci ele pot fi argumente în proces, doar în cazul în care vina celor două femei şi numai vina lor e stabilită. Dar dacă există un al treilea criminal ? Mersul cercetărilor îl indică pe acest criminal. S’a văzut. In acest caz, toate circumstanţele familiare ale crimei, devin secundare. Căci faptul că Radu Lupescu a fost un tată incestuos, justifică poate crima fiicei şi a soţiei lui, dar nu justifică deloc crima altuia, sau, în orice caz, altfel, în altă măsură. Şi după câte se lasă înţelese din tainele instrucţiei pista aceasta se urmăreşte acum. Mihail Sebastian DRAMA DE LA BUZĂU Radu Lupescu a fost canalie sau om de treaba ? Un magistrat care se recuza. A fost sau nu Incest ? Porniri ereditare. Noul mărturii lăturalnice, instrucţia pe o noua pista Lupescu a fost o candie. Lupescu a fost un om?e treab i pentru că deocamdată evenimente noui nu sunt, lumea revine la discutarea faptelor ce au precedat crima, întâmplările familiare din casa Lupescu, cancanurile intime ale eroilor, aventurile lor erotice, rămân în atenţia publică, înregistrezi la fiecare pas o nouă părere, o nouă istorie. A fost Radu Lupescu o canalie ! A fost numai un om ursuz, dar în fond cumsecade! In general impresia îi e cutotul defavorabilă. Se spune că a intrat în case străine, a învrăjbit menajuri liniștite, a ademenit femei, a cumpărat ce n’a putut să capete altfel, a «răpit» şi oarecum siluit ce n’a putut să cumpere. Averea sa mare o punea în slujba dispoziţiilor lui priapice. Un erotism furios, maladiv. Nu alegea, nu avea gusturi, nu avea nici capricii. Avea necesităţi. Femeia întâlnită în astfel de dispoziţii, — urâtă, frumoasă, tânără, bătrână, sănătoasă, infirmă — trebuia să-i aparţină. Se cunosc nume. Se cunosc nenorociri, pe cari le-a lăsat nepăsător în urmă. Incestuos? Dar se vorbeşte mai puţin despre putinţa unui incest. Lumea, intimii chiar, vecinii, vizitatorii, cei ce au cunoscut de aproape familia Lupescu, n’au știut nimic despre asta. Sunt însă persoane, care mărturisesc a fi cunoscut din timp această dramă. Lupescu vorbia deschis, nerușinat despre fiica lui, ca despre o femeie străină: — Să vezi ce pulpe are, ce forme , rotunde, ce carne... Se pare că era chiar mai precis, decât arată aceste adjective. Când veniau femei tinere în vizită, gluma preferată a lui Radu Lupescu era să facă cu glas tare comparaţii dintre cele mai echivoce, glume dintre cele mai «ou dublu sens», aluzii dintre cele mai străvezii. Propunerile lui erau brusce, materiale. Era un om de afaceri acest Radu Lupescu, nu un amorez. Când conducea o femeie, ce venia să-i viziteze familia, la plecare îi strecura în mână o hârtie. Biletul lui de dragoste: o bancnotă, două, trei. Cu Lilly Lupescu se pare că proceda la fel. Ne-a declarat-o fata: îi dedea bani mulţi, fără să-i fi cerut, aşa, din senin. Câteodată, altădată, nici un ban. Trebue să remarcăm, că toate acestea d-ra Lupescu le-a spus şi ni le-a spus cu greu, după întrebări penibile repetate. Fata are o firească ezitare, când i se cere să vorbească despre tatăl ucis. Porniri epeartare. S’ar putea ca aceste trăsături de om anormal ale lui Radu Lupescu să se datorească eredităţii lui încărcate- Se pare că bunicul lui din- , spre tată — ni s’a spus aşa cel pu- tin, a murit în împrejurări nesigu- ? re, cari amintesc oarecum moartea recentă a nepotului. Omor? Sinucidere? Era oricum şi în viaţa acelui bunic o dramă sexuală. A murit pentru o femeie şi nu se ştie cum; lucrurile au rămas într’un minister nepătruns. Poate tot de acolo a moştenit Lupescu sifilisul, de care suferia. La autopsie s’au găsit indicii de paralizie generală. Lucru curios şi semnificativ pentru psichologia acestui om: el nu s’a căutat la doctori, de care se temea. Credea în vrăjitori şi în descântece. Era ceva primar şi înţepenit în spiritul lui de primitiv venit la oraş, devenit burghez şi bogat Ce spune o nepoată „D-şoara Bomboneta” este o vară fi d-nei Lupescu. O cheamă Bomboneta Guertler. Fată de vreo 20 de ani, simplă, puţin speriată d de întâmplare, puţin măgulită de scurta dar sgomotoasa celebritate a familiei. A locuit în casa Lupescu vreo două săptămâni în cursul lunei Maiu Nu ştie mare lucru asupra crimei însăși, sau nu vrea să știe, sau nu trebue să știe. Fată de la țară, vorbește timid, cerându-ne continuu iertare de îndrăzneală. — Unchiul era un om curios. Vedeam că o urmărește pe Lilly și căluam s’o ascund de el. Asta îl înfuria în așa hal, încât îmi striga o mie de blesteme. — Ce anume ? — Nu pot să vă spun, — răspunde roşie d-şoara Bomboneta şi priveşte în jos. Lucruri de ruşine. Că şi pe mine mă urmăria unchiul. îmi făcea cadouri, mă săruta... cum să vă spun ?... Mă săruta aşa cum... însfărşit înţelegeţi dv. Dacu Lilly era teribil. O aştepta pe galerie, când trebuia să treacă, o îmbrância într’un colț și o strângea în brațe, doar că n’o înăăbuşia. Zău, mi-e rușine să vă povestesc totul. Lilly mi-a povestit odată, că unchiu când o prindea singură... D-șoara Bomboneta s’a roșit de tot. O părăsim, ca să-și revină. De altfel, prea puţin interesantă pentru problema propriu zisă-O virginitate îndoelnică Nu ştim cine a aruncat în discuţie virginitateaTrei Lupescu. Chestiunea e lăturalnică. Căci tatăl ei tot n’ar fi căpătat dreptul de a o silui, în nici un caz. Totuşi, chestiunea pasionează aici şi instrucţia se ocupă de ea. Răspunsul precis se va cunoaşte numai după examenul ce urmează să fie făcut de către d. profesor dr. Mina Minovici, aşteptat aci. Totuşi am stat de vorbă cu d. doctor Hogea, ale cărui concluzii sunt cunoscute. Lilly Lupescu nu e virgină. Hymenul prezintă câteva curioase crestături, ce pot fi, ce e dreptul, naturale, dar cari în cazul acesta special, sunt datorite unei siluiri. După raportul d-lui profesor Minovici, se va reveni asupra acestei chestiuni, întrucât pe această cale se ajunge la un nou erou al dramei și poate la o deslegare neașteptată a misterului. Chestiuni străine Dar, în fond, toate acestea — personalitatea lui Radu Lupescu, ade «ajvani *»al Examen pentru minoritarii din serviciul c. f. r. Direcţiunea generală c. f. r. a dispus ca personalul participant la casa generală de pensiuni, ca și cel participant la casa de ajutor, care necunoscând îndeajuns limba oficială nu s’a prezentat din diferite motive la examinarea din luna Aprilie 1931, să fie examinat în luna Ianuarie 1932. Examenul va avea loc în Bucureşti, la direcţia exploatării c. f. r. şi va consta din probe scrise şi orale .Prezentarea este obligatorie. Pentru cei cari nu s’au prezentat la examenul din luna Aprilie, sau acei cari au fost constataţi că nu şi-au însuşit îndeajuns limba oficială, se luase dispoziţia a fi transferaţi — fără speze de strămutare — în diverse centre pentru a-şi perfecta cunoştinţele. Cea trebue de transferat un număr mare de personal şi ţinând seama de greutăţile traiului, direcţiunea generală c. f. r., pentru a veni în ajutorul personalului a suspendat aceste transferări, acordând un termen de pregătire până la sfârşitul lunei Decembrie 1931. La examenul din Ianuarie 1932, cei cari nu vor cunoaşte îndeajuns limba oficială pentru a putea face faţă cerinţelor serviciului, sau cei cari vor refuza a se prezenta la examinare, vor fi licenţaţi din serviciu TMA ^Furnitura cărbunilor la C.F. R. -a-« Cum a ciudat d. Virgil Madgearu licitafia Trocurile cu şomajul, grefele, agitafiie, „grăuntele“, ele.Alt „duşman“: petrolul. Spălaturile misterioase După cum am arătat în numărul era definitiv trecut. Aşa s’ar fi penostru de ieri, societăţile carboni trecut lucrurile în alte ţări, însă fete cari urmăreau numai un câştig nu la noi- La noi a fost imediat pus real, au cerut şi obţinut în 1930, în mişcare tot aparatul politic, bandupă mari străduinţe, o licitaţie car şi funcţionăresc al acestor bine care soluţiona chestiunea furniturii în chip mai just, atât pentru interesele statului, cât şi pentru cele ale tuturor societăţilor carbonifere. Se părea că timpul transporturilor din Valea Jiului până la Cetatea Albă şi Cernăuţi, trecând, prin gara Comăneşti, sau al celor până la C. Lung, sediul minelor de lignit, CMara imervenţie a d-lui Madgearu Guvernul naţional-ţărănist, — care strigase timp de ani de zile contra afacerilor bancare liberale,—reprezentat prin d. Virgil Madgearu, pe atunci ministrul industriei, schimbă în mod brusc atitudinea sa față de societăţile din regiunea Jiului, D. Madgearu obţine, în adevăr, anumite reduceri la preţul cărbunilor, aplicate în mod uniform tuturor societăţilor, însă din motive — rămase încă neclarificate — îşi schimbă brusc atitudinea faţă de societăţile de la Petroşani, eludează complect rezultatul licitaţiei şi le acordă aceiaş enormă cotă de furnitură ca şi în trecut, rupând chiar în acest scop din cota celorlalte societăţi. Sunt dovezi precise că atunci când calculul licitaţiei era complect gata la serviciul economatului C. F. R., a sosit o încheiere a consiliului de miniştri, semnată de d-nii Halipa şi Gafencu, prin care se fixa în mod cu totul arbitrar cota societăţilor « Petroşani » şi «Lupeni». TRUCUL CU GREVELE ŞI ŞOMAJUL încadrate societăţi din Valea Jiului, ca să se eludeze rezultatul licitaţiilor,care se găseşte şi azi la Oficiul Central al Licitaţiilor) şi să se facă o repartizare cu totul pe alte baze. Şi s-a văzut atunci un lucru extraordinar: transporturilor în scădere, cu toată situaţiunea precară a G. F. R., societăţile din Valea Jiului au reuşit totuşi să-şi menţină o cotă de furnitură superioară, atunci când numai prin schimbarea distribuţiei de cărbune în ţară, C. F. R. ar putea de fapt realiza economii enorme, după cum vom arăta. Şi aci se explică şi secretul cărbunilor spălaţi. Situaţiunea devenind greu de soluţionat, trebuia aruncat ceva în balanţă, trebuia arătat că «se lucrează la îmbunătăţirea cărbunelui şi la economia C. F. R■ S’au instalat atunci spălătoare de cărbuni, al căror efect şi scop ascuns după cum am spus îl vom arăta la timp. Trebue deasemenea să reamintim că, tot in acea vreme, se recursese la trucul obişnuit cu şomajul şi grevele din Valea Jiului, discuţiuni la ministerul muncii, agitaţie, campanie de presă, etc., cu scopul de a intimida cercurile competente. Se pare însă că au fost puse in mişcare şi alte mijloace de convingere. Totuş, această licitaţie a făcut un enorm serviciu C. F. R., fiindcă le-a arătat în mod brutal adevărata situaţie şi enorma risipă cu transporturile la distanţe mari. O CONSTATARE GRAVA Cam în acelaş timp, făcânduse unele probe de staţia termică, s’a constatat calitatea inferioară a cărbunilor de Petroşani, a căror putere de vaporizare nu corespundea contractului, precum şi enorma cantitae de praf ce o conţineau aceşti cărbuni şi care întrecea prescripţiunile eactului de sarcini. m. Information! Eri s’a anunţat plecarea în streinatate a dlui I. Pangal, subsecretar de stat la Preşidenţie, cu o misiune specială din partea guvernului. Ştirea nu se confirmă. In comisiunea de licitatiuni pentru medicamente, pansamente, vaccinuri, etc., au fost numiţi următorii membri: D. N. Cădere, directorul ocrotirii, în locul d-lui dr. C. Tănăsescu, directorul sănătăţii. D. Isaia D. G. Simion, inspector şcolar Ionescu, advocat, şef al contencioprimar, a fost delegat subdirectorului, D. farmacist Konya, de la visul învăţământului primar pe tot titulul chimico-farmaceutic. D. Th. timpul cât d. Apostol Culea va con- Mateescu, directorul contabilităţii, duce direcţia generală a acestui învăţământ. D. Ionescu-Siseşti, ministru de agricultură, va avea în curând o consfătuire cu prefecţii judeţelor în legătură cu rolul organelor de administraţie la realizarea programului de agricultură pe care departamentul acesta il are pregătit. D-nii Al. Voinescu şi N. Dinescu, inspectori şcolari primari, au fost detaşaţi în centrala ministerului instrucţiunii pentru a colabora la lucrările de reorganizare a statelor personale ale învăţătorilor şi la alcătuirea statisticei învăţământului primar din întreaga ţară, întrucât unii revizori şcolari n’au declarat toate posturile vacante în învăţământul primar din circumscripţia respectivă, ministerul instrucţiunii a întreprins o anchetă. Astfel, în judeţul Buzău s-au descoperit nu mai puţin de 22 de posturi nepublicate vacante timp de doi ani. Pentru a preîntâmpina asemenea abuzuri, ministerul instrucţiunii a hotărît ca, pe viitor, orice revizor şcolar va fi fost dovedit că a tăinuit vreun post vacant, să fie imediat destituit. Legionarii şi voluntarii, ofiţeri şi grade inferioare, sunt rugaţi a se întruni Duminică, 2 August, dimineaţa orele 10 în localul „Carul cu bere” (lângă Poşta Centrală) pentru a li se face importante comunicări. D. Adolf Bayerlein, actual consul onorar pe lângă consulatul general al României din Muenchen, a fost numit consul onorar al României la Bayreuth (Germania), D-şoara Grigorescu Teodora, ca secretară a comisiei. Se face cunoscut celor interesaţi că, condiţiunile de admitere în anul preparator şi în anul 1 (ciclul 1) al şcoalei politechnice Regele Carol II din Bucureşti se găsesc afişate la liceele locale de bacii şi de fete, la şcolile superioare de comerţ şi meserii precum şi la şcolile de conductori publici. . D. Const. Kiriţescu, directorul general al învăţământului secundar a plecat ori la Vălenii de Munte pentru a supune aprobării d-lui prof. N. Iorga, ministrul instrucţiunii, lucrările curente privitoare la învăţământul secundar. Circumscripţiunea consulatului general al României din Bremen a fost înglobată, până la noul dispoziţiuni, în circumscripţiunea consulatului general al României din Hamburg, şi afacerile consulatului României din Duesseldorf, în urma demisiunii d-lui consul onorar Hugo Gahlen, titularul acelui oficiu consular, au fost încredinţate, în mod provizoriu, consulatului României din Duisburg (Germania). Eri după amiazi au fost aduse în Capitală unde au fost şi înhumate rămăşiţele pământeşti ale lui Emanoil Bibi Vlahide, fratele d-lui Mihail Vlahide, secretarul general al preşedinţiei consiliului de miniştri. Cu Emanoil Vlahide dispare unul dintre devotaţii slujitori ai statului. In ultima vreme, Em. Vlahide era prim pretor al plăşii Sinaia. Transmitem familiei îndurerate expresiunea condoleanţelor noastre. Chestia cărbunilor pentru c. f. r. Tratativele cu Italia şi Ungaria Aseară s’a întrunit la ministerul de industrie şi comarţ delegaţia economică a guvernului. Au participat d-nii C. Argetoianu, Vasilescu- Karpen, gen. Amza, Vâlcovici, Al. Radian, V. Stanciu şi ing. Budeanu, secretar general. TRATATIVELE CU ITALIA Delegaţia a aprobat în principiu de a se discuta cu guvernul italian aranjamentul privitor la condiţiile de import al porumbului în Italia. CĂRBUNII PENTRU C. F. R. Examinându-se apoi chestiunea cărbunelui s-a decis încheerea unei convenţii a combustibilului pentru căile ferate. In timp de 15 zile se vor stabili definitiv bazele convenţiei între c. fr. şi societăţile carbonifere. TRATATIVELE CU UNGARIA S-a examinat deasemenea situaţia tratativelor cu Ungaria la Sinaia. Aceste tratative urmează în mod favorabil, delegaţia română susţinând condiţiuni cât mai favorabile pentru tranzitul şi exportul vitelor precum şi pentru exportul lemnelor. •* S’a examinat fără a se lua o decizie eventualitatea exportului ţiţeiului. Delegaţia a studiat şi problema monopolului zahărului. Chestiunea aceasta va mai fi discutată în alte şedinţe ale delegaţiei. * S’a decis participarea României la înfiinţarea unui serviciu internaţional de documentare asupra grâului, cu sediul la Londra. Ridicarea imunităței parlamentara a d-lui dr. Aurel Dobrescu D. judecător de instrucţie al cabinetului 7, Ioan Stănescu, a primit ori de la cancelaria Camerei deputaţilor adresa prin care se face cunoscută ridicarea imunităţii parlamentare a d-lui dr. Aurel Dobrescu, deputat de Făgăraş, împotriva căruia parchetul de Ilfov a deschis acţiune publică pentru luare de mită și pentru care delict de jude instructor face cercetări, paralizate însă, pentru un moment, prin introducerea unei cereri de strămutare pentru suspiciune legitimă. Manevrele societăţilor din Valea Holul Deşi stăpâne pe cota lor timp de organe ale C.F.R. Faptul este camşase luni, adică până la 1 loctomplect stabilit; el a fost discutat şi brie 1930, societăţile «Petroşani» — consemnat in conferinţele cari au «Lupeni» şi-au dat seama de peri avut loc în toamna 1930 şi în Marcel şi s’au pus pe lucru. fie 1931, la ministerul de comunica-In primul rând, prin interventiuni, ţii, sub domnii miniştrii Manoilesau obţinut un tarif de transport ca şi Răducanu, arhiva fiind şi azi scăzut pentru distanţe mari, pentru în posesiunea direcţiunei technice a defavoriza minele regionale. In dela acest minister, al doilea rând, au pus la cale fai Discuţiunile au urmat în prezenbricarea unui aşa zis coeficient deta presei şi s’au dat în această ocorecţiune la vaporizare, care avea caziune chiar comunicate, efectul de a scoborî pur şi simplu vaporizarea, deci calitatea cărbunilor concurenţi- In acelaş timp, au insistat şi obţinut îndepărtarea FAVORURI, MEREU FAVORURI In felul acesta, celelalte mine erau inginerului Ivanov Iţela recepţia va-; reduse ce la sine la o stare de vngoanelor lor dela Petroşani-Lupeni, j ferioritate, ele rămânând la furni _ _ »v 1 ±____ 1 — j ^ •«, o no/ a • 4^4.«! astfel încât problema prafului fost îngropată. «GRĂUNTE» — UN PRAF? Ceva mai mult: în noul caet de sarcini, prin intervenţiuni oculte, au obţinut ridicola înlocuire a cuvântului «praf» prin «grăunţe», pentru ca să dispară orice urmă de praf, atunci când de fapt nomenclatura în toate cartele de sarcini este consacrată de praf (poussiere), tura lor de nici 30% din total, iar tabelele de repartiţie întocmite cu ocaziunea acelor conferinţe, tindeau să justifice — în contra logicei şi în contra bunului simţ — că este mai ieftin a trimite cărbune de Petroşani până la frontierele ţării, în loc de a utiliza cărbune de o calitate egală, sau aproape egală, existent în alte regiuni ale ţării. In special, minele de lignit cu un cărbune mai inferior, însă destul Este greu de stabilit cum au pud,e preţios pentru economia ţării, tot ajunge aşa uşor la aceste re- au fost reduse la furnituri de ri rezultate, cari, bineînţeles, au trecut nii în beneficiul societăţilor «Petrope sub controlul unor importante sani—Lupeni» laMiararea anui „duşman“, petrolul Mai rămânea un singur duşman: «SPĂLATURILE» MIŞTEPETROLUL. Contra acestuia era • RIOASE greu de stabilit tabele, arătând căi Iată dar cum, cu toată criza geeste mai ieftin cărbunele de Petro-'nerala economică, cu toată starea şani-Lupeni, aşa încât aci au fost aduse mijloace ad-hoc de protecţie naţională, de şomaj, etc. şi - a obţinut diminuarea cantităţii de petrol tot în favoarea societăţilor Petroşani-Lupeni. Ultimul protocol stabilit de CJ P.R. prevedea totuşi o revizuire a calităţilor de cărbuni, precum şi a repartizării făcute, deoarece cotele aplicate erau numai provizorii până la 15 August. In protocol se prevedea, de asemenea, scăderea preţurilor la cărbune cu 10% şi încheierea unor contracte pe timp de două ani. Deşi toate societăţile au acceptat reducerea de 10% la preţ, societăţile dela Petroşani-Lupeni nu au acceptat-o, aşa încât nu se ştie dacă contractele noui se vor putea încheia până la 15 August. «AGITAŢII» AD-HOC Nu trebue pierdut din vedere că şi de astă-dată cota obţinută a avut sprijinul credincios al ministerului muncii, care s’a lăsat ademenit odată mai mult în mrejele «agitaţiilor» pregătite de cele două societăţi din Valea Jiului. Totuşi, deşi arbitrajul d-lui Haţiegan cerea, în schimb, societăţilor, să nu mai scadă salariile şi să înceteze cu concedierile, un ultim arbitraj furnizat de d. director Stavri Cunescu de la ministerul muncii, reduce şi aceste salarii, iar concedierile se fac în stil mai mic şi pe sub mână. Capitala INTRE FRAŢI Fraţii Sterca şi Marin Alexandru Marinescu din strada Petrescu II No. 7 s-au luat la ceartă cu alţi două fraţi şi anume Simion şi Toader Suciu din strada Petrescu 7. Primii au tăbărât asupra secunzilor rănindu-i grav cu cuţitele. Fraţii Suciu au fost internaţi la spitalul Colentina. Ceilalţi două fraţi criminali au fost arestaţi şi înaintaţi parchetului. ÎNCERCARE DE SINUCIDERE Petrescu Marin în vârstă de 27 ani, domiciliat în strada P. Ispirescu 80 a încercat ori să-şi curme zilele înghiţind un toxic. Sinucigaşul a fost transportat la spitalul Brâncovenesc. Cauzele sinuciderei nu se cunosc. ACCIDENT Automobilul No. 1753 condus de șoferul Ioniță Ionescu din bulevardul Banu Manta 44 a surprins ori pe când mergea în plină viteză pe bulevardul col. Ghica, în dreptul cimitirului Israelit, pe Haim Schnaigher din strada Brazilor 38. Victima a fost internată la spitalul Filantropia, iar şoferul arestat. OSEMINTE GĂSITE Cu ocazia unor săpături ce se fac la un imobil în construcţie în strada Romană colţ cu str. Viitor, s’au găsit oseminte omeneşti. Au fost înştiinţate autorităţile. A VRUT SA-ŞI SCUTURE HAINA ! Muncitorul Dragomir Cristache, în vârstă de 25 ani, din serviciul Uzinelor Comunale Bucureşti, se afla,eri dimineaţă, pe un autocamion pe bulevardul Tăbăcari. La un moment dat, scoţându-şi haina să şi-o scuture, şi cum autocamionul mergea cu viteză mare, la colţul cu strada Aristisza Romanescu, şi-a pierdut echilibrul şi a căzut în stradă, alegându-se cu o plagă profundă în regiunea temporală.In stare gravă a fost internat la spitalul Brâncovenesc. ÎMPUŞCATA DIN IMPRUDENTA Sergentul de stradă cu No. 33, aflându-se în locuinţa sa din strada Brezoianu No. 33, a scos revolverul să şi-l cureţe, fără să ştie că în armă a mai rămas un glonte. Atingând cocoşul, arma s-a descărcat şi glontele a rănit-o în umărul drept pe soţia sa Cristina Şerban, care a fost transportată la Spitalul Brâncovenesc , Atentatele F. R. —oooo ■■■—— urmă a pierdut-o de câteva zile. Un dir clivat IAŞI, 30. — Autorităţile ceferiste ! In urma acestei descoperiri, poliţi poliţieneşti sunt preocupate de Itiu a pornit în căutarea tipografuun caz senzaţional. In afară de mă-1 Neculi, şeful comuniştilor din ştirile luate de poliţie, căile ferate a fost ajutor de primar, a cărui au plasat paznici dealungul drumului de fier. In cursul zilei de azi un paznic a observat un individ suspect. Somându-l să stea, necunoscutul a răspuns: om bun. Paznicul apropiindu-se de dânsul şi intrând în vorbă cu el, acesta i-a propus că-i vine în ajutor cu suma de 50.000 lei, dacă îi permite să aşeze o bombă sub podeţul peste care trec trenurile spre Iaşi. Paznicul încărcând arma, nu a arestat pe individ, i-a spus însă că fiind om sărac şi familist, nu poate primi propunerea. Individul a plecat şi nu bănuia că este urmărit. Paznicul a mers după individ, până când acesta a intrat într’o casă din strada Socola. A înştiinţat apoi poliţia care sosind la faţa locului l’a arestat. La interogator individul a declarat că se numeşte Chioară George, de meserie cizmar. La locuinţa lui s’au găsit mai multe manifeste comuniste. Neagă că ar fi făcut vreo propunere paznicului. Pământ din judeţele maghiare «răpite»... Ziarul „Pesti Hírlap” din Budapesta, în numărul din 28 col., publică fotografia unei mori de apă trimisă de ungurii din Ardeal aviatorilor maghiari cari au traversat în sbor Atlanticul. In textul care însoţeşte ilustraţia se spune că sacii de făină, cari au fost trimişi odată cu moara, „confin pământ din judeţele maghiare răpite”, înţelegem entuziasmul maghiarilor ardeleni pentru isprava celor, doi aviatori unguri, admirată dealtfel de întreaga lume sportivă şi de specialişti, înţelegem şi manifestarea entuziasmului printr'un dar. Insă ce rost are chestia cu „sacii de pământ"? Şovinismul îşi are şi el, sperăm, legile lui, cari trebuie, să-l ferească de ridicol...