Cuventul, ianuarie 1932 (Anul 8, nr. 2405-2434)
1932-01-01 / nr. 2405
AZI 1931 DECEMBRIE 31 zile Zile trecute 364. Zile râmase 1. Răsăritul Soarelui 7.54. Apusul Soarelui 16.43. Lună Pitan a 7 a zi. Ajunul Anului Nou. Revelionul. Inaugurarea Teatrului Naţional din Bucureşti (1852). Ort.: S-t. Martir. Melania. Cat.: Sf. Silvestru. Prof.: Silvestru. Evr.: 31 Teveth. 5692. Mahomed.: 20 Şabani350. Buletin meteorologic Timpul probabil dela 30 la 31 Decembrie 1931 ora 20 Presiunea în creştere cu 5 la 8 mm. Cerul variabil. Precipitaţiuni cu caracter local cu deosebire în Ardeal, Moldova şi Bucovina. In cursul zilei vântul se va schimba bătând de la Y. și N. Odată cu schimbarea vântului temperatura va începe să scadă. ffNJIOJIO JOI 31 DECEMBRIE 1931 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 161 kHz. 13: Muzică vocală (plăci de gramofon). 13.45: Informatiuni, bursa de cereala bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14: Muzică uşoară /plăcite gramofon). 18: Orchestra Grigoraş Dinicu: muzică uşoară şi românească. 19: Informaţiuni şi semnal oral. 19.10: Orchestra Grigoraş Dinicu: continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 20: D-l Adrian Maniu : Anul care a trecut în artă. PROGRAMUL DE SEARA 20.20: Şezătoarea de Ion Sârbul. 21: Corul Liceului Gh. Şincai, sub conducerea d-lui Gr. Magiari: Podoleanu : Bună dimineaţa la Moş Ajun; Naşterea la Hristoase; Colinde rostite de elevi ; Sus boeri, nu mai dormiţi, colind din Banat; Gh. Cucu: Am plecat să colindăm; Timotei Popovici: Steaua sus răsare; Timotei Popovici: Trei crai de la răsărit; Pluguşoru: Mâneanul se înceşte; T. Popovici: In oraşul Vieleem : Urări rostite de elevi ; T. Popovici: Prasnic luminos; T. Popovici: Veniţi astăzi credincioşi. 21.30: Radio Revelion Cabaret revistă de Ion Pribeagu. 23: Orchestra Fănică Luca. 24: Urări de anul nou. 24.10: Orchestra Fănică Luca. —-----9000———-- N In noaptea de 31 Decembrie 1931 Al. Albini, Calea Victoriei 86, Tel. 382/62; Dr. A Voitinovici, Calea Victoriei 206, Tel. 207/76; Gh. Dan, Calea Griviţei 183; N. Wasserman, Calea Moşilor 249, Tel. 202/74; Dr. Sofia O. Volceanu, Str. 11 Iunie 49, Tel. 331/91; Aristiţa Bejan, Parcul Kadorin 13; Calea Dudeşti, Tel. 348/63; C. Hertzenberg, Calea Văcăreşti 25; Sebastian Nescu Prelung, Bul Ferdinand 8; Dr. Einhorn (Bissdörfer), Str. Carol 19, Tel. 320/88; Sterie Popinian, Str. Cuza Vodă 63; N. Caranieu, Bul Ferdinand, 59. A apărut Oglinda Lumii DE AMTE NOU Reportagii fotografice din toată lumea. Actualităţi de pretutindeni L E I Glume Sport J o c u r i Probleme Calendarul gratuit pentru cetitorii noştri, cu următorul sumar: Revelionul printre cartoforii — Reportaj inedit — Comoara Rajahului. — Milionară pentru o zi. — Un colet omenesc. — Omonime celebre. —Femeia detectiv, etc., etc. I Pour paraitre prochainement f 'BUKAREST Hebdomadaire I Politique & Littéraire DIRECTOR: Adóit CLARNBT De toate şi de pretutindeni blocnotes a SNa Couaillnge, fostul Preşedinte al Statelor Unite la conducerea unei maşini de grăpat, pe ferma unde s’a născut Cel mai vechi alfabet din lume Misiunea franceză a Academiei de inscripţii şi a Muzeului Luvru, sub conducerea d-lui Schaeffer, s’a înapoiat de curând din cea de-a treia campanie de cercetări din Ras-Shamra (Syria septentrională). După cum s’a anunţat la timp, această misiune a descoperit acolo, în cursul anilor 1929—1930, mai multe morminte regale, precum şi o bibliotecă de table cuneiforme care datează din secolul XIV înainte de Christos şi sunt scrise în mai multe limbi necunoscute. Printre D. Hooker propune ca toţi americanii să fie proprietari Cumpărări de locuinţe după acelaş plan de plată în rate lunare, ca şi cel în uz astăzi în vânzările de automobile şi radio, — cu un minimum de 20 procente — e noul sistem de adăpostire a populaţiei în locuinţe proprii, sistem expus recent de preşedintele Hoover şi socotit de d-sa a fi cel mai practic. Vorbind uni auditoriu de peste 3000 persoane asupra felului de a zidi şi a intra în posesiunea unei locuinţe, subiect preparat în urma unui an de întinse cercetări după date şi statistici, preşedintele Hoover a cerut căutarea unui astfel de aranjament care săaducă cinste cuvântului de credit». La cuvântarea preşedintelui, ţinută în spaţioasa sală Constitution Hali, a luat parte delegaţi din toate Statele Uniunii. La ce poate servi un catalog de mode Nici unui director de teatru nu i a trăznit prin minte vre’odată, să descopere o comedie într’un catalog de reclame pe care diferitele firme le distribue clienţilor. Această descoperire unică, a fost făcută de directorii de la «Comedie Francaise», într’un mod destul de original. Scriitorul Paul Morand a făcut, pentru o mare casă de mode pariziană, un catalog de Crăciun care era împărţit gratuit tuturor clienţilor. Un critic parizian ii cită din întâmplare şi îl găsi foarte bun. El arătă dialogul scris de Morand şi intitulat «Amorul şi voiajorul» membrilor «Casei lui Molière» şi juriul recunoscu că, ceea ce a scris Morand pentru marfă, era în realitate o comedie superioară. Fără multă ezitare se începură probele și în curând această comedie va fi jucată la Paris. Inutil de spus că cel mai mirat de aceasta a fost Paul Morand, care, până acum, nu a scris nici un rând pentru scenă, și care, acum, fără să vrea, a devenit autor dramatic. Un pod uriaş De curând s-au făcut toate demersurile pentru construirea unui pod uriaş în San Francisco, California, numit «Golden Gate Bridge» şi al cărui cost va fi de 35 milioane de dolari. Bornele se găseşte şi una cu cel mai vechi alfabet cunoscut până azi. Descifrate de curând, textele în chestiune ne arată mari epopei feniciene, a căror existenţă a fost până acum numai bănuită, după vagi citaţiuni ale unor autori greci. Aceste texte prezintă unele din cele mai vechi opere literare ale lumii. Anul acesta, misiunea a putut regăsi continuarea bibliotecii de la Ras-Shamra, table mari de pământ ars, acoperite cu mai multe coloane de texte surse cuneiform, şi printre ele noi părţi de epopă, precum şi dicţionare şi abecedare.rile pentru finanţare au şi fost puse pe piaţă. Realizarea proiectului fusese împiedicată câtva timp de un proces, intentat de anumite cercuri financiare, care pretindeau că aranjamentele pentru finanţare sunt ilegale. Zilele trecute însă, Curtea Supremă a statului California a găsit argumentele neîntemeiate şi a hotărât începerea lucrărilor. Eroul din Milano La Milano a avut loc de curând o curioasă reprezentaţie. Un circ a invitat pe toţi bărbierii oraşului să dea dovadă de curaj şi să bărbierească pe unul din clovnii circului în cuşca leilor. Această neobicinuită invitaţie nu a fost fără folos. Un bărbier, anume Alberto Negri, şi a oferit serviciile. Deşi tată a patru copii, nu s’a lăsat înduplecat de rugăminţile familiei. Faptul a stârnit senzaţie. Directorul circului anunţă în ziua reprezentaţiei pe afişe mari: «Astăzi, un bărbier din Milano va intra în cuşca leilor, etc.». Biletele s’au vândut ca pâinea caldă. In arenă, ca de obiceiu, s’a instalat cuşca fiarelor. A intrat mai întâiu îmblânzitorul, apoi clovnul şi cutragiosul Figaro Albie când acesta era în exerciţiul funcţiunii, se dădu drumul celor trei lei. Ei au fost foarte miraţi de prezenţa celor doi străini şi s’ar fi năpustit, desigur cu plăcere, asupra lor. Dar au fost ţinuţi de îmblânzitor la distanţă respectabilă. La urletele fiarelor, bietului Figaro începură să-i tremure picioarele. El se grăbi mai mult ca oricând. Unii colegi de ai lui susțin că, în grabă, nici nu ar fi râs cum trebue pe clown. In fine, ce a făcut, ce n’a făcut, principalul este că a executat ce i s'a cerut. El a fost aplaudat de public, care a dus pe umeri pe străzile din Milano, pe eroul zilei pe curajosul Figaro. soarelui pe cer. — Horele sunt însoţite de cântece în cari se mai aminteşte încă de zeii păgânătăţii (Did-Lado, Linii, Leii). In a şaptea săptămână după Paşti numită semik, în cele mai multe localităţi din Rusia, fetele şi flăcăii merg în dumbrăvi, fac cununi de flori şi cântă. Aceste cântece sunt un amestec de obiceiuri creştine şi păgâne. Dintre sărbătorile păgâne de vară care concid cu cele creştine, cea mai însemnată este «Ivan Cupaila». Toată noaptea se fac focuri, se cântă şi asistenţii îşi aruncă căldări cu apă. La noi, această sărbătoare ar coincide cu Paparudele. In Rusia obiceiul acesta este foarte puternic încă. Cântecele de familie sunt acelea cari se leagă de naştere, căsătorie şi moarte. In special cele d de nuntă sunt cele mai frecvente. Ele au un înţeles adânc şi sunt produsul unei stări de fapt. In vechime, strămoşii poporului rus de azi trăiau în triburi. Femeea era considerată o sclavă foarte utilă. De aceia căsătoria ei era un fenomen grav. Ea intră într’o nouă familie, fără s’o cunoască, adeseori primită cu duşmănie. Obiceiul cumpărării femeii, la nuntă, prezistă şi azi, bineînţeles sub o formă care exclude orice intenţie negustorească. E mai mult simbol. Mirele aduce cu el vin, untdelemn, animale, cereale, etc., în schimbul viitoarei lui consoarte. Obiceiul acesta este şi în România prin unele localităţi, mai ales în Basarabia. Căsătoriile era mici deseori făcute cu sila. Deaceia au luat naştere cele mai multe cântece de nuntă, cari au devenit azi pur şi simplu distracţii, cum ar fi bunăoară oraţiile de nuntă, desbrăcarea miresei, etc. Mai sunt şi cântece în cari se descrie o căsătorie fericită, cântece de durere şi — în fine — cântece de războiu. Fără a căuta să facem o paralelă între cântecele populare româneşti şi cele ruseşti, ne izbeşte numai asemănarea acestora în privinţa fondului şi a formei, obiceiurile legate de ele şi valoarea sentimentelor exprimate. Dar dacă poezia lirică rusă din vechime este atât de legată în nuanţe, tot pe atât de interesantă, dacă nu şi mai intersantă, ese poezia epică. Epicul rus este, credem, singurul din Europa care a cat naştere celor mai frumoase balade, poveşti şi legende, în legătură chiar cu persoane reale care au jucat roluri dintre cele mai tragice în viaţa misticului popor de la Răsărit. B. Jordan --------mm—— Biblioteca Palatului Cultural din Arad ARAD, 29. — Preşedintele comisiei interimare a anunţat că în săptămânile viitoare biblioteca municipală a Palatului Cultural de aici va fi sporită cu biblioteca Orczy ce se păstrează la liceul de băeţi. Datorită acestui fapt, biblioteca Aradului va fi una din cele mai bogate din Transilvania. CUVÂNTUL teetru Teatrul Naţional «Noaptea Regilor» capodopera lui Shakespeare, se reprezintă astăzi Joi, 31 Decembrie, în matineu, la Teatrul Naţional cu preţuri reduse. * Spectacolul cu «O noapte furtunoasă» şi «Conul Leonida faţă cu reacţiunea» de I. L. Caragiale, se termină astăseară (Revelion) la Teatrul Naţional, la ora 11 noaptea. * Vineri 1 Ianuarie (Anul Nou) Teatrul Naţional reprezintă în matineu «Azilul de noapte» de Maxim Gorki, iar seara »Macbeth» de Shakespeare. Duminică 10 Ianuarie, la ora 10 dimineaţa, are loc la Teatrul Naţional conferinţa experimentală închinată lui Moliere şi Comediei Franceze. Va conferenţia d. Ion Marin Sadoveanu. Teatrul «Ventura» In vederea revelionului, spectacolul de astăseară Joi cu «FURTUL DE BIJUTERII», se va începe exact la orele 9 şi se va termina înainte de orele 11. Pe scenă se reprezintă sub conducerea d-lui Victor Ion Popa, comedia «Cămila trece prin urechile acului», cu Maria Mohor, Sylvia Fulda, Sylvia Dumitrescu, Marietta Deculescu, G. Timică, G. Chamel, C. Danielescu, V. Lăzărescu, M. Popescu, etc. Teatrul Liber Mâine seară renumiţii artişti ai trupei de artă: Josif Kamen, Dina Koenig, Simon Natan, Noemi Natan şi Ida Levental, în fruntea unui amsamblu omogen, îşi vor inaugura la Teatrul Liber (din dosul Poştei) ciclul lor de reprezentaţii cu comedia spirituală «HERSALE OSTRAPOLER». Această farsă este brodată pe tot materialul umoristic luat din folklorul evreesc, care a împodobit cu abundenţă pe acest păcală al evreilor. O punere în scenă cu totul nouă va scoate în evidenţă atât miezul ideii cât şi hummrul acestei minunate comedii. spectac zilei . TEATRE TEATRUL NATIONAL: Matineu: Noaptea regilor; seara : O noapte furtunoasă. l ’ OPERA ROMANA: Cavaleria rusticană. ! TEATRUL VENTURA: Fiului de bijuterii. Ii. TEATRUL REGINA MARIA: Bourrachon. TEATRUL ALHAMBRA: Alhambra petrece. TEATRUL MAJESTIC: Nebunia Majesticului. TEATRUL LIBER: Hersale Ostiapoler. ZISSU BAR: Dansatoarea Greta Sedlmayr de la «Stadttheater» din Viena. PATINAJUL OTETELEŞANU deschis între orele 9 dim—11 seara. Cinematografe BOULEVARD PALACE: Stan şi Bran condamnaţi la 3 ani... CAPITOL Gloria cu Brighitte Helm. REGAL: Congresul ttansează. FEMINA: Dirijabilul, Eroii Aerului. TRIANON; Mona Lisa cu Willy Forst. CORSO: Pat şi Pataşon şomeri. SELECT: Sovietul copiilor (Le pére celibataire). VOX: Trades Horn. RIO: Nopţi vieneze şi Jurnal Fox. ROXY: Gloria cu Brighitte Helm. FORUM: Renegaţii. AMERICAN: Salte mortale şi o comedie. LIDO: Falsul mareşal. OMNIA: Renegaţii. VOLTA BUZEŞTI: Cântăreţul din Sevilla. MARCONI: Traficanţii. Seara teatru. LIRA: Hoaţa de nevastă-mea. TOMIS: Danton şi o complectare. MARNA: Mamselel Nitouche şi revista. O excursiune a ceferiştilor la Constantinopol Un numeros grup de funcţionari ai Casei muncii C. F. R au organizat de sărbătorile de Paşti o excursiune la Constantinopol şi în împrejurimi. La această excursiune vor participa în mod gratuit şi câţiva elevi merituoşi ai liceului ceferist Aurel Vlaicu. Pentru funcționari ceferişti, costul cu toate cheltuelile este de 3509 lei. dea SOLDEAZĂ DE SFÂRŞIT DE AD CD PRETURI DE RECLAMA VINERI I IANUARIE 1932 Un scriitor maghiar de lege romaneasca, szabo Dezső De vorbă cu autorul romanului „Ajutor“ ce va apărea zilele acestea în româneşte ARAD 29. — Le este încă vie în memoria cititorilor români senzaţia ce a provocat-o acum doi ani hotărârea scriitorului maghiar Szabó Dezső, de a se muta în România şi a-şi schimba numele în acela de Milea, al mamei sale care s’a aflat cu acel prilej că este autentică româncă. Cazul revenirii acestui viguros scriitor maghiar la naţionalitatea românească a părinţilor săi, era într’adevăr demn de senzaţia ce a provocat-o. Cei ce i-au cetit opera, ştiau că nu este în literatura maghiară scriitor mai autentic unguresc, prin limba sa neaoşă, prin ura sa formidabilă în contra renegaţilor ce au condus în toate timpurile Ungariaşi romanul «Ajutori», care s’a anunţat că va apărea zilele acestea în româneşte este specific în această privinţă), apoi prin dragostea sa negrăită de satul unguresc şi în general de toate talentele ungureşti ce nu se pot afirma din cauză că trebuie să se afirme în Ungaria alţii, ungurii de contrabandă. Prin scrierile sale asemănătoare blestemelor profeţilor biciuitori din Biblie, Szabó Dezső se făcuse de mult nesuferit celor mari din Ungaria. Fiecare nou volum al său, fiecare nou cuvânt rostit prin vre-o gazetă, pricinuia acolo manifestaţii publice, cum poate în nici-o altă ţară n’a pricinuit vr'odată o carte, un interview al unui scriitor. Intr’un rând a fost întemniţat pentru lese-horthism; a trebuit pus în libertate, în urma unei petiţii cetăţeneşti iscălite de zeci de mii de inşi. Şi iată acest exponent în literatură al adevăratei Ungarii, se declară într’o bună zi român şi vrea să vină î n România. Fapta sa a fost calificată o nelegiuită trădare Cei ce le-au iubit până atunci, s’au alăturat celor ce-i purtaseră Sâmbetele, și un boicot social cum nu s’a mai văzut l-a înconjurat pe Coriolanus Milea, cum îl botezaseră în bătaie de joc. L-au huiduit pe stradă. Ii păziau casa, așteptându- să le cada n mână. La cafenea nu-i mai servia nimeni. Iar la corul insultelorul din gazetele din Ungaria, s’a alăturat corul insultelor din ziarele maghiare dela noi, căci se vede treaba că s’a aflat despre planul de care va fi vorba în declaraţiile de mai jos, al unui contract cu o gazetă maghiară din România, şi scopul era să-i închidă uşile redacţiilor de aici. Szabó Dezső s’a văzut deci într’o bună zi un trădător care nu poate părăsi pe cei ce i-a trădat. Voia sa vină ’n România, şi să scrie şi pe mai departe ’n limba în care s’a crescut, căci nu mai putea, la vârsta la care este, să nveţe în aşa măsură limba mamei sale, ca să poată să scrie în ea, — şi i-au zădărnicit planul, făcându-i din ziarele prietene din Ardeal duşmani implacabili. Astfel Szabó Dezső a rămas pe Ioc. Şi continuă să scrie ’n Ungureşte, despre lucruri din Ungaria. Să scrie cu o şi mai mare înverşunare decât până aci. Cu ce succes public, se va vedea. Din seria de interviewuri obişnuite de Crăciun în presa maghiară de la noi, desprindem unul al acestui ciudat scriitor, dat lui «Erdélyi Hirlap». Declaraţiile se încep cu o ieşire ’n contra partidului maghiar dela noi. Szabó Dezső se declară în contra organizării politice a minoritarilor maghiari dela noi într’un asemenea partid, şi îndeamnă pe Ungurii din Ardeal să nu imite politica din fosta Ungarie a românilor ardeleni. Ei trebuie să lupte pentru o înfrăţire, căci şi situaţia lor e alta, şi timpurile sunt altele. Acum patru ani, spune el apoi, era foarte dornic să se pună în fruntea unei mişcări care să ducă la apropierea româno-maghiară. Vorbeşte apoi despre chestia trecerii sale la românism. A învăţat româneşte, dar i-ar fi imposibil să scrie vreodată în altă limbă decât în ungureşte (are azi 53 de ani). Desminte apoi minciuna inventată de patriotarzi, că ar fi luat un acont de 100 de mii de lei de la o editură din Bucureşti. Atâta e tot, spune apoi: am scris unei gazete ungureşti din Oradea-Mare, să mă angajeze în redacţia sa pe patru ani, cu obligaţia să mă achite ulterior şi numai dacă ii voi fi ridicat în acest timp tirajul la 6000 de foi. (Planul acesta i-a fost, după cum am mai spus, zădărnicit; se vede că ziarul din Oradea.Mare nu voia să se strice, nici de dragul tirajului, cu cei de la Budapesta). Szabó Dezső a continuat apoi: Aşi veni bucuros la o gazetă din Ardeal; mai bucuros aş lucra însă la o revistă. La întrebarea ziaristului, dacă n’ar fi mai bine să facă mea culpa faţă de cei de la Budapesta, Szabó Dezső a răspuns cu înjurături pe cari ziaristul a renunţat să le reproducă. I-a reprodus numai cuvintele acestea: «Ce e în asta, că am vroit să iau numele mamei mele? Eu să fac mea culpa ? Dacă n’ar fi paşaportul, 90 la sută din populaţia satelor din Ungaria ar trece graniţa expatriatulu-se. Pentru asta să le fac celor cari m’au acuzat, mea culpa ?». A vorbit apoi despre rolul scriitorului în Ungaria, arătând că din pricina atmosferei impuse de oficialitate, scriitorii maghiari sunt simpli statişti. Cei cari ar avea o personalitate, ca Móricz Zsigmond, au fost anulaţi şi s’au împotmolit în câte-o reducţie. Scriitorii maghiari din Ardeal se pot mândri faţă de cei din Ungaria, ei nu tinde să se mişte. La sfârşit Szabó Dezső a declarat că va tipări în Februarie o nouă carte şi că lucrează la un roman mai violent decât toate de până aci, în care se va răfui cu toţi potentaţii Ungariei. I. T. MIZERII & indiscreţii ...Din vremea când ministru de finanțe era un domn reputat ca un economist extrem de priceput... în toate domeniile. De aceea regimul, a cărui figură reprezentativă era oarecum, i-a încredinţat la un moment dat nu mai puţin decât cinci departamente — cât Ducele. Intimii — şi erau pe vremea aceia destul de numeroşi — îl şi mângăiau cu titlul de Duce în orele matinale, când ministrul cu pricina se informa de la aceştia despre ce se credea «în cetate» cu privire la tendinţele sale de... dictatură financiară. Printre multiplele departamente, pe care le conducea, ca titular sau interimar, era şi cel care avea în grijă tratarea convenţiilor comerciale ale ţării cu străinătatea. Una din ţările cu care aveam atunci tratative în acest scop — să zicem Gerpiania — a trimis la Bucureşti pe doi din specialiştii săi cu misiunea de a trata o chestiune ce-i stătea prea mult la inimă. Delegaţii au fost primiţi şi de ministru — studiat dealtfel în Germania — căruia i-au expus scopul venirii în România. Atunci ministrul român, ca să-şi afişeze competenţa şi în chestiunea specială, de care vorbim mai sus, le spuse cu nonşalenţă: — Cunosc mult prea bine chestiunea de care vă interesaţi. Am citit — şi chiar am în, biblioteca mea — 100 de volume. Cei doi nemţi şi-au zâmbit cu înţeles şi s’au retras. Ministrul specialist în toate era încântat că i-a «rulat» pe nemţi, cari, întorşi în ţara lor, au putut povesti interesante lucruri despre un anume tip de «specialişti» dela noi... ...Mai ales că în chestiunea specială în care nemţii erau cu adevărat specialişti nu exista decât... două volume (DOUA)... . Un scriitor care face mare caz de modernismul lui spunea zilele trecute într’un cerc de amici: — Sânt atât de modern încât nu-mi permit să am nici măcar boli vechi. Cum cea mai la modă boală este coli baciloza, vă anunţ că am onoarea s'o am !... De fapt, — şi după cum se înţelege din chiar modul cum vorbeşte — omul nostru are un vechiu, bătrân, neîngrijit... papagal I Scorpion & Comp. O bursă pentru studiul istoriei ruşilor Ministerul instrucţiunii a înfiinţat o bursă ce urmează să fie acordată unui licenţiat în litere, originar din Basarabia, care va trebui să studieze în străinătate istoria Ruşilor în raport cu cea a Românilor. Bursa va depinde de universitatea din Iaşi care va fixa data şi condiţiunile în care urmează să se ţină concursul pentru acordarea ei. oooo- cinematograf DU Unea filmurii Humorul actorilor de cinema pare a fi totdeauna de bună calitate. Dar ceea ce-i caracterizează, este fără îndoială maliţiozitatea, uneori chiar ironia făţişă, muşcătoare, care le este atât de comună. Odată îi se dădu lui Will Rogers să citească scenariul unei comedii şi să şi dea părerea. — L’ai cetit? — fu întrebat. — Da. — Ei, de ce nu-ţi dai părerea? Ce mai aştepţi? — Aştept ca să mă pufnească râsul! — răspunse Rogers. — Dar să nu credeţi cumva că numai scenariştii sunt expuşi înţepăturilor lor, deajuns de spirituale. Nici colegii nu sunt feriţi, de «mici gentileţi». De curând a avut loc la Berlin un mare bal la care au luat parte aproape toate vedetele ecranului. Iată-l şi pe Fritz Kampers, abia venit din Londra. — Am venit special la Berlin pentru bal, zice el. — Ce, n’ai isprăvit filmul? La întrebarea asta nu se aştepta. — Ba da! — răspunse el sincer şi opri apoi alt coleg. — Ştii, am venit special... Când spuse propoziţiunea aceasta de vreo 25 ori trecu Schlettow pe lângă el şi-i zise pe un ton glumeţ: — Fritz, te repeţi! Dar nici colaboratorii intimi ai vedetelor nu se lasă mai pe jos. Şi nu odată, glumele lor înţepătoare au darul de a exaspera susceptibilitatea exagerată a actorilor. Astfel, scriitorul Egon Erwin Kisch îşi lua cafeaua la cafeneaua artiştilor «Schwannecke». Deodată vede că intră înăuntru mai mulţi domni îmbrăcaţi în frac şi doamne în toalete somptoase. — Dar ce este stăzi? — întreabă Kisch. — O premieră pe aici în apropiere. — Eu nu înțeleg de lael — zise Kisch chipurile, patronului. — De câte ori se înmormântează un film, la d-ta e nuntă mare! — Drăgălașa GWEN LEE, se pregătește de carnaval. I curierul cusorilor Benota Cuc. — Iată adresele cerute: Dolly Davis, 40, me Philibert- Delorme, Paris, 17. Anny Ondra, Berlin N. W. Seahsenplatz 12. Marlene Dietrich, c/o Paramount 5451, Marathon Stret, Hollywood. Nusa Zg. — Robert Ancei nu a fost la teatru înainte. Filme principale: Hai-Tang, Antons d’une Bugnete, Bonnines. Seribii, N avenne Junot, Paris, 18 e. Lizica Mima. — Dolores del Rio este căsătorită cu Cedric Gibbons. Scrie-i c/o United Artists, 1041, Formosa Avenue, Hollywood Calif. U. S. A. Este într’adevăr deținătoarea rolului titular din „Evangeline”, proectat acum un an la noi. Lili Grigorescu. — Charlie Chaplin, 1103 Cove Way. Hollywood, Calif (U. S. A.) Harry Liedtke, Berlin Grünewald Bismarckallee 16. Primul e necăsătorit. Paula Niculescu. — Henry Garat este un tânăr simpatic, blond cu cchii albaștri. In ceea ce privește pe Maurice Chevalier, el este aşa cum îl vezi pe ecran. Scrie din nou lui Chevalier, dacă nu ţi-a răspuns prima dată. Ai scris la adresa exactă c/o Paramount, 5451 Marathon Street, Hollywood Calif (U. S. A.) , Melania Hant. — Lilian Harvey, 16/17 Ahomallée, Berlin. Roland Pontain, c/o Osso, 73 Champs Elysées. Paris. Lilian este născută în 1906 și Roland Pontain are aproximativ 26 ani. Tuehi și Juckie. — Greta Mosheim a jucat în Rose d’Ombre Frau Songé și Quand on a seize aus. Gloria Swanson, c/o United Artists 1041 Formosa Avenue, Hollywood, Calif, U. S. A. Claude