Cuventul, septembrie 1931 (Anul 7, nr. 2286-2315)
1931-09-01 / nr. 2286
Membrii societăţii pensionarilor militari,secţia II-a grade inferioare, s’au adunat eri dimineaţa, în strada Ploeşteanu No. 85, sub preşedinţia d-lui Ilie Kirtu, spre a discuta; unele chestiuni ce-i privesc îndeaproape. înainte de deschiderea şedinţei, e’a propus a se da o telegramă, d-lui general Alexandru Referendum Prima chestiune discutată a fost cea a împroprietăririi. Insă cum d. general Ștefănescu-Amza se află în concediu și cum d-sa este considerat ca salvatorul pensionarilor, i discutiunea a fost amânată până la înapoierea sa, când d-sa urmează să întocmească jurnalul consiliului de miniştri, fapt pe care penstionarii i-l vor cere cu toată stăruinţa. O NOUA NEMULŢUMIRE Un alt fapt care a nemulţumit întregul corp al pensionarilor a fost sfârtecarea pensiilor actuale, care şi aşa sunt destul de mici, în raport cu pensiile militarilor şi civililor din alte ţări, unde quantumul de pensie este 80—100 la sută din salariile activilor. Cu toate acestea şi neţinându-se în seamă nevoile actuale, pensionarilor din comunele suburbane din jurul Capitalei (Griviţa, Militari, Voevodul Mihai, Şerban-Vodă, etc.) li s au tăiat suma de 1000 lei din totalul de trei mii cât primeau, pe motiv că viaţa la suburbane este cu mult mai eftină decât în Municipii. Justificarea acestei sfârtecări este cu atât mai injustă cu cât nu s’a ţinut seama de: 1) alimentarea populaţiei care se face tot din Capitală, în suburbane nefiind centre de alimentare, iar deă sunt pe alocuri, preţurile sunt exagerate; 2) deplasarea în Capitală pentru diverse nevoi cotidiane care cere tot mai multe cheltueli cu autobuzele şi tramvaiul. Această reducere s’a făcut şi la cei cari stau pe o stradă mai înspre oraş, faţă de linia de demarcaţie a suburbanei. S’a cerut înlăturarea acestei nedreptăţi. PENSIONARII DIN ARDEAL D. VRANCEANU-Braşov, a arătat situaţia mizeră a pensionarilor din Ardeal, proveniţi din fosta armată austro-ungară, serviţi în armata română 10—12 ani şi care au fost puşi într’o grea situaţie prin faptul că prin noua repartiţie a celor 100 milioane, votate de parlamentul trecut pentru pensionari, ofiţerii şi subofiţerii din Ardeal au fost îndepărtaţi, mai mult chiar, au fost omişi şi de la împroprietărire. A arătat că în Ardeal se găsesc unii pensionari care îşi încasează pensiile dia autorităţile fostului stat austro-ungar. Pensia ce o primesc este de 500 pensoe, cam 14.000 lei. Faptul acesta pensionarii români îl privesc ca pe o tiflă, mai ales că foştii lor camarazi îi privesc în derâdere. n încheiere a cerut respectarea legei generale de pensiuni şi anularea deciziei ministeriale prin care s’au rotunjit pensiile subofiţerilor sub cota din 1925. CĂLĂTORIILE PE C. F. R. In privinţa transporturilor pe căile ferate, pensionarii subofiţeri, au cerut să li se acorde şi lor un număr de 25 călătorii ca şi ofiţerilor în rezervă, deoarece cele trei de cari beneficiază le sunt insuficiente. Au rugat stăruitor soluţionarea acestei chestiuni. După încheierea discuţiunilor, comitetul a luat iniţiativa a da o serbare populară pentru strângerea fondurilor necesare ridicării unei cruci la mormântul fostului lor camarad plutonier major Kirovici,ce activase la comenduirea Pieţei Bucureşti. R. Arg. Intrunirea antreprenorilor de lucrări dii dimineaţă la orele 9 şi jumătate a avut loc în localul restaurantului «Cănuţă» din piaţa mare, întrunirea membrilor asociaţiei antreprenorilor de lucrări. S’au discutat chestiuni cu caracter profesional şi s’a dispus intensificarea acţiunei de câştigare a doleanţelor antreprenorilor cari, astăzi, trec printr’o mare criză. S’a protestat apoi în contra impozitelor cari apasă greu breasla antreprenorilor de lucrări. Alte şcoli secundare [oior st -2000- Şi şcoli desfiinţate Printr’o deciziune a d-lui ministru al instrucţiunii publice şi al cultelor, următoarele şcoale secundare trec, pe ziua de 1 Septembrie 1931, în sarcina comitetelor şcolare, cu plata personalului didactic suplinitor, personalul administrativ, fie serviciu şi cheltueli materiale, rămânând în sarcina ministerului numai plata personalului didactic titular. Serviciul de învăţământ local Bucureşti: Adjud, gimnaziu de băeţi; Cavarna, gimnaziu de băeţi; Odobeşti, gimnaziu de băeţi; Turtucaia, gimnaziu de fete; Alexandria, şcoala normală de băeţi; C.Lung-Muscel, şcoala normală de fete. Serviciul de învăţământ local Cernăuţi; Paşcani, gimnaziu de băeţi. Serviciul de învăţământ local Chişinău; Bairameea, gimnaziu de băeţi; Ceadârlunga, gimnaziu mixt; Chilia-Nouă, gimnaziu de băeţi; Comrat, liceu de băeţi; Chişinău, gimnaziu de băeţi No. 2; Căuşani, gimnaziu de băeţi; Cinişăuţi, gimnaziu de băeţi (mutat la Rezina); Cotingenii-Mari, gimnaziu de băeţi; Floreşti, gimnaziu de băeţi; Leoga, gimnaziu de băeţi; Reni, gimnaziu de băeţi; Saba, gimnaziu de băeţi; Tătăreşti, gimnaziu de băeţi; Volintiri, gimnaziu de băeţi; Comrat, gimnaziu de fete. Serviciul de învăţământ local Cluj: Diciosânmartin, gimnaziu de băeţi; Ocnele Mureşului, gimnaziu de băeţi; Petroşani, liceu de băeţi; Rechin, gimnaziu de băeţi; Sebeş Alba, gimnaziu de băeţi; Salonta Mare, liceu de băeţi; Simleul Silvaniei, liceu de băeţi; Satulung, gimnaziu de băeţi; Abrud, gimnaziu de fete; Cristura, şcoala normală de băeţi. Serviciul de învăţământ local Craiova, Corabia, gimnaziu de băeţi. Serviciul de învăţământ local Iaşi: Tg.-Frumos, gimnaziu de băeţi; Tg.-Ocna, gimnaziu de băeţi. Serviciul de învăţământ local Timişoara: Jimbolia, gimnaziu de băeţi; Lugoj, gimnaziu de băeţi, german; Periamos, gimnaziu de băeţi; Reşiţa, gimnaziu de băeţi; Reşiţa, gimnaziu de fete. ŞCOLI DESFIINŢATE COMPLECT Următoarele şcoli, neputând a se susţine prin mijloacele comitetelor şcolare, se desfiinţează complet pe ziua de 1 August 1931: Serviciul de învăţământ local Bucureşti, Curtea de Argeş, gimnaziu de fete; Tulcea, şcoala normală de băeţi; Bucureşti, şcoala normală de fete «D-ţa Anca», fuzionată cu «Pr. Elisabeta». , Serviciul de învăţământ local Cernăuţi: Cosmeni, liceul de băeţi Serviciul de învăţământ local Chişinău: Bulboaca, gimnaziu de băeţi Baraboi, gimnaziu de băeţi. Serviciul de învăţământ local Cluj: Huedin, gimnaziu de băeţi; Vişeul-de-Sus, gimnaziu de băeţi; Miercurea Ciucului, gimnaziu de băeţi. Serviciul de învăţământ local Iaşi: Huşi, seminarul teologic; Vaslui, şcoala normală de băeţi. Serviciul de învăţământ local Timişoara: Ceacova, gimnaziu de băeţi; Sântana, gimnaziu de băeţi. Şcoala normală de băeţi din Piteşti se păstrează complet în buget. ŞTIRI ARTISTICE La Teatrul Liric continuă cu asiduitate repetiţiile in vederea viitoarei stagiuni a Operei Române-Deschiderea acestei stagiuni va avea loc la 1 Octombrie 1931 cu «Prinţul Igor» caracteristica operă a lui Borodin. Rolurile din «Prinţul Igor» vor fi ţinute de protagoniştii primei noastre scene lirice; punerea în scenă este încredinţată excelentului artist d. Sig. Zalesky iar conducerea muzicală o are d. Egizzio Massini. Avansate sunt şi repetiţiile celebrei opere comice «Voevodul Ţiganilor» a lui Iohan Strauss. Această lucrare lirică a intrat de mult în repertoriul Operelor de Stat din streinătate. Distribuţia rolurilor din «Voevodul Ţiganilor» va fi din cele mai interesante: şi nu se uită că această lucrare lirică cere deopotrivă actori şi cântăreţi. Fanciulla de Vest şi Fidelio se repetă de asemeni în foaierele Operei. După cum am anunţat, în Fanciulla va cânta d-na Florica Cristoforeanu excelenta noastră compatrată de la Scala din Milano. Imediat după deschiderea stagiunei, Opera va mai relua Carmen şi Faust. La Teatrul Nou se reprezintă astăseară, pentru ultima dată «Cântăreţul Tristeţei Sale», în care Iosif Bulow şi-a repurtat faima lui. Mâine Marţi se va da impresionanta piesa , mistică de S. Ansky «Dybukul». Miercuri 2 Sept. cu prilejul închiderii stagiunei marii artişti I. Bulow şi Liuba Kadison vor fi sărbătoriţi cu o deosebită solemnitate. ----oooxooo--- * flippism HIPPODROMUL FLOREASCA ZIUA IV DUMINICA 80 AUGUST 1931 REZULTATUL TECHNIC I) PE. ROLLAND II: 1. Ideal 2. Deshuse. 4 partanți c. 13 pl. 11—11. II) PR. SABAR. 1. Nicolina 2. Molnar. 3. Strană. 4 partanți. c. 27. pl. 14-13-18 event 42. HI) PR. DRISTOR . 1. D-șoara Popsy. 2. Bisoca. 3. Kyralina. 9 partanţi, c. 28, pl. 13-11-14. IV) PR. FAUCHE LE VENT: 1. Oglinda, 2. Gibson maici. 5 partanţi c. 43, pl. 13-11, event 416. V) PE. MIRABEAUL Cică, 2. Lăstun II, 3. Boris. 7 partanţi, c. 50, pl. 22-14. VI) PR. C. MARZESCU: 1. Jazz Band, 2. Vremea. 4 partanţi, c. 15, pl. 10-10, event SO. VH) PR. HUNEDOARA: 1. Vijelia, 2. JHora, 3. Valomaş, fără pariu 4 ari, 10 partanţi, c. 16, pl. 11-17-16. Vm) PR. HUŞI: 1. Pali, 2. Sophie, 3. Irinel, 14 partaţi, c. 48 pl. 17, 211-49, event, 190. IX) PR. HERĂSTRĂU: 1. Valomaş fără pariu, 2. Zmeu, 3. Bistriţa, c. 23, pl. 11-11, event 753. Adunarea „Asociaţii proprietarilor urbani şi rurali“ O PROPUNERE PENTRU AMORTIZAREA DATORIILOR FUNCIARE Dii dimineaţa «Asociaţia proprietarilor urbani şi rurali» a ţinut adunare publică. A prezidat d. avocat Alexandru Balasie, preşedintele asociaţiei. D. DEMETRIAD, secretarul general, a dat citire raportului de expertiză al situaţiei financiare a asociaţiei, care a fost primit de adunăre. D. ing. FL. IONESCU a cerut solidarizarea unui cât mai mare număr de membri pentru a se colecta suma necesară pentru a se pune bazele «Băncii urbane», care va oferi, la cerere, proprietarilor ipotecaţi, credite între 200.000—400.000 lei, cu un procent de cel mult 10 la sută. D. avocat TIMIRAŞ, după ce a expus activitatea vechiului comitet — care a scăpat proprietatea urbană de ghiarele cămătarilor — a arătat importanţa înfiinţării unei bănci populare de credit, care, prin sumele acordate, va putea salva micile proprietăţi rurale, grevate de datorii. D. avocat ALEXANDRU BALASIE după ce a dat explicaţii asupra nevoii capitalului iniţial pentru înfiinţarea băncii populare, în altă ordine de idei, a făcut un aspru rechizitoriu societăţilor «proprietarii ipotecaţi» şi «Liga contra cametei». «Liga contra cametei» a militat pentru o lege cu efecte economice dezastroase, întrucât nici o casă de credit nu poate acorda împrumuturi cu procentul legal, de 14 la sută. «Asociaţia proprietarilor urbani şi rurali» urmăreşte stingerea datoriilor funciare prin obţinere de capital străin, care se va acorda proprietarilor ipotecaţi, membri ai asociaţiei, sub formă de împrumuturi pe termen lung şi cu o dobândă care să nu depăşească, nici într’un caz, procentul de 10 la sută. In ceea ce priveşte efectuarea unui împrumut în străinătate, d. avocat Balasie a arătat că realizarea acestui împrumut se poate traduce în fapt graţie garanţiilor solidare ale debitorilor. Totodată d-sa şi-a exprimat convingerea că Statul va acorda garanţia sa morală, întrucât el, până în prezent, nu a putut oferi proprietăţii urbanenici o soluţie de asanare satisfăcătoare. Adunarea a luat sfârşit la ora 1 p. m. • I. M. marea revistă ilustrată de actualitate publică în numărul apărut azi impresionante amănunte asupra modului Cam îşi petrece ziua legila Angliei Cu acelaş interes se va citi: Cam a fost pacum scriitorul Shaw la Moscova Mai remarcăm în acelaş număr: Arhiducesa Ileana la Londra precum şi: Vizita Prinţului Nicolae în Polonia. — D. Venizelos în România. — Marele incendiu din Ploeşti. — Concurs de picioare frumoase. — Frumoase Californiene în costume spaniole. — Cinci copii ucişi de bandiţi. „Gangsterul“ Jack Diamond. — Miss Venus 1931, etc. etc. «CUVÂNTUL» şeful Piri cianulfa arestat pentru furte minierii Bijuteriile au fost uitate în tren de un magistrat CALARAŞI. Parchetul local a arestat ori pe şeful staţiei Ciulniţa şi a cerut telegrafic direcţiunei căilor ferate suspendarea lui din serviciu. Arestarea şefului de la Ciulniţa, Necule Tudose, a produs senzaţie în toate cercurile de aci, unde acest funcţionar era foarte bine cunoscut şi apreciat. Cauza arestării Cauza acestei arestări este următoarea ieri, un magistrat din oraşul nostru plecând spre Constanţa, a uitat într’un vagon al trenului care circulă până la Ciulniţa şi de unde magistratul urma să ia alt tren pentru Constanţa, o valiză în care avea mai multe cărţi de drept şi o casetă cu diferite bijuterii în valoare de câteva sute de mii de lei. Abia plecat din gara Ciulniţa, magistratul a observat lipsa valizei şi cu primul tren s’a înapoiat la Ciulniţa. Ce spune copilul şefului de gară După lungi căutări prin birourile staţiei, magistratul văzând că nu găseşte pe şef, s’a dus să’l caute acasă. Spre stupefacţia păgubaşului, un copil al şefului se juca tocmai cu volumele de drept cari se aflau în valiza pierdută. Luat de scurt, copilul a destăinuit magistratului că tatăl său, şeful de gară Tudosie, după ce a deşertat valiza şi a luat bijuteriile cu el, a plecat la Bucureşti. Parchetul arestează pe şef S-a aşteptat înapoierea lui Tudose de la Bucureşti şi parchetul, după ce a făcut o percheziţie în birourile gării şi la locuinţă, a declarat arestat pe şef. Supus unui lung Interogatoriu, şeful gării Ciulniţa, după ce la inceput a încercat să convingă pe magistraţi că şi-a apropiat valiza Pena o păstra până ce va fi sesizat de păgubaş s’a sfârşit prin a declara adevărul. El a arătat toate împrejurările in cari a intrat in posesiunea valizei şi a adăugat că plecase la Bucureşti pentru a ascunde la ult cumnat al său bijuteriile care i s’au părut mai de preţ. Cumnatul este şi el funcţionar la căile ferate şi face slujba da Impiegat de mişcare în Capitală. Suspendarea din serviciu Şeful de gară a fost depus ori în arestul preventiv din localitate. S’a cerut siguranţei din Bucureşti să facă o descindere la cumnatul lui Tudose unde se găsesc bijuteriile dosite. . ’ ^ S’a primit şi o telegramă din partea căilor ferate prin care se anunţă că s’a aprobat cererea parchetului local pentru suspendarea lui Nicolae Tudose din slujba de şef al gărei Ciulniţa. Parchetul a făcut o nouă descinder, gărei Ciulniţa. Câteva bijuterii au fost găsite la locuinţa şefului . Rezultatele acestei descinderi a fost mulţumitor. S-au găsit în afa-' ră de cărţile de dept, de unele obiecte de toaletă pe care magistratul le avea în valiză şi vre-o trei patru bijuterii de mai mică valoare, pe care şeful incorect le lăsase acasă. Toate acestea au fost aduse la cabinetul de instrucţie. intertill s de sinucidere la parchetul halad GALAŢI. 30. — Am anunţat ori arestarea directorului general al Băncii Generale a Ţării Româneşti de aci, Hanadic şi subdirectorului Constantin, acuzaţi de fraude. Pe când semna mandatul de arestare, Hanadic a scos din buzunar un revolver încercând să se sinucidă. Gardianul intervenind, s-a împiedecat sinuciderea. Sub o puternică escortă, Hanadic a fost transportat la închisoarea centrală. MOTOCICLISM -----odjioo----România a învins ungaria ■:|| X eri dimineaţă, în faţa unui public extrem de numeros, s-a disputat matchul de motociclism dintre România şi Ungaria. In ciuda tuturor previziunilor, care indicau o victorie uşoară a oaspeţilor, România a repurtat o strălucită biruinţă, reuşind să ocupe primele două locuri. Au luat startul 7 concurenţi. Echipa românească era compusă din: Ştefan Boneiulescu, Octav Frorin, Eugen Popescu, Paul Vasilescu şi Nicolae Ionescu. Formaţia vecinilor noştri cuprindea pe Andreas Koszma şi pe renumitul Theodor Szamecznik. Cum spuneam mai sus, sorţii de izbândă erau mai mulţi de partea Ungariei, care poseda în Theodor Szamecznik un element excepţional. Pe pistă lucrurile s’au petrecut cu totul altfel. Speranţele noastre, — e drept, timide, — concretizate în Nicolae Ionescu, elevul neîntrecutului Marin Moraru, s’au dovedit temeinice, căci bravul nostru reprezentant a făcut o cursă magistrală, ducând la triumf culorile româneşti. Plecarea s’a dat în eminente condiţiuni şi din grup trăsneşte Nicolae Ionescu, urmat de aproape de Boneiulescu. Theodor Szamecznik şi Frone. Ordinea se menţine aceeaş până după al patrulea tur, când, gonind vertiginos, Boneiulescu ia capul. Cursa se desfăşură cu o viteză extraordinară, într’un tempo infernal şi spectatorii, entuziasmaţi, aplaudă frenetic. . . Boneiulescu rămâne în frunte vreme de 7 ture, după care cedează întăetatea lui Nicolae Ionescu. In imediată apropiere Szamecznik. O scurtă luptă şi ungurul trece în capul plutonului. Rumoare. Este o agitaţie de nedescris. Se consumă un tur, două, încăunnul, zece, cincisprezece. Szamesznik se menţine la locul prim, încordarea a atins paroxismul... Va câştiga Ungaria! Aparenţele vorbesc într’acest sens... Asistenţa freamătă, e toată o dinamită... Explodează: — Haide, Boneiulescule! — Tempo, România! — Nu te lăsa, Ionescule! Lupta se înteţeşte. Doar 50 de metri îl mai separă pe Nicolae Ionescu de înaintaş.. Exclamaţiile nu mai contenesc. Cei doi sunt unul lângă altul. O ultimă sforţare. Motocicletele mănâncă distanţa cu o lăcomie de copil pofticios. In sfârşit! Nicolae Ionescu a trecut în frunte! Mai sunt 25 ture, dar cursa e terminată. In discuţie sunt locurile următoare pentru care se învinge o bătălie furibundă. Boneiulescu este forţat să abandoneze, din cauza unui defect de motor. Nicolae Andreieszkl renunţă şi el, Popescu se răstoarnă şi într’un suprem efort, Frone îl depăşeşte pe Theodor Szamesznik. In aplauzele asurzitoare ale spectatorilor, Nicolae Ionescu trece primul stâlpul de sosire, urmat de Frone şi de Szamesznik. Succesul culorilor româneşti a făcut o deosebită impresie în Capitală şi desigur că va avea o rezonanţă internaţională. J. B. Informaţiuni Ofiţerii pensionari proveniţi din activi, I. O. V. şi ceilalţi, găsesc la centrala societăţii pensionarilor militari (sediul Cercul Militar), iar acei din provincie la filialele acestei societăţi, informaţiunile şi instrucţiunile scrise necesare asupra modalităţii de plată a pensiilor cu începere dela 1 Septembrie a. c. la formalităţile ce li se cer. Membrii «Asociaţiei generale a dăunaţilor din războiu din România» s’au întrunit,eri dimineaţă, într’o consfătuire intimă la sediul asociaţiei. S’au discutat diverse chestiuni în legătură cu congresul dăunaţilor din războiu, ce se va ţine în toamna acestui an, în Capitală. La municipiul Braşov a fost numită o nouă comisiune interimară în frunte cu d. dr. Iuliu Suciu, fost inspector general de finanţe. Noua comisiune interimară numără 9 membri, în loc de II, potrivit nouei legi administrative. îi Spedtacole TEATRE TEATRUL NATIONAL: Chemarea codrului. TEATRUL VENTURA: Deschiderea stagiunii; Medaliile bătrânei şi Vocea. TEATRUL REGINA MARIA: Salto Mortale. TEATRUL NOU: Cântăreţul tristeţei sale. . . CĂRĂBUŞ: In Draci. TEATRUL COLOS: Aţi gustat revista noastră ! Cinematografe SELECT: Unchiul din provincie. CORSO: Drumul spre glorie. TRIANON: Refrenul iubirii. PEMINA: Escadrila morţii. CAPITOL: Africa vorbeşte. LIDO: Tareviciul. OMNIA: Mântuirea şi Câinii vorbitori. AMARCONI: Jeanine. MARNA: Serenada primei iubiri. VOLTA BUZEŞTI: Port soarele în inimă. și: * Adunarea „Astrel“ «Asociaţiunea pentru literatura română şi cultura poporului român, Astra», convoacă pe membrii ei la Adunarea generală ce se va ţine în oraşul Sft. Gheorghe, în zilele de Duminică 13 şi Luni 14 Septembrie 1931. PROGRAMA ADUNĂRII: Duminică, 13 Septembrie 1931, ora 9 a. m.: Serviciu divin în Biserica română. Ora 11 a. m.: Şedinţa I, cu următoarea ordine de zi: 1. Deschiderea adunării generale; 2. înscrierea delegaţilor prezenţi ai despărţămintelor; 3. înscrierea delegaţilor, autorităţilor şi societăţilor culturale surori şi mulţumiri pentru prezenta lor din partea președintelui adunării generale; 4. Raportul general al comitetului central pe anul 1930-31; 5. Alegera comisiunilor pentru: a) examinarea raportului general pe anul 1930-31; b) cenzurarea socotelilor pe anul 1930 și a proiectului de buget pe anul 1932; c) înscrierea de membrii noui; d) modificarea Art. 21 din statute şi întregirea Art. 13 din Pragmatica de serviciu; e) examinarea propunerilor intrate în termenul reglementar; f) pentru întregirea comitetului central. DUPĂ PRÂNZ Ora 5 d. m.: Şedinţa festivă a secţiilor ştiinţifice-literare. Eventualele propuneri au să fie înaintate in scris, prezidiului Asociaţiunii, Sibiu, str. Şaguna Io. 6, cu 8 zile înainte de adunarea general. Luni, 14 Septembrie 1931. Ora 10 a. m.: Şedinţa a H-a cu următoarea ordine de zi: 1. Raportul comisiuniii pentru examinarea raportului general; 2. Raportul comisiunii pentru cenzurarea socotelilor și a proectului de buget; 3. Raportul comisiunii pentru înscrierea de membrii noui; 4. Raportul comisiunii pentru modificarea Art. 21 din statute și întregirea art 13 al pragmaticei de serviciu; 5. Raportul comisiunii pentru examinarea propunerilor intrate în termenul reglementar; 6. Raportul comisiunii pentru întregirea comitetului central; 7. Fixarea locului pentru ţinerea adunării generale în anul 1932; 8. Dispoziţii pentru verificarea procesului verbal al adunării generale. Statul român şi pensionarii bucovineni -coco Ni se comunică: vi In No. 218 din 16 August 1931 a apărut în ziarul «Mişcarea» un articol intitulat: «Cazul pensionarilor bucovineni. Statul român nu respectă convenţiile internaţionalei» Prin acest articol se acuză Statul român că nu ar respecta convenţiunea încheiată la Viena la 30 Noembrie 1923, afirmând că, deşi s’ar fi obligat prin această convenţie să servească pensionarilor proveniţi din Austria pensia în valută-aur, totuşi le-o plăteşte socotind coroana aur egală cu 1 leu, în loc de lei 32, după cum ar prevedea categoric convenţiunea şi astfel pensionarii bucovineni ar fi primit pensiuni de 32 de ori mai mici decât acelea la care ar fi avut dreptul. Această afirmaţie nu corespunde, întru nimic cu textul menţionatei convenţiuni, care nu prevede nici o dispoziţiune privitoare la plata pensiilor în valută-aur. Delegatul României a semnat convenţiunea dela 30 Noembrie 1923, precizând că dispoziţiunile cuprinse în acea convenţiune nu vor putea constitui nici o piedică pentru Statul român de a stabili prin legislaţia sa interioară condiţiile de îndeplinit de către petiţionari, precum ar putea pretinde recunoaşterea unui drept la pensie, precum şi cuantumul deservit. Această precizare a delegatului român a fost trecută chiar în textul convenţiei, care, prin art. 8, prevede că dispoziţiunile acelei convenţiuni nu ating legile şi regulamentele interne în ceea ce priveşte relaţiile între fiecare din înaltele Părţi Contractante şi supuşii săi proprii. Statul român, după Unire, a continuat a plăti pensiunile tuturor pensionarilor proveniţi din teritoriile liberate, plătind pe cei proveniţi din fosta monarhie austroungară, la început pe cursul de atunci al coroanei, care era 1 leu— 2 coroane, până la 1 Ianuarie 1921, când acest curs a fost fixat la 1 coroană—1 leu, iar cu începere de la 1 Ianuarie 1924 le-a acordat diferite sporuri la fel ca toţi pensionarii săi şi anume: la 1 Ianuarie 1924 un sport de 12 la sută, la 1 Ianuarie 1925 de 30 la sută, la 1 Ianuarie 1926 de 50 la sută, la 1 Iulie 1926 de 67 la sută, la 1 Mai 1927 de 40 la sută, la 1 Aprilie 1928 de 15 la sută şi la 1 Ianuarie 1929 tot de 15 la sută. Aceste drepturi de pensiune au fost şi pentru pensionari bucovineni, chiar fără să se fi așteptat intrarea în vigoare a suszisei conventiuni, care urma să intre în vigoare numai după ratificarea de către toate Statele contractate, la depunerea ultimei ratificări. In rezumat: 1) Conventiunea dela Viena din 30 Noembrie 1923 nu a prevăzut nici o dispoziţiune privitoare la plata pensiunilor în valută aur. 2) Prin acea convenţiune, Statul român şi-a luat numai obligaţiunea de a plăti pensionarii proveniţi din Austria, în conformitate cu legile şi regulamentele sale interioare, ce le aplică tuturor supuşilor săi. 3) Pensionarii bucovineni s’au bucurat dela Unire până în prezent de un tratament egal cu toţi ceilalţi pensionari ai Statului român, aplicat celorlalţi pensionari ai săi, care deasemenea nu sunt plătiţi în valută aur, ci îşi primesc pensiunile vechi cu sporurile ce li s'au acordat dela Unire până în prezent. M mill HIVE din MiercureaCiuc -Cooo Un comunicat Primim: Sub titlul „Chestia autorizării şcoalei confesionale din Miercurea-Ciuc în faţa prim-ministrului Iorga”, ziarul oficial al partidului maghiar „Kelety Ujsag” din Cluj, în Nr. 194 din a. c. publică o corespondenţă din Miercurea-Ciuc, în care, în numele partidului maghiar, aduce acuzaţii nedrepte şi calomnioase oficialităţii centrale din ministerul instrucţiunii şi în speţă sub formă deghizată conducătorului direcţiei învăţământului particular, d-lui Augustin Caliani, în scopul evident de a denigra în faţa cititorilor maghiar, de bună credinţă procedura oficialităţii centrale şi de a menţine încontinuu un spirit de nemulţumire faţă cu actele autorităţii şcolare române. Ministerul instrucţiunii, faţă la aceasta, ţine să constate următoarele : Ministerul a fost sesizat în chestia şcoalei primare din Miercurea Ciuc de adresa Comunităţii rom. cat. din Miercurea-Ciuc înregistrată la minister sub Nr. 120175 din 21 August 1931. D. director Augustin Caliani, îndată ce a primit adresa a opinat în scris, că este de părere să se aprobe. Singurul şi unicul reprezentant al partidului maghiar, care s-a interesat de soarta adresei, a fost d. senator Gyárfás Elemer, căruia d. director Augustin Caliani, i-a dat asigurarea în ziua de 24 August a. c. că şcoala Primară din Miercurea Ciuc va fi autorizată să funcţioneze, urmând ca opiniunea d-sale, să fie aprobată de d. ministru N. Iorga, singurul în drept să dea autorizaţiile de şcoli, în conformitate cu art. 82 din lege. In 26 August a. c. d. ministru N. Iorga a binevoit a aproba referatul d-lui director Augustin Caliani. Sunt deci tendenţioase şi neexacte afirmaţiile, că „în minister s’au dat dintr’un început, partidului maghiar, promisiuni intenţionat răuvoitoare pentru a tărăgăna rezolvarea şi a eluda dreptul la existenţă a unei şcoli” şi că „în minister ar exista un şovinism, care vrea să omoare tot ce este unguresc”. Acest comunicat se dă pentru cititorii minoritari de bună credinţă ai numitului ziar, fiindcă nu este primul caz, când procedarea binevoitoare şi exactă a ministerului instrucţiunii, este prezentată cititorilor maghiari în forme cu totul denaturate. -000©CAPITALA UN SOŢ BĂTĂUŞ Anica Rădoi, în vârsta de 27 ani, lucrătoare la fabrica de pâine «Gagel»» a nimerit-o prost cu... căsnicia. A dat peste un beţivan fără de pereche, un om josnic, care îi făcea zile fripte. Eri, pentru un fleac de nimica, — mâncarea nu era destul de încălzită, •— barbarul soţ a început s’o bată și luând o cărămidă i-a trântit-o în cap, provocându-i o plagă adâncă. Victima a fost internată la spitalul Brâncovenesc, iar bătăuşul a fost arestat. LA UN MATCH DE FOOTBALL... In timp ce lua parte la un match de football, disputat pe terenul «Turda», echipierul Gheorghe Locarelli, din clubul «Principele Mihaiu», la o învălmăşeală, a fost lovit puternic de un adversar de joc, alegându-se cu o coastă fracturată. In stare gravă a fost internat la spitalul Brâncovenesc.______ Aveţi nevoe de un Stenograf adresati-vă la ziarul, „Cuvântul" sub: I. P.