Cuventul, martie 1932 (Anul 8, nr. 2464-2494)

1932-03-21 / nr. 2484

LUNI 21 MARTIE 1932 Urmările isspheţului Inundaţii şi primejdii de inundaţii Cum se înfăţişează situaţia Dunărei inundaţiile la Valcov vor fi evitate. D­in schimb Tulcea e din nou blocată Dunărea s­ a do­mnire Galaţi şi nou la coturile din apropierea ace­lui port pe care l-au blocat iarăşi. Cele două drage ale C. E. D. cari au lucrat săptămâna trecută la de­blocare şi-au încetat activitatea, mi­siunea lor limităndu-se doar la de­gajarea din gheţuri a yachtului «Prince Ferdinand» aparţinând co­­misiunei europene dunărene şi care fusese prins între sloiuri în faţa Tulcei. Dragele s'au retras după ce au adus cu ele şi un transport de a­­limente pentru Sulina. * Din străinătate s’a comunicat că Dunărea care era îngheţată şi în Ungaria, s’a desgheţat la Mohacz, unde apele au scăzut cu 73 cm. LA GIURGIU ! GIURGIU, 18. — Pe Dunăre au în­ceput să curgă sloiuri, ceeace în­seamnă că dacă timpul se va men­ţine astfel, în două zile Dunărea se va limpezi şi vapoarele îşi vor în­cepe cursele. Dunărea a scăzut cu doi metri a­şa că pericolul inundaţiilor este exclus deocamdată. LA BRAILA BRAILA, 18. — Apa crescând, ghiaţa s’a desprins de mal şi au în­ceput să curgă sloiuri pe Dunăre. La Cernavodă apa a crescut cu 6 metri. La Sulina numeroase vase aşteap­tă ieşirea din port. * GALAŢI, 19. - gheţar complect Brăila. Intre Giurgiu şi Severin Dunărea este liberă. Direcţiunea C. F. R. a dat dispo­­ziţiuni agenţiilor din susul Dunării să înceapă cursele cu vase de pasa­geri şi şlepuri de mărfuri. Ştirile sosite din Ungaria arată că Dunărea este desgheţată între Bu­dapesta şi Mohacsy. Tragica moarte a unui plutonier ISMAIL 17. — Astăzi a fost scos la mal cadavrul plutonierului Sto­­ian Vasile de la reg. 28 inf. care marinari şi pioneri spre a sparge—­ vrând să treacă Dunărea acum pa­­în caz grav — ghiaţa cu dinamita,­­ tru zile la Lascăr Catargi, a căzut a plecat cu remorcherul «Dorna» al N. F. R.-ului, aflat acolo, spre a în­cerca să degajeze mai departe ghe­ţurile acolo, unde s'au subţiat, sub ghiaţă şi s’a înecat, pe la orele 11 noaptea, chiar în faţa grăniceru­lui de pe mal. Soţia nefericitului plutonier fiind lehuză, cu­­in copil de două săptămâni, a fost pusă târ­ziu în cunoştinţă de către familie, care a fost chemată telegrafic din­­tr-un sat din jud. Teleorman. Ofi­ţerii regimentului şi colegii pluto­­nierului au colectat pentru soţia lui care rămâne cu două copii, su­ma de 20.000 lei. GALAŢI. 19. — Din ultimile date sosite la inspectoratul general al porturilor şi navigaţiei şi la direc­ţiunea serviciului hidraulic, rezultă că situaţia pe Dunăre se prezintă astfel : La Baziaş, apele scad cu 12 cm. Dela Drencova până la Bechet curg sloiuri. Intre aceste două porturi Dunărea crește între 15—36 cm.; în ordinea următoare: La Bechet 15 cm.; la Calafat 16 cm.; la T­i­rnu-Se­verin apele eri erau în creştere cu 35 cm.; la Orşova cu 33 cm.; la Dren­cova cu 36 cm. In susul Dunărei se mai semna­lează scăderi la Corabia, la T. Mă­gurele şi la Zimnicea, unde Dunărea e liberă. Scăderile cele mai importante au fost semnalate ori la Giurgiu (1 m. şi 12 cm.), aci sloiurile au început să curgă. Unde cresc apele In schimb se semnalează scurgeri de sloiuri şi creşteri apreciabile a apelor 1«: Olteniţa (unde zaporul ce se formase s’a rupt, provocând o scădere de 1 m. 20 cm. spre a se produce acum­ o creştere de 99 cm.); la Călăraşi şi la Silistra apele erese deasem­eni cu câte 92 cm., iar la Cernavoda cu 93 cm. Untre-i liberă Dunărea ln partea de jos a fluviului situa­ţia se înfăţişa ori astfel: Dunărea pe braţul dela Chilia era liberă până la Mare. Faptul este in­teresant prin aceia că prin debloca­rea acestui braţ sau produs acum două ani şi anul trecut catastrofale inundaţii la Vâlcov. La Chilia Nouă apele erau libere de sloiuri pe o porţiune de 3 k­m. La Vâlcov gh­iaţa s-a subţiat, ceia­­ce a determinat oprirea trecerii pe Dunăre. Situaţia la aceste două puncte încă nu e considerată ca fiind prea gravă, adică nu prezintă deoframdată pericol de inundaţii. La Galaţi şi Brăila ghiaţa e staţionară D. comandor Clic, care se afla la Chilia Nouă, cu­ un detaşament de Situaţia la Ismail şi Tulcea Dela Ismail s’a primit ştirea că acolo ghiaţa s’a mişcat, dar s’a o­­prit din nou. Situaţia pare mai serioasă la Tul­cea, unde sloiurile degajate şi ve­nite dinspre Ceatal s’au oprit din Pădurea Casa Verde unde se află şi şcoala de silvicultură, e complet inundată. Azi dimineaţa râul Behdia s’a re­vărsat peste linia ferată Timişoara —Lipova. Râul Bega s’a revărsat d­easem­enea peste maluri, inundând parcul Emines­­cu. Numeroase case din cartierul Principesa Elisabeta sunt sub apă. S’au luat măsuri urgente pentru îndiguirea apelor. LA CARANSEBEŞ CARANSEBEŞ, 18. — Apele râu­lui Zlatna umflăndu-se colonia Bal­ta Sărată şi industria de lemn Mun­der­s-Cornova-Aminic au fost inun­­date. Pericolul pare să ameninţe şi Ca­ransebeşul Nou. Armata din Caransebeş a eşit din cazărmi fiind gata să dea ajutoare în caz de evacuare a locuitorilor, întrucât şi apele Timişului şi Se­beşului sunt în creştere. ----eeca- Crişul Negru şi Repede s’au revărsa! pe o întindere de 69 Meu. ---------oooo------*— Sute de case sub apă. Panica populaţiei. Măsuri de evacuare ORADEA, 19. — In urma topirii zăpezilor, apele Cri*­şului negru şi Crişului re* pede şi ale canalului colec­tor care leagă aceste­­două râuri, s’au revărsat şi au­ inundat toată regiunea de frontieră, dela Oradea pâ­­nă la Salania, pe o întin­dere de 60 km. In judeţ sunt inundate comunele Sâti-Nicolae-Ro­­mân, Boidu, Berezin, Ceza, Inanda, Homorogu. Apele sunt în continuă creştere. Digurile au fost rupte şi puhoaele s’au re­vărsat pe malul nostru. In com. Sân-Nicolaul-Ro­­mân, apa a pătruns în 150 case. D. Ghica, prefectul jude­ţului a plecat la locul sinis­trat şi a luat urgent cele mai energice măsuri pen­tru evacuarea populaţiei cuprinsă de panică. Podul de peste Criş, în apropiere de cont. Perian a fost luat de apă. Tot aci a fost nevoe să se fae tera­­samentul de cale ferată spre a scurge apele în altă direcţie. Sute de vite şi-au găsit moartea. Beiuşul ameninţă dease­­menea să se reverse. La Oradea, două cartiere sunt sub apă. Revărsarea râului Iza SIGHET 19. — Din cauza bruscei topiri a zăpezei apele râului Iza au inundat comuna Vad. Zeci de case precum şi biserica şi şcoala din sat sunt ameninţate cu dărâmarea. Prefectura judeţului a luat întin­se măsuri pentru evacuarea şi aju­torarea sinistraţilor. Câteva echipe de soldaţi lucrează cu­ asiduitate le evacuarea acestora. Mari inundaţii la Timişoara TIMIŞOARA, 19. — Râul Behoia şi bălţile din cartierele periferice ale Timişoarei au crescut foarte mult şi revărsându-se, au produs i­­nundaţii care au luat proporţii ca­tastrofale. Măsurile de stăvilire a apelor re­vărsate în cartierele Fratelia, Me­­halu şi Fabrica și celelalte colonii suburbane, fiind insuficiente, s’a ce­­rut ajutorul armatei. Apele continuă să se umfle revăr­sându-se peste maluri. Pârâul Behela ce se putea trece cu piciorul s’a transformat într'un ver­tiginos pârâu. Au fost inundat 100 case, lăsăndu-se pe drumuri familii întregi de la marginea orașului. Lăptăria comunală, fabri­ca de oglinzi, spitalul de boli contagioase, sunt sub apă. 1 Siguranţa Capitalei a reuşit să aresteze alte două bande de spărgă­tori. Prima, compusă din GheorgheDu­­mitrescu şi ţigfineile Zamfira Ste­­rescu şi Ioana Răducanu d­in Calea Rahovei şi str. Berthelot 62, a comis nu mai puţin cu 15 furturi şi a fost arestată de comisarul şef Borcea. Altă bandă arestată avea şef pe C. Iancu Bratu zis Zgamberchea din str. Radu Mihai 22, şi era compusă din Iorgu C. Ioniţă zis Panaite, Ian­cu M. Ion zis Pahion şi Paraschiv Gheorghe Cristache. Ei s’au specializat în furtul pă­sărilor. Vor fi înaintaţi astăzi parchetu­lui. CAPITALA Capturarea altor bande de spărgători Nistrul a început să se desgheţe UN GRUP DE REFUGIAŢI S’A ÎNECAT CHIŞINĂU, 18. — Din ca­uza căldurei, în ultimele două zile Nistrul a început să se desgheţe. Prin unele locuri, ghiaţa s’a subţiat încât face im­posibilă orice trecere. Eri, un grup de refugiaţi încercând să treacă la noi, ghiaţa s’a rupt şi, cu toții, au căzut în apă înscându se. Liniile din gara inundate Mizil Din cauza apelor provenite din to­pirea zăpezilor, toate liniile din sta­ţia Mizil au fost inundate. Apele cari continuă să vină mari amenin­ţă, după ştiri telegrafice, sosite la direcţiunea C. F. R., să inunde şi li­nia curentă a staţiei de la kilome­trul 79 şi până la 81 între staţiile Albeşti şi Inoteşti. S-au luat măsuri urgente ca circulaţia să nu fie în­treruptă. Și la Arad s’au re­vărsat apele --0000-­ ARAD 19. — In urma ploilor din ultimele zile, Crișul Alb a rupt n­­seară digurile in patru locuri. Satul Pescari este complect sub apă. La Apăteu sunt sub apă 15 case, la Socodor numeroase străzi. Pâraele din județ au îngropat sub apă următoarele hotare: Siria, Su­­preus, Socodor, Sintea, Seleuş, Si­lindia, Cavna, Ciutei şi Daciob. Mureşul ameninţa, să iasă din al­bie mai jos de Arad. S’au trimis detaşamente militare în toate punctele periclitate. Panica este foarte mare Din Ungaria se a­’unţi, inundaţii de hotare. Capitalul casei de amortizare Eri dimineaţă s’au întrunit la ministerul de finanţe reprezentan­ţii Casei de amortizare sub preşe­dinţia d-lui Zamfir Brătescu, sub­secretar de stat. S’au examinat ultimele măsuri ce trebuesc luate pentru ca pe ziua de 1 Aprilie cor. Casa de amortizare să înceapă a funcţiona.­ ­ După cum arătam mai sus, Cassa de Amortizare va începe să func­­tioneze de la 1 Aprilie cor. Capitalul care-l va utiliza această Cassă va fi de 50 milioane franci din prima tranşa a împrumutului francez. Cassa de Amortizare se va ocupa cu încasarea amenzilor datorite sta­tului și totodată va face toate ope­rațiile pentru plata arieratelor pe 1931. ---------xxooooxx---------­ O U V A NTUL Ne-au sosit ultimele noutăţi pariziene în: STOFE * LENAJURI * JERSEY-URI w.'t'j N n£-. TEP pSpg pantesit­ri, taiew-W, roşii fi HitiHRS, culori tuienţ@ nori OILE MAI IN VOGUE LA PARIS CREAŢIUNI RfeBfRjt şi CHANEL Harea surpriză sunt prep|4|ş i npastre, mai eftine ca ori­când şlit­em­ unde. Societatea generală a Funcţionarilor Publici BUCUREŞTI — PIAŢA VICTORIEI INSTIINTARE ---------OK»­ Potrivit art .16 din legea de or­ganizare a Societăţei Generale a funcţionarilor publici, publicată în Monitorul Oficial No. 81 din Apri­lie 1931, şi art. 34—47 din statute, publicate în Monitorul Oficial No. 61 din Martie 1932, domnii mem­brii ai Societăţii sunt înştiinţaţi că alegerile de membrii în consiliul de administrare vor avea loc după cum urmează: 1. Membrii aparţinând Ministe­rului de Lucrări publice şi comu­nicaţii, ai tuturor regiilor şi case­lor autonome pendinte de acest de­partament, vor vota în ziua de Du­minică 10 Aprilie 1952. 2. Membrii din ministerul de in­terne cu prefecturile, primăriile şi toate instituţiile pendinte vor vota în­ ziua de Duminică 17 Aprilie 1932. 3. Membrii din ministerul de ju­stiţie, tribunale, curţi şi toate in­stituţiile pendinte, vor vota tot în ziua de 18 Aprilie 1932. 4. Membrii din ministerul de fi­nanţe şi din casele şi regiile auto­nome pendinte vor vota în ziua de 23 Aprilie 1932. 5. Membrii din ministerul de in­dustrie şi comerţ şi din toate ca-Delegaţiunile vor fi date numai în grupuri de câte minimum 5 şi maximum 10 membri şi se depun de către delegat cu cerere scrisă cu cel puţin 5 zile libere înainte de da­ta alegerei. Fiecare candidatură se depune la Direcţia Societăţii cu cel puţin 5 zile libere înainte, şi trebue să fie cele şi regiile autonome pendinte vor vota tot în ziua de 23 Apri­lie 1932. 6. Membrii din ministerul Mun­cii şi Sănătăţii cu toate Casele şi Regiile autonome pendinte, vor vota în ziua de 24 Aprilie 1932. 7. Membrii din ministerul Arma­tei şi toate serviciile pendinte vor vota tot în ziua de 24 Aprilie 1952. Votarea va avea loc în localul Societăţei din Piaţa Victoriei înce­pând în fiecare din zilele arătate mai sus la ora 9 dimineaţa şi con­tinuând până la ora 6 (18) după­ masă. Listele de membri cu drept de vot se găsesc afişate la sediul So­cietăţei cu 15 zile înainte şi pot fi văzute în toate zilele de lucru în­tre orele 9-12 dimineaţa. Membrii cari ar constata că nu figurează pe liste vor face întâm­pinare la Direcţia Societăţii cu cinci zile libere înainte de data alegerei. Au dreptul de vot membrii cari sunt la curent cu cotizaţiile şi acei cu o întârziere de cel mult 3 luni. Membrii pot vota personal sau prin delegaţiuni întocmite conform modelului de mai jos, susţinută de o declaraţie scrisă a unui grup de cel puţin 30 membri în curent cu cotizaţia sau cu o îrn­­târziere de maximum 3 luni; am­bele cereri vor arăta precis: numele şi pronumele, autoritatea şi No. car­tei de membru al fiecărui semnatar. Consiliul de administraţie. DELEGAŢIE In baza art. 40 şi 41 din statuie, subsemnaţii membrii ai Societăţii Generale a Funcţionarilor Publici, dăm depline puteri d-l­ui , , , i . . . , . . • să ne reprezinte la alegerile de . . ce vor avea loc în București, în ziua de.................................................................... Dreptul de a ne reprezenta și a vota în numele nostru va continua pani se vor termina aceste alegeri adică și în cazul când va fi nevoe ca ele să /« repetate (art. 40 și 47 din statute). Numele Nr. crt. și prenumele Grad. Autoritatea No.­em. Semnătura Observ. 9. TOT Se certifică de noi semnăturile per­soanelor de mai sus. ȘEFUL SERVICIULUI (sigiliul) 4. 5. 6. 1. 2. Conferinţe profesionale Conferinţe profesionale. In cadrul şcoalei de perfecţionare din artele gra­fice, din Bucureşti, d. Virgil Molin re­dactorul revistei «Grafica Română» din Craiova, va ţine un ciclu de conferinţe profesionale. Conferinţele se vor ţine la cantina muncitorească din Splaiul Mi­­hai Vodă No. 9. Pentru început sunt anunţate două ci­cluri, care se vor inaugura Duminică 27 Martie ora 10 a. m. prin conferinţa «Arta literei» urmând a demonstra latu­ra artistică a literei, istoricul şi prezen­tul literei sub raport tipografic. BISCUITI BRIOSI De la confederaţia aso­ciaţiilor profesionale La sediul societăţii arhitecţilor români din str. Episcopiei No. 2 a avut loc şedinţa executivei Confe­deraţiei asociaţiilor profesionale. Au luat cuvântul d-nii: arh. I. D. Enescu, F. Roşca, V. Claudiu, D. Bărbătescu, arh. Roşu Negoescu, ing. Carabella etc. S’a cerut păsuirea obligatorie a datoriilor. --0000--­ O răpire romantică in corn. PLOEŞTI, 19. — Comuna Lipă­­neşti, din judeţul nostru a fost tea­trul unei senzaţionale răpiri. Eroul, flăcăul Niculae Ionescu de meserie cismar, în etate de 20 ani, din com. Lipăneşti, întreţinea rela­­ţiuni de dragoste cu fata Viorica Vasile Neagu, în etate de 15 ani, ca­re nu răspundea cu acelaş elan dra­gostei lui Ionescu. Văzând că n’o poate determina pe Viorica să se căsătorească cu el, îşi, propuse s’o răpească. IONESCU VINE L­ 4 PLOEŞTI ŞI ANGAJEAZA MAŞINA ŞI OA­­MENI PENTRU RĂPIRE In acest scop, fură dela părinţii lui suma de 10.000 Iii/iiu care a ve­nit la Ploeşti, undoia că a angajat ma­şina auto­ taxi No. 1511 PI. proprie­tatea lui Gh. Blagir,'rng­ându-l tot­odată să-i angajeze­ încă doi oa­meni de ajutor, şi Cari au fost gă­siţi în persoana lui Ion St. Dinu, ajutor de şofer, şi ic lui Ion Gheor­ghe zis Gică fotograful, ambii din Ploeşti. Toţi patru, în ziua de 17 cor., pr înserate, au plecat spre corn. Lipă­neşti, situată la 12 km. de Ploeşti, unde ajungând, au oprit maşina la poarta părinţilor fetei, Vasile Nea­gu. Au pretextat că s’a stricat ma­şina, Ionescu însă a stat ascuns în maşină. IN TIMP CE TATAL E ÎNDE­PĂRTAT După ce au bătut la poartă, a e­­şit Neagu căruia i-au cerut o lam­pă şi apă, după care l-au mai rugat să caute în sat o pereche de boi, cu care să ducă maşina stricată la Ploeşti. Tatăl fetei a acceptat şi punând cojocul pe el, a plecat în căutarea boilor. In acest timp Ionescu a stins lampa şi a trimes pe unul din to­varăşi să ceară fetei Viorica — un chibrit. Bătând la uşa fetei aceasta a eşit şi la rugămintea lui dânsa se duse să caute chibritul, iar când eşi afară, nu mai găsi pe cel ce­ i-l ceruse şi se duse la maşină unde vă­zuse pe necunoscuţi. Gică-foto­­graful îi luă chibritul din mână şi în timp ce Dinu deschise uşa ma­­şinei o asvârli înăuntru, unde Io­nescu îi astupă gura cu o batistă şi-i legă mâinile. Apoi dădură dru­mul maşinei, care o porni în goa­nă spre Ploeşti. De frică să nu fie prinşi, Ionescu schimbă destinaţia iniţială şi ceru şoferului să-i ducă la Bucureşti. In drum ameninţă pe faţă că dacă va ţipa sau va a­­larma pe cineva o va împuşca. UN CUIB DE DRAGOSTE IN CAPITALA După o goană nebună în automo­bil, au ajuns în miez de noapte la Bucureşti, unde au tras la hotelul «Avram», de lângă Halele Centrale. Ionescu a plătit şoferului şi ajuto­rilor suma convenită, după care a­­ceştia s’au înapoia la Ploeşti. Ce s’a petrecut în cuibul de dra­goste improvizat dela hotel «A­­vram», nu se ştie precis, cert este un singur fapt: Răpitorul galant a reuşit s’o convingă pe iubita lui să se căsătorească cu el. In faţa acestui rezultat atât de mult dorit, Ionescu şi-a dus comoa­­ra, pe Viorica, la o rudă a ei din Bucureşti, apoi a plecat înapoi la Lipăneşti, pentru a cere părinţilor de astă dată cu aprobarea fetii, mâ­na acesteia. SURPRIZA TATALUI Intre timp, la Lipăneşti, Vasile Neagu, tatăl fetei, s’a întors cu boii pentru a remorca maşina; nu mică i-a fost mirarea când văzu că «ac­cidentaţii» dispăruseră. Intrând în casă, văzu şi lipsa fetei şi imediat îşi aduse aminte de ameninţarea lui Nae Ionescu, care-i jurase că-i va răpi fata. A doua zi 18 Martie Neagu s-a prezentat d-lui C. Vasilescu, ches­torul municipiului Ploeşti şi i-a re­clamat cele întâmplate. Chestura a delegat pe comisarul Stamboală, ca­re începând cercetările a pus mâna pe Gică fotograful, unul din com­plici, care a dat pe faţă toate de­taliile răpirei. EPILOGUL ROMANTICEI RĂPIRI Comisarul Stamboală luând infor­maţii că Ionescu a părăsit hotelul «Avram» din Bucureşti, a pus pază atât la gara de Nord din Ploeşti, cât şi la bariera Văleni. Ionescu însă fiind şi el înştiinţat că este căutat de poliţie, a angajat o ma­şină care să-l ducă la Lipăneşti şi în momentul când trecea prin ba­­riera Văleni, a fost arestat. Adus la chestură, Nae Ionescu, e­­roul dramaticei răpiri a făcut toate mărturisirile. Şoferul Gh. Blaga a dispărut şi este pus în urmărire­. Fata, Viorica Neagu a fost adusă şi ea şi supusă unui examen medi­cal, care a constata că are urme de violență. Cu actele dresate Ionescu a fost înaintat parchetului de Pr­ahova, care a dispus încarcerarea lui la penitenciarul local. Consiliul?«, partidului conservator Aseară la ora 8.30 a avut loc în sala de marmură a restaurantului „Boulevard” un banchet dat de Li­ga „Vlad Ţepeş” cu ocazia trans­­formărei ei în partid conservator. La acest banchet au luat parte pe lângă deputaţii ţepişti, nume­roşi fruntaşi ai noului partid. Seria cuvântărilor a deschis-o d. Grigore Filipescu care a arătat îm­prejurările în cari a luat naştere partidul conservator. Niciodată un partid conservator nu s’a impus mai imperios ca astăzi. Vorbind despre proprietate d-sa a­­rată că înţelege să apere dreptul de proprietate în sensul cel mai larg al cuvântului. Deasemeni d-sa a declarat că este pentru modifica­rea legii electorale. După ce face un expozeu al po­liticei trecute, d-sa arată că se va convoca o adunare la Bucureşti, după care vor urma întruniri în principalele oraşe din ţară. După aceasta d-sa arată atitudi­nea noului partid, care va urma tradiția conservatoare. In încheere d-sa toastează pentru Dinastie și M. S. Regele. După d-sa au luat cuvântul d-nii­iSturdza, Arie, d-na Rădoi, Scharf, Jorgala, general Cantacuzino-Grăni­­cerul, Missir, I. Spulber, etc., seria cuvântărilor fiind închisă de către­­d. N. Miclescu, deputat şi vicepre­şedinte al Camerii, care a arătat că de aici înainte Liga „Vlad Ţe­peş” rămâne sub forma de partid conservator. După­ aceasta d-sa arată nuanţa noului partid, care este un partid naţionalst, mulţumind apoi tuturor celor cari au participat la această sărbătorire. La sfârşit d. Gr. Fifipescu a a­­dresat cuvinte de mulţumire cola­boratorilor d-sale. Banchetul a luat sfârşit la ora unu noaptea. O expoziţie şcolară de oua Încondeiate Ministerul instrucţiunii a dispus ca şi anul acesta să se deschidă expoziţia de ouă încondeiate. Expoziţia va avea loc în Bucureşti (sala de sus d­in «Car­tea Românească») şi se va deschide la 22 Aprilie. Toate şcoalele de menaj şi profesio­nale de fete vor trimite, la adresa de mai sus, câte 15—20 ouă încondeiate cu diferite motive româneşti specifice re­giunii în care se găseşte şcoala. Timbrele de pledoarii Decanatul baroului Ilfov, aduce la cunoştinţa avocaţilor că pe ziua de 24 Martie a. c., se va pune în apli­care în mod obligator, pentru avo­caţi, timbrele de pledoarii destina­te să alimenteze fondurile «Casei centrale de pensiuni a avocaţilor». La­ procesele în curs timbrele se vor plica la prima zi de înfăţişare, cu,începere dela 24 Martie 1932, iar la acţiunile, apelurile, contestaţiu­­nile, etc., ce se vor introduce cu în­cepere dela aceiaş dată, precum şi la actele de notariat, ele se vor a­­plica odată cu introducerea lor. Timbrele se vor procura atât dela barou, cât și dela debitele C. A. M. Primim: ------- ■ »«!»­ —­ Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că, în ziua de 22 Aprilie 1932, orele 6, se va ţine la REGIA AUTONOMA P. T. T., sala de licitaţii, camera No. 77, lici­taţie Publică, pentru procurarea a: 10.000 kgr. hârtie de scris albă plană, satinată, de 56 gr. m. p. în form. 594X&H m/m; 6.000 kgr. idem, în form. 420X594 m/m. 1.000 kgr. hârtie de tipar pentru ziare, de 50 gr. m. p. în form. 420X594 m/m. 10.000 kgr. hârtie brună, neîncleiată, plană, de 60 kgr. 0/00 coaie, în­ format 65X96, satinată pe o parte. Licitaţia se va ţine în­ conformitate cu art. 88—110 inclusiv din legea contabili­tăţii publice, regulamentul O. C. L. şi normele publicate în «Monitorul Oficial» No. 127, din 4 Iunie 1931. Toate persoanele care vor lua parte la licitaţie, vor depune, pe­ lângă ofertă şi o garanţie de 5 la sută din valoarea fur­niturii , oferite, iar oferta va trebui re­dactată conform modelului aflat in bro­şura «Normele generale pentru ţinerea licitaţiilor», pag. 31. Cadtul de sarcini­­se poate , vedea în fiecare zi, între orele 12—13 jum. la SALA LICITAŢIILOR P. T. T. came­ra No. 77, No. 41375/1932.

Next