Cuventul, decembrie 1931 (Anul 7, nr. 2377-2404)
1931-12-01 / nr. 2377
]0 1931 NOEMBRIE 30 zile Zile trecute 333 Zile rămase 32 Răsăritul Soarelui 7.31 Apusul Soarelui 16.37 Lună plină a 6-a zi. Crt.: 1 Sf. Apostol Andrei Cat.: t Sf. Apóst. Andrei Prot.: Andrei Evr. 20 Kislev 5692 Mah.: 19 Regeb 1350 spectacolele zilei TEATRE TEATRUL NATIONAL: Azilul de noapte. OPERA ROMANA: Tosca. TEATRUL VENTURA: Mica ciocolatieră. TEATRUL REGINA MARIA: Primul rol. TEATRUL ALHAMBRA: Bonsoir Alhambra. TEATRUL MAJESTIC: Nebunia Majesticului. TEATRUL LIBER: Trupa evreiască de operete. Cinematografe VOX: Balul. SELECT: Adevărul gol goluț. BULEVARD- PALACE: Make Casanova. CORSO: Lup de mare. TRIANON: Trotuarul. REGAL: Monte Carlo sub bombe. BEMINA: Kismet. FORUM (Teatrul Mic): Dragoste de ţigan. CAPITOL: Atracţiunea cea mare. CINEMA BD. PALACE: «Malec- Casanova», cea mai bună comedie a lui Buster Keaton. ROXY: Coniţa şi şoferul ei. LIDO: Cântecul dragostei. RIO (Calea Victoriei 33): In curând deschiderea OMNIA: Dragoste de ţigan. MARCONI: Numai tu! Seara teatru. MARNA: Enigma şi Revistă cu Nataliţa Pavelescu. VOLTA BUZEŞTI: Tabu şi o comedie. TOMIS: Enigma. AMERICAN: Barza face grevă. Jurnal Fox și comedie. POZITIV: Mamă, de ce plângi! Luni CUVÂNTUL! Vernisagiul expoziţiei Mac Constantinescu Eri a avut loc, la librăria Hasefer din str. Caragheorgheviei No. 7, vernisagiul expoziţiei de ceramică şi desen a sculptorului Mac Constantinescu. Noutatea şi calitatea excelentă a lucrărilor de ceramică şi desen expuse, ca şi modul occidental de prezentare al acestora au dat un succes deplin expoziţiei. A asistat un foarte mare număr de prieteni şi admiratori ai artistului. Am remarcat în asistenţă pe d-nii: prof. D. Gusti, decanul facultăţii de litere şi filosofie, şi membru al Academiei Române, Vasile Enescu, director de scenă al Teatrului Naţional, Ing. Emil Prager, prof. Alex. Marcu, d-na Lily Popovici de la Teatrul Naţional, Floria Capsali, Sorina Cassvan, Apriliana Medianu, Marietta Sadova, d-ra Lilly Verea, av. George Slama, consilier muncipal, arh. Petre Antonescu, directorul şcoalei de Arhitectură din Bucureşti, arh. Horia Creangă, arh. Demetrie Săvulescu, arh. Gh. Ionescu, Emil Gulian, Adrian Maniu, Ionel Jianu, pictorul Muetzner, Ionescu Sin, Moscu, C. Teodorescu, etc. etc. Numeroase lucrări au şi fost reţinute. Exproziţia aceasta pune din nou în evidenţă calităţile neobişnuite cari caracterizează talentul distinsului artist, sculptorul Mae Constantinescu. Expoziţia rămâne deschisă până la l1 Decembrie 1931, zilnic, între orele 10—1 a. m. şi 3 jum.—7 d. a. In noaptea ele 30 Noembrie AI. Komornicki, Calea Victoriei 30, Tel. 336/42; Al. Roşu, Calea Griviţei 74, Tel. 324/39; V. M. Birmănescu, Calea Rahovei 50; C. Vaieni, Calea Dorobanţilor 17; T. Vespremeanu, Calea Şerban Vodă 47; Ştefan Cornea, Calea Văcăreşti 83; Evlampia Gheorghiu, Calea 13 Septembrie 2, Tel. 306/02; Maria Niculescu Stănescu, Bnl. Fache Protopopescu 31; Farmacia «Flora», Str. Carol 41, Tel. 358/13; I. Feingold, Str. Regală 3, Tel 320/16; Al. Leist, Str. Dr. Felix 67; Gh Gavrilovi, Sos. Pantelmon 22. LEMNE DE FOC, CĂRBUNI, CORS, găsiţi la S. A. R. LIPA THEILER Şoseaua Gării Obor No. 21Telef. 242/61. Telef. 310/001 Stofele cele mai bune şi eftine le găsiţi la vechea Postăvărie «La oraşul BRUENI», Str Lipscani 58, A. POLLACK Uita d-lui prof. D. Nevoile meseriaşilor Eri dimineaţă, d. profesor Octavi Onicescu, a ţinut la Biblioteca Corporaţiei croitorilor (din Capitală, o conferinţă asupra nevoilor meseriaşilor. După ce îşi manifestă mulţumirea de a vedea străduinţa meseriaşilor de a se cultiva, oratorul îşi exprimă întreaga solicitudine pentru clasa mimpitoare. Intrat în miezul conferinţei, vorbitorul arată intenţia guvernului actual de a veni în ajutorul tuturor categoriilor de muncitori, în special a funcţionarilor particulari, prin crearea unor case de pensiuni. Desigur, Mesajul Regal, recunoaşte că sarcinile sociale pentru stat sunt prea grele. Aceasta însă în mare parte din cauza muncitorilor şi a meseriaşilor, cari nu aduc întreg concursul lor, instituţiilor create pentru folosinţa clasei lor. Multe din instituţiile muncitoreşti sunt prea constisitoare şi inutile, fiindcă muncitorii nu le controlează îndeajuns. Interesul meseriaşilor din alte ţări, lipseşte la noi, deaceia instituţiile lâncezesc. E nevoe deci ca muncitorii să-şi strângă rândurile, interesându-se cu deosebire de activitatea Casei Centrale şi a învăţământului muncitoresc. Marele iubitor al muncitorilor Jean Jaures, explică, într-o carte a sa, importanţa pentru muncitori, a instituţiilor ce li sunt rezervate. La noi, muncitorii au datoria să se intereseze de învăţământul muncitoresc, ca unul care e menit să le arate calea către un meşteşug mai bine condus. In altă ordine de idei, vorbitorul, atacând chestiunea şomajului, crede că ea este insolubilă pe căile de azi, în special prin legiferarea ajutorului de şomaj care s’a dovedit ineficace. Singura posibilitate de a se veni în ajutorul Statului, este campania de construcţii edificiilor de Stat. In acest sens, Italia a făcut realizări interesante, reducând aproape cu totul şomajul. In ce priveşte creditul pentru meseriaşi, care face obiectul unor îndelungate campanii a meseriaşilor noştri, vorbitorul observă că, în această privinţă, este de remarcat victoria spiritului franţuzesc asupra spiritului german şi englezesc, fiindcă în timp ce un meseriaş francez se baza, în activitatea atelierului lui, pe posibilităţile personale, meseriaşul englez şi german se ducea la bancă, obţinea credit şi făcea o industrie. Creditul are însă o limită iar rezultatul s-a văzut acum, când micşorându-se puterea de consumaţie, fabricile au ajuns în pragul falimentului, cea mai sănătoasă indutrie fiind cea franceză. La fel a procedat şi Ford, care poate rezista în criza de faţă. D. profesor Onicescu, a încheiat îndemnând muncitorimea română la solidaritate şi la cercetarea atentă a nevoilor sale. După conferinţă, a avut loc o consfătuire a comitetului de conducere a breslelor. Au vorbit d-nii D. D. Diaconescu, Ghiţă Georgescu, Gh. Sorescu, D. Gănescu, D.Adamescu, Pieiţescu, etc. cerând patenta fixă în locul cifrei de afaceri şi autonomia Asigurărilor Sociale. IAŞI 28 (Serviciul nostru particular). In faţa consiliului de război al Corpului IV armată, prezidat de d. colonel Irimescu, a venit azi spre judecare procesul locotenentului de jandarmi Balaş. El este acuzat că în calitate de casier al regimentului 5 jandarmi a defraudat sume de aproape 2 milioane lei, după care fapt a fugit în Polonia. Acolo a fost arestat şi retrimis în ţară . Consiliul de război din Chişinău l-a condamnat la 10 ani recluziune. Făcând recurs, procesul a fost trimis spre o nouă judecare la IaşiAstăzi, locotenentul Balaş, după 3 ani de prevenţie, a fost judecat. Acuzatul, cu prilejul interogatoriului ce i s-a luat, a susţinut că e o victimă a unora din superiorii săi, pe care i-a servit în dese rânduri, fără a prevedea consecinţele. Consiliul a ascultat apoi depoziţiile următorilor martori: Colonelul Bendescu, locot.-colonel Barbu, locot.-colonel Ştefănescu, maior Al. Ionescu, maoir Andreescu, căpitanii Oprescu, Dimitriu şi Laţiu. După audierea martorilor şi-a desvoltat rechizitoriul de locot.-colonel Pandele, comisar regal, care a cerut severa condamnare a vnculşi degradarea militară. Pentru locotenentul Balaş au pledat: domnii avocaţi Mora-Bucureşti, Omer Popovici şi N. Rodos-Iaşi. Consiliul după o deliberare îndelungată a adus o sentinţă prin care locotenentul Balaş este condamnat la un an închisoarea corecţională şi degradarea militară. La comunicarea sentinţei ofiţerul în cauză a fost foarte emoţionat. A fost condus în camera grefei, unde a semnat o nouă cerere de recurs. roaice, cehe, nemţoaice, rusoaice, etc. Şi cu toate acestea — ne spune prof. Iorga — minorităţile noastre naţionale găsesc de cuviinţă să se mai plângă. Intr’adevăr omul acesta senin nu ascunde în sufletu-i nici un grăunte de răutate, este dăruit cu liniştea şi bunătatea înţelepciunii. La sfârşitul vizitei noastre, cercetăm tipografia proprie a prof. Iorga, unde se tipăresc numai cărţi de ale sale, în limba română şi franceză. Stăpânul casei ne pune cu mărinimie la dispoziţie volumele sale disponibile, rugându-ne să ne alegem ceea ce ni s’ar părea folositor. Tipografia aceasta este mare în continuă activitate şi împreună cu legătoria numără 60 de lucrători. Prof. Iorga în afară de ocupaţiile-i ştiinţifice, pedagogice şi politice, desfăşoară o activitate zilnică neobişnuită. Intre altele d-sa este şi un pasionat gospodar: îi sunt dragi grădinile, îl încântă pomii încărcaţi de roadă şi îl necăjesc galiţile când fac pagubă în grădină. In momentul când urma să ne fotografiem a intrat în curte o cântăreaţă cu o petiţie în mână. Prof. Iorga o ascultă şi-i promite rezolvirea favorabilă a petiţiei. Faptul acesta poate fi considerat de culme a democraţiei. In aceeaşi clipă se opreşte în faţa casei o strălucitoare limuzină . Ministrul plenipotenţiar al Greciei la Bucureşti vine să iscălească un important tratat comercial cu România. In acest moment ne luăm bun rămas de la primul ministru al României, profund mulţumiţi de cele trei ore petrecute într’o atmosferă într'adevăr înălţătoare» Roman Juraszek Cooperaţia internaţională CONFERINŢA D-LUI N. LENGUCEANU In ciclul de conferinţe organizat, pentru stagiunea de iarnă de la Ateneul Român a vorbit aseară d. N. N. LENGUCIANU secretar general al ministerului de justiţie şi apreciat publicist despre: Cooperaţia internaţională. Pentru a aborda — cu suficientă pregătire subiectul, a început d-sa,— trebue să îndepărtăm din concepţia noastră atât prejudecata fanatismului naţionalist, cât şi restul fanatismului internaţional. După ce face un succint istoric al originei societăţii, d-sa explică cauza greutăţii momentului de faţă. Cea mai grea problemă a timpului nostru este cea economică-financiară datorită supraproducţiei. Supraproducţia se datoreşte enormei cantităţi de hârtie-monedă care circulă pe piaţa mondială, înfiinţarea unei singure bănci de emisiune — internaţională — ar fi începutul cooperaţiei între naţiuni. Pe baza monedei internaţionale s’ar desfăşura schimburile dintre naţiuni, s’ar înlătura jocul de valută, ar dispare concurenţa economică între naţiuni. In felul acesta s’ar realiza cooperaţia economică internaţională, singura care ar putea înfăptui cooperaţia politică între naţiuni visată de Liga de la Geneva. Incendiul din str. Carol A FOST DISTRUS ACOPERIȘUL IMOBILULUI DUMITRESCU MILITARIDin noapte la orele 3, un incendiu a izbucnit în str. Carol No. 47 la imobilul proprietatea I. Dumitrescu Militari. De la un coş defect, s-a aprins acoperișul imobilului. In câteva minute, întreg acoperișul era în flăcări. S-a dat alarma şi la faţa locului au sosit posturile de pompieri cari au început de îndată opera de localizare. După două ore de muncă, incendiul a putut fi stins. In afară de acoperiş, a fost distrusă o mansardă precum şi tavanul imobilului. Pagubele provocate de incendiu sunt destul de mari. S-a deschis o anchetă. Sârtâtor rca finirii Mâine, Marţi, orele 5 p. m. «Liga Culturală» şi asociația «Astra», vor sărbători ziua unirii Banatului, Ardealului şi Bucovinei, printr-o serbare care va avea loc în sala teatrului «Liber», strada Sf. Dumitru No. 2 (dosul Poştei). Vor vorbi d. N. N. Lenguceanu, secretar general al ministerului justiţiei, din partea Ligii Culturale şi d. Ştefan Pop, din partea asociaţiunei «Astra». Corul societăţei corale «Carmen», va da concursul. Inaugurarea căminului studenţilor constăfneni Cuvântarea i-d profesor Iorga In prezenţa d-lui prim ministru prof. N. Iorga s’a făcut ori dimineaţă inaugurarea căminului studenţilor constănţeni dela Universitatea din Capitală. Căminul este instalat, în bune condiţiuni de higienă şi confort, în casele din str. Austrului No. 14, proprietatea d-lui arhitect Mihăilescu, care este şi director al căminului. In asistenţă se aflau d-nii: Lucescu, inspector general administrativ, N. Georgescu şi N. Chirescu, deputaţi, N. A. Constantinescu, conferenţiar universitar, N. Constantinescu, prefectul judeţului Constanţa, O. Han, dr. Aldea, primarul Mangaliei, arhitect Iotzu, arhitect Mihăilescu, precum şi cei 56 de studenţi adăpostiţi în cămin. S-a oficiat sfinţirea apei de către părintele G. Pascal de la biserica «Oborul Vechi». După serviciul divin au luat cuvântul: părintele Pascal, N. Constantinescu, prefectul de Constanţa, studentul Brătucu, preşedintele cercului studenţilor constănţeni. D. prof. N. Iorga, preşedintele consiliului de miniştri, a arătat trista situaţie în care a găsit d-sa căminele studenţeşti din Capitală, pe care Ie-a vizitat atât ca decan al facultăţii de litere cât şi ca rector al universităţii. A evidenţiat faptul că în unele cămine studenţii şi studentele trăiau împreună sub acelaş acoperământ, fapt care dusese la o promiscuitate dăunătoare şi sănătăţii fizice şi celei morale. Aceste cămine mixte au fost desfiinţate. D. prof. Iorga a sfătuit apoi pe studenţi să muncească în anii de universitate, căci de această muncă depinde tot restul vieţii lor. In cămine să păstreze atmosfera de acasă şi să-şi împărtăşească unul altuia cunoştinţele, pentru a nu deveni numai buni specialişti, ci şi oameni de cultură generală. La sfârşit s’a servit studenţilor o gustare. Solemnitatea s’a terminat la orele 12 şi jumătate. întrunirea delegaplor Mncilor populare --------OOOO-------- Propuneri în jurul legii conversiunii datoriilor agricole dii dimineaţă s’au întrunit la sediul «Băncii centrale cooperative» delegaţii cooperativelor şi băncilor populare din Capitală şi judeţul Ilfov. CUVÂNTĂRILE D. Teodorescu-fincu preşedintele Federaţiei cooperativelor săteşti, după ce a salutat pe delegaţii băncilor din judeţ, a dat cuvântul d-lui Mladenatz. BĂNCILE POPULARE ŞI CREDITORII D-l Mladenatz, directorul Oficiului central de cooperaţie, după ce a expus economia proectului de lege a conversiunei datoriilor agricole, a continuat: Pe noi, băncile populare, ne privesc datoriile peţitorilor mărunţi , ale căror împrumuturi sunt convertite prin efectele legii. La alcătuirea proectului în chestiune, d. ministru de finanţe a recunoscut situaţia grea ce se creiază băncilor populare, dar d-sa a presupus că întreg capitalul manipulat de aceste institute de credit vine de la stat. In realitate din capitalul manipulat de 6 miliarde 200 milioane, numai un miliard vine de la stat, restul sunt economii populare, particulare. Dar alături de problema rambursării banilor se impune problema tot aşa de importantă a asigurării capitalului. Şi proectul elaborat cuprinde o lacună, pentru că nu spune ce fac băncile populare faţă de creditorii lor. In felul acesta este periclitată lichiditatea băncilor, recte a băncilor populare. RAMBURSAREA DEPUNERILOR In chestia rambursării depunerilor, d-sa a prropus o eşalonare a rambursărei depunerilor pe mai mulţi ani în proporţii cu sumele, sau asigurarea de către stat a depunerilor. DOBÂNZI INSUFICIENTE In chestiunea dobânzilor, d-sa a arătat că dobânda de 4 la sută periclitează bunul mers al băncilor populare. Ea este insuficientă, pentru că cheltuelile de administraţie merg de obiceiu până la 8 la sută. D-sa a propus ca pentru băncile populare, dobânda să fie de 9 la sută, din care 4 la sută ar suporta statul, iar 5 la sută debitorul. COMUNICAREA D-LUI CEZAR PARTENIE D. Cezar Partenie, preşedintele Băncei centrale cooperative, luând cuvântul a spus: Sunt dator să vă informez ce a făcut «Banca centrala cooperativă» la apariţia proectului. L-am luat imediat în cercetare. Şi prima constatare a fost că principiile de bază ale acestei reforme sunt în plină concordanţă cu principiile cooperaţiei. Noi cerem ca termenul de plată, să se eşaloneze după necesităţi, să se mărească dobânda de 4 la sută sau să se complecteze cota de către stat, să se simplifice procedura — în sensul ca băncile populare să fie scutite de declaraţii. In ceea ce priveşte preciziunile solicitate de noi, avem de adăugat: un articol al proectului sună: «datoriile mici până la 5 ha pot fi luate de Casa de amortizare». In proectul citat, raporturile dintre băncile populare şi deponenţi nu sunt precizate. Noi cerem, de aceia, ca termenul de restituire a depunerilor să se eşaloneze pe mai mulţi ani: doi ani pentru depunerile la vedere şi cinci ani pentru depunerile la termen. REDUCEREA CREANŢELOR D. Teodorescu-Ţincu a propus ca datoriile până la 20.000 lei să nu intre în conversiune, iar cele cari depăşesc această limită să fie eşalonate pe 5—10 ani Au mai vorbit în acelaş sens d-nii: pr. Păunescu, dr. Banu (Brăneşti), Tetei, Os. Brecher, Constantinescu (Prahova), Radu şi dr. Ghilan. D. Teodorescu-Tincu a citit, la urmă, o moţiune în seiisul celor discutate, întrunirea a luat sfârşit la ora 2 p. m. % Pentru azi e convocat Consiliul general al cooperaţiei spre a studia proectul conversiunei datoriilor agricole în ce priveşte situaţia băncilor populare şi a fixa punctele de amendament pe care consiliul are intenția să le depună pe biroul Cameră. I. MUCHE întrunirea deponenţilor „Muntelui de pietate“ dri dimineaţă a avut loc întrunirea deponenţilor «Muntelui de pietate», întrucât convocarea a fost făcută în mod defectuos, s-au ţinut două întruniri şi anume, una chiar în localul «Muntelui de pietate» la care au luat cuvântul d-nii Teodorescu, Darie, Berbecaru, Babecowsky şi d-na dr. Paraschivescu, iar a doua în şoseaua Bonaparte, la care au luat cuvântul d-nii: A. Stinghe, Jan Bădescu, C. Ventura, cpt. Ştefănescu, avocat Bral etc. S-a hotărât formarea unei comisiuni de experţi cari să examineze activitatea consiliului de administraţie al «Muntelui de pietate» şi dacă se va constata că s’au făcut operaţiuni ilicite, aşa cum se afirmă de către unii, să se sesizeze parchetul. Deponenţii vor admite concordatul numai dacă li se vor oferi garanţii suficiente. S’a hotărât apoi o nouă adunare, pentru Joi 3 Decembrie ora 5 p. m. în sala de licitaţii a «Muntelui de pietate». An îrmarea independenței Albaniei Ziua de 28 Noembrie, cea mai mare sărbătoare naţională pentru poporul albanez, a fost sărbătorită în Capitală anul acesta — când se împlinesc 19 ani de la independenţa regatului prieten — printr’un Te- Deum şi printr’un festival artistic. Te-Deum-ul a avut loc la biserica albaneză şi a fost oficiat de P. S. Arhimandritul Spriban, asistat de un sobor de preoţi. .La oficierea serviciului divin au participat d-nii: Basile Dogani, consulul general al Albaniei, Preziosi, ministrul Italiei, Toems, de la legaţia Cehoslovaciei, col. Brown, ataşat militar cehoslovac, d. Bibor, dela legaţia iugoslavă, conte Hautecloque dela legaţia Franţei, însoţit de colonel Palas, ataşat militar, Stadloff, însărcinatul de afaceri al Bulgariei, Niscos, consulul Greciei însoţit de d. Economos, Holmes dela legaţia americană, Reşid Bey, ataşat militar al Turciei, conte Almascky de la legaţia ungară, col. N. Condrescu din partea Casei regale, Filaliti, secretar general la externe însoţit de d. Puşcă, dr. Petre Topa, din partea parlamentului, Al. Vanei, preşedintele coloniei albaneze, Berna şi Asdrem, secretari de legaţie, d. Gogiamo, corespondentul biroului presei albaneze, V. Zografi, P. Tarpă, Sotiriu, precum şi un mare număr de membrii ai coloniei. După oficierea serviciului divin P. S. arh. Scriban a ţinut o alocuţiune ocazională. Seara a avut loc un frumos festival comemorativ în sala «Eintracht», I. M. Sportivii! ------------------0009----------------- Intr’un cerc intim de prieteni şi când este frig, acoperindu-şi faţa şi cunoscuţi discutam printre altele nasul cu fularul, privind sportul despre sportul românesc. Majorita !, în loc să intre în arenă, în noroaie, cea dintre ei îl practicau. In discuţie se evidenţia unul ca foarte bine informat în orice ramură de activitate sportivă. Nu-mi aduceam aminte de el nici din trecut şi nici în prezent să fi practicat vreun sport. Credeam că memoria mă înşeală! Am indrăsnit să întreb pe acest omni-sportiv ce sport a practicat sau practică. Luându-le pe rând a găsit mi de motive să critice pe fiecare din ele ca să-şi justifice de ce nu le-au practicat. In fine mi-a declarat că nici de acum încolo n’are nici-o intenţie. In schimb asistase în ţară la toate matchurile mari de football şi rugby. Nu-i scăpase niciun match de box mai important, cunoscând la perfecţie palmares-urile boxeurilor de valoare din ţară şi străinătate. Cunoştea recordurile române şi străine în atletism, ciclism, tennis etc. Am crezut că-i un suporter de club. Spre surprinderea mea am aflat că nu s’a gândit niciodată săşi piardă timpul, energia şi să sacrifice din finanţele sale — destul de copios reprezentate — pentru aşa ceva. Mi-a declarat că iubeşte sportul, pentru sport, pentru satisfacţia ce-i procură, pentru plăcerea ochilor, pentru frumuseţea gesturilor sportivilor, pentru reflexele minunate de frumuseţe şi de divin. Şi în fine mi-a declarat că sportul este şcoala loialităţii şi că el este un adevărat sportiv. Mă lămurisem că sportivul meu face parte din acea mulţime care aclamă, urlă, aplaudă, înjură şi-şi dă sufletul privind manifestările muşchiulare ale sportsmanilor depe stadioane sau din săli. Am înţeles că preferă să ocupe loc în tribună, să se înfofolească în palton N. ALBESCU Football să crape de căldură şi să obosească pentru practicarea lui. Acest ilustru sportsman de spectacol este tipul multiplicat în zeci de exemplare cari nu înţeleg din sport decât un spectacol mai emoţionant şi mai variat decât cele din teatre sau cinematografe, pe cari le ştii dinainte cum încep şi cum sfârşesc. La un număr de tineri cari practică sportul la noi corespunde un număr de cel puţin de KM) ori mai mare de astfel de sportsmani cari nu scapă ocazia să-şi etaleze în tot locul cunoştinţele, pozând în sportsmani erudiţi. Şi dac'ar fi numai atât n’ar fi nimic! Mulţi dintre ei, după un stagiu oarecare... la privit, se cred dotaţi cu toate elementele necesare de conducători, nu dintre cei modești ci dintre cei în care sportul trebue săși puie toată nădejdea de progres. Ei formează opinia publică sportivă, ei cari n'au adevăratul criteriu de judecată al sportului. Aceștia formează pleiada de defăimători ai sportului, ei sunt pacostea sportului românesc care încă n’a pătruns adânc în masse, fiind practicate de-o infimă parte. Iată adevărata stare de spirit şi de fapt în sportul nostru, care mai are mult de parcurs ca să ajungă la nivelul de popularitate ca practicare, la nivelul unde trebue să fie plasat de energia Naţiunei noastre. Adevăraţi sportivi români, preocupaţi numai de practicarea lui, înlăturaţi din drumul vostru ACESTE CIUPERCI APARUTE DUPĂ PLOAIE şi croiţi-vă singuri drumul drept spre mulţumirea voastră şi spre faima advevăratului sport românesc. România a învins Grecia cu 4-2 (2-2) ----—OOOO------ Eri după amiază s-a jucat la Atena ultimul match al cupei Balcanice. Desfăşurând un joc de calitate şi dominând cea mai mare parte din timp, echipa Incompletă a României a reuşit o performanţă excelentă. Punctele au fost marcate de Bodola (3) şi Sepi pentru Români, şi de Anghelockis şi Ciolinos pentru Greci. Steinbach a fost cel mai bun jucător român. Dela greci portarul Jamalis s’a detaşat net. KIATORUL OLANDA. FRANJA PARIS 29 (Rador). — Azi s’a disputat pe stadionul Parisului, un mare match de football asociaţie, între echipele olandeză şi franceză. In prima parte a matchului, echipa olandeză a reuşit să marcheze 4 puncte, în timp ce echipa franceză a marcat numai 2 puncte. In a doua jumătate a matchului, echipa olandeză a mai câştigat încă un punct. Matchul s-a disputat în faţa unei mulțimi imense, care a apreciat jocul ambelor echipe reprezentative. CAPITALA Impresionantă nenorocire din strada Pasteur UN SOLDAT ASFIXIAT DE EMANAŢIILE GAZULUI AERIAN O impresionantă nenorocire, care a costat viaţa unui tânăr soldat, a fost înregistrată, în Capitală, în cursul dimineţii de ori, şi anume în strada dr. Pasteur No. 41, în care imobil locueşte d. maior Vasiliu, de la Cercul de instrucţie aeronautic. Şoferul d-sale, soldatul Nicolae Laicu, un flăcău în vârstă de 22 ani, se culcase, ca de obiceiu, în garajul unde se adăpostea maşina. Peste noapte, în timp ce soldatul dormea tun, ţeava de gaz aerian a plesnit în locul unde fusese lipită mai înainte vreme, şi gazul aerian s-a răspândit iute, invadând garajul şi asifxlându-l pe nefericitul soldat care a doua zi dimineaţă a fost găsit mort. ÎNCERCARE DE SINUCIDERE Din motive ce nu se cunosc, a încercat să se sinucidă luând 6 pastile de veronal, d-na Lora Caizerman, din strada Matei Millo No. 9. In stare destul de gravă a fost internată la spitalul Colțea. . . —II. Crima anal grănicer la Brăila BRAILA, 29. — Azi după amiază fruntaşul de grăniceri Manea Gheorghe din reg. 5 grăniceri a împuşcat pe tânărul Dumitru Apostol pe când acesta trecea cu barca pe Dunăre, venind din comuna Bendoiu. In barcă se aflau şi părinţii tânărului. Grănicerul crezând că are de a face cu nişte contrabandişti, a făcut cuvenitele somaţii de oprire. Cei din barcă neauzind somaţiile, au continuat să vâslească, ceea ce a determinat pe grănicer să tragă în Dumitru Apostol. Tatăl acestuia a tras barca la mal şi împreună cu grănicerul au plecat la pichet pentru a raporta. Pe drum, rănitul a încetat din viață. Organele militare au deschis o anchetă. Marţi I Decembrie 1931 «wnflirmrmigaBffaaMiSOTcq«^^ In jurul concursului de la facultatea juridică din Iaşi Deoarece în urma celor două somaţii adresate de ministerul instrucţiunii publice corisiei de concurs pentru catedra de drept roman de la facultatea juridică din Iaşi, această comisie nu şi-a putut continua lucrările din cauza absenţii sau demisiei unora dintre membri. ’ Senatul universitar întrunit în şedinţa de Sâmbătă 28 Noembrie după discuţiile avute a trimis următoarea telegramă d-lui ministru, al instrucţiei publice: La telegrama dv. cu No. 187.573, Senatul universitar vă roagă să faceţi toate sforţările ca să se ţină concursul pentru ocuparea catedrei de drept roman doctorat, aplicând sancţiuni membrilor comisiei de concurs cari prin absenţa lor împiedică lucrările». Rector, (ss) BOGDAN ----cooxooo--- Marele incendii din Braila BRAILA, 29. Un puternic incendiu a izbucnit astăseară, la orele 6, la imobilul d-lui Seltenfeld, din str. Pensionatului No. 12. Imediat au sosit la faţa sinistrului postul de pompieri de sub comanda d-lui maior Handoca şi pichetul de incendiu al grupului vaselor de grăniceri, de sub comanda d-lui comandor Cernea. Din cauza viscolului puternic pare bântute, operaţia de localizare a incendiului merge foarte încet. Au suferit pagube însemnate d. dr. Braun, consulul Cehoslovaciei, ca şi proprietarul imobilului, d. Schönfeld. Pagubele cauzate de incendiu ating suma de aproape 2 milioane lei. Clădirea era asigurată pentru un milion lei, restul distrus a fost neasigurat. Autorităţile de resort, sosite deasemeni din primul moment la faţa locului, au deschis o anchetă pentru a stabili cauzele care au provocat sin'strul.