Cuventul, martie 1932 (Anul 8, nr. 2464-2494)

1932-03-12 / nr. 2475

Sâmbătă 18 Martie 1932 Crearea fondum­ national al aviafiei Terii noului proect de lege ART. 1. — Pentru apărarea ae­riană a Ţării, pentru desvoltarea liniilor aeriene şi pentru propăşi­rea, în general, a aviaţiei Româ­ne, se creiază «FONDUL NAŢIO­NAL AL AVIAŢIEI». Sumele provenite din acest fond se vor întrebuinţa numai pentru materiale şi anume: cheltueli de in­­vestiţiune în avioane, în infra­­­structură, precum şi subvenţiuni pentru exploatarea liniilor de navi­gaţie aeriană. ART. 2. — Acest fond se reali­zează din vânzarea: a) Timbrul mobil special denumit timbrul aviaţiei care se va emite și pune în vânzare de ministerul de finanțe prin C. A. M. de comun acord cu ministerul armatei prin subsecretariatul de stat al aerului. b) Timbrul de «POSTA AERIA­NA» ce se creiază prin prezenta lege și a cărui emitere și punere în vânzare se va face conf. alin. pre­ced. Acest timbru va servi exclusiv pentru acoperirea in parte a chel­­tuelilor de exploatare a liniilor de navigaţie aeriană. ART. 3.—Sumele realizate pe sea­ma acestui fonit se vor vărsa de C. A. M. prin îngrijirea minist. de fi­nanţe, din 10 în 10 zile, la Banca Naţională a României în contul special al fondului naţional al a­­viaţiei. Acest fond va forma în bugetul general al statului un capital spe­cial la ministerul armatei subse­cretariatul de stat al aerului. Cheltuelile de fabricaţie, de dis­tribuire şi regie a timbrului avia­ţiei şi poştei aeriene vor figura în bugetul subsecretariatului de stat al aerului, la cheltuelile fondului național. ART. 4. — Administrarea fondu­lui, mânuirea banilor, valorilor și materialelor, contabilizarea şi con­trolul lor se vor face conf. dispozi­­­tiunilor din legea Contabilităţii Pu­blice şi a legii bugetare. Angajarea cheltuelilor se va face numai în limita sumelor efectiv în­­casate în contul respectiv de la Ban­ca Naţională a României. ART. 5. — Valoarea acestui tim­bru va fi de 0,50 bani­­ şi 2 lei. ART. 6. — Sunt supuse la timbru de 0,50 bani cărţile poştale şi im­primatele, în afară de publicaţiuni­­le periodee, cari sunt scutite de a­­cest timbru. ART. 7. — Sunt supuse la timbru de 1 leu­ scrisorile cărţile poştale i­lustrate şi în genere toate petiţiu­­nile adresate autorităţilor publice ale statului, asemenea şi biletele de călătorie pe C. F. R., C. F. R. şi biltetele interurbane de autobuze. ART. 8. — Sunt supuse la timbru de 2 lei: telegramele, mesageriile, actele prevăzute în legea timbrului şi înregistrării de la art. 4 până la art. 12 inclusiv (fiind exceptate pe­tiţiile adresate autorităţilor publi­ce ale statului şi impuse prin art. precedent), cele dela art. 13 numai punctul 3 și punct. 4 alin. f.; cele dela art. 14, exceptându-se depozi­tele spre fructificare deasemenea biletele de intrare la spectacole (cinematograf), teatru, circ, bal, etc.) Pentru cele dela art. 13 punct 4, alin. f. se va plăti timbrul de lei­­ pentru fiecare grupă de 25 afişe, iar dela 100 afişe în sus pentru fie­care sută, câte 2 lei. Afişele mari in suprafaţă de cel puţin 30 de mp. se va plăti câte 0,50 bani de fiecare afiş. ART. 9. — Pentru o mai bună ad­ministrare şi control al timbrului aviaţiei ca şi al poştei aeriene se înfiinţează un comitet special nu­mit «Comitetul timbrului aviaţiei şi poştei aeriene», care va funcţio­na pe lângă subsecretariatul de stat al aerului, şi a cărui compune­­re şi atribuţiuni se vor fixa prin regulament. ART. 10. — Lipsa timbrului avia­ţiei de pe actele şi afişele indicate în legea d­e faţă este supusă sanc­ţiunilor prevăzute de legea timbru­lui ca şi în caz de lipsa timbrului fiscal, a taxei de francare şi a al­tor taxe stabilite prin alte legi, re­feritoare la actele respective. Procedura constatării contraven­ţiilor şi a căilor de atac este aceia prevăzută de legea timbrului. Cuantumul amenzilor va aparţine tot fondului naţional al aviaţiei. ART. 11. — Toate sumele vărsate până la publicarea legiii de faţă la Casa d­e Depuneri şi consemnaţiuni se vor trece la Banca Naţională a României în contul fondului naţio­nal al aviaţiei. ART. 12. — Legea pentru creia­­rea fondului naţional al aviaţiei publicată în Mon. Of.c No. 83 par­tea I-a din 9 Aprilie 1931, este şi ră­mâne abrogată. ART. 13. — Un regulament de ad­ministraţie va desvolta dispoziţiui­­nile acestei legi şi va fixa modul ei de aplicare. ART. 14. Orice legi și regulamen­te în vigoare cu dispozițiuni con­­trariii legii de față simt și rămân abrogate. ---------------0090---------------­ Prefectura poliţiei Capi­alei a fost sesizată asupra unei mari ex­­croch­erii săvârşită cu un stoc de poliţe. E vorba de un anume Gh­eor­ghe Ilmnan, supus străin, care, a reuşit să excrocheze pe comercian­tul Iacob Ghedner cu poliţe în valoare de nouă sute mii lei. Odată în posesia poliţelor, A­man a început să le sconteze la diferite bănci şi negustori. Comer­ciantul Ghedner fiind încunoştiinţat, a reclamat cazul autorităţilor po­liţieneşti. Intre timp însă, Aman, de teama urmărilor, a dispărut din Capitala. Poliţia Capitalei a luat măsuri pentru prinderea excrocului. CAPITALA 0 mare eutrachtrie cerceteta de P­alifia capitalei Danzigul cere concursul Poliţiei Capitalei Poliţia oraşului liber Danzig s’a adre­st prefecturei poliţiei Capitalei cerându-i să pună în urmărire doi indivizi cari au săvârşit un mare furt şi asupra cărora sunt indicii că s’au refugiat în Bucureşti. Iată despre ce e vorba: De la societatea tramvailor elec­trice din Danzig, au dispărut, o mie de florini în bancnote şi un să­culeţ de pânză cu piese a 5 flo­rini, în valoare totală de două mii florini. Poliţia din Danzig a transmis celei din Capitală semnalmentele hoţilor, arătând că, societatea fu­rată oferă un premiu de o mie florini celui ce va da indicaţiuni asupra celor căutaţi. Poliţia Capitalei a transmis cir­­culări organelor în subordine pen­tru urmărirea hoţilor. Urmărirea unui escroc internaţional Organele noastre poliţieneşti au primit ordin să urmărească pe in­dividul Eugen Heideman, cetăţean englez născut la Hongkong (Chi­na) urmărit cu mai multe man­date de arestare din diferite centre europene. Ultima sa ispravă este un furt de 250 mii dinari la societatea ,,Royal Mail Line” din Zagreb. Ex­­crocul e urmărit şi de către poli­ţia din Sofia. ACCIDENTUL DIN STR. BURSEI Am arătat ori că pe strada Bur­sei, în faţa bisericei ruseşti s’a în­registrat un accident de tramvai­. Un vagon a dat peste o coloană de jandarmi pedeştri. Iată numele jandarmilor răniţi: Ilie Rusu, şi Nicolae Radu. iS’au luat măsurile de rigoare. ÎNCERCARE DE SINUCIDERE Tânăra Iulia Farkaş, lucrătoare In vârstă de 25 ani, domiciliată în calea Griviţei No. 259, fiind părăsită de concubinul ei, a în­cercat să se sinucidă, bând o can­titate mare de acid de acumula­toare. In stare gravă a fost internată la spitalul Filantropia. GRAV ACCIDENT DE FAETON Bătrâna Ecaterina Craus, mun­citoare, în vârstă de 61 ani, do­miciliată în strada Zaharia No. 12, pe când voia să traverseze şo­seaua Giuleşti, a fost surprinsă şi doborâtă la pământ de un fae­ton, care, după aceia a dispărut. Nefericita bătrână s-a ales cu fractura braţului stâng, cu o plagă profundă în regiunea temporală şi cu contuziuni forte pe tot corpul. Internul Piie dela­­Salvare, i-a dat primele îngrijiri, transportând-o apoi la spitalul Filantropia.­­Starea ei este gravă. ----ooxxOUxxoo—— George Diesen săr­bătorit in America Marele nostru violonist, George E­­nescu, care, după cum se ştie, a între­prins un triumfal turneu în America, a fost sărbătorit la Cleveland, de că­tre toate organizaţiile româneşti de acolo, printr'un magnific banchet, cu prilejul căruia, George Enescu a ros­tit un emoţionant toast, viu aplaudat de întreaga asistenţă: — Primesc cu smerenie şi recunoş­tinţă sărbătorirea pe care mi-o faceţi, căci sunt sigur că toată dragostea ini­milor voastre, se îndreaptă spre Ro­mânia şi poporul românesc şi mai ales spre acela care e în fruntea ţării, Ma­iestatea Sa Regele Carol al II-lea. George Enescu a povestit, în cuvin­te calde, viaţa de muncă intensa pe care o duce Regele Carol, ceea ce i-a atras aplauze entuziaste şi asistenţă a ovaţionat îndelung pe M. S. Regele Ca­rol al II-lea. ICIC­U­V­A­NT K­ L S’a Intors Iarna in Capitala Inundaţii în «Tei» După ziua primăvăratecă de alai-[asupra Capitalei. Seara, sub influ-. viscol s’a abătut asupra oraşului, tăeri, vremea s’a stricat din nou stcnţa vântului dela Nord ploaia «Ml In tot, cursul nopţii a căzut o în­de eri dimineaţă a plouat încontinuu, transformat în zăpadă și un noul semnal, cantitate de zăpadă. Viscol puternic în Bucovina — ----------COCO —­litrii întrerupte Din cauza apelor provenite din topirea zăpezilor, toate liniile din staţia Taraclia (Basarabia) sunt i­­nundate. Apele au atins înălţimi de 15 centimetri deasupra coroanei şinei, circulaţia trenurilor făcându­­se numai pe linia I. Apele venind mari, au rupt aseară linia la kilo­metrul 349 plus 508 —350 între sta­ţia Traian-Val şi Taraclia­ Din cauza că transbordarea nu se poate face, linia fiind inundată pe o lungime de 600 metri, trenurile personale 75—76 au trebuit să cir­cule pe ruta ocolită Galaţi — Bâr­lad — Iaşi — Chişinău. Trenul 803 a trebuit să se înapoe­­ze din staţia Traian Val ca tren No. 804 până la Galaţi, iar staţia Basarabeasca a îndrumat trenul 804—803 până la Tarvadia. Circulaţia trenurilor de marfă a fost sistată şi va fi reluată probabil în cursul zilei de azi­ALTE INUNDĂRI Ştirile telegrafice anunţă alte inundaţii între Arciz — Berezina unde linia ferată este inundată în­tre kil. 489 până la kil. 499. Circu­laţia trenurilor a fost întreruptă din cauză că nu se poate face nici transbolicarea. Intre Iargara — Prut pe linia Zarleni — Basarabeasca apele au inundat complect terasam­entele şi nici un tren nu poate circula. Intre Devesel şi Frăsinet pe linia Caracal — Corabia, apele venind în puhoae, au inundat linia ferată la kilometrul 246 şi kilometrul 251. Trenul 148 a fost ori anulat, iar trenul 1173 a circulat numai pe dis­tanţa P.-Olt — Caracal, de unde s’a înapoiat la P.-Olt. Până la noui dispoziţiuni circu­laţia a fost complect sistată între Caracal şi Corabia. Linii ferate înzăpezite Din Bucovina rapoartele telegra­fice sosite direcţiunei generale C­­F­­R vestesc viscole puternice cu ză­pezi abundente. Intre Dornişoara — Ti­sa Bârgaului care este linie e­­lectrică, zăpada atinge înălţimi în­tre 60 cm., şi 1 metru. Pe unele dis­tanţe viscolul a depus suluri groa­se de zăpadă in lungimi de 300—400 metri. Circulaţia trenurilor pe a­ceastă distanţă a fost sistată. Intre Huedin şi Călăţele din Ar­deal, un viscol puternic a înzăpezit linia şi zăpada ajunge în unele puncte la înălţimi de 2 metri. Cir­culaţia este închisă pentru întregul trafic. S’au trimis numeroase echi­pe pentru curăţirea zăpezilor. 4 * - ® După o in­ştiinţă­e telegrafică so­sită în ultimul moment din partea staţiei Traian Văi. ‘circulaţia tre­nurilor între această staţie şi Ta­raclia a fost reluată. Trenurile cir­culă cu pilotare. Numeroase trenuri au avut în­târzieri de câte 8­ şi 10 ore fiind re­ţinute în staţiuni. IN JUDEŢUL CONSTANTA CONSTANŢA, ro.­­ Prefectura judeţului a fost înştiinţată că, în urma topirei zăpezei multe sate şi în special comunele Seimeni, Les­pezi şi I­aşbunar au fost inundate. In valea satului Başbunar au fost inundate mai multe case cari au fost serios avariate. Casa locuito­rului AU Giuliete Murali a fost luată de torenţii de apă. Deaseme­­nea, unui locuitor din satul Lespe­zi i sa luat târla şi câteva şire de paie. In satul Seimenii Mari s’au for­­mat mari bălţi de apă cari împie­dică circulaţia. telefonice fiind deranjate. Deasemenea în judeţul Covurlui în urma dezgheţului Dunării, Sire­tului şi Prutului, fiind temeri că s’ar putea produce inundaţii, pre­fectura de judeţ a luat măsurile de rigoare, trimiţând un detaşament de soldaţi din regimentul 3 pionieri, sub conducerea inginerului șef al județului, care să lucreze la conso­lidarea punctelor mai expuse unei eventuale revărsări a apelor. Situaţia mOiiiiărc isipâ iiiiiiîiâfâfiica vroin­d ---------------0GCG---------------­ Dela Corabia la Mare, se menţine îngheţată. — La Galaţi ghiaţa se subţiază. - Interzicerea trecerilor pe Dunăre --------JX«)------­GALAŢI 10. — Cu toate că vre­mea se menţine de câteva zile căl­duroasă, totuşi Dunărea este încă îngheţată. Până acum comunicările sosite la serviciul hidraulic şi la inspecto­ratul general al porturilor şi navi­gaţiei arată că situaţia este staţio­nară, adică de la Corabia şi până la Mare, fluviul este tot îngheţat. Cert e totuşi că, dacă timpul va fi favorabil încă vre­o câteva zile, gh­iaţa va ceda definitiv şi sloiurile vor începe să se scurgă spre Mare, eliberând Dunărea şi redând-o cir­culaţiei vaselor de marfă şi pasa­geri. SE SUBŢIAZĂ GHIAŢA La Galaţii ghiaţa a început să se subţieze lichierându se. Spre a­ evita eventuale nenorociri, căpitănia portului a interzis trece­rea de la un mal la altul cu săniile şi cu căruţele, dând o ordonanţă în acest sens. In port se găsesc surprinse de în­gheţ şase vase de mare tonaj, unele aflate încă sub încărcare, iar altele cu caricul complect, cari erau pe punctul de a lua drumul spre Mare, în momentul când Dunărea a în­gheţat. CARTIERELE DIN VALEA GA­­LAŢILOR SUB APA In oraş, inundaţiile au continuat să se producă în cartierele din va­lea oraşului, în Jlădăran, Galaţii Noui, etc. Primăria a dispus instalarea mai multor pompe pentru absorbirea şuvoaielor de apă rezultate din to­pirea zăpezilor. Şi în dealul Galaţilor, străzile sunt aproape toate inundate, împie­dicând în mod serios circulaţia pie­tonilor. Vina acestei situaţii revine pe de-a întregul primăriei, care, pe deo parte nu s-a îngrijit să angajeze personal suficient pentru ridicarea zăpezilor de pe străzi, iar pe de altă parte a permis ca locuitorii să scoa­tă afară din curţile lor zăpada, de­­punând-o în mijlocul străzilor, cari acum sunt transformate în adevă­rate mări de apă. Din această cauză apa de pe stră­zi s’a sch­is în subsolurile a nume­roase imobile, ameninţând temeliile clădirilor. DUNAREA SE REVĂRSĂ GALAŢI. 10. — Se anunţă că dra­­jele Comisiunei Europene a reuşit să spargă ghiaţa pe Dunăre dela Sa­lina până la Tulcea, şi continuă a­­ceastă operaţiune în direcţia Galaţi. Pe cale particulară s’a comunicat că în urma spargerii gheţii la Tul­cea, apa a trecut peste maluri, pro­vocând mari inundaţii. Ştirea n’a putut fi însă controlată, din cauză că acest oraş este com­plect izolat de restul ţării, legăturile -----------OMS---------------­ Herde Voevod la fabrica de chibrituri Eri d. a. la orele 3. Marele Voevod Mihai a vizitat, însoţit de d-nii co­lonel adjutant Grigorescu şi colonel Pălăngeanu, fabrica de chibrituri de la Filaret. Marele Voevod a fost întâmpinat de directorul fabricei, ministrul Suediei la Bucureşti şi funcţionarii fabricei. După ce a vizitat biurourile, Voe­­vodul Mihai a fost condus în întă­ri­orul fabricei, asistând la toate fa­zele prin care trece fabricarae chi­briturilor. Marele Voevod s-a interesat cu multă curiozitate de activitatea in­­treprinderei, urmărind, atent, fabri­carea, începând cu despicarea trun­chiului de copac şi terminând cu fixarea gămăliei de fosfor. Moştenitorul Tronului a fost con­dus prin toate secţiunile fabricei, dându-i-se explicaţiuni amănunţite asupra muncii lucrătorilor şi a pro­­ducţiunii. LA FABRICA DE TIMBRE După vizitarea fabricei de chibri­turi, Marele Voevod a vizitat fa­brica de mărci şi timbre poştale. — -----|---------------------- • Un fugar împuşcat la Tighina — 0000 Siguranţa generală a statului a primit ori dimineaţa următoarea relaţiune din Tighina: Astă noapte, cinci tineri din loca­litate au încercat să treacă Nistrul spre a fugi la Rusia sovietică. Pe frontiera Nistrului, au fost sur­prinşi de grăniceri cari au făcut somaţiile legale. Patru dintre tineri s’au supus somaţiilor şi s'au arun­cat la pământ. Un al cincilea a în­ceput să fugă spre malul sovietic. Grănicerii l’au împuşcat. * Tot în cursul nopţei trecute un număr de 18 moldoveni au reuşit să fugă din republica moldove­nească refugiindu-se la noi. Cel împuşcat este Petre Grigore cunoscut contrabandist, care era de fapt iniţiatorul trecerei peste Nistru a celor patru fugari. S-a stabilit că cei patru — doi ti­neri şi două fete —­ erau din Chi­şinău. Ei au fost înaintaţi parchetului respectiv spre a fi daţi judecat­ei. --------0000-------­ Refugiaţii din Rusia vor face carantină CHIŞINĂU, 10. — Jandarmii şi grănicerii au primit ordin ca toţi refugiaţii cari vin de dincolo de Nistru să nu fie trimişi în interio­rul ţării până când nu vor fi supuşi carantinei. Măsura e luată din cauza că în Ucraina bântue tifosul exentematic. Contrabandist arestat la Chişinău CHIŞINĂU, 10. — Azi după amiază. Pe la orele 5, organele de poliţie au a­­r­est­at pe contrabandistul Petre Tonov­­ski. El este învinuit că împreună cu so­ţia contrabandistului Dima ar fi înlesnit trecerea în Rusia a spionului Nicolschi, condamnat la 15 ani muncă silnică și evadat de sub escortă. 3 CLUJ. 10­ — Azi a avut loc la Cluj adunarea comitetului executiv provincial din Ardeal şi Banat la clubul partidului naţional-ţără­­nesc. Şedinţa s-a deschis la orele 10 dim., sub preşedinţia d-lui Alexan­dru Vaida Voevod. Au luat parte următorii membrii: Mihail Popo­­vici, Ghiţă Crişan, Emil Haţiegan, Sever Dan, Octavian Rusu, general Boeru, J. Colţos, dr. Deleu, Valen­tin Poruţ, I. Micşa şi Vescan. D. dr. Tilea n’a putut lua parte la adunare, fiind bolnav. Deschizând şedinţa, d. Vaida a ţinut o cuvântare elogioasă pentru d. Maniu. După aceasta a adus la cunoştinţă moartea lui Aristide Briand şi a cerut câteva momente de pioasă reculegere în memoria marelui om de stat francez. D. dr. Haţiegan a elogiat pe d. Vaida cu prilejul împlinirii a 60 ani. SOARTA CELOR O SUTA S’a intrat apoi în ordinea de zi, h­otărându-se data congresului pro­vincial pentru ziua de 28 Martie. S’a cerut apoi desfiinţarea comitetului de o sută. D. Vaida s’a împotrivit a­­cestei propuneri, arătând importan­ţa istorică a acestui comitet. D. dr. Haţiegan a răspuns că el este un organism anachronic şi contrazice chiar statutele partidului. S’A HOTARAT DESFIINŢAREA «CHEMĂRII După amiază s’a luat în discuţie chestia organizaţiei tinereşti ''Che­marea», şi s’a decis in unanimitate desfiinţarea ei. Cei mai aprinşi vorbitori pentru desfiinţare au fost părintele Man şi d. Sever Dan. D- dr. Emil­ia-Ş­tieagu a propus să se invite «Che­marea», care printr’un congres al ei, să-şi hotărască desfiinţarea. S’a căzut de acord ca în cazul că «Che­marea» nu se desfiinţează prin con­gres sub el, să se hotărască dizol­­varea prin comitetul executiv în ziua de 28 Martie. In acelaş timp s’a mai decis şi redactarea unor noui statute pen­tru organizarea tineretului, limb­­ându-se vârsta membrilor la ma­ximum 25 ani. COMUNICATUL La sfârşitul şedinţei s’a dat pre­sei comunicatul următor: — în ca­­e — remarcăm — nu se pomeneşte de discuţiile asupra «Chemării». — «D. Alexandru Vaida Voevod deschizând şedinţa comitetului exe­cutiv provincial, constată cu vie satisfacţie deplina solidaritate a partidului cu d. Iulia Maniu. «In cuvinte calde anunţă perde­­rea mare pe care a îndurat-o nu numai Franţa, ci întreaga omeni­re, deci şi neamul nostru, prin moartea ilustrului bărbat de stat, Aristide Briand. «Intrând în ordinea de zi, comi­tetul executiv al partidului naţio­­nal-ţărănesc decide ca congresul provincial să se convoace la 28 Martie, orele 10 dimineaţa, la Cluj, dând mandat conducerii provincia­­le să facă convocarea şi să fixeze ordinea de zi. «Comitetul executiv al partidu­lui iraţional-ţărănist luând în dez­batere propunerile referitoare la modificarea statutelor partidului, după ce a stabilit de comun acord ce anume modificări trebuesc pro­puse conducerii centrale a partidu­lui, a numit o com­i­si­une care să redacteze până la congresul pro­vincial acele modificări. O altă comisiune a fost însărci­nată cu elaborarea unui proect, în baza căruia se va da o nouă orga­nizare tineretului. «A urmat schimb de vederi asu­pra problemelor politice de actua­litate. Criza naţional-ţărănistă Ml Hiell­­i (KIE HOWl din Ardeal ————scoc----------­ S’a hotărât desființarea comitetului de o sută și a Chemăriștilor Comuniştii asaltează sediul socialist din Capitalii ———poco----------­ Incidentele de ori dupa amiaza, inter­venţie politiei Eri după amiază au avut loc câ­teva incidente între comuniştii şi so­cialiştii din Capitală. Aceste inci­dente degenerând, a fost nevoe de intervenţia autorităţilor poliţieneş­ti cari au trimis detaşamente de jan­darmi. Iată împrejurările în cari s'au produs aceste incidente: Intre sindicatele comuniste şi so­cialiste, «Ospitalitatea» şi «Solida­ritatea», există de mai multă vreme un conflict. Amândouă aceste sindi­cate au tratat cu patronii de cafe­nele şi restaurante, pentru aplana­rea conflictelor în curs. Ori, tratativele luaseră sfârşit. In cursul după amiezei, urma să aibe loc o întrunire la sediul socia­list din strada Isvor No. 37. SCANDALUL In momentul când urma să în­ceapă întrunirea, un grup de co­munişti a provocat scandal. La un moment dat, grupul comu­nist a început să arunce pietre, bom­bardând sediul socialist. Au fost sparte toate ferestrele. In timpul bombardamentului, doi lu­crători aparţinând sindicatului socialist, au fost răniţi. INTERVENŢIA AUTORITĂŢI­­LOR Scandalul luând proporţii, inspec­torul Parisianu a dispus trimiterea unui detaşament de jandarmi la fa­ţa locului. Agenţii poliţieneşti au operat două arestări în rândurile scandalagii­lor. in jurul unei misterioase sinucideri la Constanța 0330 I Crimă sau sinucidere? CONSTANȚA 10. — Am relatat anterior că în noaptea de 25—26 Februarie a. c., bătrânul Nicola Sa­mi din str. Talazului Nr. 7, în etate de 66 ani, a fost găsit mort în ca­mera sa. Cercetările făcute atunci au dus la concluzia că bătrânul s’a sinucis. UN DENUNŢ Zilele acestea, una din chiriaşele mortului, a făcut un denunţ poliţiei, prin care arată că bătrânul nu s’ar fi sinucis, ci ar fi fost asasinat şi jefuit de o altă chiriaşă, anume Ve­neţia Gabai, de origină spaniolă. A­­ceasta a fost imediat arestată. In urma denunţului, poliţia a de­legat pe d. comisar Gornac cu fa­cerea cercetărilor. A fost arestată brodeuza Veneţia Gabai, şi cercetă­rile sunt în curs. De unde la început se afirma că bătrânul s’a sinucis pe la orele 6 di­mineaţa, ulterior s’au încurcat lu­crurile. Denunţul, arată că bătrânul a fost asasinat la ora 9 seara, iar presupusa asasină spune că a auzit pe la ora 3 dimineaţa o detunătură în camera bătrânului, după care a plecat să anunţe poliţia şi­­să tele­grafieze fiicei mortului la Cerna­vodă. Lucru inexact, deoarece a­­ceasta s-a prezentat la poliţie la o­­rele 6 dimineaţa. Dar arestata de azi recunoaşte că a găsit în buzunarul mortului su­ma de 260 lei, pe care i-a luat şi în­trebuinţat cu trăsura la poliţie şi­­ telegrama la Cerna Vodă. Cercetările făcute în prezent con­chid la vinovăţia Veneţiei Gabai.­­ Ea ar fi împuşcat pe Nicola Sami­r cu scopul de a-l jefui de bani şi bi­juterii. DESGROPAREA CADAVRULUI Pentru stabilirea completă a vi­novăţiei asasinei, va fi nevoe să se desgroape cadavrul bătrânului, spre a i se face o nouă autopsie. La pri­ma autopsie, d. dr. Radulian, me­dic legist, a constatat că bătrânul nu suferise de nimic, iar astăzi, a­­sasina afirmă că ar fi fost bolnav și de aceia s-a sinucis. Cercetările continuă. Şcoli închise până la 14 Martie Din cauza epidemiilor cam­ bân­tite în rândurile elevilor, ministe­rul instrucţiunei a d­epus să ră­mână închise până Luni,­­4 Martie, următoarele şcoli secundare: liceele de fete Maria Brăncoveanu şi Iulia Hajdeu; liceele de băeţi Marele Voevod Mihail, Spiru Haret şi Cantemir, toate din Capitală. Apoi liceul de băeţi din Ploeşti, liceul de fete din Brăila şi liceul «Mihail Eminescu» din Chişinău. De la tineretul L. A. N. C. Tineretul L. A. N. C. ţine şedinţă azi, Vineri, orele 9 seara în sala Cantinei Gutemberg — Str. Imprimeriei No. 1. Se vor distribui nouile Insigne. * Duminică 13 Martie­­, orele 4 p. m. va avea loc matineul dansant organizat de Gruparea sportivă a Tineretului L. A. N. C. în sala «Casa Femeii» — Spi. independenței 46. -----■— OCGC—«

Next