Cuventul, martie 1932 (Anul 8, nr. 2464-2494)
1932-03-30 / nr. 2493
2 1932 MARTIE 31 zile Mari Zile trecute 88. Zile râmase 278. Răsăritul Soarelui 6.6. Apusul Soarelui 18.86. Luna In Pătrarul II, la 5 h. 44 m. . i. Proclamarea nouei Constituții a României (1923). Ort.: Sf. Mareu Episcop Cat.- Sf. Eustatiu. Prot.: Eustatiu. Evr.: 21 Weadar 5692. Mah.: 21 Ginl-Rade 1350 Buletin meteorologic Timpul probabil dela 28 la 29 Martie ora 20. Presiunea în uşoară creştere cu 2 la 4 mm. In Oltenia, Muntenia, Dobrogea în cursul zilei ninsoarea va înceta şi cerul se va însenina treptat dela W. către E., menţinându-se numai în Dobrogea şi estul Munteniei Vânt potrivit din sectorul Nord este mai tare pe litoral. Temperatura staţionară. In celelalte regiuni: Cerul senin, vânt slab din direcţiuni diferite. Temperatura în useferă creştere. Dimineaţa şi seara ceată st îc raidio |20 la sută RECUCCKCl Aparatele RADIONE LEONIDA 0o. Bucureşti, Cal. Victoriei 53-55 " Sucursale: Ploeşti, Braşov, Cluj, Timişoara, Craiova, Cernăuţi, Iaşi, Gralaţi, Constanţa. MARŢI 29 MARTIE 1932 13: Muzică simfonică (plăci de gramofon) 13.45: Informatiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnul orar. 14: Muzică uşoară (plăci de gramofon) 18: Orchestra Moţei: Muzică uşoară şi românească. 13.45: Informatiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. orar. 19.10: D. Ion Minulescu: lectură din versurile sale. 19.15: Orchestra Moţoi: continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 20: D-l Paul Zarifopol: Bilanţuri literare! .20.20: D-l Corneliu Moldovanu: Poetul Grigore Alexandrescu. PROGRAM DE SEARA 20.40: Muzică de dans (plăci de gramofon) 21: Orchestra Radio: Gluck: Uvertură la «Iphigenya în Aulida». Vivaldi: Concert pentru patru violine şi orchestra de coarde (d-nii Teodoru, Coganoff, Enacovici şi Lapoş). Meyerbeer : Dansul torţelor. 21.30: D. T. Teodorescu-Branişte: Actualităţi. 21.45: D-ragia Zgariadescu de la Opera Română: Reger: Două lieduri: Nona Ottescu: Două lieduri: Donizetti Arie din Lucia di Lammermoor: Betti. Belti: Canto di Capinera. &M: Orehectra Radio: Glasounov: Vals tintastia din baletul Raymonds; Weber Aadaatemo, variation! pentru orchestra de coarde. Giordano: Fantezie din țara Andrea Chenier. 22.45. Informatiuni. Spicuiri din programele străine CONCERTE: Viena ora 17.50—20.40—22 și 23.45. — Lipsea 17.30. — Ostrava 20-20 fi 22. Heilsberg 17.15 fi 21. — Bratislava 20.20. — Breslau 18. — Milano 21.20. — Brno 20.20. — Barcelona 21 fi 23.30. — Londra 20.35—22 şi 23. — Muhlacher 22.45. — Toulouse de la 20.15 la 1.30 Muzică variată. — Deventry 20.35 şi 23. — Suisse Romande (Satt) 20.10 şi 21.20. — Berlin 20.10. — Roma 21.45 şi 23.15. — Berna 22, Langeberg 18. — Praga 22 şi 22.30 recital de pian. — Budapesta 21.15, Varşovia 18.35 — 21.15. Paris-Eiffel 21.30 şi 23. TEATRU — OPERA — OPERETA: Palermo 22 Trans. unei opere. — Milano 21.45 «Das Drei mäderlhaus» operetă. CONFERINŢE: Konigswusterhausen 20.20 Goethe conducător al teatrului (Dr. Karl Hagemann). STIRI DE PRESA: Viena ora 22.45.— Lipsea 21.15. Bruxelles II 21.30 și 24. Barcelona 23. — Berlin 23. — Roma 23.55. Berna 23. MUZICA DE DANS: Lipsea 21.20. — Breslau 23.30. — Barcelona 1.30. — Londra 0.35. In noaptea de 29 Martie Farm. Bruss (Viorica Strajă), calea Victoriei 36, telefon 336/42; D. Breaţă str. Câmpineanu 9; Al. Alifanti, calea Griviței 217; V. Vaieni, calea Dorobanţilor 17; I. Vespremeanu, calea Şerban Vodă 47; Evlampia Ghiorghiu calea 13 Septembrie 2, telefon 306/02; M. Grünbaum (Ștefan Cornea) calea Văcărești (colț str. Cantemir) 83; M. Niculescu Stănescu b-dul Pake 31; Al. Leist str. dr. Felix 67; Al. Cepleanu str. Carol 41, telefon 358/13; I. Wein,bach str. sf. Apostoli 37, telefon 364/67; Gh. Gavriliu sos. Pantelimon 221. falo£-HOt€ De toate şi de pretutindeni Calul pitic este expus la o expoziţie din Berlin --------0000--------• «Hoţul a fost recunoscut» Un ziar londonez a publicat zilele trecute următorul anunţ: «Dela balul ce-a avut loc aseară la «Colosseum» s’a furat o blană de skonks. Hoţul a fost recunoscut, înainte de a mă adresa poliţiei, invit pe hoţ să aducă blana la subsemnatul». Şi urma adresa păgubaşului. A doua zi apăru în ziar, în acelaş loc, alt anunţ: «Hoţul are remuşcări, dar şi teamă de poliţie. El roagă pe păgubaş să vie să-şi ridice blana de la hoţ, care a fost recunoscut». Dar aci nu mai urma şi adresa.. Cel mai mare hotel al Europei La Londra se clădeşte acum cel mai mare hotel din Europa. Sunt prevăzute peste o mie de camere, fiecare cu camera ei de bac. Acest hotel nu are decât nouă etaje. Pe acoperiş se va instala o grădină restaurant, un teren sportiv şi un teren pentru aterizarea aeroplanelor. Se speră că în primăvara anului 1933 va fi complect terminat. «Cumberland Hotel» — aşa se numeşte clădirea — va avea ultimul confort. Cel mai mic cal din lume. Are numai 60 cm. înălţime. ■i Distracţii de oameni bâtrâni (Continuare din pagina 1-a documente inedite, sortite să desluşiască moravurile unei epoci sau mecanismul secret care a declanşat pasiuni care au schimbat mersul lucrurilor, atât cât pot interveni oamenii ca să schimbe mersul lucrurilor. Noi, care nu ţinem să-i facem reclamă autorului recentelor memorii despre cea mai recentă viaţă literară românească, nu vom stărui asupra cazurilor particulare , prea particulare, de confuzii voite, 10 voooodniţe, oau. por£Nino, oau amnezie, ci, vom afirma numai că este păcat că volumul cu pricina, a apărut. întâi: autorii de cari se ocupă n’au înrâurit cu nimic, nici în bine, nici în rău societatea românească. Fiindcă spiritul lor (al acelora care reprezintă într’adevăr un spirit) n’a pătruns încă în masse, ca aceste masse să simtă nevoia (de a se elibera de sub tirania idolilor. Al doilea: unii sunt pur şi simplu necunoscuţi. Deaceia, avem impresia că memorialistul vinde lectorilor săi alune găunoase, cu coaja tăvălită însă într’o pastă de alaun topit. Iar ca să adune clientela, în jurul coşului său de alunar, se foloseşte de procedeele negustorilor de bâlciuri, palavragii, dar foarte retori. Cine a cetit memoriile lui Marghiloman a rămas deconcertat, mai mult decât dezamăgit. La atât se reducea puterea de expresie și viața interioară a Petroniusului conservator de altădată. Atât de meschine îi erau preocupările ca să fie obligat să noteze svonul necontrolat pe care i-l aducea un reporter . Dacă ar avea cineva curiozitatea să cetească şi «memoriile» latinistului dascăl» ar rămânea şi mai desamăgit. Atât poate vedea un bărbat care arde în biblioteca sa, la aceste mici farse fără conţinut, fără haz, ca aceste harţe periferice de chivuţe şi riscuri se reduce viaţa literară a ţării? Iată de ce, începând cu d. Mihail Sadoveanu şi sfârşind cu necunos copm entul versificator, nimeni nu trebue să se supere, de epigramele unui bărbat sur care nu ştie nici înţelege, nici iubi, nici urî. Şi nici să se răzbune ca Saint Simon. Ion Călugăria zare rituală. O traducere persană anterioară secolului al XIV-lea acordă lui Al-Hallaj un scurt text asupra simbolismului celor cr treisprezece atitudini necesare în cursul rugăciunii canonice. Citez câteva: «a se ridica în picoare (qiyâm) înseamnă a participa la veşnicia divină, deasupra broderiilor cortului Său; a se prosterna (rokou’) înseamnă a se izola în solidaritatea divină; când se ridică iar (i’ tidul), veșnicia se întoarce spre el...», (cf. Louis Massignon, La Passion mys- Aque d’All Halld), Paris (1923, vol II, p. 782). Nu ne aflăm aici în fața unui simbolism alegoric, ci al uneia experimental. Căci ceea ce caracterizează pe Al Hallaj, e tocmai setea lui de trăire concretă a îngerului şi a lui Dumnezeu. Nu e un simbolism factice ,nici un alegorism eclectic, aşa cum se făcea de către filozofii alexandrini şi de către linii Kabbalişti. Trupul a fost socotit întotdeauna de către sufiism drept templul lui Dumnezeu; dansul trupului, era bucuria pe care o afla credinciosul, nu pentru că obţinea un anumit ritm, ci pentru că realiza beatitudinea dialogului nevăzut între înger şi Allah. Gestul, drama şi dansul joacă în sufiism un rol important, deoarece sunt mijloace de experimentare a divinului, o funcţiune aparte şi indispensabilă sfinţeniei. Ele nu exprimă nimic, căci tot ceiace exprimăm e uman, iar funcţiunile acestea depăşesc umanul; ele sunt experimentate de apropiere, prin mimare şi, dramă, a unor obiecte iraţionale, fantastice. Departe de a exterioriza, ele sunt semne ce trebuesc interiorizate, icoane ce trebuesc însufleţite, simboluri ce trebuiesc concretizate. O icoană ce ascunde în semnul ei drama ascensiunii. Mircea Eliade ADAOS BIBLIOGRAFIC — Despre mudra nu există un studiu complet, în afară de cel al lui Ananda Koomarasmami, care epuizează numai materialul iconografic. Celelalte aspecte nu sunt considerate decât în studiul nostru The interiorisation of the Hindi Ritual (Roma, 1972). Observaţiile lui Francke din Zeitschrift Deutsch.Morg. Gesell. 1892, pp. 231—236 sunt greşite, după cum a dovedit Koomarasmami in Journal Amer. Orient. Society 1928 (vol. 48) pp. 229—281. Despre Kathakali, în afară de cea a lui Meermarth, există o singură lucrare într’o limbă europeană: Vasudeva Podubal, Kathakali and Diagram of Hand Poses (15 pagini și 24 plânși, Trivandrum, India de Sud, Govern Press, 1930). Documente asupra limbajului prin semne, în Kathăsaritsăgara, trad. Vawney, 1. 44; II. 235; ediția lui Penzer The Ocean of Story, p. 46, 80—82 cu o bună bibliografie asupra foctorului limbajului secret. Dracott, Simla Village Tales, p. 42, 50; Knowles Folk-Tales of Kashmir, 215, 220. Alte cărţi informează asupra limbajului secret în alte porţiuni ale globului. Din «O mie şi una de nopţii, povestea lui Aziz şi Azizeh. Interesant pentru a compară cu gestul simbolic, studiul lui Langdon, Gesture in Sumerian and babylonian prayer. (Journ. Royal Asiat, Soc. 1919, pp. 531—556). Articolul acesta e comentat de Jivanji Jamshedji Modi in ale sale Asiatic Papers (vol. III, pp. 170—194, Bombay, 1922), aducând exemple iraniene. MIRCEA ELIADE »*« Salonul oficial de pictură şi sculptură Juriul Salonului Oficial de pictură şi sculptură, organizat de ministerul instrucţiei, cultelor şi artelor, aduce la cunoştinţa artiştilor că în vederea deschiderei Salonului s-au fixat zilele de 15, 16 şi 17 Aprilie a. c., pentru prezentarea lucrărilor la secretariatul Salonului, pavilionul artelor, Şoseaua Kiseleff No. 9; după data de 17 Aprilie nu se vor mai primi lucrări sub nici un motiv. Se vor prezenta lucrări în ulei, pastel, tempera şi aquarelă, precum şi lucrări de sculptură în material definitiv sau gips; artiştii pot trimite câte 3 lucrări de fiecare specialitate. La lucrările de pictură nu se vor admite ramele albe şi cele negre; deasemeni, aceiaşi lucrare de sculptură nu va fi admisă în două feluri de material. Totodată juriul Salonului face apel la toţi artiştii pictori sau sculptori din întreaga ţară, indiferent de curentele artistice şi de metodele întrebuinţate, să ia parte la această manifestare de artă, pentru că numai în felul acesta Salonul Oficial va putea exprima întreaga mişcare artistică românească şi cu adevărat va merita solicitudinea forurilor oficiale. Artiştii pot cere de pe acum formulare pentru prezentarea lucrărilor, la secretarul Salonului, în biroul inspectoratului artelor din ministerul Instrucţiune, str. General Berthelot No. 28. Din cauza lipsei de spaţiu, CUVÂNTUL FEMEII nu are loc azi şi va apare joi. CUVÂNTUL teatru Opera Română Marele succes repurtat de basul Zessevich în rolul lui «Boris Godumov», din care face o puternică creaţie, a îndemnat Direcţia Operei a angaja pe reputatul artist pentru încă o ultimă reprezentaţie a măreţii opere a lui Mussorgski, care va avea loc, cu preţurile obişnuite, poimâine Joi 31 Martie. WJ Azi Marţi, Opera dă «Trubadurul» populară operă verbiană, sub conducerea d-lui Eg. Massini şi cu d-nele M. Simoniu şi Tana Nănescu, d-nii Emil Marinescu. •Şerban Tassian şi I. Roşca în rolurile principale. Miercuri 30 Martie se cântă •‘«Thais», frumoasa comedie lirică a lui Massenet, cu distribuţia de la premieră. Teatrul Naţional Premiera piesei «Apollonius din Tyane», care urma să aibă loc Luni 28 Martie, la Teatrul Naţional, a fost amânată pentru seara de Luni 4 Aprilie, aceasta din cauza îmbolnăvirii d-lui A. Pop Marţian şi a d-rei Marietta Anca. •Astăseară Marţi, 29 Martie, Teatrul Naţional reprezintă «Maman colibri» celebra piesă a lui Bataille, cu d-na Marioara Voiculescu în rolul titular. Teatrul Regina Maria Formidabilul succes ce-l obţine comedia «PARFUMUL NEVERTIMI» care se joacă cu casa închisă în fiecare seară şi în matineurile cu preţuri populare de Joi» Sâmbătă şi Duminică la Teatrul «Regina Maria», în care d-na Tantzi Cutava-Barozzi şi d-nii V. Maximilian şi Ianicovescu au creaţiuni uimitoare. spectacolele zilei! TEATRE TEATRUL NATIONAL: Maman Colibri. .1 . OPERA ROMANA Trubadurul. TEATRUL VENTURA: Take, Ianké si Cadir. TEATRUL REGINA MARIA: Parfumul nevesti-mi. ss TEATRUL ALHAMBRA: Bravo Alkin»l,.o. • - „ ,.r , . TEATRUL LIBER: Trenul fantomă. \ t» Cinematografe CAPITOL: Rasputin. TRIANON : Alo !Alo ! Legătura greşită. SELECT: Străzile oraşului. REGAL: Sclavii pasiunii. ROXY: Rasputin. VOX: Verdun. Souvenirs d’histoire. BOULEVARD PALACE: Shanghai-Express. RIO: Tovarăşul X. FEMINA: Pat şi Patachon somnambuli. CORSO: Unde-i treabă, hop şi eu. TERRA: Moştenirea sălbatică. FORUM: Inspiraţie. EPISCOPIA (Arpa): Trei zile de arest. OMNIA: Inspiraţie. AMERICAN: O aventură galantă. LIDO: Spionajul. TERRA : Ben Hur şi o complectarie. VOLTA BUZEŞTI: O noapte te-am dorit. MARNA: Rolnny şi trupa Uferini. MARCONI: Trup şi suflet. TOMIS: Ben-Hur. RAHOVA: Ronny şi o comedie. Bibliografii A apărut şi s’a dus in vânzare la principalele librării din Capitală volumul de traduceri din poeziile «Goethe». Exemplar de lux — format mare — pe hârtie velină-mată — cu o ilustraţie de Maria Pană Buescu — lei 300. Cronica teatrală teatrul Maria Ventura, „Take, lanke si Cadâr“, 3 acte de Victor Ion Popa D. Victor Ion Popa este un voios explorator al microcosmosului familial. In toate piesele sale e câte o încurcătură cu copii. Sunt, desigur, în aceste mărunte cetăţui de suflet, pe cari le caută cu atâta prietenie autorul «Muşcatei din Fereastră», adâncuri şi colţuri nebătătorite de cercetările istoricului de moravuri. Şi inspiraţia dramatică se simte, evident, mai lesnicios îndestulată pe întinsurile ospitaliere ale marilor privelişti sociale decât în aceste vizuini de necazuri fără solemnitate şi de sfâşieri fără «problemă», preferite de talentul unui minunat miniaturist al comediei, cum e cel al d-lui Popa. Meritul piesei prezintate Vineri seara la Teatrul Ventura e, fără îndoială, uşurinţa seducătoare cu care pe o inseilare de vodevil, se proectează, totuşi, lumina discretă a unei filosofii morale ce devine, uneori, o adevărată pledoarie de frumos umanitarism. Take, Ianke şi Cadâr sunt trei negustori, adică trei rase : un creştin, un evreu şi un turc, un fel de mică Societate a Naţiunilor în rezumat şi fixată pe piaţa unui târguleţ de bună provincie românească. Cei trei înfăţişetori de neamuri, deşi concurenţi vecini duc timp de 30 de ani o viaţă de caldă prietenie. Niciuna din prejudecăţile stupide, pe cari le agită politica sau snobismul social în lumea noastră a «selectaţilor», nu tulbură traiul frăţesc al trinităţii româno-evreo-turcă. (Nici chiar faptul că fac aceiaşi negustorie : pentru aceasta, autorul a şi îngrijit cu abilitate ca tot timpul piesei să nu vedem intrând în cele trei prăvălii prezintate în scenă, niciun client....). Dar, viaţa aceasta calmă de frăţie să-i zicem : internaţiotală, pe care nici-o impulsie de prostie şi neumanitate n’ar putea-o atinge, iat-o sfâşiată de un început de tragedie. Take, creştinul, are un băiat; Ianke, evreul, are o fată. Părinţii, trăind ca fraţii, n’au băgat de seamă şi nu s’au gândit niciodată că băiatul şi fata s’ar putea îndrăgi unul de altuL Noi, spectatorii, însă, ne dăm seama că aşa ceva e inevitanil şi murul se şi miampui cmar până la sfârşitul actului I. E el Take prieten cu Ianke, dar cum o să-şi dea consimţământul la o asemenea căsătorie ? Fiindcă se ridică deodată, brutal şi insolubil, chestia copiilor, a copiilor viitori ce sunt firesc de aşteptat de pe urma căsniciei. Ceea ce înseamnă că chiar în sufletele cele mai simplu şi mai normal liberate de zăcămintele de exclusivitate religioasă, trăesc totuşi ascunse în străfunduri nebănuite, ecouri de neistovită poruncă ancestrală. Drama nu ia, fireşte, proporţiile epice ale piesei lui Ronetti-Roman, el rămâne în limitele minore ale unui conflict desfăşurat mai mult în caricatură. Se rezolvă prin intervenţia salutară a turcului Cadâr care dă dovadă de o surprinzătoare filosofie a toleranţei înainte de a ne uimi cu născocirea unei farse de bătrân vodevil, păcălind, adică, şi pe unul şi pe celălalt dintre beligeranţi că el, Cadâr, e tatăl clandestin şi al unuia şi a celuilalt dintre candidaţi la căsătoria imposibilă... Şi aventura se sfârşeşte cum era logic între oameni ce ne fuseseră prezentaţi din capul locului aşa de neatârnaţi faţă de prejudecăţile rasei... Se căsătoresc tinerii îndrăgostiţi fără nici-o catastrofă. De la Manasse, negreşit, nu se mai poate scrie nimic nou într’o asemenea cuprindere de preocupări. D. Popa a înţeles şi s’a mărginit să ia din vechiul conflict doar partea bună şi amicală. fiindcă te şi întrebi, în cele din urmă, dacă tragedia irecondaliabililor din piesa lui Ronetti Roman mai dăinuieşte azi. Ura sau numai izolarea de rasă şi mai ales de religie, sunt azi mai mult chestii de program politic decât de încordare sufletească intimă... De aceia, în piesa d-lui Popa, nu mai e Manasse. E dolar Zelig Şor. Un Zelig Şor îmblânzit, care, dacă şi-a mai pierdut din spirit, a rămas totuş cu aceiaş facondă specifică... Comedia n’a avut la premieră tot succesul cuvenit din pricină că a fost de cel puţin două ori mai lungă decât trebuia. Sperăm că spectatorii de mai apoi, vor fi mai fericiţi şi că d. Popa va cunoaşte isbânda pe care o merită nu numai talentul dar şi ideia frumoasă ce-a prezidat la realizarea lui Take, Ianke şi Cadâr. riv/ow u fv oL JuualU fi umu»' OLtî G. Timică, I. Sârbu şi Giugariu (Un admirabil actor prea puţin folosit în teatrul nostru). Dem. Theodorescu Sport şi cultură Conferinţă ţinută la Ateneul Român de d. Const. Kiriţescu Duminică seară la orele 9 seara, d. C- Kiriţescu, directorul general al învăţământului superior, a ţinut la Ateneul Român, o interesantă conferinţă tratând despre: «Sport şi cultură». Sportul a cucerit lumea la început d. Kiriţescu. — Alături de cinema şi de radio, el constitue unul din aspectele caracteristice ale lumii moderne, dar pe când acestea sunt statice, cerând atitudini pasive, sportul e dinamic, cerând cheltuială de forţă, dar cheltuială remuneratoare. Cauza răspândirii prodigioase a sportului nu stă în conştiinţa efectelor lui fiziologice, igienice şi engenetice, ci în acelea de ordin sufletesc imediat pe care le dă ca joc, în bunele dispoziii sufleteşti cu care ne împodobeşte viaţa. Conferenţiarul îşi propune să stabilească dacă sportul are sau nu o valoare culturală. Pentru aceasta, înlătură de la început formele de degenerare ale sportului: sportul spectaculos, care cultivă exhibiţionismul. Excrescenţele parazitare nu trebue să altereze noţiunea adevărată, după cum nici literatura, arta, muzica nu pot fi compromise de curentele bolnăvicioase moderne. Dimpotrivă, înţelege sportul în înţelesul larg al cuvântului, aspciindu-i şi exerciţiile gimnastice premergătoare. Trecând în revistă, fazele principale ale istoriei civilizaţiei omenirii, care marchează tot atâtea momente în concepţia cugetătorilor asupra raporturilor dintre trup şi suflet, stabileşte înţelesul care trebue dat noţiunii de Educaţie fizică şi legăturile pe care le are cu cultura omenească, reprezentate prin forţe spirituale, prin realizări materiale şi valori sociale. Adversarii sportului, îi neagă orice valoare întemeindu-se pe un argument local şi pe unul general. Argumentul local este că sportul ar fi o apariţie eminamente americană, desvoltată ca o necesitate a trupului spre a evita deformările corporale provocate de munca fizică unilaterală din uzine. El n’ar avea aici un rost în ţara noastră, unde ţăranul săvârşeşte o muncă ritmică, igienică, în aer liber. Conferenţiarul rectifică eroarea acestor afirmaţii: sportul e din orgină engleză şi a provenit din selecţionarea şi codificarea jocurilor populare, în special a celor franceze, de origină celto-romanică. Viaţa ţâranului nostru nu-l conduce câtuşi de puţin la desvoltarea calităţilor fizice şi sufleteşti, cari sunt roadele unei educaţii fizice bine organizate. Dealtfel ţăranul cultivă jocuri, ce poartă alte denumiri decât cele englezeşti, dar conţin totuşi elementele lor, şi ar fi de mare interes ca ele să fie alese, regulamen tat© şi răspândite — cum a făcut Haret cu oină. Argumentul de ordin general, este că sportivitatea exclude intelectualitatea: exemplul Hiladei nu ar fi probant, deoarece la Grecii vechi sportul era o întregire a idealului estetic, pe când astăzi, e privit cu o compensaţie pe care o caută omul osândit de trebuinţele vieţii moderne la tot felul de privaţiuni. Conferenţiarul analizează aceste obiecţiuni şi demonstrează contingentele spirituale ale sportului. In primul rând, asocierea lui cu calităţi sufleteşti ca: prezenţa de spirit, exercitarea inteligenţii, disciplinarea voinţei. Al doilea, colaborarea cu ştinţa, care-i împrumută materialul şi metodele sale, devenind o categorie ştiinţifică, nouă, apărută la intersecţia dintre fiziologie, igienă şi biologie. In sfârşit în tendinţa lui spre idealuri, cari sunt sănătatea, frumosul şi gloria, ceia ce face ca sportul să nu fie un scop în el însuşi şi să conducă la perfecţiunea fiinţei spirituale. Această potenţare se traduce prin efectele de ordin social — aplicate asupra oamenilor din jur, a patriei şi a umanităţii — care constitue ultima finalitate a exerciţiilor sportive. Citând exemplul a două personalităţi covârşitoare, ca putere creatoare, una în domeniul creaţiunii ideale, Goethe, alta în domeniul creaţiunii politice, Mussolini, cari mărturisesc a fi găsit în practica zilnică şi metodică a exerciţiilor sportive, isvorul de reîmprospătare a puterii lor creatoare, conferenţiarul conchide că sportul are dreptul nu numai la viaţă, da şi la bună consideraţie. Miercuri 30 Martie 1032 MIZERII e indiscrefii La Trib. Ilfov, Proces de reziliere de contract pentru exploatare de pădure. Rezilierea o cere Marcu Leibeanu prin avocat V. I. I. a. n. Partea adversă? Pincu Cerneanu, prin avocat C. I. ne.ea, se opune. Avocaţii (amândoi ovrei) se combat, la nemurire. Pun inimă întru apărarea intereselor clienţilor lor (şi ei tot ovrei). Avocatul V. I. r. a. n. afirmă că Pincu Cerneamţ, nerespectând claunele ■ contractuale, a tăiat, noaptea, lemne din pădure. Şi le-a tăiat prost, cauzând pagube poprietarului Marcu Leibeanu. Fapta era, într’adevăr urâtă. Avocatul vorbise cu înflăcărare şi isbutise să impresioneze pe Onoratul Tribunal. Văzând situaţia aproape pierdută, avocatul C. r. n. ea ia cuvântul: — Domnule Preşedinte, înţeleg să spună, colegul V. I. r. a. n. că clientul meu a călcat tot felul de clauze, că a tăiat rău lemnele, că a tăiat mai mult^ decât avea dreptul, că n’a plătit la timp rata, — că, în sfârşit, a reci un ticălos. Dar să spună că Pincu Cerneanu a intrat noaptea în pădure şi a tăiat lnine, asta e culmea cutezanţei. Noaptea, în pădure?! Pincu Cerneanu?! Şi pentru ce? Pentru nişte lemne !... Domnule Preşedinte! Neam de neamul clientului meu, neam de neamul meu şi neam de neamul colegului meu V. I. I. a. n. n’a intrat noaptea ’n pădure! Asta pot s’o jur! Tribunalul, convins, a respins cţiunea lui Marcu Leibeanu, «* * — După multe peripeţii, — repetiţii, scoateri din repetiţii, răpuneriîn repetiţii şi din nou scoateri din repetiţii, — în sfârşit, aseară, urma să aibă loc premiera mult anunţatei piese «Apollonius din Tyane» a unanim simpatizatului doctor Adrian Verea. Premieră care n’a avut loc, ci a fost amânată pentru Lunea viitoare, fiindcă o mare parte din numeroşii interpreţi ai poemului d-lui dr. Adrian Vered, fiind încă gripaţi sdravăn, erau în imposibilitate de a juca. Aseară târziu, într’un cerc de ziarişşti se discuta această amânare şi unul din confraţi spunea că ni prea ţine minte să se fi amânat, în ultimul moment, o premieră, din cauză de boală a unor interpreţi. Artiştii aveau grija să cheme doctorul şi se vindecau la timp. — Tocmai! replică un, alt confrat. Dar, de data aceasta, au făcut greşala să se adreseze chiar autorului care, după cum se ştie, este un eminent specialist, in maladiile gâtului. Ei bine, rezultatul este că toţi sunt la ora aceasta afoni!.. Din cauza tracului, doctorul lui DiAppolonius din Tyane» a greşit resteta!... Scorpion & Comp. Collertlife în contrattctorio TRIBUNA LIBERA îşi continui conferinţele săptămânale în contradictoriu. Vineri 1 Aprilie la orele 9 seara va avea loc la Fundaţie desbaterea cu următorul subiect: PENTRU SAU CONTRA SENZUALISMULUI IN LITERATURA. INFLUENTA LITERATURII EROTICE. „ Toţi cei ce doresc să ia cuvântul de la tribună, scriitori, avocaţi, medici sau autodidacţi sunt rugaţi să se înscrie sau să ceară informaţii la sediul Tribunei Libere, str. Arh. Blank, 2, la d-na ing. Săvulescu, preşedinta Tribunei Libera sau la d-na B. Madeleine cal. Victoriei 186, tel. 232/54. xxooooxx- Serbare şcolară Şcoala primară de fete Noă 11, a organizat o frumoasă serbare în sala căminului cultural «Cărămidarii de jos» din str. Piscului. Serbarea, a avut loc Duminică 27 Martie şi a repurtat un succes frumos, datorită în special muncei depuse de d-na Maria Caracudovici şi d-rei Elena Dumitriu, directoarea şcolii. Preotul Gh. Popescu a deschis serbarea printr-o cuvântare în care a arătat rolul frumos pe care-l au serbările organizate la acel cămin. A urmat un bogat program artistic compus din declaraţii, coruri şi dansuri executate de elevele şcolalei. La urnă s’a reprezentat «O şezătoare» de D. Faur, interpretată de elevele din clasa III şi IV: Muscan Mariana, Constantinescu Victoria, Creteanu Margareta, Ghetu Elena, Olaru Ana, Ionescu Maria, Vermalen Maria, Munteanu Eugenia, Trifan Anastasia şi Rădulescu Ionică. Rolurile au fost conștiincios jucate de micile eleve. A mai dat concursul harmonistul Bugeanu, care executat câteva arii naționale. Studenţeşti Societatea studenţilor In geografie «Soveja», invită pe toţi studenţii în geografie în Gara de Nord, Miercuri 30 Martie a. cu ora 10.30 um., (Expresul Tomis), pentru a asista la sosirea d-lui profesor Emm. de Martonne.