Cuventul, martie 1932 (Anul 8, nr. 2464-2494)
1932-03-13 / nr. 2476
4 VocabuBar sistematic -—.----—ooco——--m mm-mnm de LUDOVIC LEIST A apărut în tBibioteca pentru toţi», foarte bine întocmit din punct de vedere uzual pentru începători. De vânzare la Librăria Alcalay şi la toate librăriile din ţară. Preţul Lei 21.— Revin formele pline Dispariţia siluetei. Noua modă internaţională, a apărut in excelenta revistă „Realitatea Ilustrată“ CASA AUTONOMA PENTRU OCROTIREA SI AJUTORAREA PERSONALULUI C. F. R. Publicatiune 104244932. Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că, In ziua de Joi 24 Martie a. c., ora 11 a. m., se va ţine în localul Casei Autonome C. F. R., situat în str. Barbu Catargiu, No. 18, licitaţie publică, pentru procurarea a diferite alimente şi anume: carne, untură, lapte, unt, pâine, zarzavaturi şi coloniale, necesare Spitalului C. F. R., din str. Witting. Licitaţia se va ţine în conformitate cu Art. 88—110 inclusiv, din legea contabilităţii publice,, regulamentul O. C. L. şi normele publicate în Monitorul Oficial No. 127, din 4 Iunie 1931. Toate persoanele cari vor lua parte la licitaţie vor depune, pe lângă ofertă şi o garanţie de Lei 5000, în plic separat, deasemeni sigilat, iar oferta se va face numai în conformitate cu cartele de sarcini, cari pot fi văzute în fiecare zi, dela ora 12—13, în localul Casei Autonome C. F. R., (Serviciul de Economat), din Str. Barbu Catargiu No. 18, București 3 Martie 1932. DIRECŢIUNEA SERVICIULUI PORTURILOR MARITIME CONSTANŢA Publicațiune La 7 Aprilie 1932, orele 10 a. m., se va ţine o nouă licitaţie publică, în localul Direcţiunei Serv. Port. Maritime, din Constanţa-port, pentru: 6000 m. c. var gras, predat în pastă, în gropile din port, necesar la fabricarea blocurilor artificiale ale modului nou. Licitația se va tine pe baza castelor de sarcini, cari pot fi văzute în fiecare zi, dela 8—12 și 3—6, la Direcțiunea acestui Serviciu. DIRECȚIUNEA No. 1164 din 7 Martie 1932.. ------------------- --------------------- Administratorii au operat în mod fraudulos Am arătat la vreme diferitele stadii în care s'a aflat concordatul «Muntelui de Pietate». Arătam că creditorii acestei institutului au răspuns prin votul lor în mod nefavorabil cererii de concordat preventiv al soc. «Muntele de Pietate». Şi îndată după această votare împotriva admiterii concordatului, unii din creditori au cerut Tribunalului declararea în stare de faliment a societăţii şi arestarea imediată a administratorilor acestei instituţii pentru modul necinstit în care au condus-o. Tribunalul însă a amânat soluţionarea falimentului «Muntelui de Pietate» şi a arestării administratorilor, pentru a se soluţiona mai întâi chestiunea omologării concordatului preventiv. In şedinţa trecută urma să se pună în discuţie în faţa Tribunalului chestiunea. S’au ridicat însă din partea «Muntelui de Pietate» o serie de incidente de procedură: că raportul comisiei de creditori n’a fost depus în termen, cu cinci zile înainte; că nu s’a îndeplinit procedura, după prevederile legii, cu creditorii privilegiaţi; că nu s’au anunţat posesorii de recipise al căror amanet fusese vândut şi cărora surplusul din vânzare li se păstrase, etc. Incidente cari au fost soluţionate, toate, în defavoarea «Muntelui de Pietate». DESBATERILE DE ERIEri, Tribunalul de Ilfov, s. I com., a păşit la discutarea fondului. In numele societăţii a pledat d. av. Priboianu, căruia i-a răspuns, din partea creditorilor, d. av. Săvulescu. Reprezentantul «Muntelui de Pietate» a ridicat exceptiunea de necomercialitate. A susţinut că nu este vorba aici de o societate comercială. Analizează unele texte din codul comercial, cu care conchide că o societate civilă poate îmbrăca forma comercială, fără a fi supusă procedurii falimentului. Operaţia principală a societăţii fiind împrumutul pe amanet, operaţie civilă, societatea nu poate avea un alt fel de caracter. «MUNTELE DE PIETATE», SOCIETATE COMERCIALA Din partea creditorilor, s’a făcut o amplă analizare a situaţiunii juridice a soc. «Muntelui de Pietate», şi s'a evidenţiat că această instituţie este pur şi simplu comercială. Argumentele ce se aduc de către reprezentanţii societăţii, sunt cu totul neîntemeiate. Că operaţiunea principală a «Muntelui de Pietate» este împrumutul pe amanet şi că, astfel, instituţia ar fi civilă, este un argument deasemenea şubred. Căci, «împrumutul pe amanet» este constituit din două elemente: împrumutul şi amanetul. Şi cum primul element este de caracter comercial, societatea este comercială. ADMINISTRATORII AU OPERAT IN MOD FRAUDULOS Se demonstrează apoi că la baza operaţiunilor «Muntelui de Pietate» rezidă speculaţiunea. In ceea ce priveşte faptul că declararea în stare de faliment nu s’ar putea cere şi pentru motivul că societatea are activul mai mare şi că nu e în încetare de plăţi, — reprezentantul creditorilor evidenţiază că «Muntele de Pietate» este în notorie încetare de plăţi, şi că suma de 27 milioane lei la care este evaluat imobilul nu poate fi realizat, şi deci pasivul devine mai mare. Se demonstrează apoi că administratorii «Muntelui de Pietate» au făcut operaţiuni cari depăşesc atribuţiunile lor. Au împrumutat 12 milioane lei Băncii «Carpaţilor» tocmai când trebuiau să facă mai multe economii, dată fiind situaţiunea dezastronsă de care se apropia societatea. Manoperile necinstite la care s’au dedat administratorii «Muntelui de Pietate», reese în mod evident din chiar această operaţie. împrumutul de 12 milioane a fost contractat la 30 Iulie 1931, când societatea se afla deja în jenă. Apoi, banii aceştia, daţi Băncii «Carpaţilor». Or această Bancă are aceiaşi administratori şi aceiaşi acţionari. Şi s’au dedat la această necistită afacere în credinţa că «Muntele de Pietate» n’ar putea fi declarată în stare de faliment. NECESITATEA ÎNLĂTURĂRII ADMINISTRATORILOR Se arată apoi absoluta necesitate a înlăturării dela conducerea «Muntelui de Pietate» a actualilor administratori. Cu înlăturarea acestora ar putea fi o chezășie că s’ar lucra la această societate, — dacă va rezista, — în mod cinstit, nu pentru interesul propriei pungi, ci pentru folosul tuturor deponenţilor. Tribunalul a amânat apoi deliberările, din lipsă de timp. Vor mai vorbi, în următoarea ordine, d-nii: Stelian Ionescu, pentru «Muntele de Pietate», Teofil Niteanu şi prof. Cerban, pentru creditori; ultimul va vorbi, pentru «Muntele de Pietate», d. Iorgu Petrovici Baluri Azi, 12 Martie a c. va avea loc în saloanele Camerii de Comerţ, str. Bursei No. 4, un grandios bal dat de Asociaţia «Căminul Studenţesc Prahovean», sub patronajul d-lui prof. D. Munteanu-Râmnic subsecretar de stat la interne. Starea sanitară din judeţul Ilfov Epidemia de pojar în creştere După relatările serviciului sanitar judeţean, epidemiile — în intervalul 1—7 col. — s-au prezentat în creştere faţa de săptămâna precedentă. Scarlatina a numărat 64 cazuri, iar pojarul 88. Este de remarcat că epidemia de pojar s-a concentrat în câteva puncte ale judeţului nostru. Dăm mai jos întinderea epidemiilor pe comune: Scarlatina, Firbinţii de jos, un caz, Lipia—Bojdani 11, Tunard unu, Surlari patru, Dridu şapte, Moviliţa opt, Maia şase, Baloteşti patru, Meri-Petchi două, Ţigăneşti unu, Negoeşti trei, Ogrezeni cinci, Cocioc două, Olteniţa trei cazuri, Pojar, Negoeşti 54 cazuri, Chirnogi 24, Hereşti opt şi Colibaşi două cazuri. sport Educaţia fizică de stat (IA HAI BINA SOUTH întocmirea programelor de învăţământ în şcoli de toate gradele, începând cu cele elementare şi terminând cu universitatea. Toate aceste argumente ataşează activarea ei pe lângă departamentul instrucţiei publice. Este inutil să căutăm mai departe influenţa ei asupra celorlalte departamente. Vom găsi că practicarea ei ajută unei naţiuni la propaganda în afară, ordinei interne prin disciplina masselor tineretului şi cu siguranţă că vreun mare demnitar al ministerului agriculturei, care iubeşte sportul, ar pleda ataşarea ei pe lângă acel departament, pentru că rugby-ul şi hockeyul pe iarbă se practică pe terenuri cu iarbă. Ce este cert însă, este că ed. fizică formează oxigenul, lumina solară, isvorul nesecat de energie, curajul, disciplina, entuziasmul, iubirea de aproape şi de frumos a copiilor noştri, cărora le datorăm asigurarea unei vieţi mai sănătoase şi deci mai bune. Pentru aceasta în cuprinsul unei naţiuni conştiente, problema trebue pusă în afară de orice formaţiune politică, fiind încredinţată unei instituţiuni condusă de oameni competenţi, asupra căreia să vegheze toate departamentele dintr’un guvern. Exemplul subsecretariatului de stat din Franţa, desfiinţat de curând, ne îndreptăţeşte în plus să susţinem că singura formulă logică şi trainică aplicată problemei, este creerea unui oficiu naţional de educaţie fizică. De altfel legislaţia noastră prin înfiinţarea C. N. E. F.-ului a asigurat în educaţia tincertuluî, în formarea I unitate în directive şi rezultatele cele lui. Prin caracterul său pedagogic es-t mai meritorii ale problemei. te un component de mare valoare în N. ALBESCU Chestiunea ataşărei serviciilor fostului subsecretariat al educaţiei fizice franceze la un minister sau subsecretariat de stat — fie chiar de pe lângă consiliul de miniştri — afară că interesează opinia publică franceză, ne interesează şi pe noi, pentru că ne dă ocazia să discutăm ce formulă mai nimerită se poate adopta organizărei educaţiei fizice într'o ţară. Este incontestabil că criteriile întrebuinţate la organizarea aceluiaş fapt sau activitate în diferite state, diferă după mentalitate, educaţie, cultură etc. Ce se poate numi perfect într’un loc, poate fi insuficient în altul şi aşa mai departe. Aceasta însă nu exclude afirmarea principiilor mari de bază, ori unde ar fi pusă chestiunea. Şi ca să revenim la problema noastră, problemă încă nesoluţionată în Franţa, să aruncăm o scurtă privire asupra consideraţiunilor esenţiale, consideraţiuni fundamentale ale existenţei problemei în sânul unei naţiuni: educaţia fizică. Că educaţia fizică pregăteşte şi înnătatea publică, nu se contestă. Acesta-i argumentul fundamental invocat de susţinătorii ataşării ei pe lângă ministerul sănătăţei publice. Că educaţia fizică pregăteşte şi întăreşte naţiunea pentru rezistenţă,dfiiului elementele necesare şi pentru combativitate, o face să fie socotită ca indispensabil ataşată pe lângă ministerul apărărei naţionale. Pe de altă parte educaţia fizică nu-i o problemă numai de ordin fizic. Ea este de ordin moral şi intelctual. Ea intră BISCUIŢI BRIO ŞI FRANZELE PĂINE Reuniunea ele aseară Două campionate naţionale profesioniste’ Continuând seria reuniunilor bilunare organizatorii români au pus din nou la punct o gală cu boxeuri indigeni, care prezintă atâtea puncte de atracţie, încât succesul ei nu poate fi pus la îndoială. In primul rând pentru că am făcut constatarea în diverse rânduri — matchurile între indigeni sunt mai pasionante, mai loiale chiar, decât cele internaţionale. Ne pare bine că putem releva chiar mai târziu decât ar fi trebuit înţelegerea pe care în fine organizatorii şi oficialii noştri o vădesc. Ne pare bine anume, că ne rezumăm la organizarea întâlnirilor între localnici şi că elementele noastre de seamă au plecat ele pe meleaguri străine pentru a întâlni oameni tari, decât să dea replică acestora la Bucureşti. Fiindcă, în felul acesta, clasa şi rutina lor mai curând va profita. Cât despre boxeurii rămaşi acasă, ne încântă deasemeni faptul că şi-au înţeles menirea... actuală. Se hărţuesc, sau se războiesc, între ei, îşi dispută titlurile naţionale (şi le dispută cu o ardoare!) pentru ca abia când seelţiunea aşilor se va face fără drept de opoziţie, să-şi îndrepte activitatea către cercurile străine. Reuniunea de astăseară cuprinde două titluri naţionale: La «pană» şi «cocoş». Primul îl dispută Gh. Stamate şi Ion Mihail. După un recent match nul, match presărat de faze palpitante, în care, pe rând, ambii adversari au avut conducerea ostilităţilor, revanşa dintre ei, în joc fiind un titlu naţional, apare mai interesantă. Pentru că Stamate s-a antrenat în direcţia pe care i-o impune boxul adversarului său şi fiindcă Ion Mihail este boxeurul care recuperează când nu te aştepţi. Nu ne vom lua deci răspunderea unui pronostic. Celălalt titlu, la muscă, opune lui Gh Răpeatun pe vijeliosul N. Stamate. Singur faptul că matchul este angajat pe 10 reprize, mai scade din promisiunile luptei tumultoase ce va avea loc între ei. Încolo, Răpeatiu se prezentă cu avantajul preciziei și a rutinei pe distanţă, dacă rutină se poate numi ce-a câştigat în singura eşire în public, ca profesionist. In orice caz, Răpeanu păstrează mai multe şanse în această partidă. Restul programului este In nota matchurilor vedetă: Osca—Em. Stănciulescu; G. Vrăjescu—I. Rogozeanu; A. Climan—Em. Teodorescu; P. Ionescu—Ruscan; Ion Panat—M. Mueller (profesioniști). UUVANIUL Lucian Popescu pleacă mâine la Milano DECLARAŢIILE CAMPIONULUI NOSTRU Campionul Europei la categoria cocoş, Lucian Popescu, pleacă mâine la ora 12.45 la Mi'anto. Am avut primul, sa-l întâlnim pe ___.*__I e* î I.«*TM «A4--UtHU|/wuur uyu Jix«Tj yjYjV' «««. * ruuiu vu ic v u declaraţii în legătură cu viitorul său match.p.j. — Mi-am aranjat de aşa natura plecarea încât să nu pierd nici o zi de antrenament. Azi şi mâine mă antrenez. Luni fac pauza săptămânală, iar Marţi dimineaţă după sosirea mea la Milano reiau antrenamentul pe care-l voi ţine până Vineri. Dar boxezi pentru titlu? Faci greutatea?... — Cred — sunt sigur chiar — că voi atinge limita categoriei cocoş, cu uşurinţă. Dealtfel Şi la Paris am făcut 54,100 kg. fără sforţări şi privaţiuni mari. — Şi crezi că nu-ţi va impieta asupra formei faptul că trebuie să slăbeşti en . — Nu cred. Totuşi îmi dau seama că voi susţine un match foarte greu la Milano. Bernasconi este un boxeur bun, rutinat şi mai ales popular. Nu l-am văzut boxând dar am auzit lucruri frumoase despre el. Vreau să fiu totuşi optimist asupra rezultatului. — După matchul acesta te reîntorci în ţară? — Aşa cred. Poate mă voi opri la Viena. Nu să boxez. Aşi fi putut boxa la Florenţa unde am un angajament surâzător. Vreau să mă odihnesc însă. La vară insă mă pun pe muncă. Voi ataca titlul de pană. Am oarecari şanse, pentru că in această categorie nu sunt oameni buni ca la cocoş. Şi mă gândesc apoi să trec la uşoară. Nu-mi vine greu şi în categoria asta, am impresia, este uşor să parvii. Până atunci, imi fac iluzii asupra bursei pe care o voi primi la Milano. Ştiţi că Bernasconi este foarte popular in oraşul său. Numai faptul că, întrebat de organizator dacă preferă să amâne matchul pentru că in aceiaşi zi şi la aceiaşi oră se joacă la Milano un match internaţional de football, Bernasconi a declarat că se bizuie pe popularitatea sa şi nu ii e frică de concurenţă. Şi doar adversarul meu — ca şi mine dealtfel — este cointeresat în reţetă». Ne despărţim, nu înainte ca Lucian să adreseze prin «Cuvântul» salutările sale publicului bucureştean care se interesează de matchurile sale pe meleaguri străine. ■--------0000—------FOOTBALL Marca alracilc a campionatului Campionatele au fost desigur inst- resul lui ajunge la paroxism. Şi când t uite pentru a se câștiga stimulentul , chiar încercuit de acest interes ajuns fără de care sportul nu poate progre-^la paroxism, publicul mai are ocazia sa. Şi, mai ales, pentru a se cuceri ^să urmărească partide ca ni în orice simiissele dr spectatori cari sunt atrase "tuaţie egalează schiţocalul situaţiei îndeobşte de luptele cari ţintesc ceva. Ln titlu, un premiu sau — pentru circumstanţă — două puncte. De aceia deci, marea atracţie pe care o stârneşte un campionat. Dar când un campionat este interesant cum este cel actual, când mai cu seamă inteprezente, apoi atunci... Este cazul matchului Juventus—Macabi care se joacă mâine după amiază pe arena Romcomit. In orice campionat, mai mult sau mai puţin şters ca interes, şi chiar când matchul acesta nu influenţa asupra clasamentului, el reuşia să pasioneze. Astăzi, mai multe elemente vin să condimenteze interesul acestei partide. Senzaţionalul campionatului, situaţia ambelor echipe în clasament, cheia care va descuia poate, portiţa spre drumul către titlul regional şi peste toate acestea tradiţia, veşnica tradiţie. Va fi un match multă vreme comentat de cercurile footballistice din Capitală. De la Federaţia Română de Ciclism Comisiunea sportivă a F. R. C. în şedinţa sa din 2 Martie col., a luat următoarele dispoziţiuni cu privire la parcursul campionatului naţional de ciclo-cross, care se va disputa mâine. Duminică 13 Martie: Concurenţii din orice categorie, făcând parte dintr-o grupare afiliată la F. R. C. sunt admişi a lua parte, înscrierile se fac la locul de plecare cu 30 min. înainte şi fără nici o taxă, prezentând numai licenţa pe anul în curs. Se reaminteşte că nu se va elibera nici o licenţă alergătorilor supuşi străini, iar celor indigeni numai dacă toate formele vor fi complectate. Preţul licenţelor este de lei 5 pentru începători, lei 10 pentru amatori, lei 50 pentru independenţi şi 100 lei pentru profesionişti. F. R. C. intenţionând a organiza curse cicliste rezervate exclusiv şcolarilor, roagă asociaţiile sportive, cari au în sânul lor elevi, să comunice la sediul său din Bucureşti, str. Voicu Diamandin, numărul acelor ciclişti, vârsta şi dacă au mai participat la reuniuni de curse. Acest apel se adresează tuturor grupărilor sportive din Capitală cât şi din întreaga ţară. F. R. C. aduce la cunoştinţa persoanelor doritoare a ocupa o funcţiune oficială cu ocazia reuniunilor, că ţine în fiecare luni ora 8 luni, seara, cursuri pentru explicarea şi cunoaşterea regulamentelor, bineînţeles numai delegaţilor de cluburi. ŞTIRI — INTERNAŢIONALUL Bindea a sosit în Capitală şi va juca probabil sub culorile «Voevodului Mihai». Bindea are drept de joc imediat, nejucând nici un match oficial în campionatul actual. — BIROUL FEDERAL a respins aseară recursul Districtului Timişoara în contra deciziei ligei de Est prin care suspenda pe preşedintele clubului C. A. T. din Timişoara numai pe 4 luni şi nu pe viaţă aşa cum decisese în primă instanţă Districtul competent. D IN ŞEDINŢA biroului federal s-a hotărât în mod definitiv ca cluburile C. A. T. şi Muncitorii din Timişoara să plătească 1/3 din pagubele survenite la organizarea matchului Timişoara— Budapesta, deoarece şi cluburile susnumite au luat parte la organizare împreună cu districtul. — RÓNAY, va întări echipa Voevodului Mihai în matchul pe care aceştia 11 vor susţine contra Olimpiei. — LA CIRCUL SIDOLI vor avea loc la 14 şi 16 Aprilie, campionatele naţionale de amatori. — JURIUL matchului pentru campionatul Europei la categoria cocoş între Lucian Popescu şi Bernasconi, care se va disputa la 20 Martie la Milano, va fi astfel format: N. Papagheorghe, România, Volîi, Italia şi un arbitru care va fi desemnat de Federaţia austriacă de box. — MACABI, convoacă pentru azi la orele 14, pe toţi jucătorii echipei de onoare la antrenamentul care va avea loc pe terenul de la Ciocanul. — CLUBUL «TURDA», convoacă la antrenament pe toţi jucătorii echipelor de football în fiecare zi de la 2—6 în sala de box din calea Rahovei 91, iar In vederea formărei echipelor pentru Începerea campionatului de primăvară, absolut toţi jucătorii sunt convocaţi pentru Duminiţă 15 Martie ora 9 a. m. la C. N. E. F. în sala de box. — LA MILANO a încetat din viaţă zilele trecute mama cunoscutului sportiv d. Ettore Brunelli fostul preşedinte al clubului «Juventus». Transmitem pe această cale sincerele noastre condoleanţe. — MIELU DOCULESCU îşi va face reintrarea pe ringurile bucureştene. El va boxa cu un adversar încă nedesemnat la gala de la Circul Sidoli la 26 Martie. — ECHIPA României la bobsleigh care eri se găsea la Lugoş şi venea de la Viena cu automobilul nu ajunsese în Capitală până ori seară la ora 22, cu toate că unele ziare anunţaseră sosirea lor incă eri dimineaţă. Carnavalul sportiv — CLUBUL «Macabi» organizează pentru Duminică 13 Martie un matineu dansant în saloanele Barascheum. Jazzul Ghindă. — ASTASEARA are loc în saloanele «Roxy» balul anual al clubului «Olympia». Nenumărate surprize, sunt rezervate publicului. Duminică 13 Martie 1932 Afacerea de luare de mită a «lui Aurel Dobrescu Parchetul a fost sezisat, printr’un denunţ făcut de d. Tiberiu Oprea Vornic, trimis în judecată pentru fals, că e de câtăva vreme asaltat şi e obiectul atenţiei celor interesaţi în cauză. Se ştie că d. Tiberiu Oprea Vornic a făcut o declaraţie defavorabilă d-lui dr. Aurel Dobrescu în chestia luărei de mită pentru care a fost trimis în judecată fostul subsecretar de stat al Ministerului de Domenii. Acum, în preajma redactărei ordonanţei definitive de dare în judecată, d. Tiberiu Oprea Vornic afirmă, în denunţul său, că d. avocat Emil Man îl roagă să retracteze declaraţiile făcute împotriva d-lui dr. Aurel Dobrescu. Şi Tiberiu O Vornic spune cum e învăţat să facă, să spue că, fiind bolnav, pe patul de moarte, vrea să spue adevărul, să retracteze tot ce a declarat în defavoarea d-lului Aurel Dobrescu. Pentru a-l determina să facă această declaraţie de retractare, i s’au făgăduit bani mulţi. Dela făgăduială, s’a trecut la ameninţări, înainte însă de a veni la Bucureşti, unde urma să facă declaraţiile cerute de dr. Aurel Dobrescu, d- Tiberiu Vornic s’a oprit la Braşov, unde, în faţa notarului public, d. dr. Baumer, a făcut o declaraţie autentică, în care arată că orice declaraţie va face în Bucureşti, peste trei zile, e făcută sub presiunea ameninţărilor d-rului Aurel Dobrescu şi a făgăduelilor că i se va da bani. Această declaraţie a rămas în arhiva acestui notar public. Ajuns la Bucureşti, Tiberiu Obornic, după ce a avut mai multe întrevederi cu d. avocat Emil Man, s’a dus la judecătoria ocolului urban Bucureşti. Aci, a făcut o declaraţie de retractare, aşa cum i s’a cerut. Declaraţia a ajuns la d. procuror general al Curtei de apel din Bucureşti, Praporgescu. Sezisat, d-sa a făcut o descindere la notarul public d. dr. Baumer, din Braşov de unde a ridicat declaraţia autentică făcută de Tiberiu O. Vornic. A ridicat apoi şi declaraţia de la judecătoria ocolului urban. Chemat la d. procuror general, Tiberiu O. Vornic a arătat că e sănătos tun. Dosarul cercetărilor făcute la parchetul general a fost trimis la cabinetul 7 instrucție, al cărui titI tular, d. judecător I . Stănescu, a fost delegat cu facerea cercetărilor. i. Curierul judiciar instrucţia fraudelor de la caile ferate Pe ziua de eri, cercetările fraudelor de la căile ferate, cu restituirile de taxe dintre tarifele aplicate şi acelea ce ar fi trebuit să se aplice, au continuat cu asiduitate. Titularul cabinetului 4 instrucţie, d. jude Rosnovan, împreună cu d. procuror Al. Procop Dumitrescu şi cu alţi membrii ai parchetului de Ilfov, au făcut o serie de descinderi cari au fost foarte fructuoase pentru cei ce instruesc aceste fraude. Au fost deasemenea aduse la anchetă şi unele persoane care se pare că ar fi avut relaţiuni cu unii din cei arestaţi până acum. A fost de asemenea cercetată şi o femee care a profitat în mod indirect din aceste imense laude, ca având raporturi amoroase cu unul din arestaţi. Pentru a nu stânjeni mersul instrucţiei, am fost rugaţi de către anchetatori să nu dăm în vileag unele pume Se continuă de asemenea, cercetările şi cu privire la cei care nu au putut fi prinşi până în prezent, şi împotriva cărora s'a deschis de către parchet acţiune publică, fraţii Moses şi Abraham Feldman, care se pare că au fugit peste graniţă îndată ce au simţit că justiţia este pe urma afacerii, M. Schnitzer, şi N. Galogorski, iniţiatorul afacerii. Nu sunt excluse unele surprize. In ceea ce priveşte apelul pe care parchetul l-a făcut împotriva infirmării unora din mandate, credem că acesta va fi judecat de către Camera de punere sub acuzare pe Luni sau Marți, — odată cu opozițiile ce au fost făcute de către acei cărora Tribunalul (s. I notariat) le-a confirmat mandatele de arestare ce au fost emise contra lor. * Procesul Bancrutei frauduloase a Bell „Mercantila“ ai firmei A. şi M.rinkelstein In faţa secţiei I civilă corecţională a Tribunalului de Ilfov, a venit ori spre judecare, în completul d-lor judecători Stambulescu şi Tell, procesul bancrutei frauduloase a Băncii «Mercantila» şi a firmei fraţilor «Avi şi Max Finkelstein». Sub ambele firme au lucrat aceleaşi persoane, fraţii Avi şi Max Finkelstein. Banca, societate anonimă — firma cealaltă, societate în nume colectiv. Au prezentat un pasiv de circa 70 milioane, la un activ aproape neexistent. Li s-a imputat cheltuieli exagerate făcute în străinătate pe socoteala creditorilor. Au manipulat cu cambii emisa de Banca «Mercantila» şi girată de firma «Avi şi Max Finkelstein»; au înstrăinat activul; au aranjat scadenţa a diferite cambii într’o anumită zi, cambii in valoare de peste 10 milione, pentru a da faliment între timp. In şedinţa de eri, au depus ca martori: d. av. P. Sadoveanu, care a arătat că a depus două plângeri, la parchet şi instrucţie, din partea unor clienţi ai săi din străinătate în legătură cu activitatea frauduloasă a faliţilor. Martorul Mihail Almosnino declară de are de încasat 500 me lei pe mărfuri furnizate, a auzit de unele manopere ale plăţilor, D. H. Bilig, reprezentantul soc. Prejmos declară că a vândut faliţilor mărturi în vioare de peste 5 milioane jumătate lei, mărfuri pe care inculpaţii deşi le au luat pe poliţe le-au revândut imediat «Soc, de reprezentare românească», cu preţuri sub cost. După ce au mai fost ascultaţi diferiţi martori, Tribunalul a amânat procesul pentru ziua de 23 Septembrie 1932. LOVITURI CAUZATOARE DE MOARTE In faţa curţii cu juraţi, în completul d-lor gr. Bidiu, preşedinte, Donici şi Costin asesori, a venit spre judecare procesul lui Ion Dănoiu, zis Boboc din Bucureşti, şoseaua Giurgiului. Acesta este acuzat că în seara de 21 Septembrie 1931, pe când se găsea la un pahar de vin cu nişte prieteni, în cârciuma lui Iucian Florescu, luându-se la ceartă cu N. Constantinescu zis Bazat din Bucureşti, str. P. Stoenescu 13, cu care de multă vreme era în raporturi de duşmănie, l-a înjunghiat pe acesta mortal, cu un cuţit ce-l avea la dânsul. In numele părţii civile a vorbit d. av. N. Penescu. Au pus concluzii pentru achitare dnii avocați I. Chihaia şi S. Sonenfeld. După o scurtă deliberare juraţii au adus un verdict negativ. Cererea de declarare in stare de faliment a d-lui dr. Giheorchian Mai de mult, o seamă de creditori ai d-lui dr. Gheorghian a făcut o cerere de declarare în stare de faliment a d-sale. Cererea aceea a fost respinsă pentrucă nu s’a putu face dovada că d. dr. Gheorghian e comerciant. Cererea aceasta a fost repetată şi de data asta de aceiaşi creditori cari au arătat că d. dr. Gheorghian a încheiat acte de comerţ cu comercianţi străini. Chestia s’a desbătut prin faţa s. I a tribunalului comercial. Reprezentanţii d-lui dr. Gheorghian, au arătat că clientul lor , bolnav şi au adus certificate de la medicii din Reynolles sur Mer, unde se află bolnav. Din partea d-lui dr. Gheorghian au pledat d-nii B. Georoceanu, Iorgu Petrovici şi V. Toncescu. Din partea creditorilor, d-nii Mircea Djuvara, Munteanu-Galaţi şi H. Capon. S-a arătat de către reprezentanţii celui cerut In declarare că actele izolate de comerţ nu dau cuiva calitatea de comerciant şi că deci nu poate fi chemat în declarare. Doctrina şi jurisprudenţa sunt unanime în a recunoaşte că numai exerciţiul efectiv şi permanent al comerţului dau cuiva calitatea de comerciant. Tribunalul a amânat pronunţarea pe Luni 14 Martie. TRIMIS IN JUDECATA PENTRU CALOMNIE PRIN PRESA In urma cercetărilor făcute la cabinetul I instrucţie, parchetul a dat rechizitor definitiv prin care Moses Kunzberg, proprietarul unei tipografii din str. Mircea Vodă 52, a fost trimis în judecată pentru calomnie prin presă (fr. 294 și 297 c. P.), pentru că a tipărit in tipografia sa o broșură intitulată «Cine e Stelian Popescu», în care directorul ziarului «Universuli» e calomniat aproape la fiecare pagină. Legea e categorică în a trimite in judecată, în lipsa autoriului necunoscut până acum tipograful editor. BANCRUTA FRAUDULOSAN, judo consilier Eugen Enescu, de la cabinetul 3 instrucţie, a trimis în judecată, prin ordonanţă definitivă, pe comerciantul Const. Dumitrescu din str. Făinari 10, al cărui pasiv e de 12 milioane. Procesul s’a judecat eri la s. IV-a a Tribunalului Ilfov. Pronunțarea s’a amânat la 10 Martie. n nordul Moldovei ninge lor PIATRA-N., 10. — După câteva zile frumoase, cu soare călduros, când o bună parte din zăpada abundentă căzută în regiunea noastră a început să se topească, astăzi, ne aflăm din nou în plină iarnă. începând de Miercuri, un vânt rece a început să sufle dinspre nord, cerul s’a înourat, temperatura a scăzut simţitor la fulgi mari şi deşi au început să cadă. Temperatura se menţine mult scăzută. Tendinţă de schimbarea apropiată a vremei nu se observă.