Cuventul, martie 1932 (Anul 8, nr. 2464-2494)
1932-03-21 / nr. 2484
LUNI 21 MARTIE 1932 Urmările isspheţului Inundaţii şi primejdii de inundaţii Cum se înfăţişează situaţia Dunărei inundaţiile la Valcov vor fi evitate. Din schimb Tulcea e din nou blocată Dunărea s a domnire Galaţi şi nou la coturile din apropierea acelui port pe care l-au blocat iarăşi. Cele două drage ale C. E. D. cari au lucrat săptămâna trecută la deblocare şi-au încetat activitatea, misiunea lor limităndu-se doar la degajarea din gheţuri a yachtului «Prince Ferdinand» aparţinând comisiunei europene dunărene şi care fusese prins între sloiuri în faţa Tulcei. Dragele s'au retras după ce au adus cu ele şi un transport de alimente pentru Sulina. * Din străinătate s’a comunicat că Dunărea care era îngheţată şi în Ungaria, s’a desgheţat la Mohacz, unde apele au scăzut cu 73 cm. LA GIURGIU ! GIURGIU, 18. — Pe Dunăre au început să curgă sloiuri, ceeace înseamnă că dacă timpul se va menţine astfel, în două zile Dunărea se va limpezi şi vapoarele îşi vor începe cursele. Dunărea a scăzut cu doi metri aşa că pericolul inundaţiilor este exclus deocamdată. LA BRAILA BRAILA, 18. — Apa crescând, ghiaţa s’a desprins de mal şi au început să curgă sloiuri pe Dunăre. La Cernavodă apa a crescut cu 6 metri. La Sulina numeroase vase aşteaptă ieşirea din port. * GALAŢI, 19. - gheţar complect Brăila. Intre Giurgiu şi Severin Dunărea este liberă. Direcţiunea C. F. R. a dat dispoziţiuni agenţiilor din susul Dunării să înceapă cursele cu vase de pasageri şi şlepuri de mărfuri. Ştirile sosite din Ungaria arată că Dunărea este desgheţată între Budapesta şi Mohacsy. Tragica moarte a unui plutonier ISMAIL 17. — Astăzi a fost scos la mal cadavrul plutonierului Stoian Vasile de la reg. 28 inf. care marinari şi pioneri spre a sparge— vrând să treacă Dunărea acum paîn caz grav — ghiaţa cu dinamita, tru zile la Lascăr Catargi, a căzut a plecat cu remorcherul «Dorna» al N. F. R.-ului, aflat acolo, spre a încerca să degajeze mai departe gheţurile acolo, unde s'au subţiat, sub ghiaţă şi s’a înecat, pe la orele 11 noaptea, chiar în faţa grănicerului de pe mal. Soţia nefericitului plutonier fiind lehuză, cuin copil de două săptămâni, a fost pusă târziu în cunoştinţă de către familie, care a fost chemată telegrafic dintr-un sat din jud. Teleorman. Ofiţerii regimentului şi colegii plutonierului au colectat pentru soţia lui care rămâne cu două copii, suma de 20.000 lei. GALAŢI. 19. — Din ultimile date sosite la inspectoratul general al porturilor şi navigaţiei şi la direcţiunea serviciului hidraulic, rezultă că situaţia pe Dunăre se prezintă astfel : La Baziaş, apele scad cu 12 cm. Dela Drencova până la Bechet curg sloiuri. Intre aceste două porturi Dunărea crește între 15—36 cm.; în ordinea următoare: La Bechet 15 cm.; la Calafat 16 cm.; la Tirnu-Severin apele eri erau în creştere cu 35 cm.; la Orşova cu 33 cm.; la Drencova cu 36 cm. In susul Dunărei se mai semnalează scăderi la Corabia, la T. Măgurele şi la Zimnicea, unde Dunărea e liberă. Scăderile cele mai importante au fost semnalate ori la Giurgiu (1 m. şi 12 cm.), aci sloiurile au început să curgă. Unde cresc apele In schimb se semnalează scurgeri de sloiuri şi creşteri apreciabile a apelor 1«: Olteniţa (unde zaporul ce se formase s’a rupt, provocând o scădere de 1 m. 20 cm. spre a se produce acum o creştere de 99 cm.); la Călăraşi şi la Silistra apele erese deasemeni cu câte 92 cm., iar la Cernavoda cu 93 cm. Untre-i liberă Dunărea ln partea de jos a fluviului situaţia se înfăţişa ori astfel: Dunărea pe braţul dela Chilia era liberă până la Mare. Faptul este interesant prin aceia că prin deblocarea acestui braţ sau produs acum două ani şi anul trecut catastrofale inundaţii la Vâlcov. La Chilia Nouă apele erau libere de sloiuri pe o porţiune de 3 km. La Vâlcov ghiaţa s-a subţiat, ceiace a determinat oprirea trecerii pe Dunăre. Situaţia la aceste două puncte încă nu e considerată ca fiind prea gravă, adică nu prezintă deoframdată pericol de inundaţii. La Galaţi şi Brăila ghiaţa e staţionară D. comandor Clic, care se afla la Chilia Nouă, cu un detaşament de Situaţia la Ismail şi Tulcea Dela Ismail s’a primit ştirea că acolo ghiaţa s’a mişcat, dar s’a oprit din nou. Situaţia pare mai serioasă la Tulcea, unde sloiurile degajate şi venite dinspre Ceatal s’au oprit din Pădurea Casa Verde unde se află şi şcoala de silvicultură, e complet inundată. Azi dimineaţa râul Behdia s’a revărsat peste linia ferată Timişoara —Lipova. Râul Bega s’a revărsat deasemenea peste maluri, inundând parcul Eminescu. Numeroase case din cartierul Principesa Elisabeta sunt sub apă. S’au luat măsuri urgente pentru îndiguirea apelor. LA CARANSEBEŞ CARANSEBEŞ, 18. — Apele râului Zlatna umflăndu-se colonia Balta Sărată şi industria de lemn Munders-Cornova-Aminic au fost inundate. Pericolul pare să ameninţe şi Caransebeşul Nou. Armata din Caransebeş a eşit din cazărmi fiind gata să dea ajutoare în caz de evacuare a locuitorilor, întrucât şi apele Timişului şi Sebeşului sunt în creştere. ----eeca- Crişul Negru şi Repede s’au revărsa! pe o întindere de 69 Meu. ---------oooo------*— Sute de case sub apă. Panica populaţiei. Măsuri de evacuare ORADEA, 19. — In urma topirii zăpezilor, apele Cri*şului negru şi Crişului re* pede şi ale canalului colector care leagă acestedouă râuri, s’au revărsat şi au inundat toată regiunea de frontieră, dela Oradea până la Salania, pe o întindere de 60 km. In judeţ sunt inundate comunele Sâti-Nicolae-Român, Boidu, Berezin, Ceza, Inanda, Homorogu. Apele sunt în continuă creştere. Digurile au fost rupte şi puhoaele s’au revărsat pe malul nostru. In com. Sân-Nicolaul-Român, apa a pătruns în 150 case. D. Ghica, prefectul judeţului a plecat la locul sinistrat şi a luat urgent cele mai energice măsuri pentru evacuarea populaţiei cuprinsă de panică. Podul de peste Criş, în apropiere de cont. Perian a fost luat de apă. Tot aci a fost nevoe să se fae terasamentul de cale ferată spre a scurge apele în altă direcţie. Sute de vite şi-au găsit moartea. Beiuşul ameninţă deasemenea să se reverse. La Oradea, două cartiere sunt sub apă. Revărsarea râului Iza SIGHET 19. — Din cauza bruscei topiri a zăpezei apele râului Iza au inundat comuna Vad. Zeci de case precum şi biserica şi şcoala din sat sunt ameninţate cu dărâmarea. Prefectura judeţului a luat întinse măsuri pentru evacuarea şi ajutorarea sinistraţilor. Câteva echipe de soldaţi lucrează cu asiduitate le evacuarea acestora. Mari inundaţii la Timişoara TIMIŞOARA, 19. — Râul Behoia şi bălţile din cartierele periferice ale Timişoarei au crescut foarte mult şi revărsându-se, au produs inundaţii care au luat proporţii catastrofale. Măsurile de stăvilire a apelor revărsate în cartierele Fratelia, Mehalu şi Fabrica și celelalte colonii suburbane, fiind insuficiente, s’a cerut ajutorul armatei. Apele continuă să se umfle revărsându-se peste maluri. Pârâul Behela ce se putea trece cu piciorul s’a transformat într'un vertiginos pârâu. Au fost inundat 100 case, lăsăndu-se pe drumuri familii întregi de la marginea orașului. Lăptăria comunală, fabrica de oglinzi, spitalul de boli contagioase, sunt sub apă. 1 Siguranţa Capitalei a reuşit să aresteze alte două bande de spărgători. Prima, compusă din GheorgheDumitrescu şi ţigfineile Zamfira Sterescu şi Ioana Răducanu din Calea Rahovei şi str. Berthelot 62, a comis nu mai puţin cu 15 furturi şi a fost arestată de comisarul şef Borcea. Altă bandă arestată avea şef pe C. Iancu Bratu zis Zgamberchea din str. Radu Mihai 22, şi era compusă din Iorgu C. Ioniţă zis Panaite, Iancu M. Ion zis Pahion şi Paraschiv Gheorghe Cristache. Ei s’au specializat în furtul păsărilor. Vor fi înaintaţi astăzi parchetului. CAPITALA Capturarea altor bande de spărgători Nistrul a început să se desgheţe UN GRUP DE REFUGIAŢI S’A ÎNECAT CHIŞINĂU, 18. — Din cauza căldurei, în ultimele două zile Nistrul a început să se desgheţe. Prin unele locuri, ghiaţa s’a subţiat încât face imposibilă orice trecere. Eri, un grup de refugiaţi încercând să treacă la noi, ghiaţa s’a rupt şi, cu toții, au căzut în apă înscându se. Liniile din gara inundate Mizil Din cauza apelor provenite din topirea zăpezilor, toate liniile din staţia Mizil au fost inundate. Apele cari continuă să vină mari ameninţă, după ştiri telegrafice, sosite la direcţiunea C. F. R., să inunde şi linia curentă a staţiei de la kilometrul 79 şi până la 81 între staţiile Albeşti şi Inoteşti. S-au luat măsuri urgente ca circulaţia să nu fie întreruptă. Și la Arad s’au revărsat apele --0000- ARAD 19. — In urma ploilor din ultimele zile, Crișul Alb a rupt nseară digurile in patru locuri. Satul Pescari este complect sub apă. La Apăteu sunt sub apă 15 case, la Socodor numeroase străzi. Pâraele din județ au îngropat sub apă următoarele hotare: Siria, Supreus, Socodor, Sintea, Seleuş, Silindia, Cavna, Ciutei şi Daciob. Mureşul ameninţa, să iasă din albie mai jos de Arad. S’au trimis detaşamente militare în toate punctele periclitate. Panica este foarte mare Din Ungaria se a’unţi, inundaţii de hotare. Capitalul casei de amortizare Eri dimineaţă s’au întrunit la ministerul de finanţe reprezentanţii Casei de amortizare sub preşedinţia d-lui Zamfir Brătescu, subsecretar de stat. S’au examinat ultimele măsuri ce trebuesc luate pentru ca pe ziua de 1 Aprilie cor. Casa de amortizare să înceapă a funcţiona. După cum arătam mai sus, Cassa de Amortizare va începe să functioneze de la 1 Aprilie cor. Capitalul care-l va utiliza această Cassă va fi de 50 milioane franci din prima tranşa a împrumutului francez. Cassa de Amortizare se va ocupa cu încasarea amenzilor datorite statului și totodată va face toate operațiile pentru plata arieratelor pe 1931. ---------xxooooxx--------- O U V A NTUL Ne-au sosit ultimele noutăţi pariziene în: STOFE * LENAJURI * JERSEY-URI w.'t'j N n£-. TEP pSpg pantesitri, taiew-W, roşii fi HitiHRS, culori tuienţ@ nori OILE MAI IN VOGUE LA PARIS CREAŢIUNI RfeBfRjt şi CHANEL Harea surpriză sunt prep|4|ş i npastre, mai eftine ca oricând şlitem unde. Societatea generală a Funcţionarilor Publici BUCUREŞTI — PIAŢA VICTORIEI INSTIINTARE ---------OK» Potrivit art .16 din legea de organizare a Societăţei Generale a funcţionarilor publici, publicată în Monitorul Oficial No. 81 din Aprilie 1931, şi art. 34—47 din statute, publicate în Monitorul Oficial No. 61 din Martie 1932, domnii membrii ai Societăţii sunt înştiinţaţi că alegerile de membrii în consiliul de administrare vor avea loc după cum urmează: 1. Membrii aparţinând Ministerului de Lucrări publice şi comunicaţii, ai tuturor regiilor şi caselor autonome pendinte de acest departament, vor vota în ziua de Duminică 10 Aprilie 1952. 2. Membrii din ministerul de interne cu prefecturile, primăriile şi toate instituţiile pendinte vor vota în ziua de Duminică 17 Aprilie 1932. 3. Membrii din ministerul de justiţie, tribunale, curţi şi toate instituţiile pendinte, vor vota tot în ziua de 18 Aprilie 1932. 4. Membrii din ministerul de finanţe şi din casele şi regiile autonome pendinte vor vota în ziua de 23 Aprilie 1932. 5. Membrii din ministerul de industrie şi comerţ şi din toate ca-Delegaţiunile vor fi date numai în grupuri de câte minimum 5 şi maximum 10 membri şi se depun de către delegat cu cerere scrisă cu cel puţin 5 zile libere înainte de data alegerei. Fiecare candidatură se depune la Direcţia Societăţii cu cel puţin 5 zile libere înainte, şi trebue să fie cele şi regiile autonome pendinte vor vota tot în ziua de 23 Aprilie 1932. 6. Membrii din ministerul Muncii şi Sănătăţii cu toate Casele şi Regiile autonome pendinte, vor vota în ziua de 24 Aprilie 1932. 7. Membrii din ministerul Armatei şi toate serviciile pendinte vor vota tot în ziua de 24 Aprilie 1952. Votarea va avea loc în localul Societăţei din Piaţa Victoriei începând în fiecare din zilele arătate mai sus la ora 9 dimineaţa şi continuând până la ora 6 (18) după masă. Listele de membri cu drept de vot se găsesc afişate la sediul Societăţei cu 15 zile înainte şi pot fi văzute în toate zilele de lucru între orele 9-12 dimineaţa. Membrii cari ar constata că nu figurează pe liste vor face întâmpinare la Direcţia Societăţii cu cinci zile libere înainte de data alegerei. Au dreptul de vot membrii cari sunt la curent cu cotizaţiile şi acei cu o întârziere de cel mult 3 luni. Membrii pot vota personal sau prin delegaţiuni întocmite conform modelului de mai jos, susţinută de o declaraţie scrisă a unui grup de cel puţin 30 membri în curent cu cotizaţia sau cu o îrntârziere de maximum 3 luni; ambele cereri vor arăta precis: numele şi pronumele, autoritatea şi No. cartei de membru al fiecărui semnatar. Consiliul de administraţie. DELEGAŢIE In baza art. 40 şi 41 din statuie, subsemnaţii membrii ai Societăţii Generale a Funcţionarilor Publici, dăm depline puteri d-lui , , , i . . . , . . • să ne reprezinte la alegerile de . . ce vor avea loc în București, în ziua de.................................................................... Dreptul de a ne reprezenta și a vota în numele nostru va continua pani se vor termina aceste alegeri adică și în cazul când va fi nevoe ca ele să /« repetate (art. 40 și 47 din statute). Numele Nr. crt. și prenumele Grad. Autoritatea No.em. Semnătura Observ. 9. TOT Se certifică de noi semnăturile persoanelor de mai sus. ȘEFUL SERVICIULUI (sigiliul) 4. 5. 6. 1. 2. Conferinţe profesionale Conferinţe profesionale. In cadrul şcoalei de perfecţionare din artele grafice, din Bucureşti, d. Virgil Molin redactorul revistei «Grafica Română» din Craiova, va ţine un ciclu de conferinţe profesionale. Conferinţele se vor ţine la cantina muncitorească din Splaiul Mihai Vodă No. 9. Pentru început sunt anunţate două cicluri, care se vor inaugura Duminică 27 Martie ora 10 a. m. prin conferinţa «Arta literei» urmând a demonstra latura artistică a literei, istoricul şi prezentul literei sub raport tipografic. BISCUITI BRIOSI De la confederaţia asociaţiilor profesionale La sediul societăţii arhitecţilor români din str. Episcopiei No. 2 a avut loc şedinţa executivei Confederaţiei asociaţiilor profesionale. Au luat cuvântul d-nii: arh. I. D. Enescu, F. Roşca, V. Claudiu, D. Bărbătescu, arh. Roşu Negoescu, ing. Carabella etc. S’a cerut păsuirea obligatorie a datoriilor. --0000-- O răpire romantică in corn. PLOEŞTI, 19. — Comuna Lipăneşti, din judeţul nostru a fost teatrul unei senzaţionale răpiri. Eroul, flăcăul Niculae Ionescu de meserie cismar, în etate de 20 ani, din com. Lipăneşti, întreţinea relaţiuni de dragoste cu fata Viorica Vasile Neagu, în etate de 15 ani, care nu răspundea cu acelaş elan dragostei lui Ionescu. Văzând că n’o poate determina pe Viorica să se căsătorească cu el, îşi, propuse s’o răpească. IONESCU VINE L 4 PLOEŞTI ŞI ANGAJEAZA MAŞINA ŞI OAMENI PENTRU RĂPIRE In acest scop, fură dela părinţii lui suma de 10.000 Iii/iiu care a venit la Ploeşti, undoia că a angajat maşina auto taxi No. 1511 PI. proprietatea lui Gh. Blagir,'rngându-l totodată să-i angajeze încă doi oameni de ajutor, şi Cari au fost găsiţi în persoana lui Ion St. Dinu, ajutor de şofer, şi ic lui Ion Gheorghe zis Gică fotograful, ambii din Ploeşti. Toţi patru, în ziua de 17 cor., pr înserate, au plecat spre corn. Lipăneşti, situată la 12 km. de Ploeşti, unde ajungând, au oprit maşina la poarta părinţilor fetei, Vasile Neagu. Au pretextat că s’a stricat maşina, Ionescu însă a stat ascuns în maşină. IN TIMP CE TATAL E ÎNDEPĂRTAT După ce au bătut la poartă, a eşit Neagu căruia i-au cerut o lampă şi apă, după care l-au mai rugat să caute în sat o pereche de boi, cu care să ducă maşina stricată la Ploeşti. Tatăl fetei a acceptat şi punând cojocul pe el, a plecat în căutarea boilor. In acest timp Ionescu a stins lampa şi a trimes pe unul din tovarăşi să ceară fetei Viorica — un chibrit. Bătând la uşa fetei aceasta a eşit şi la rugămintea lui dânsa se duse să caute chibritul, iar când eşi afară, nu mai găsi pe cel ce i-l ceruse şi se duse la maşină unde văzuse pe necunoscuţi. Gică-fotograful îi luă chibritul din mână şi în timp ce Dinu deschise uşa maşinei o asvârli înăuntru, unde Ionescu îi astupă gura cu o batistă şi-i legă mâinile. Apoi dădură drumul maşinei, care o porni în goană spre Ploeşti. De frică să nu fie prinşi, Ionescu schimbă destinaţia iniţială şi ceru şoferului să-i ducă la Bucureşti. In drum ameninţă pe faţă că dacă va ţipa sau va alarma pe cineva o va împuşca. UN CUIB DE DRAGOSTE IN CAPITALA După o goană nebună în automobil, au ajuns în miez de noapte la Bucureşti, unde au tras la hotelul «Avram», de lângă Halele Centrale. Ionescu a plătit şoferului şi ajutorilor suma convenită, după care aceştia s’au înapoia la Ploeşti. Ce s’a petrecut în cuibul de dragoste improvizat dela hotel «Avram», nu se ştie precis, cert este un singur fapt: Răpitorul galant a reuşit s’o convingă pe iubita lui să se căsătorească cu el. In faţa acestui rezultat atât de mult dorit, Ionescu şi-a dus comoara, pe Viorica, la o rudă a ei din Bucureşti, apoi a plecat înapoi la Lipăneşti, pentru a cere părinţilor de astă dată cu aprobarea fetii, mâna acesteia. SURPRIZA TATALUI Intre timp, la Lipăneşti, Vasile Neagu, tatăl fetei, s’a întors cu boii pentru a remorca maşina; nu mică i-a fost mirarea când văzu că «accidentaţii» dispăruseră. Intrând în casă, văzu şi lipsa fetei şi imediat îşi aduse aminte de ameninţarea lui Nae Ionescu, care-i jurase că-i va răpi fata. A doua zi 18 Martie Neagu s-a prezentat d-lui C. Vasilescu, chestorul municipiului Ploeşti şi i-a reclamat cele întâmplate. Chestura a delegat pe comisarul Stamboală, care începând cercetările a pus mâna pe Gică fotograful, unul din complici, care a dat pe faţă toate detaliile răpirei. EPILOGUL ROMANTICEI RĂPIRI Comisarul Stamboală luând informaţii că Ionescu a părăsit hotelul «Avram» din Bucureşti, a pus pază atât la gara de Nord din Ploeşti, cât şi la bariera Văleni. Ionescu însă fiind şi el înştiinţat că este căutat de poliţie, a angajat o maşină care să-l ducă la Lipăneşti şi în momentul când trecea prin bariera Văleni, a fost arestat. Adus la chestură, Nae Ionescu, eroul dramaticei răpiri a făcut toate mărturisirile. Şoferul Gh. Blaga a dispărut şi este pus în urmărire. Fata, Viorica Neagu a fost adusă şi ea şi supusă unui examen medical, care a constata că are urme de violență. Cu actele dresate Ionescu a fost înaintat parchetului de Prahova, care a dispus încarcerarea lui la penitenciarul local. Consiliul?«, partidului conservator Aseară la ora 8.30 a avut loc în sala de marmură a restaurantului „Boulevard” un banchet dat de Liga „Vlad Ţepeş” cu ocazia transformărei ei în partid conservator. La acest banchet au luat parte pe lângă deputaţii ţepişti, numeroşi fruntaşi ai noului partid. Seria cuvântărilor a deschis-o d. Grigore Filipescu care a arătat împrejurările în cari a luat naştere partidul conservator. Niciodată un partid conservator nu s’a impus mai imperios ca astăzi. Vorbind despre proprietate d-sa arată că înţelege să apere dreptul de proprietate în sensul cel mai larg al cuvântului. Deasemeni d-sa a declarat că este pentru modificarea legii electorale. După ce face un expozeu al politicei trecute, d-sa arată că se va convoca o adunare la Bucureşti, după care vor urma întruniri în principalele oraşe din ţară. După aceasta d-sa arată atitudinea noului partid, care va urma tradiția conservatoare. In încheere d-sa toastează pentru Dinastie și M. S. Regele. După d-sa au luat cuvântul d-niiiSturdza, Arie, d-na Rădoi, Scharf, Jorgala, general Cantacuzino-Grănicerul, Missir, I. Spulber, etc., seria cuvântărilor fiind închisă de cătred. N. Miclescu, deputat şi vicepreşedinte al Camerii, care a arătat că de aici înainte Liga „Vlad Ţepeş” rămâne sub forma de partid conservator. După aceasta d-sa arată nuanţa noului partid, care este un partid naţionalst, mulţumind apoi tuturor celor cari au participat la această sărbătorire. La sfârşit d. Gr. Fifipescu a adresat cuvinte de mulţumire colaboratorilor d-sale. Banchetul a luat sfârşit la ora unu noaptea. O expoziţie şcolară de oua Încondeiate Ministerul instrucţiunii a dispus ca şi anul acesta să se deschidă expoziţia de ouă încondeiate. Expoziţia va avea loc în Bucureşti (sala de sus din «Cartea Românească») şi se va deschide la 22 Aprilie. Toate şcoalele de menaj şi profesionale de fete vor trimite, la adresa de mai sus, câte 15—20 ouă încondeiate cu diferite motive româneşti specifice regiunii în care se găseşte şcoala. Timbrele de pledoarii Decanatul baroului Ilfov, aduce la cunoştinţa avocaţilor că pe ziua de 24 Martie a. c., se va pune în aplicare în mod obligator, pentru avocaţi, timbrele de pledoarii destinate să alimenteze fondurile «Casei centrale de pensiuni a avocaţilor». La procesele în curs timbrele se vor plica la prima zi de înfăţişare, cu,începere dela 24 Martie 1932, iar la acţiunile, apelurile, contestaţiunile, etc., ce se vor introduce cu începere dela aceiaş dată, precum şi la actele de notariat, ele se vor aplica odată cu introducerea lor. Timbrele se vor procura atât dela barou, cât și dela debitele C. A. M. Primim: ------- ■ »«!» — Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că, în ziua de 22 Aprilie 1932, orele 6, se va ţine la REGIA AUTONOMA P. T. T., sala de licitaţii, camera No. 77, licitaţie Publică, pentru procurarea a: 10.000 kgr. hârtie de scris albă plană, satinată, de 56 gr. m. p. în form. 594X&H m/m; 6.000 kgr. idem, în form. 420X594 m/m. 1.000 kgr. hârtie de tipar pentru ziare, de 50 gr. m. p. în form. 420X594 m/m. 10.000 kgr. hârtie brună, neîncleiată, plană, de 60 kgr. 0/00 coaie, în format 65X96, satinată pe o parte. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 88—110 inclusiv din legea contabilităţii publice, regulamentul O. C. L. şi normele publicate în «Monitorul Oficial» No. 127, din 4 Iunie 1931. Toate persoanele care vor lua parte la licitaţie, vor depune, pe lângă ofertă şi o garanţie de 5 la sută din valoarea furniturii , oferite, iar oferta va trebui redactată conform modelului aflat in broşura «Normele generale pentru ţinerea licitaţiilor», pag. 31. Cadtul de sarcinise poate , vedea în fiecare zi, între orele 12—13 jum. la SALA LICITAŢIILOR P. T. T. camera No. 77, No. 41375/1932.