Cuventul, ianuarie 1932 (Anul 8, nr. 2405-2434)

1932-01-01 / nr. 2405

AZI 1931 DECEMBRIE 31 zile Zile trecute 364. Zile râmase 1. Răsăritul Soarelui 7.54. Apusul Soarelui 16.43. Lună Pitan a 7 a zi. Ajunul Anului Nou. Revelionul. Inaugurarea Teatrului Naţional din Bucureşti (1852). Ort.: S-t. Martir. Mela­nia. Cat.: Sf. Silvestru. Prof.: Silvestru. Evr.: 31 Teveth. 5692. Mahomed.: 20 Şabani350. Buletin meteorologic Timpul probabil dela 30 la 31 Decem­brie 1931 ora 20 Presiunea în creştere cu 5 la 8 mm. Cerul variabil. Precipitaţiuni cu ca­racter local cu deosebire în Ardeal, Moldova şi Bucovina. In cursul zilei vântul se va schimba bătând de la Y. și N. Odată cu schimbarea vântului tem­peratura va începe să scadă. ffNJIOJIO JOI 31 DECEMBRIE 1931 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 161 kHz. 13: Muzică vocală (plăci de gramofon). 13.45: Informatiuni, bursa de cereala bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14: Muzică uşoară /plăci­­te gramo­fon). 18: Orchestra Grigoraş Dinicu: muzi­că uşoară şi românească. 19: Informaţiuni şi semnal oral. 19.10: Orchestra Grigoraş Dinicu: con­tinuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 20: D-l Adrian Maniu : Anul care a trecut în artă. PROGRAMUL DE SEARA 20.20: Şezătoarea de Ion Sârbul. 21: Corul Liceului Gh. Şincai, sub con­ducerea d-lui Gr. Magiari: Podoleanu : Bună dimineaţa la Moş Ajun; Naşterea la Hristoase; Colinde rostite de elevi ; Sus boeri, nu mai dormiţi, colind din Banat; Gh. Cucu: Am plecat să colin­dăm; Tim­otei Popovici: Steaua sus ră­sare; Timotei Popovici: Trei crai de la răsărit; Pluguşoru: Mâne­anul se înc­­eşte; T. Popovici: In oraşul Vieleem : Urări rostite de elevi ; T. Popovici: Prasnic luminos; T. Popovici: Veniţi as­tăzi credincioşi. 21.30: Radio Revelion Cabaret revistă de Ion Pribeagu. 23: Orchestra Fănică Luca. 24: Urări de anul nou. 24.10: Orchestra Fănică Luca. —-----9000———--­ N­ In noaptea de 31 Decem­brie 1931 Al. Albini, Calea Victoriei 86, Tel. 382/62; Dr. A Voitinovici, Calea Victoriei 206, Tel. 207/76; Gh. Dan, Calea Griviţei 183; N. Wasserman, Calea Moşilor 249, Tel. 202/74; Dr. Sofia O. Volceanu, Str. 11 Iunie 49, Tel. 331/91; Aristiţa Bejan, Parcul Kadorin 13; Calea Dudeşti, Tel. 348/63; C. Hertzenberg, Calea Văcăreşti 25; Sebastian N­escu Prelun­g, Bul Fer­dinand 8; Dr. Einhorn (Bissdörfer), Str. Carol 19, Tel. 320/88; Sterie Popinian, Str. Cuza Vodă 63; N. Caranieu, Bul Ferdi­nand, 59. A apărut Oglinda Lumii DE AMTE NOU Reportagii fotografice din­­ toată lumea. Actualităţi de pretutindeni L E I Glume Sport J o c u r i Probleme Calendarul gratuit pentru ceti­torii noştri, cu următorul sumar: Revelionul printre cartoforii — Reportaj inedit — Comoara Rajahului. — Milionară pentru o zi. — Un colet ome­nesc. — Omonime celebre. —­­Femeia detectiv, etc., etc. I Pour paraitre prochainement f 'BUKAREST Hebdomadaire I Politique & Littéraire DIRECTOR: Adóit CLARNBT De toate şi de pretutindeni blocnotes a SN­a Couailln­ge, fostul Preşed­inte al Statelor­ Unite la con­ducerea unei maşini de grăpat, pe ferma unde s’a născut Cel mai vechi alfabet din lume Misiunea franceză a Academiei de inscripţii şi a Muzeului Luvru, sub conducerea d-lui Schaeffer, s’a înapoiat de curând din cea de-a treia campanie de cercetări din Ras-Shamra (Syria sep­tentrională). După cum s’a anunţat la timp, aceas­tă misiune a descoperit acolo, în cursul anilor 1929—1930, mai multe morminte regale, precum şi o bibliotecă de table cuneiforme care datează din secolul XIV înainte de Christos şi sunt scrise în mai multe limbi necunoscute. Printre D. Hoo­ker propune ca toţi americanii să fie proprietari Cumpărări de locuinţe după acelaş plan de plată în rate lunare, ca şi cel în uz astăzi în vânzările de automobile şi radio, — cu un minimum de 20 pro­cente — e noul sistem de adăposti­re a populaţiei în locuinţe proprii, sistem expus recent de preşedintele Hoover şi socotit de d-sa a fi cel mai practic. Vorbind u­n­i auditoriu de peste 3000 persoane asupra felului de a zidi şi­ a intra în posesiunea unei locuinţe, su­­biect preparat în urma unui an de în­tinse cercetări după date şi statistici, preşedintele Hoover a cerut căutarea unui astfel de aranjament care să­­a­ducă cinste cuvântului de credit». La cuvântarea preşedintelui, ţinută în spaţioasa sală Constitution Hali, a luat parte delegaţi din toate Statele Uniunii. La ce poate servi un catalog de mode Nici unui director de teatru nu i a trăznit prin minte vre’odată, să desco­pere o comedie într’un catalog de recla­me pe care diferitele firme le distribue clienţilor. Această descoperire unică, a fost făcută de directorii de la «Comedie Francaise», într’un mod destul de origi­nal. Scriitorul Paul Morand a făcut, pen­tru o mare casă de mode pariziană, un catalog de Crăciun care era împărţit gratuit tuturor clienţilor. Un critic pa­rizian ii cită din întâmplare şi îl găsi foarte bun. El arătă dialogul scris de Morand şi intitulat «Amorul şi voiajo­rul» membrilor «Casei lui Molière» şi ju­riul recunoscu că, ceea ce a scris Morand pentru marfă, era în realitate o comedie superioară. Fără multă ezitare se înce­pură probele și în curând această co­medie va fi jucată la Paris. Inutil de spus că cel mai mirat de a­­ceasta a fost Paul Morand, care, până acum, nu a scris nici un rând pentru scenă, și care, acum, fără să vrea, a de­venit autor dramatic. Un pod uriaş De curând s-au făcut toate demersu­rile pentru construirea unui pod uriaş în San Francisco, California, numit «Golden Gate Bridge» şi al cărui cost va fi de 35 milioane de dolari. Born­ele se găseşte şi una cu cel mai vechi alfabet cunoscut până azi. Descifrate de curând, textele în ches­tiune ne arată mari epopei feniciene, a căror existenţă a fost până acum numai bănuită, după vagi citaţiuni ale unor autori greci. Aceste texte prezintă unele din cele mai vechi opere literare ale lu­mii. Anul acesta, misiunea a putut regăsi continuarea bibliotecii de la Ras-Shamra, table mari de pământ ars, acoperite cu mai multe coloane de texte sur­se cune­iform, şi printre ele noi părţi de epopă, precum şi dicţionare şi abecedare.­rile pentru finanţare au şi fost puse pe piaţă. Realizarea proiectului fusese împie­dicată câtva timp de un proces, inten­tat de anumite cercuri financiare, care pretindeau că aranjamentele pentru fi­nanţare sunt ilegale. Zilele trecute în­să, Curtea Supremă a statului Califor­nia a găsit argumentele neîntemeiate şi a hotărât începerea lucrărilor. Eroul din Milano La Milano a avut loc de curând o cu­rioasă reprezentaţie. Un circ a invitat pe toţi bărbierii oraşului să dea dovadă de curaj şi să bărbierească pe unul din clovnii circului în cuşca leilor. Această neobicinuită invitaţie nu a fost fără folos. Un bărbier, anume Al­berto Negri, şi a oferit serviciile. Deşi tată a patru copii, nu s’a lăsat înduple­cat de rugăminţile familiei. Faptul a stârnit senzaţie. Directorul circului a­­nunţă în ziua reprezentaţiei pe afişe mari: «Astăzi, un bărbier din Milano va intra în cuşca leilor, etc.». Biletele s’au vândut ca pâinea caldă. In arenă, ca de obiceiu, s’a instalat cuşca fiarelor. A intrat mai întâiu îmblânzitorul, apoi clovnul şi cutragiosul Figaro Albie când acesta era în exerciţiul funcţiunii, se dădu drumul celor trei lei. Ei au fost foarte miraţi de prezenţa celor doi stră­ini şi s’ar fi năpustit, desigur cu plăcere, asupra lor. Dar au fost ţinuţi de îmblân­zitor la distanţă respectabilă. La urlete­le fiarelor, bietului Figaro începură să-i tremure picioarele. El se grăbi mai mult ca ori­când. Unii colegi de ai lui susțin că, în grabă, nici nu ar fi râs cum tre­­bue pe clown. In f­ine, ce a făcut, ce n’a făcut, principalul este că a executat ce i s'a cerut. El a fost aplaudat de public, care­­ a dus pe umeri pe străzile din Mi­lano, pe eroul zilei pe curajosul Figaro. soarelui pe cer. — Horele sunt în­soţite de cântece în cari se mai a­­minteşte încă de zeii păgânătăţii (Did-Lado, Linii, Leii). In a şaptea săptămână după Paşti numită semik, în cele mai multe lo­calităţi din Rusia, fetele şi flăcăii merg în dumbrăvi, fac cununi de flori şi cântă. Aceste cântece sunt un amestec de obiceiuri creştine şi păgâne. Dintre sărbătorile păgâne de vară care concid cu cele creştine, cea mai însemnată este «Ivan Cu­­paila». Toată noaptea se fac focuri, se cântă şi asistenţii îşi aruncă căl­dări cu apă. La noi, această sărbă­toare ar coincide cu Paparudele. In Rusia obiceiul acesta este foarte puternic încă. Cântecele de familie sunt acelea cari se leagă de naştere, căsătorie şi moarte. In special cele d de nuntă sunt cele mai frecvente. Ele au un înţeles adânc şi sunt produsul unei stări de fapt. In vechime, strămoşii poporului rus de azi trăiau în tri­buri. Femeea era considerată o scla­vă foarte utilă. De aceia căsătoria ei era un fenomen grav. Ea intră într’o nouă familie, fără s’o cunoas­că, adeseori primită cu duşmănie. Obiceiul cumpărării femeii, la nun­tă, prezistă şi azi, bineînţeles sub o formă care exclude orice intenţie negustorească. E mai mult simbol. Mirele aduce cu el vin, untdelemn, animale, cereale, etc., în schimbul viitoarei lui consoarte. Obiceiul a­­cesta este şi în România prin unele localităţi, mai ales în Basarabia. Căsătoriile era mi­ci deseori făcute cu sila. Deaceia au luat naştere cele mai multe cântece de nuntă, cari au devenit azi pur şi simplu dis­tracţii, cum ar fi bunăoară oraţiile de nuntă, desbrăcarea miresei, etc. Mai sunt şi cântece în cari se des­crie o căsătorie fericită, cântece de durere şi — în fine — cântece de războiu. Fără a căuta să facem o paralelă între cântecele populare româneşti şi cele ruseşti, ne izbeşte numai a­­semănarea acestora în privinţa fon­dului şi a formei, obiceiurile legate de ele şi valoarea sentimentelor ex­primate. Dar dacă poezia lirică rusă din vechime este atât de legată în nu­anţe, tot pe atât de interesantă, dacă nu şi mai intersantă, ese poe­zia epică. Epicul rus este, credem, singurul din Europa care a c­at naş­tere celor mai frumoase balade, po­veşti şi legende, în legătură chiar cu persoane reale care au jucat ro­luri dintre cele mai tragice în via­ţa misticului popor de la Răsărit. B. Jordan --------mm——­­ Biblioteca Palatului Cul­tural din Arad ARAD, 29. — Preşedintele comi­siei interimare a anunţat că în săp­tămânile viitoare biblioteca munici­pală a Palatului Cultural de aici va fi sporită cu biblioteca Orczy ce se păstrează la liceul de băeţi. Datori­tă acestui fapt, biblioteca Aradului va fi una din cele mai bogate din Transilvania. CUVÂNTUL teetru Teatrul Naţional «Noaptea Regilor» capodopera lui Shakespeare, se reprezintă astăzi Joi, 31 Decembrie, în matineu, la Teatrul Naţional cu preţuri reduse. * Spectacolul cu «O noapte furtu­noasă» şi «Conul Leonida faţă cu reacţiunea» de I. L. Caragiale, se termină astăseară (Revelion) la Teatrul Naţional, la ora 11 noaptea. * Vineri 1 Ianuarie (Anul Nou) Tea­trul Naţional reprezintă în matineu «Azilul de noapte» de Maxim Gorki, iar seara »Macbeth» de Shakespeare.­­ Duminică 10 Ianuarie, la ora 10 dimineaţa, are loc la Teatrul Na­ţional conferinţa experimentală în­chinată lui Moli­ere şi Comediei Franceze. Va conferenţia d. Ion Marin Sadoveanu. Teatrul «Ventura» In vederea revelionului, spectaco­lul de astăseară Joi cu «FURTUL DE BIJUTERII», se va începe e­­xact la orele 9 şi se va termina îna­inte de orele 11. Pe scenă se reprezintă sub condu­cerea d-lui Victor Ion Popa, come­dia «Cămila trece prin urechile a­­cului», cu Maria Mohor, Sylvia Ful­da, Sylvia Dumitrescu, Marietta De­­culescu, G. Timică, G. Chamel, C. Danielescu, V. Lăzărescu, M. Po­­pescu, etc. Teatrul Liber Mâine seară renumiţii artişti ai trupei de artă: Josif Kamen, Dina Koenig, Simon Natan, Noemi Na­tan şi Ida Levental, în fruntea u­­nui amsamblu omogen, îşi vor inau­gura la Teatrul Liber (din dosul Poştei) ciclul lor de reprezentaţii cu comedia spirituală «HERSALE OS­­TRAPOLER». Această farsă este brodată pe tot materialul umoristic luat din folklorul evreesc, care a împodobit cu abundenţă pe acest păcală al evreilor. O punere în scenă cu totul nouă va scoate în evidenţă atât miezul ideii cât şi hummrul acestei minu­nate comedii. spectac zilei . TEATRE TEATRUL NATIONAL: Matineu: Noaptea regilor; seara : O noapte furtunoasă. l ’ OPERA ROMANA: Cavaleria rus­ticană. ! TEATRUL VENTURA: Fiului de bijuterii. Ii. TEATRUL REGINA MARIA: Bour­­rachon. TEATRUL ALHAMBRA: Alham­bra petrece. TEATRUL MAJESTIC: Nebunia Majesticului. TEATRUL LIBER: Hersale Ostia­­poler. ZISSU BAR: Dansatoarea Greta Sedlmayr de la «Stadttheater» din Viena. PATINAJUL OTETELEŞANU des­chis între orele 9 dim—11 seara. Cinematografe BOULEVARD PALACE: Stan şi Bran condamnaţi la 3 ani... CAPITOL Gloria cu Brighitte Helm. REGAL: Congresul ttansează. FEMINA: Dirijabilul, Eroii Aeru­lui. TRIANON; Mona Lisa cu Willy Forst. CORSO: Pat şi Pataşon şomeri. SELECT: Sovietul copiilor (Le pére celibataire). VOX: Trades Horn. RIO: Nopţi vieneze şi Jurnal Fox. ROXY: Gloria cu Brighitte Helm. FORUM: Renegaţii. AMERICAN: Salte mortale şi o comedie. LIDO: Falsul mareşal. OMNIA: Renegaţii. VOLTA BUZEŞTI: Cântăreţul din Sevilla. MARCONI: Traficanţii. Seara tea­tru. LIRA: Hoaţa de nevastă-mea. TOMIS: Danton şi o complectare. MARNA: Mamselel Nitouche şi re­vista. O excursiune a ceferiş­tilor la Constantinopol Un numeros grup de funcţionari ai Casei muncii C. F. R­ au orga­nizat de sărbătorile de Paşti o ex­cursiune la Constantinopol şi în împrejurimi. La această excursiune vor parti­cipa în mod gratuit şi câţiva elevi merituoşi ai liceului ceferist Aurel Vlaicu. Pentru funcționari ceferişti, cos­tul cu toate cheltuelile este de 3509 lei. d­ea SOLDEAZĂ DE SFÂRŞIT DE AD CD PRETURI DE RECLAMA VINERI I IANUARIE 1932 Un scriitor maghiar de lege romaneasca, szabo Dezső De vorbă cu autorul romanului „Ajutor“ ce va apărea zilele acestea în româneşte ARAD 29. — Le este încă vie în me­­moria cititorilor români senzaţia ce­ a provocat-o acum doi ani hotărârea scri­itorului maghiar Szabó Dezső, de a se muta în România şi a-şi schimba nume­le în acela de Milea, al mamei sale care s’a aflat cu acel prilej că este auten­tică româncă. Cazul revenirii acestui viguros scri­itor maghiar la naţionalitatea româ­nească a părinţilor săi, era într’adevăr demn de senzaţia ce­ a provocat-o. Cei ce i-au cetit opera, ştiau că nu este în literatura maghiară scriitor mai auten­tic unguresc, prin limba sa neaoşă, prin ura sa formidabilă în contra rene­gaţilor ce au condus în toate timpu­rile Ungaria­­şi romanul «Ajutori», ca­re s’a anunţat că va apărea zilele aces­tea în româneşte este specific în aceas­tă privinţă), apoi prin dragostea sa ne­grăită de satul unguresc şi în general de toate talentele ungureşti ce nu se pot afirma din cauză că trebuie să se afirme în Ungaria alţii, ungurii de con­trabandă. Prin scrierile sale asemănătoare bles­temelor profeţilor biciuitori din Bibl­ie, Szabó Dezső se făcuse de mult ne­suferit celor mari din Ungaria. Fie­care nou volum al său, fiecare nou cu­vânt rostit prin vre-o gazetă, pricinuia acolo manifestaţii publice, cum poate în nici-o altă ţară n’a pricinuit vr'odată o carte, un interview al unui scriitor. Intr’un rând a fost întemniţat pentru lese-horthism; a trebuit pus în liber­tate, în urma unei petiţii cetăţeneşti iscălite de zeci de mii de inşi. Şi iată acest exponent în literatură al adevăratei Ungarii, se declară în­tr’o bună zi român şi vrea să vină î n România. Fapta sa a fost calificată o nelegiui­tă trădare Cei ce le-au iubit până a­­tunci, s’au alăturat celor ce-i purtase­ră Sâmbetele, și un boicot social cum nu s’a mai văzut l-a înconjurat pe Co­­riolanus Milea, cum îl botezaseră în bătaie de joc. L-au huiduit pe stradă. Ii păziau casa, așteptându- să le cada n mână. La cafenea nu-i mai servia nimeni. Iar la corul insultelorul din gazetele din Ungaria, s’a alăturat co­rul insultelor din ziarele maghiare dela noi, căci se vede treaba că s’a aflat despre planul de care va fi vorba în declaraţiile de mai jos, al unui con­tract cu o gazetă maghiară d­in Româ­nia, şi scopul era să-i închidă uşile re­dacţiilor de aici. Szabó Dezső s’a vă­zut deci într’o bună zi un trădător ca­­re nu poate părăsi pe cei ce i-a tră­dat. Voia sa vină ’n România, şi să scrie şi pe mai departe ’n limba în care s’a crescut, căci nu mai putea, la vârsta la care este, să nveţe în aşa măsură limba mamei sale, ca să poată să scrie în ea, — şi i-au zădărnicit planul, fă­­cându-i din ziarele prietene din Ar­deal duşmani implacabili. Astfel Szabó Dezső a rămas pe Ioc. Şi continuă să scrie ’n Ungureşte, des­pre lucruri din Ungaria. Să scrie cu o şi mai mare înverşunare decât până aci. Cu ce succes public, se va vedea. Din seria de interviewuri obişnuite de Crăciun în presa maghiară de la noi, desprindem unul al acestui ciudat scri­itor, dat lui «Erdélyi Hirlap». Declaraţiile se încep cu o ieşire ’n contra partidului maghiar dela noi. Szabó Dezső se declară în contra orga­nizării politice a minoritarilor maghia­ri dela noi într’un asemenea partid, şi îndeamnă pe Ungurii din Ardeal să nu imite politica din fosta Ungarie a ro­mânilor ardeleni. Ei trebuie să lupte pentru o înfrăţire, căci şi situaţia lor e alta, şi timpurile sunt altele. Acum patru ani, spune el apoi, era foarte dornic să se pună în fruntea unei miş­­cări care să ducă la apropierea româ­­no-maghiară. Vorbeşte apoi despre chestia trece­rii sale la românism. A învăţat româ­neşte, dar i-ar fi imposibil să scrie vre­odată în altă limbă decât în un­gureşte (are azi 53 de ani). Desminte apoi minciuna inventată de patriotarzi, că ar fi luat un acont de 100 de mii de lei de la o editură din Bucureşti. Atâta e tot, spune apoi: am scris unei gazete ungureşti din Ora­­dea-Mare, să mă angajeze în redacţia sa pe patru ani, cu obligaţia să mă a­­chite ulterior şi numai dacă ii voi fi ridicat în acest timp tirajul la 6000 de foi. (Planul acesta i-a fost, după cum am mai spus, zădărnicit; se vede că ziarul din Oradea.Mare nu voia să se strice, nici de dragul tirajului, cu cei de la Budapesta). Szabó Dezső a conti­nuat apoi: Aşi veni bucuros la o ga­zetă din Ardeal; mai bucuros aş lucra însă la o revistă. La întrebarea ziaristului, dacă n’ar fi mai bine să facă mea­ culpa faţă de cei de la Budapesta, Szabó Dezső a răs­puns cu înjurături pe cari ziaristul a renunţat să le reproducă. I-a reprodus numai cuvintele acestea: «Ce e în asta, că am vroit să iau numele mamei mele? Eu să fac mea culpa ? Dacă n’ar fi paşaportul, 90 la sută din populaţia satelor din Unga­ria ar trece graniţa expatriatulu-se. Pentru asta să le fac celor cari m’au acuzat, mea culpa ?». A vorbit apoi despre rolul scriito­rului în Ungaria, arătând că din pri­cina atmosferei imp­use de oficialitate, scriitorii maghiari sunt simpli statişti. Cei cari ar avea o personalitate, ca Mó­ricz Zsigmond, au fost anulaţi şi s’au împotmolit în câte-o reducţie. Scriito­rii maghiari din Ardeal se pot mândri faţă de cei din Ungaria, ei nu tinde să se mişte. La sfârşit Szabó Dezső a declarat că va tipări în Februarie o nouă carte şi că lucrează la un roman mai violent decât toate de până aci, în care se va răfui cu toţi potentaţii Ungariei. I. T. MIZERII & indiscreţii ...Din vremea când ministru de finanțe era un domn reputat ca un economist extrem de priceput... în toate domeniile. De aceea regimul, a cărui figură reprezentativă era oarecum, i-a în­credinţat la un moment dat nu mai puţin decât cinci departamente — cât Ducele. Intimii — şi erau pe vremea aceia destul de numeroşi — îl şi mângăiau cu titlul de Duce în orele matinale, când ministrul cu pricina se infor­ma de la aceştia despre ce se credea «în cetate» cu privire la tendinţele sale de... dictatură financiară. Prin­tre multiplele departamente, pe care le conducea, ca titular sau interi­mar, era şi cel care avea în grijă tratarea convenţiilor comerciale ale ţării cu străinătatea. Una din ţările cu care aveam a­­tunci tratative în acest scop — să zicem Gerpiania — a trimis la Bu­cureşti pe doi din specialiştii săi cu misiunea de a trata o chestiune ce-i stătea prea mult la inimă. Delegaţii au fost primiţi şi de mi­nistru — studiat dealtfel în Ger­mania — căruia i-au expus scopul venirii în România. Atunci ministrul român, ca să-şi afişeze competenţa şi în chestiunea specială, de care vorbim mai sus, le spuse cu nonşalenţă: — Cunosc mult prea bine chestiu­nea de care vă interesaţi. Am citit — şi chiar am în, biblioteca mea — 100 de volume. Cei doi nemţi şi-au zâmbit cu în­ţeles şi s’au retras. Ministrul specia­­­­list în toate era încântat că i-a «ru­lat» pe nemţi, cari, întorşi în ţara­­ lor, au putut povesti interesante lu­cruri despre un anume tip de «spe­cialişti» dela noi... ...Mai ales că în chestiunea spe­cială în care nemţii erau cu adevă­rat specialişti nu exista decât... două volume (DOUA)...­ ­. Un scriitor care face mare caz de modernismul lui spunea zilele tre­cute într’un cerc de amici: — Sânt atât de modern încât nu-mi permit să am nici măcar boli vechi. Cum cea mai la modă boală este coli­ baciloza, vă anunţ că am onoarea s'o am !... De fapt, — şi după cum se înţe­lege din chiar modul cum vorbeşte — omul nostru are un vechiu, bă­trân, neîngrijit... papagal I Scorpion & Comp. O bursă pentru studiul istoriei ruşilor Ministerul instrucţiunii a înfiin­ţat o bursă ce urmează să fie acor­dată unui licenţiat în litere, originar din Basarabia, care va trebui să studieze în străinătate istoria Ruşi­lor în raport cu cea a Românilor. Bursa va depinde de universitatea din Iaşi care va fixa data şi condi­­ţiunile în care urmează să se ţină concursul pentru acordarea ei. oooo- cinematograf DU Unea filmu­rii Humorul actorilor de cinema pare a fi totdeauna de bună calitate. Dar ceea ce-i caracterizează, este fără în­doială maliţiozitatea, uneori chiar ironia făţişă, muşcătoare, care le este atât de comună. Odată îi se dădu lui Will Rogers să citească scenariul unei comedii şi să şi dea părerea. — L’ai cetit? — fu întrebat. — Da. — Ei, de ce nu-ţi dai părerea? Ce mai aştepţi? — Aştept ca să mă pufnească râ­sul! — răspunse Rogers. — Dar să nu credeţi cumva că nu­mai scenariştii sunt expuşi înţepă­turilor lor, deajuns de spirituale. Nici colegii nu sunt feriţi, de «mici gentileţi». De curând a avut loc la Berlin un mare bal la care au luat parte a­­proape toate vedetele ecranului. Ia­­tă-l şi pe Fritz Kampers, abia venit din Londra. — Am venit special la Berlin pentru bal, zice el. — Ce, n’ai isprăvit filmul? La întrebarea asta nu se aştepta. — Ba da! — răspunse el sincer şi opri apoi alt coleg. — Ştii, am venit special... Când spuse propoziţiunea aceasta de vre­o 25 ori trecu Schlettow pe lângă el şi-i zise pe un ton glumeţ: — Fritz, te repeţi! Dar nici colaboratorii intimi ai vedetelor nu se lasă mai pe jos. Şi nu odată, glumele lor înţepătoare au darul de a exaspera susceptibi­litatea exagerată a actorilor. Astfel, scriitorul Egon Erwin Kisch îşi lua cafeaua la cafeneaua artiştilor «Schwannecke». Deodată vede că intră înăuntru mai mulţi domni îmbrăcaţi în frac şi doamne în toalete somptoase. — Dar ce este stăzi? — întreabă Kisch. — O premieră pe aici în apro­piere. — Eu nu înțeleg de lael — zise Kisch chipurile, patronului. — De câte ori se înmormântează un film, la d-ta e nuntă mare! —­ Drăgălașa GWEN LEE, se pregă­tește de carnaval. I curierul cusorilor Benota Cuc. — Iată adresele ce­rute: Dolly Davis, 40, me Philibert- Delorme, Paris, 17. Anny Ondra, Berlin N. W. Seahsenplatz 12. Mar­lene Dietrich, c/o Paramount 5451, Marathon Stret, Hollywood. Nusa Zg. — Robert Ancei nu a fost la teatru înainte. Filme prin­cipale: Hai-Tang, Antons d’une Bugnete, Bonnines. Seribi­i, N­ ave­nne Junot, Paris, 18 e. Lizica Mima. — Dolores del Rio este căsătorită cu Cedric Gibbons. Scrie-i c/o United Artists, 1041, For­mosa Avenue, Hollywood Calif. U. S. A. Este într’adevăr deținătoarea rolului titular din „Evangeline”, proectat acum un an la noi. Lili Grigorescu. — Charlie Cha­plin, 1103 Cove Way. Hollywood, Calif (U. S. A.) Harry Liedtke, Berlin Grünewald Bismarckallee 16. Primul e necăsătorit. Paula Niculescu. — Henry Garat este un tânăr simpatic, blond cu cchii albaștri. In ceea ce privește pe Maurice Chevalier, el este aşa cum îl vezi pe ecran. Scrie din nou lui Chevalier, dacă nu ţi-a răs­puns prima dată. Ai scris la adre­sa exactă c/o Paramount, 5451 Ma­rathon Street, Hollywood Calif (U. S. A.) , Melania Hant. — Lilian Harvey, 16/17 Ahomallée, Berlin. Roland Pontain, c/o Osso, 73 Champs Ely­­sées. Paris. Lilian este născută în 1906 și Roland Pontain are aproxi­mativ 26 ani. Tuehi și Juckie. — Greta Mos­heim a jucat în Rose d’Ombre Frau Songé și Quand on a seize aus. Gloria Swanson, c/o United Artists 1041 Formosa Avenue, Hollywood, Calif, U. S. A. Claude

Next