Cuventul, decembrie 1931 (Anul 7, nr. 2377-2404)

1931-12-01 / nr. 2377

]­0 1931 NOEMBRIE 30 zile Zile trecute 333 Zile rămase 32 Răsăritul Soarelui 7.31 Apusul Soarelui 16.37 Lună plină a 6-a zi. Crt.: 1 Sf. Apostol An­drei Cat.: t Sf. Apóst. Andrei Prot.: Andrei Evr. 20 Kislev 5692 Mah.: 19 Regeb 1350 spectacolele zilei TEATRE TEATRUL NATIONAL: Azilul de noapte. OPERA ROMANA: Tosca. TEATRUL VENTURA: Mica cio­colatieră. TEATRUL REGINA MARIA: Pri­mul rol. TEATRUL ALHAMBRA: Bonsoir Alhambra. TEATRUL MAJESTIC: Nebunia Majesticului. TEATRUL LIBER: Trupa evre­­iască de operete. Cinematografe VOX: Balul. SELECT: Adevărul gol goluț. BULEVARD- PALACE: Make Ca­sanova. CORSO: Lup de mare. TRIANON: Trotuarul. REGAL: Monte Carlo sub bombe. BEMINA: Kismet. FORUM (Teatrul Mic): Dragoste de ţigan. CAPITOL: Atracţiunea cea mare. CINEMA BD. PALACE: «Malec- Casanova», cea mai bună come­die a lui Buster Keaton. ROXY: Coniţa şi şoferul ei. LIDO: Cântecul dragostei. RIO (Calea Victoriei 33): In curând deschiderea OMNIA: Dragoste de ţigan. MARCONI: Numai tu! Seara tea­tru. MARNA: Enigma şi Revistă cu Na­taliţa Pavelescu. VOLTA BUZEŞTI: Tabu şi o co­medie. TOMIS: Enigma. AMERICAN: Barza face grevă. Jur­nal Fox și comedie. POZITIV: Mamă, de ce plângi! Luni CUVÂNTUL! Vernisagiul expoziţiei Mac Constantinescu Eri a avut loc, la librăria Hase­­fer din str. Caragheorgheviei No. 7, vernisagiul expoziţiei de ceramică şi desen a sculptorului Mac Con­stantinescu. Noutatea şi calitatea excelentă a lucrărilor de ceramică şi desen expuse, ca şi modul occidental de prezentare al acestora au dat un succes deplin expoziţiei. A asistat un foarte mare număr de prieteni şi admiratori ai artistu­lui. Am remarcat în asistenţă pe d-nii: prof. D. Gusti, decanul facul­­tăţii de litere şi filosofie, şi mem­bru al Academiei Române, Vasile Enescu, director de scenă al Tea­trului Naţional, Ing. Emil Prager, prof. Alex. Marcu, d-na Lily Po­­povici de la Teatrul Naţional, Flo­ria Capsali, Sorina Cassvan, Apri­­liana Medianu, Marietta Sadova, d-ra Lilly Verea, av. George Sla­­ma, consilier muncipal, arh. Petre Antonescu, directorul şcoalei de Arhitectură din Bucureşti, arh. Horia Creangă, arh. Demetrie Să­­vulescu, arh. Gh. Ionescu, Emil Gulian, Adrian Maniu, Ionel Jia­­nu, pictorul Muetzner, Ionescu Sin, Moscu, C. Teodorescu, etc. etc. Numeroase lucrări au şi fost re­ţinute. Exproziţia aceasta pune din nou în evidenţă calităţile neobişnuite cari caracterizează talentul distin­sului artist, sculptorul Mae Constan­­tinescu. Expoziţia rămâne deschisă până la l1­ Decembrie 1931, zilnic, între orele 10—1 a. m. şi 3 jum.—7 d. a. In noaptea ele 30 Noembrie AI. Komornicki, Calea Victoriei 30, Tel. 336/42; Al. Roşu, Calea Griviţei 74, Tel. 324/39; V. M. Birmănescu, Calea Rahovei 50; C. Vaieni, Calea Dorobanţilor 17; T. Vespremeanu, Calea Şerban Vodă 47; Ştefan Cornea, Calea Văcăreşti 83; Ev­­lampia Gheorghiu, Calea 13 Septembrie 2, Tel. 306/02; Maria Niculescu Stănescu, Bnl. Fache Protopopescu 31; Farmacia «Flora», Str. Carol 41, Tel. 358/13; I. Feingold, Str. Regală 3, Tel 320/16; Al. Leist, Str. Dr. Felix 67; Gh Gavrilovi, Sos. Pantelmon 22. ­ LEMNE DE FOC, CĂRBUNI, CORS, găsiţi la S. A. R. LIPA THEILER Şoseaua Gării Obor No. 21­­Telef. 242/61. Telef. 310/001 Stofele cele mai bune şi eftine le găsiţi la vechea Postăvărie «La oraşul BRUENI», Str Lipscani 58, A. POLLACK Uita d-lui prof. D. Nevoile m­­eseriaşilor Eri dimineaţă, d. profesor Octavi Onicescu, a ţinut la Biblioteca Cor­poraţiei croitorilor (din Capitală, o conferinţă asupra nevoilor meseria­şilor. După ce îşi manifestă mulţumirea de a vedea străduinţa meseriaşilor de a se cultiva, oratorul îşi expri­mă întreaga solicitudine pentru cla­sa mimpitoare. Intra­t­ în miezul conferinţei, vor­bitorul arată intenţia guvernului actual de a veni în ajutorul tuturor categoriilor de muncitori, în special a funcţionarilor particulari, prin crearea unor case de pensiuni. Desigur, Mesajul Regal, recunoaş­te că sarcinile sociale pentru stat sunt prea grele. Aceasta însă în ma­re parte din cauza muncitorilor şi a meseriaşilor, cari nu aduc întreg concursul lor, instituţiilor create pentru folosinţa clasei lor. Multe din instituţiile muncitoreş­ti sunt prea constisitoare şi inutile, fiindcă muncitorii nu le controlea­ză îndeajuns. Interesul meseriaşilor din alte ţări, lipseşte la noi, de­­aceia instituţiile lâncezesc. E nevoe deci ca muncitorii să-şi strângă rândurile, interesându-se cu deosebi­re de activitatea Casei Centrale şi a învăţământului muncitoresc. Marele iubitor al muncitorilor Jean Jaures, explică, într-o carte a sa, importanţa pentru muncitori, a instituţiilor ce li sunt rezervate. La noi, muncitorii au datoria să se intereseze de învăţământul mun­citoresc, ca unul care e menit să le arate calea către un meşteşug mai bine condus. In altă ordine de idei, vorbitorul, atacând chestiunea şomajului, crede că ea este insolubilă pe căile de azi, în special prin legiferarea ajutoru­lui de şomaj care s’a dovedit ine­ficace. Singura posibilitate de a se veni în ajutorul Statului, este campania de construcţii edificiilor de Stat. In acest sens, Italia a făcut realizări interesante, reducând aproape cu to­tul şomajul. In ce priveşte creditul pentru me­seriaşi, care face obiectul unor în­delungate campanii a meseriaşilor noştri, vorbitorul observă că, în a­­ceastă privinţă, este de remarcat vic­toria spiritului franţuzesc asupra spiritului german şi englezesc, fiind­că în timp ce un meseriaş francez se baza, în activitatea atelierului lui, pe posibilităţile personale, me­seriaşul englez şi german se ducea la bancă, obţinea credit şi făcea o industrie. Creditul are însă o limi­tă iar rezultatul s-a văzut acum, când micşorându-se puterea de con­sumaţie, fabricile au ajuns în pra­gul falimentului, cea mai sănătoasă indutrie fiind cea franceză. La fel a procedat şi Ford, care poate re­zista în criza de faţă. D. profesor Onicescu, a încheiat îndemnând muncitorimea română la solidaritate şi la cercetarea a­­tentă a nevoilor sale. După conferinţă, a avut loc o con­sfătuire a comitetului de conducere a breslelor. Au vorbit d-nii D. D. Diaconescu, Ghiţă Georgescu, Gh. Sorescu, D. Gănescu, D.Adamescu, Pi­eiţescu, etc. cerând patenta fixă în locul cifrei de afaceri şi autonomia Asigurări­lor Sociale. IAŞI 28 (Serviciul nostru parti­cular).­­ In faţa consiliului de răz­boi al Corpului IV armată, prezi­dat de d. colonel Irimescu, a venit azi spre judecare procesul locote­nentului de jandarmi Balaş. El este acuzat că în calitate de casier al regimentului 5 jandarmi a defraudat sume de aproape 2 mi­lioane lei, după care fapt a fugit în Polonia. Acolo a fost arestat şi retrimis în ţară . Consiliul de război din Chişinău l-a condamnat la 10 ani recluziune. Făcând recurs, procesul a fost trimis spre o nouă judecare la Iaşi­­Astăzi, locotenentul Balaş, după 3 ani de prevenţie, a fost judecat. Acuzatul, cu prilejul interogato­riului ce i s-a luat, a susţinut că e o victimă a unora din superiorii săi, pe care i-a servit în dese rân­duri, fără a prevedea consecinţele. Consiliul a ascultat apoi depoziţi­ile următorilor martori: Colonelul Bendescu, locot.-colonel Barbu, lo­­cot.-colonel Ştefănescu, maior Al. Ionescu, maoir Andreescu, căpita­nii Oprescu, Dimitriu şi Laţiu. După audierea martorilor şi-a desvoltat rechizitoriul de locot.-colo­­nel Pandele, comisar regal, care a cerut severa condamnare a vncul­­şi degradarea militară. Pentru locotenentul Balaş au ple­dat: domnii avocaţi Mora-Bucureşti, Omer Popovici şi N. Rodos-Iaşi. Consiliul după o deliberare înde­lungată a adus o sentinţă prin care locotenentul Balaş este condamnat la un an închisoarea corecţi­onală şi degradarea militară. La comunicarea sentinţei ofiţerul în cauză a fost foarte emoţionat. A fost condus în camera grefei, un­de a semnat o nouă cerere de re­curs. roaice, cehe, nemţoaice, rusoaice, etc. Şi cu toate acestea — ne spune prof. Iorga — minorităţile noastre naţionale găsesc de cuviinţă să se mai plângă. Intr’adevăr omul aces­ta senin nu ascunde în sufletu-i nici un grăunte de răutate, este dăruit cu liniştea şi bunătatea înţelepciu­nii. La sfârşitul vizitei noastre, cer­cetăm tipografia proprie a prof. Ior­ga, unde se tipăresc numai cărţi de ale sale, în limba română şi fran­ceză. Stăpânul casei ne pune cu mă­rinimie la dispoziţie volumele sale disponibile, rugându-ne să ne ale­gem ceea ce ni s’ar părea folositor. Tipografia aceasta este mare în con­tinuă activitate şi împreună cu le­­gătoria numără 60 de lucrători. Prof. Iorga în afară de ocupaţii­­le-i ştiinţifice, pedagogice şi politi­ce, desfăşoară o activitate zilnică neobişnuită. Intre altele d-sa este şi un pasionat gospodar: îi sunt dragi grădinile, îl încântă pomii încărcaţi de roadă şi îl necăjesc galiţile când fac pagubă în grădină. In momentul când urma să ne fo­tografiem a intrat în curte o cân­tăreaţă cu o petiţie în mână. Prof. Iorga o ascultă şi-i promite rezolvi­­rea favorabilă a petiţiei. Faptul a­­cesta poate fi considerat de culme a democraţiei. In aceeaşi clipă se opreşte în faţa casei o strălucitoare limuzină . Mi­nistrul plenipotenţiar al Greciei la Bucureşti vine să iscălească un im­portant tratat comercial cu Româ­nia. In acest moment ne luăm bun rămas de la primul ministru al Ro­mâniei, profund mulţumiţi de cele trei ore petrecute într’o atmosferă într'adevăr înălţătoare» Roman Juraszek Cooperaţia internaţională CONFERINŢA D-LUI N. LEN­­GUCEANU In ciclul de conferinţe organizat, pentru stagiunea de iarnă de la A­­teneul Român a vorbit aseară d. N. N. LENGUCIANU secretar general al ministerului de justiţie şi apre­ciat publicist despre: Cooperaţia internaţională. Pentru a aborda — cu suficientă pregătire subiectul, a început d-sa,— trebue să îndepărtăm din concepţia noastră atât prejudecata fanatis­mului naţionalist, cât şi restul fana­tismului internaţional. După ce face un succint istoric al originei societăţii, d-sa explică cauza greutăţii momentului de faţă. Cea mai grea problemă a timpu­lui nostru este cea economică-finan­­ciară datorită supraproducţiei. Supraproducţia se datoreşte enor­mei cantităţi de hârtie-monedă care circulă pe piaţa mondială, înfiinţarea unei singure bănci de emisiune — internaţională — ar fi începutul cooperaţiei între naţiuni. Pe baza monedei internaţionale s’ar desfăşura schimburile dintre naţiuni, s’ar înlătura jocul de valu­tă, ar dispare concurenţa economi­că între naţiuni. In felul acesta s’ar realiza cooperaţia economică inter­naţională, singura care ar putea în­făptui cooperaţia politică între na­ţiuni visată de Liga de la Geneva. Incendiul din str. Carol A FOST DISTRUS ACOPERIȘUL IMOBILULUI DUMITRESCU MILITARI­Din noapte la orele 3, un incen­diu a izbucnit în str. Carol No. 47 la imobilul proprietatea I. Dum­i­­trescu Militari. De la un coş defect, s-a aprins a­­coperișul imobilului. In câteva mi­nute, întreg acoperișul era în flă­cări. S-a dat alarma şi la faţa locu­lui au sosit posturile de pompieri cari au început de îndată opera de localizare. După două ore de mun­că, incendiul a putut fi stins. In a­­fară de acoperiş, a fost distrusă o mansardă precum şi tavanul imo­bilului. Pagubele provocate de incendiu sunt destul de mari. S-a deschis o anchetă. Sâr­tâtor rca finirii Mâine, Marţi, orele 5 p. m. «Liga Culturală» şi asociația «Astra», vor sărbători ziua unirii Banatului, Ar­dealului şi Bucovinei, printr-o ser­bare care va avea loc în sala tea­trului «Liber», strada Sf. Dumitru No. 2 (dosul Poştei). Vor vorbi d. N. N. Lenguceanu, secretar general al ministerului jus­tiţiei, din partea Ligii Culturale şi d. Ştefan Pop, din partea asociaţiu­­nei «Astra». Corul societăţei corale «Carmen», va da concursul. Inaugurarea căminului studenţilor constăfn­eni Cuvântarea i-­d profesor Iorga In prezenţa d-lui prim ministru prof. N. Iorga s’a făcut ori diminea­ţă inaugurarea căminului studenţi­lor constănţeni dela Universitatea din Capitală. Căminul este instalat, în bune con­­diţiuni de higienă şi confort, în ca­sele din str. Austrului No. 14, pro­prietatea d-lui arhitect Mihăilescu, care este şi director al căminului. In asistenţă se aflau d-nii: Luce­­scu, inspector general administrativ, N. Georgescu şi N. Chirescu, depu­taţi, N. A. Constantinescu, conferen­ţiar universitar, N. Constantinescu, prefectul judeţului Constanţa, O. Han, dr. Aldea, primarul Manga­liei, arhitect Iotzu, arhitect Mihăile­scu, precum şi cei 56 de studenţi a­­dăpostiţi în cămin. S-a oficiat sfinţirea apei de către părintele G. Pascal de la biserica «O­­borul Vechi». După serviciul divin au luat cuvântul: părintele Pascal, N. Constantinescu, prefectul de Con­stanţa, studentul Brătucu, preşedin­tele cercului studenţilor constănţeni. D. prof. N. Iorga, preşedintele consiliului de miniştri, a arătat tris­ta situaţie în care a găsit d-sa că­minele studenţeşti din Capitală, pe care Ie-a vizitat atât ca decan al fa­cultăţii de litere cât şi ca rector al universităţii. A evidenţiat faptul că în unele cămine studenţii şi studen­tele trăiau împreună sub acelaş aco­perământ, fapt care dusese la o pro­miscuitate dăunătoare şi sănătăţii fizice şi celei morale. Aceste cămine mixte au fost desfiinţate. D. prof. Iorga a sfătuit apoi pe studenţi să muncească în anii de universitate, căci de această muncă depinde tot restul vieţii lor. In că­mine să păstreze atmosfera de aca­să şi să-şi împărtăşească unul altuia cunoştinţele, pentru a nu deveni nu­mai buni specialişti, ci şi oameni de cultură generală. La sfârşit s’a servit studenţilor o gustare. Solemnitatea s’a terminat la orele 12 şi jumătate. întrunirea delegaplor Mncilor populare --------OOOO--------­ Propuneri în jurul legii conversiunii datoriilor agricole dii dimineaţă s’au întrunit la se­diul «Băncii centrale cooperative» delegaţii cooperativelor şi băncilor populare din Capitală şi judeţul Il­fov. CUVÂNTĂRILE D. Teodorescu-fincu preşedintele Federaţiei cooperativelor săteşti, du­pă ce a salutat pe delegaţii bănci­lor din judeţ, a dat cuvântul d-lui Mladenatz. BĂNCILE POPULARE ŞI CREDITORII D-l Mladenatz, directorul Oficiului central de cooperaţie, după ce a ex­pus economia proectului de lege a conversiunei datoriilor agricole, a continuat: Pe noi, băncile populare, ne pri­vesc datoriile peţitorilor mărunţi , ale căror împrumuturi sunt con­vertite prin efectele legii. La alcătuirea proectului în ches­tiune, d. ministru de finanţe a recu­noscut situaţia grea ce se creiază băncilor populare,­ dar d-sa a presu­pus că întreg capitalul manipulat de aceste institute de credit vine de la stat. In realitate din capitalul manipulat de 6 miliarde 200 milioa­ne, numai un miliard vine de la stat, restul sunt economii populare, par­ticulare. Dar alături de problema rambur­sării banilor se impune problema tot aşa de importantă a asigurării capitalului. Şi proectul elaborat cuprinde o lacună, pentru că nu spune ce fac băncile populare faţă de creditorii lor. In felul acesta este periclitată lichiditatea băncilor, recte a bănci­lor populare. RAMBURSAREA DEPUNERI­LOR In chestia rambursării depuneri­lor, d-sa a prropus o eşalonare a ram­bursărei depunerilor pe mai mulţi ani în proporţii cu sumele, sau asi­gurarea de către stat a depunerilor. DOBÂNZI INSUFICIENTE In chestiunea dobânzilor, d-sa a a­­rătat că dobânda de 4 la sută peric­litează bunul mers al băncilor popu­lare. Ea este insuficientă, pentru că ch­eltuelile de administraţie merg de obiceiu până la 8 la sută. D-sa a propus ca pentru băncile populare, dobânda să fie de 9 la sută, din care 4 la sută ar suporta statul, iar 5 la sută debitorul. COMUNICAREA D-LUI CEZAR PARTENIE D. Cezar Partenie, preşedintele Băncei centrale cooperative, luând cuvântul a spus: Sunt dator să vă informez ce a făcut «Banca centra­la cooperativă» la apariţia proec­tului. L-am­ luat imediat în cercetare. Şi prima constatare a fost că prin­cipiile de bază ale acestei reforme sunt în plină concordanţă cu prin­cipiile cooperaţiei. Noi cerem ca termenul de plată, să se eşaloneze după necesităţi, să se mărească dobânda de 4 la sută sau să se complecteze cota de către stat, să se simplifice procedura — în sen­sul ca băncile populare să fie scutite de declaraţii. In ceea ce priveşte preciziunile so­licitate de noi, avem de adăugat: un articol al proectului sună: «datorii­le mici până la 5 ha pot fi luate de Casa de amortizare». In proectul citat, raporturile din­tre băncile populare şi deponenţi nu sunt precizate. Noi cerem, de aceia, ca termenul de restituire a depune­rilor să se eşaloneze pe mai mulţi ani: doi ani pentru depunerile la vedere şi cinci ani pentru depunerile la termen. REDUCEREA CREANŢELOR D. Teodorescu-Ţincu a propus ca datoriile până la 20.000 lei să nu in­tre în conversiune, iar cele cari de­păşesc această limită să fie eşalona­te pe 5—10 ani Au mai vorbit în acelaş sens d-nii: pr. Păunescu, dr. Banu­ (Bră­­neşti), Tetei, Os. Brecher, Constan­tinescu (Prahova), Radu şi dr. Ghi­lan. D. Teodorescu-Tincu a citit, la ur­mă, o moţiune în seiisul celor discu­tate, întrunirea a luat sfârşit la ora 2 p. m­. % Pentru azi e convocat Consiliul ge­neral al cooperaţiei spre a studia proectul conversiunei datoriilor a­­gricole în ce priveşte situaţia băn­cilor populare şi a fixa punctele de amendament pe care consiliul are intenția să le depună pe biroul Ca­meră. I. MUCHE întrunirea deponenţilor „Muntelui de pietate“ dri dimineaţă a avut loc întruni­rea deponenţilor «Muntelui de pie­tate», întrucât convocarea a fost făcută în mod defectuos, s-au ţinut două întruniri şi anume, una chiar în lo­calul «Muntelui de pietate» la care au luat cuvântul d-nii Teodorescu, Darie, Berbecaru, Bab­ecowsky şi d-na dr. Paraschivescu, iar a doua în şoseaua Bonaparte, la care au luat cuvântul d-nii: A. Stinghe, Jan Bădescu, C. Ventura, cpt. Ştefănes­­cu, avocat Bral etc. S-a hotărât formarea unei comi­­siuni de experţi cari să examineze activitatea consiliului de adminis­traţie al «Muntelui de pietate» şi dacă se va constata că s’au făcut o­­peraţiuni ilicite, aşa cum se afirmă de către unii, să se sesizeze parche­tul. Deponenţii vor admite concor­datul numai dacă li se vor oferi ga­ranţii suficiente. S’a hotărât apoi o nouă adunare, pentru Joi 3 Decembrie ora 5 p. m. în sala de licitaţii a «Muntelui de pietate». An îrmarea inde­­pendenței Albaniei Ziua d­e 28 Noembrie, cea mai mare sărbătoare naţională pentru poporul albanez, a fost sărbătorită în Capitală anul acesta — când se împlinesc 19 ani de la independenţa regatului prieten — printr’un Te- Deum şi printr’un festival artistic. Te-Deum-ul a avut loc la biserica albaneză şi a fost oficiat de P. S. Arhimandritul Spriban, asistat de un sobor de preoţi. .La oficierea serviciului divin au participat d-nii: Basile Dogani, con­sulul general al Albaniei, Preziosi, ministrul Italiei, Toems, d­e la lega­ţia Cehoslovaciei, col. Brown, ata­şat militar cehoslovac, d. Bibor, dela legaţia iugoslavă, conte Hau­­tecloque dela legaţia Franţei, în­soţit de colonel Palas, ataşat mili­tar, Stad­loff, însărcinatul de afa­ceri al Bulgariei, Niscos, consulul Greciei însoţit de d. Economos, Holmes dela legaţia americană, Reşid Bey, ataşat militar al Tur­ciei, conte Almascky de la legaţia ungară, col. N. Condrescu din par­tea Casei regale, Filaliti, secretar general la externe însoţit de d. Puşcă, dr. Petre Topa, din partea parlamentului, Al. Vanei, preşedin­tele coloniei albaneze, Berna şi As­­drem, secretari de legaţie, d. Gogia­­mo, corespondentul biroului presei albaneze, V. Zografi, P. Tarpă, So­­tiriu, precum şi un mare număr de membrii ai coloniei. După oficierea serviciului divin P. S. arh. Scriban a ţinut o alocu­ţiune ocazională. Seara a avut loc un frumos fes­tival comemorativ în sala «Ein­tracht», I. M. S­portivii! ------------------0009-----------------­ Intr’un cerc intim de prieteni şi când este frig, acoperindu-şi faţa şi cunoscuţi discutam printre altele nasul cu fularul, privind sportul despre sportul românesc. Majorita­ !, în loc să intre în arenă, în noroaie, cea dintre ei îl practicau. In discuţie se evidenţia unul ca foarte bine informat în orice ramură de activi­tate sportivă. Nu-mi aduceam a­­minte de el nici din trecut şi nici în prezent să fi practicat vreun sport. Credeam că memoria mă în­şeală! Am indrăsnit să întreb pe acest omni-sportiv ce sport a prac­ticat sau practică. Luându-le pe rând a găsit mi de motive să criti­ce pe fiecare din ele ca să-şi justi­fice de ce nu le-au practicat. In fine mi-a declarat că nici de acum încolo n’are nici-o intenţie. In schimb asistase în ţară la toate matchurile mari de football şi rug­by. Nu-i scăpase niciun match de box mai important, cunoscând la perfecţie palmares-urile boxeurilor de valoare din ţară şi străinătate. Cunoştea recordurile române şi străine în atletism, ciclism, tennis etc. Am crezut că-i un suporter de club. Spre surprinderea mea am a­­flat că nu s’a gândit niciodată să­­şi piardă timpul, energia şi să sa­crifice din finanţele sale — destul de copios reprezentate — pentru aşa ceva. Mi-a declarat că iubeşte spor­tul, pentru sport, pentru satisfac­ţia ce-i procură, pentru plăcerea o­­chilor, pentru frumuseţea gesturi­­lor sportivilor, pentru reflexele mi­nunate de frumuseţe şi de divin. Şi în fine mi-a declarat că sportul es­te şcoala loialităţii şi că el este un adevărat sportiv. Mă lămurisem că sportivul meu face parte din acea mulţime care a­­clamă, urlă, aplaudă, înjură şi-şi­­ dă sufletul privind manifestările­­ muşchiulare ale sportsmanilor de­­pe stadioane sau din săli. Am înţe­les că preferă să ocupe loc în tri­bună, să se înfofolească în palton N. ALBESCU Football să crape de căldură şi să obosească pentru practicarea lui. Acest ilus­tru sportsman de spectacol este ti­pul multiplicat în zeci de exempla­re cari nu înţeleg din sport decât un spectacol mai emoţionant şi mai variat decât cele din teatre sau ci­nematografe, pe cari le ştii dinain­te cum încep şi cum sfârşesc. La un număr­­ de tineri cari practică sportul la noi corespunde un număr de cel puţin de KM) ori mai mare de astfel de sportsmani cari nu scapă ocazia să-şi etaleze în tot locul cunoştinţele, pozând în sportsmani erudiţi. Şi d­ac'ar fi numai atât n’ar fi nimic! Mulţi dintre ei, după un stagiu oarecare... la privit, se cred dotaţi cu toate elementele necesare de con­ducători, nu dintre cei modești ci dintre cei în care sportul trebue să­­și puie toată nădejdea de progres. Ei formează opinia publică sporti­vă, ei cari n'au adevăratul criteriu de judecată al sportului. Aceștia formează pleiada de defăimători ai sportului, ei sunt pacostea spor­tului românesc care încă n’a pă­truns adânc în masse, fiind practi­cate de-o infimă parte. Iată adevărata stare de spirit şi de fapt în sportul nostru, care mai are mult de parcurs ca să ajungă la nivelul de popularitate ca prac­ticare, la nivelul unde trebue să fie plasat de energia Naţiunei noastre. Adevăraţi sportivi români, preo­cupaţi numai de practicarea lui, în­lăturaţi din drumul vostru ACES­TE CIUPERCI APARUTE DUPĂ PLOAIE şi croiţi-vă singuri dru­mul drept spre mulţumirea voas­tră şi spre faima advevăratului sport românesc. România a învins Grecia cu 4-2 (2-2) ----—OOOO------­ Eri după amiază s-a jucat la A­­tena ultimul match al cupei Bal­canice. Desfăşurând un joc de calitate şi dominând cea mai mare parte din timp, echipa Incompletă a Ro­mâniei a reuşit o performanţă ex­celentă. Punctele au fost marcate de Bo­­dola (3) şi Sepi pentru Români, şi de Anghelockis şi Ciolinos pentru Greci. Steinbach a fost cel mai bun ju­cător român. Dela greci portarul Jamalis s’a detaşat net. KIATORUL OLANDA. FRANJA PARIS 29 (Rador). — Azi s’a dis­putat pe stadionul Parisului, un mare match de football asociaţie, între echipele olandeză şi franceză. In prima parte a matchului, echi­pa olandeză a reuşit să marcheze 4 puncte, în timp ce echipa franceză a marcat numai 2 puncte. In a doua jumătate a matchului, echipa olandeză a mai câştigat încă un punct. Matchul s-a disputat în faţa unei mulțimi imense, care a apreciat jo­cul ambelor echipe reprezentative. CAPITALA Impresionantă nenoro­cire din strada Pasteur UN SOLDAT ASFIXIAT DE EMANAŢIILE GAZULUI AERIAN O impresionantă nenorocire, care a costat viaţa unui tânăr soldat, a fost înregistrată, în Capitală, în cursul dimineţii de ori, şi anume în strada dr. Pasteur No. 41, în care i­­mobil locueşte d. maior Vasiliu, de la Cercul de instrucţie aeronautic. Şoferul d-sale, soldatul Nicolae Laicu, un flăcău în vârstă de 22 ani, se culcase, ca de obiceiu, în ga­rajul unde se adăpostea maşina. Peste noapte, în timp ce soldatul dormea tun, ţeava de gaz aerian a plesnit în locul unde fusese lipită mai înainte vreme, şi gazul aerian s-a răspândit iute, invadând garajul şi asifxlându-l pe nefericitul soldat care a doua zi dimineaţă a fost gă­sit mort. ÎNCERCARE DE SINUCIDERE Din motive ce nu se cunosc, a în­cercat să se sinucidă luând 6 pastile de veronal, d-na Lora Caizerman, din strada Matei Millo No. 9. In stare destul de gravă a fost internată la spitalul Colțea. . . —II. Crima anal grănicer la Brăila BRAILA, 29. — Azi după amiază fruntaşul de grăniceri Manea Ghe­­orghe din reg. 5 grăniceri a împuş­cat pe tânărul Dumitru Apostol pe când acesta trecea cu barca pe Du­năre, venind din comuna Bendoiu. In barcă se aflau şi părinţii tânăru­lui. Grănicerul crezând că are de a face cu nişte contrabandişti, a făcut cu­venitele somaţii de oprire. Cei din barcă neauzind somaţiile, au conti­nuat să vâslească, ceea ce a determi­nat pe grănicer să tragă în Dumitru Apostol. Tatăl acestuia a tras barca la mal şi împreună cu grănicerul au plecat la pichet pentru a raporta. Pe drum, rănitul a încetat din via­ță. Organele militare au deschis o­­ anchetă. Marţi I Decembrie 1931 «wnflirmrmigaBffaaMiSOTcq«^^ In jurul concursului de la facultatea juridică din Iaşi Deoarece în urma celor două so­maţii adresate de ministerul in­strucţiunii publice cor­­isiei de con­curs pentru catedra de drept roman de la facultatea juridică din Iaşi, a­­ceastă comisie nu şi-a putut conti­nua lucrările din cauza absenţii sau demisiei unora dintre membri. ’ Senatul universitar întrunit în şe­dinţa de Sâmbătă 28 Noembrie după discuţiile avute a trimis următoa­rea telegramă d-lui ministru, al in­strucţiei publice: La telegrama dv. cu No. 187.573, Senatul universitar vă roagă să fa­ceţi toate sforţările ca să se ţină concursul pentru ocuparea catedrei de drept roman doctorat, aplicând sancţiuni membrilor comisiei de con­curs cari prin absenţa lor împiedică lucrările­». Rector, (ss) BOGDAN ----cooxooo---­ Marele incendii­ din Braila BRAILA, 29.­­ Un puternic in­cendiu a izbucnit astăseară, la ore­le 6, la imobilul d-lui Seltenfeld, din str. Pensionatului No. 12. Imediat au sosit la faţa sinis­trului postul de pompieri de sub comanda d-lui maior Handoca şi pichetul de incendiu al grupului vaselor de grăniceri, de sub coman­da d-lui comandor Cernea. Din cauza viscolului puternic pare bântute, operaţia de localizare a incendiului merge foarte încet. Au suferit pagube însemnate d. dr. Braun, consulul Cehoslovaciei, ca şi proprietarul imobilului, d. Schönfeld. Pagubele cauzate de incendiu ating suma de aproape 2 milioane lei. Clădirea era asigurată pentru un milion lei, restul distrus a fost nea­sigurat. Autorităţile de resort, sosite dea­­semeni din primul moment la faţa locului, au deschis o anchetă pentru a stabili cauzele care au provocat sin'strul.

Next