Cuventul, martie 1932 (Anul 8, nr. 2464-2494)

1932-03-13 / nr. 2476

4 VocabuBar sistematic -—.----—ooco——--­m mm-mnm de LUDOVIC LEIST A apărut în tBibioteca pentru toţi», foarte bine întocmit din punct de vedere uzual pentru începători. De vânzare la Librăria Alcalay şi la toate librăriile din ţară. Preţul Lei 21.— Revin formele pline Dispariţia siluetei. Noua modă inter­naţională, a apărut in excelenta revistă „Realitatea Ilustrată“ CASA AUTONOMA PENTRU OCROTIREA SI AJUTORAREA PERSONALULUI C. F. R. Publicatiune 104244­932. Se aduce la cunoştinţa celor intere­saţi, că, In ziua de Joi 24 Martie a. c., ora 11 a. m., se va ţine în localul Casei Autonome C. F. R., situat în str. Bar­bu Catargiu, No. 18, licitaţie publică, pentru procurarea a diferite alimen­te şi anume: carne, untură, lapte, unt, pâine, zarzavaturi şi coloniale, nece­sare Spitalului C. F. R., din str. Wit­ting. Licitaţia se va ţine în conformitate cu Art. 88—110 inclusiv, din legea con­tabilităţii publice,, regulamentul O. C. L. şi normele publicate în Monito­rul Oficial No. 127, din 4 Iunie 1931. Toate persoanele cari vor lua par­te la licitaţie vor depune, pe lângă o­­fertă şi o garanţie de Lei 5000, în plic separat, deasemeni sigilat, iar oferta se va face numai în conformitate cu cartele de sarcini, cari pot fi văzute în fiecare zi, dela ora 12—13, în loca­lul Casei Autonome C. F. R., (Servi­ciul de Economat), din Str. Barbu Ca­targiu No. 18, București 3 Martie 1932. DIRECŢIUNEA SERVICIULUI PORTURILOR MARITIME CONSTANŢA Publicațiune La 7 Aprilie 1932, orele 10 a. m., se va ţine o nouă licitaţie publică, în localul Direcţiunei Serv. Port. Maritime, din Cons­tan­ţa-port, pen­tru: 6000 m. c. var gras, predat în pastă, în gropile din port, necesar la fabricarea blocurilor artificiale ale modului nou. Licitația se va tine pe baza cas­telor de sarcini, cari pot fi văzute în fiecare zi, dela 8—12 și 3—6, la Direcțiunea acestui Serviciu. DIRECȚIUNEA No. 1164 din 7 Martie 1932.. ------­------------- ---------------------­ Administratorii au operat în mod fraudulos Am arătat la vreme diferitele stadii în care s'a aflat concordatul «Muntelui de Pietate». Arătam că creditorii acestei institu­tului au răspuns prin votul lor în mod nefavorabil cererii de concordat preven­tiv al soc. «Muntele de Pietate». Şi în­dată după această votare împotriva ad­miterii concordatului, unii din creditori au cerut Tribunalului declararea în sta­re de faliment a societăţii şi arestarea imediată a administratorilor acestei ins­tituţii pentru modul necinstit în care au condus-o. Tribunalul însă a amânat soluţiona­rea falimentului «Muntelui de Pietate» şi a arestării administratorilor, pentru a se soluţiona mai întâi chestiunea omo­logării concordatului preventiv. In şedinţa trecută urma să se pună în discuţie în faţa Tribunalului chesti­unea. S’au ridicat însă din partea «Mun­telui de Pietate» o serie de incidente de procedură: că raportul comisiei de cre­ditori n’a fost depus în termen, cu cinci zile înainte; că nu s’a îndeplinit pro­cedura, după prevederile legii, cu cre­ditorii privilegiaţi; că nu s’au anunţat posesorii de recipise al căror amanet fusese vândut şi cărora surplusul din vânzare li se păstrase, etc. Incidente cari au fost soluţionate, toate, în defa­voarea «Muntelui de Pietate». DESBATERILE DE ERI­Eri, Tribunalul de Ilfov, s. I com., a păşit la discutarea fondului. In numele societăţii a pledat d. av. Priboianu, căruia i-a răspuns, din par­tea creditorilor, d. av. Săvulescu. Reprezentantul «Muntelui de Pietate» a ridicat exceptiunea de necomerciali­­tate. A susţinut că nu este vorba aici de o societate comercială. Analizează unele texte din codul comercial, cu care conchide că o societate civilă poate îm­brăca forma comercială, fără a fi supu­să procedurii falimentului. Operaţia principală a societăţii fiind împrumutul pe amanet, operaţie civilă,­­ societa­tea nu poate avea un alt fel de ca­racter. «MUNTELE DE PIETATE», SO­CIETATE COMERCIALA Din partea creditorilor, s’a făcut o amplă analizare a situaţiunii juridice a soc. «Muntelui de Pietate», şi s'a eviden­ţiat că această instituţie este pur şi sim­plu comercială. Argumentele ce se a­­duc de către reprezentanţii societăţii, sunt cu totul neîntemeiate. Că operaţiu­nea principală a «Muntelui de Pietate» este împrumutul pe amanet şi că, ast­fel, instituţia ar fi civilă,­­ este un ar­gument deasemenea şubred. Căci, «îm­prumutul pe amanet» este constituit din două elemente: împrumutul şi amane­tul. Şi cum primul element este de ca­racter comercial, societatea este comer­cială. ADMINISTRATORII AU OPE­­RAT IN MOD FRAUDULOS Se demonstrează apoi că la baza ope­raţiunilor «Muntelui de Pietate» rezidă speculaţiunea. In ceea ce priveşte faptul că declara­rea în stare de faliment nu s’ar putea cere şi pentru motivul că societatea are activul mai mare şi că nu e în încetare de plăţi, — reprezentantul creditorilor evidenţiază că «Muntele de Pietate» es­te în notorie încetare de plăţi, şi că su­ma de 27 milioane lei la care este eva­luat imobilul nu poate fi realizat, şi deci pasivul devine mai mare. Se demonstrează apoi că administra­torii «Muntelui de Pietate» au făcut o­­peraţiuni cari depăşesc atribuţiunile lor. Au împrumutat 12 milioane lei Băncii «Carpaţilor» tocmai când trebu­iau să facă mai multe economii, dată fiind situaţiunea dezastronsă de care se apropia societatea. Manoperile necinstite la care s’au de­dat administratorii «Muntelui de Pie­tate», reese în mod evident din chiar această operaţie. împrumutul de 12 mi­lioane a fost contractat la 30 Iulie 1931, când societatea se afla deja în jenă. Apoi, banii aceştia, daţi Băncii «Car­paţilor». Or această Bancă are aceiaşi administratori şi aceiaşi acţionari. Şi s’au dedat la această necistită a­facere în credinţa că «Muntele de Pie­tate» n’ar putea fi declarată în stare de faliment. NECESITATEA ÎNLĂTURĂRII ADMINISTRATORILOR Se arată apoi absoluta necesitate a înlăturării dela conducerea «Muntelui de Pietate» a actualilor administratori. Cu înlăturarea acestora ar putea fi o chezășie că s’ar lucra la această socie­tate, — dacă va rezista, — în mod cins­tit, nu pentru interesul propriei pungi, ci pentru folosul tuturor deponenţilor. Tribunalul a amânat apoi deliberările, din lipsă de timp. Vor mai vorbi, în următoarea ordine, d-nii: Stelian Ionescu, pentru «Muntele de Pietate», Teofil Niteanu şi prof. Cer­­ban, pentru creditori; ultimul va vorbi, pentru «Muntele de Pietate», d. Iorgu Petrovici Baluri Azi, 12 Martie a­ c. va avea loc în saloanele Camerii de Comerţ, str. Bur­sei No. 4, un grandios bal dat de Aso­ciaţia «Căminul Studenţesc Prahovean», sub patronajul d-lui prof. D. Muntea­­nu-Râmnic subsecretar de stat la in­terne. Starea sanitară din judeţul Ilfov Epidemia de pojar în creştere După relatările serviciului sanitar judeţean, epidemiile — în intervalul 1—7 col. — s-au prezentat în creştere faţa de săptămâna precedentă. Scarlatina a numărat 64 cazuri, iar pojarul 88. Este de remarcat că epidemia de pojar s-a concentrat în câteva puncte ale judeţului nostru. Dăm mai jos întinderea epidemiilor pe comune: Scarlatina, Firbinţii de jos, un caz, Lipia—Bojdani 11, Tunard unu, Sur­­lari patru, Dridu şapte, Moviliţa opt, Maia şase, Baloteşti patru, Meri-Petchi două, Ţigăneşti unu, Negoeşti trei, O­­grezeni cinci, Cocioc două, Olteniţa trei cazuri, Pojar, Negoeşti 54 cazuri, Chirnogi 24, Hereşti opt şi Colibaşi două cazuri. s­port Educaţia fizică de stat (IA HAI BINA SOUTH întocmirea programelor de învăţământ în şcoli de toate gradele, începând cu cele elementare şi terminând cu uni­versitatea. Toate aceste argumente a­­taşează activarea ei pe lângă departa­mentul instrucţiei publice. Este inutil să căutăm mai departe influenţa ei asupra celorlalte departa­mente. Vom găsi că practicarea ei a­­jută unei naţiuni la propaganda în a­­fară, ordinei interne prin disciplina masselor tineretului şi cu siguranţă că vreun mare demnitar al ministerului agriculturei, care iubeşte sportul, ar pleda ataşarea ei pe lângă acel depar­tament, pentru că rugby-ul şi hockey­­ul pe iarbă se practică pe terenuri cu iarbă. Ce este cert însă, este că ed. fizică formează oxigenul, lumina solară, is­­vorul nesecat de energie, curajul, dis­ciplina, entuziasmul, iubirea de aproa­pe şi de frumos a copiilor noştri, căro­ra le datorăm asigurarea unei vieţi mai sănătoase şi deci mai bune. Pentru a­­ceasta în cuprinsul unei naţiuni conş­tiente, problema trebue pusă în afară de orice formaţiune politică, fiind în­credinţată unei instituţiuni condusă de oameni competenţi, asupra căreia să vegheze toate departamentele dintr’un guvern. Exemplul subsecretariatului de stat din Franţa, desfiinţat de curând, ne în­dreptăţeşte în plus să susţinem că sin­gura formulă logică şi trainică aplica­tă problemei, este creerea unui oficiu naţional de educaţie fizică. De altfel legislaţia noastră prin în­fiinţarea C. N. E. F.-ului a asigurat în educaţia tincertuluî, în formarea I unitate în directive şi rezultatele cele lui. Prin caracterul său pedagogic es-t mai meritorii ale problemei. te un component de mare valoare în N. ALBESCU Chestiunea ataşărei serviciilor fos­tului subsecretariat al educaţiei fizi­ce franceze la un minister sau subse­cretariat de stat — fie chiar de pe lân­gă consiliul de miniştri — afară că interesează opinia publică franceză, ne interesează şi pe noi, pentru că ne dă ocazia să discutăm ce formulă mai nimerită se poate adopta organizărei educaţiei fizice într'o ţară. Este incontestabil că criteriile între­buinţate la organizarea aceluiaş fapt sau activitate în diferite state, diferă după mentalitate, educaţie, cultură etc. Ce se poate numi perfect într’un loc, poate fi insuficient în altul şi aşa mai departe. Aceasta însă nu exclude afirmarea principiilor mari de bază, ori unde ar fi pusă chestiunea. Şi ca să revenim la problema noastră, pro­blemă încă nesoluţionată în Franţa, să aruncăm o scurtă privire asupra consideraţiunilor esenţiale, considera­­ţiuni fundamentale ale existenţei pro­blemei în sânul unei naţiuni: educa­ţia fizică. Că educaţia fizică pregăteşte şi în­­nătatea publică, nu se contestă. Aces­­ta-i argumentul fundamental invocat de susţinătorii ataşării ei pe lângă ministerul sănătăţei publice. Că educaţia fizică pregăteşte şi în­tăreşte naţiunea pentru rezistenţă,­­dfiiulu­i elementele necesare şi pen­tru combativitate, o face să fie soco­tită ca indispensabil ataşată pe lângă ministerul apărărei naţionale. Pe de altă parte educaţia fizică nu-i o pro­blemă numai de ordin fizic. Ea este de ordin moral şi inte­lctual. Ea intră BISCUIŢI BRIO ŞI FRANZELE PĂI­NE Reuniunea ele aseară Două campionate naţio­nale profesioniste’ Continuând seria reuniunilor bilu­nare organizatorii români au pus din nou la punct o gală cu boxeuri indi­geni, care prezintă atâtea puncte de atracţie, încât succesul ei nu poate fi pus la îndoială. In primul rând pen­­tru că­­ am făcut constatarea în diver­se rânduri — matchurile între indi­geni sunt mai pasionante, mai loiale chiar, decât cele internaţionale. Ne pare bine că putem releva chiar mai târziu decât ar fi trebuit înţelegerea pe care în fine organizatorii şi ofi­cialii noştri o vădesc. Ne pare bine a­­nume, că ne rezumăm la organizarea întâlnirilor între localnici şi că ele­mentele noastre de seamă au plecat ele pe meleaguri străine pentru a în­tâlni oameni tari, decât să dea replică acestora la Bucureşti. Fiindcă, în fe­lul acesta, clasa şi rutina lor mai cu­rând va profita. Cât despre boxeurii rămaşi acasă, ne încântă deasemeni fap­tul că şi-au înţeles menirea... actuală. Se hărţuesc, sau se războiesc, între ei, îşi dispută titlurile naţionale (şi le dispută cu o ardoare!) pentru ca abia când seel­ţiunea aşilor se va face fără drept de opoziţie, să-şi îndrepte acti­vitatea către cercurile străine. Reuniunea de astăseară cuprinde două titluri naţionale: La «pană» şi «cocoş». Primul îl dispută Gh. Stamate şi Ion Mihail. După un recent match nul, match presărat de faze palpitante, în care, pe rând, ambii adversari au a­­vut conducerea ostilităţilor, revanşa dintre ei, în joc fiind un titlu naţio­nal, apare mai interesantă. Pentru că Stamate s-a antrenat în direcţia pe care i-o impune boxul adversarului său şi fiindcă Ion Mihail este boxeurul care recuperează când nu te aştepţi. Nu ne vom lua deci răspunderea unui pronostic. Celălalt titlu, la muscă, opune lui Gh­ Răpeatun pe vijeliosul N. Stama­te. Singur faptul că matchul este an­gajat pe 10 reprize, mai scade din promisiunile luptei tumultoase ce va avea loc între ei. Încolo, Răpea­tiu se prezentă cu a­­vantajul preciziei și a rutinei pe dis­tanţă, dacă rutină se poate numi ce-a câştigat în singura eşire în public, ca profesionist. In orice caz, Răpeanu păstrează mai multe şanse în această partidă. Restul programului este In nota matchurilor vedetă: Osca—Em. Stănciulescu; G. Vrăjes­­cu—I. Rogozeanu; A. Climan—Em. Teo­dorescu; P. Ionescu—Ruscan; Ion Pa­­nat—M. Mueller (profesioniști). U­U­V­A­N­I­U­L Lucian Popescu pleacă mâine la Milano DECLARAŢIILE CAMPIONULUI NOSTRU Campionul Europei la categoria co­coş, Lucian Popescu, pleacă mâine la ora 12.45 la Mi'anto. Am avut primul, sa-l întâlnim pe ___.*__I e* î I.«*TM «A4--­UtHU|/wuur uyu Jix«Tj yjYjV' «««. * ruuiu vu ic v u declaraţii în legătură cu viitorul său match.­­p.j. — Mi-am­ aranjat de aşa natura ple­carea în­cât să nu pierd nici o zi de antrenament. Azi şi mâine mă antre­nez. Luni fac pauza săptămânală, iar Marţi dimineaţă după sosirea mea la Milano reiau antrenamentul pe care-l voi ţine până Vineri.­­ Dar boxezi pentru titlu? Faci greutatea?... — Cred — sunt sigur chiar — că voi atinge limita categoriei cocoş, cu uşurinţă. Dealtfel Şi la Paris am făcut 54,100 kg. fără sforţări şi privaţiuni mari. — Şi crezi că nu-ţi va impieta asu­pra formei faptul că trebuie să slă­beşti e­n . — Nu cred. Totuşi îmi dau seama că voi susţine un match foarte greu la Milano. Bernasconi este un boxeur bun, rutinat şi mai ales popular. Nu l-am văzut boxând dar am auzit lu­cruri frumoase despre el. Vreau să fiu totuşi optimist asupra rezultatului. — După matchul acesta te reîntorci în ţară? — Aşa cred. Poate mă voi opri la Viena. Nu să boxez. Aşi fi putut boxa la Florenţa unde am un angajament surâzător. Vreau să mă odihnesc în­să. La vară insă mă pun pe muncă. Voi ataca titlul de pană. Am oareca­­ri şanse, pentru că in această categorie nu sunt oameni buni ca la cocoş. Şi mă gândesc apoi să trec la uşoa­ră. Nu-mi vine greu şi în categoria as­ta, am impresia, este uşor să parvii. Până atunci, imi fac iluzii asupra bur­sei pe care o voi primi la Milano. Ştiţi că Bernasconi este foarte popular in oraşul său. Numai faptul că, întrebat de organizator dacă preferă să amâ­ne matchul pentru că in aceiaşi zi şi la aceiaşi oră se joacă la Milano un match internaţional de football, Ber­nasconi a declarat că se bizuie pe po­pularitatea sa şi nu ii e frică de concu­renţă. Şi doar adversarul meu — ca şi mine dealtfel — este cointeresat în reţetă». Ne despărţim, nu înainte ca Lucian să adreseze prin «Cuvântul» salutările sale publicului bucureştean care se in­teresează de matchurile sale pe melea­guri străine. ■--------0000—------­FOOTBALL Marca alracilc a campionatului Campionatele au fost desigur inst­- resul lui ajunge la paroxism. Şi când t uite pentru a se câștiga stimulentul , chiar încercuit de acest interes ajuns fără de care sportul nu poate progre-^la paroxism, publicul mai are ocazia sa. Şi, mai ales, pentru a se cuceri ^să urmărească partide ca ni în orice si­­miissele dr spectatori cari sunt atrase "tuaţie egalează sch­­iţ­ocalul situaţiei îndeobşte de luptele cari ţintesc ceva. Ln titlu, un premiu sau — pentru cir­cumstanţă — două puncte. De aceia deci, marea atracţie pe ca­re o stârneşte un campionat. Dar când un campionat este interesant cum es­te cel actual, când mai cu seamă inte­prezente, apoi atunci... Este cazul matchului Juventus—Ma­­cabi care se joacă mâine după amiază pe arena Rom­comit. In orice campio­nat, mai mult sau mai puţin şters ca interes, şi chiar când matchul acesta nu influenţa asupra clasamentului, el reuşia să pasioneze. Astăzi, mai multe elemente vin să condimenteze interesul acestei partide. Senzaţionalul campionatului, situa­ţia ambelor echipe în clasament, cheia care va descuia poate, portiţa spre drumul către titlul regional şi peste toate acestea tradiţia, veşnica tradi­ţie. Va fi un match multă vreme comen­tat de cercurile footballistice din Ca­pitală. De la Federaţia Română de Ciclism Comisiunea sportivă a F. R. C. în şe­dinţa sa din 2 Martie col., a luat ur­mătoarele dispoziţiuni cu privire la parcursul campionatului naţional de ciclo-cross, care se va disputa mâine. Duminică 13 Martie: Concurenţii din orice categorie, fă­când parte dintr-o grupare afiliată la F. R. C. sunt admişi a lua parte, în­scrierile se fac la locul de plecare cu 30 min. înainte şi fără nici o taxă, pre­zentând numai licenţa pe anul în curs. Se reaminteşte că nu se va elibera nici o licenţă alergătorilor supuşi stră­ini, iar celor indigeni numai dacă toa­te formele vor fi complectate. Preţul licenţelor este de lei 5 pentru începă­tori, lei 10 pentru amatori, lei 50 pentru independenţi şi 100 lei pentru profe­sionişti. F. R. C. intenţionând a organiza curse cicliste rezervate exclusiv şco­larilor, roagă asociaţiile sportive, cari au în sânul lor elevi, să comunice la sediul său din Bucureşti, str. Voicu Diamandi­n, numărul acelor ciclişti, vârsta şi dacă au mai participat la reuniuni de curse. Acest apel se adre­sează tuturor grupărilor sportive din Capitală cât şi din întreaga ţară. F. R. C. aduce la cunoştinţa persoa­nelor doritoare a ocupa o funcţiune oficială cu ocazia reuniunilor, că ţine în fiecare luni ora 8 luni, seara, curs­uri pentru explicarea şi cunoaşterea regulamentelor, bineînţeles numai de­legaţilor de cluburi. ŞTIRI — INTERNAŢIONALUL Bindea a sosit în Capitală şi va juca probabil sub culorile «Voevodului Mihai». Bin­dea are drept de joc imediat, neju­­când nici un match oficial în campio­natul actual. — BIROUL FEDERAL a respins a­­seară recursul Districtului Timişoara în contra deciziei ligei de Est prin care suspenda pe preşedintele clubu­lui C. A. T. din Timişoara numai pe 4 luni şi nu pe viaţă aşa cum decisese în primă instanţă Districtul compe­tent. D IN ŞEDINŢA biroului federal s-a hotărât în mod definitiv ca cluburile C. A. T. şi Muncitorii din Timişoara să plătească 1/3 din pagubele survenite la organizarea matchului Timişoara— Budapesta, deoarece şi cluburile sus­­numite au luat parte la organizare împreună cu districtul. — RÓNAY, va întări echipa Voevo­dului Mihai în matchul pe care aceş­tia 11 vor susţine contra Olimpiei. — LA CIRCUL SIDOLI vor avea loc la 14 şi 16 Aprilie, campionatele naţio­nale de amatori. — JURIUL matchului pentru cam­pionatul Europei la categoria cocoş în­tre Lucian Popescu şi Bernasconi, ca­re se va disputa la 20 Martie la Mi­lano, va fi astfel format: N. Papagheor­ghe, România, Volîi, Italia şi un arbi­tru care va fi desemnat de Federaţia austriacă de box. — MACABI, convoacă pentru azi la orele 14, pe toţi jucătorii echipei de onoare la antrenamentul care va avea loc pe terenul de la Ciocanul. — CLUBUL «TURDA», convoacă la antrenament pe toţi jucătorii echipe­lor de football în fiecare zi de la 2—6 în sala de box din calea Rahovei 91, iar In vederea formărei echipelor pen­tru Începerea campionatului de pri­măvară, absolut toţi jucătorii sunt convocaţi pentru Duminiţă 15 Martie ora 9 a. m. la C. N. E. F. în sala de box. — LA MILANO a încetat din viaţă zilele trecute mama cunoscutului spor­tiv d. Ettore Brunelli fostul preşedin­te al clubului «Juventus». Transmitem pe această cale sincerele noastre con­doleanţe. — MIELU DOCULESCU îşi va face reintrarea pe ringurile bucureştene. El va boxa cu un adversar încă ne­­desemnat la gala de la Circul Sidoli la 26 Martie. — ECHIPA României la bobsleigh care eri se găsea la Lugoş şi venea de la Viena cu automobilul nu ajunse­se în Capitală până ori seară la ora 22, cu toate că unele ziare anunţaseră sosirea lor incă eri dimineaţă. Carnavalul sportiv — CLUBUL «Macabi» organizează pentru Duminică 13 Martie un mati­neu dansant în saloanele Barascheum. Jazzul Ghindă. — ASTASEARA are loc în saloane­le «Roxy» balul anual al clubului «Olympia». Nenumărate surprize, sunt rezervate publicului. Duminică 13 Martie 1932 Afacerea de luare de mită a «lui Aurel Dobrescu Parchetul a fost sezisat, printr’un denunţ făcut de d. Tiberiu Oprea Vornic, trimis în judecată pentru fals, că e de câtăva vreme asaltat şi e obiectul atenţiei celor intere­saţi în cauză. Se ştie că d. Tiberiu Oprea Vornic a făcut o declaraţie defavorabilă d-lui dr. Aurel Do­­brescu în chestia luărei de mită pentru care a fost trimis în jude­cată fostul subsecretar de stat al Ministerului de Domenii. Acum, în preajma redactărei or­donanţei definitive de dare în jude­cată, d. Tiberiu Oprea Vornic afir­mă, în denunţul său, că d. avocat Emil Man îl roagă să retracteze declaraţiile făcute împotriva d-lui dr. Aurel Dobrescu. Şi Tiberiu O­ Vornic spune cum e învăţat să facă, să spue că, fiind bolnav, pe patul de moarte, vrea să spue adevărul, să retracteze tot ce a declarat în defavoarea d-lului Au­rel Dobrescu. Pentru a-l determina să facă a­­ceastă declaraţie de retractare, i s’au făgăduit bani mulţi. Dela fă­­găduială, s’a trecut la ameninţări, înainte însă de a veni la Bucure­şti, unde urma să facă declaraţiile cerute de dr. Aurel Dobrescu, d- Tiberiu Vornic s’a oprit la Braşov, unde, în faţa notarului public, d. dr. Baumer, a făcut o declaraţie autentică, în care arată că orice de­claraţie va face în Bucureşti, peste trei zile, e făcută sub presiunea a­­meninţărilor d-rului Aurel Dobres­cu şi a făgăduelilor că i se va da bani. Această declaraţie a rămas în arhiva acestui notar public. Ajuns la Bucureşti, Tiberiu O­­bornic, după ce a avut mai multe întrevederi cu d. avocat Emil Man, s’a dus la judecătoria ocolului­­ urban Bucureşti. Aci, a făcut o de­claraţie de retractare, aşa cum i s’a cerut. Declaraţia a ajuns la d. procuror general al Curtei de apel din Bu­cureşti, Praporgescu. Sezisat, d-sa a făcut o descindere la notarul pu­blic d. dr. Baumer, din Braşov de unde a ridicat declaraţia autenti­că făcută de Tiberiu O. Vornic. A ridicat apoi şi declaraţia de la judecătoria ocolului­­ urban. Chemat la d. procuror general, Ti­beriu O. Vornic a arătat că e sănă­tos tun. Dosarul cercetărilor făcute la parchetul general a fost trimis la cabinetul 7 instrucție, al cărui tit­I tul­ar, d. judecător I­ . Stănescu, a fost delegat cu facerea cercetărilor. i. Curierul judiciar instrucţia fraudelor de la caile ferate Pe ziua de eri, cercetările fraudelor de la căile ferate, cu restituirile de taxe dintre tarifele aplicate şi acelea ce ar fi trebuit să se aplice,­­ au continuat cu asiduitate. Titularul cabinetului 4 instrucţie, d. jude Rosnovan, împreună cu d. procuror Al. Procop Dumitrescu şi cu alţi mem­brii ai parchetului de Ilfov, au făcut o serie de descinderi cari au fost foarte fructuoase pentru cei ce instruesc a­­ceste fraude. Au fost deasemenea aduse la anchetă şi unele persoane care se pare că ar fi avut relaţiuni cu unii din cei arestaţi până acum. A fost de asemenea cercetată şi o femee care a profitat în mod indi­rect din aceste imense laude,­­ ca a­­vând raporturi amoroase cu unul din arestaţi. Pentru a nu stânjeni mersul instruc­ţiei, am fost rugaţi de către ancheta­tori să nu dăm în vileag unele pume­ Se continuă de asemenea, cercetările şi cu privire la cei care nu au putut fi prinşi până în prezent, şi împotriva că­rora s'a deschis de către parchet acţi­une publică, fraţii Moses şi Abraham Feldman, care se pare că au fugit peste graniţă îndată ce au simţit că justiţia este pe urma afacerii, M. Schnitzer, şi N. Galogorski, iniţiatorul afacerii. Nu sunt excluse unele surprize. In ceea ce priveşte apelul pe care par­chetul l-a făcut împotriva infirmării u­­nora din mandate, credem că acesta va fi judecat de către Camera de punere sub acuzare pe Luni sau Marți, — oda­tă cu opozițiile ce au fost făcute de că­tre acei cărora Tribunalul (s. I notariat) le-a confirmat mandatele de arestare ce­ au fost emise contra lor.­­ * Procesul Bancrutei frauduloase a Bell „Mercantila“ ai firmei A. şi M.­rinkelstein In faţa secţiei I civilă corecţională a Tribunalului de Ilfov, a venit ori spre judecare, în completul d-lor judecători Stambulescu şi Tell, procesul bancrutei frauduloase a Băncii «Mercantila» şi a firmei fraţilor «Avi şi Max Finkelstein». Sub ambele firme au lucrat aceleaşi persoane, fraţii Avi şi Max Finkelstein. Banca, societate anonimă — firma cea­laltă, societate în nume colectiv. Au prezentat un pasiv de circa 70 mi­lioane, la un activ aproape neexistent. Li s-a imputat cheltuieli exagerate fă­cute în străinătate pe socoteala credito­rilor. Au manipulat cu cambii emisa de Banca «Mercantila» şi girată de firma «Avi şi Max Finkelstein»; au înstrăinat activul; au aranjat scadenţa a diferite cambii într’o anumită zi, cambii in va­loare de peste 10 milione, pentru a da faliment între timp. In şedinţa de eri, au depus ca mar­tori: d. av. P. Sadoveanu, care a arătat că a depus două plângeri, la parchet şi instrucţie, din partea unor clienţi ai săi din străinătate în legătură cu activi­tatea frauduloasă a faliţilor. Martorul Mihail Almosnino declară de are de încasat 500 me lei pe măr­furi furnizate, a auzit de unele mano­pere ale plăţilor, D. H. Bilig, reprezentantul soc. Prej­mos declară că a vândut faliţilor măr­­t­­uri în vioare de peste 5 milioane ju­mătate lei, mărfuri pe care inculpaţii deşi le au luat pe poliţe le-au revândut imediat «Soc, de reprezentare româneas­că», cu preţuri sub cost. După ce au mai fost ascultaţi dife­riţi martori, Tribunalul a amânat pro­cesul pentru ziua de 23 Septembrie 1932. LOVITURI CAUZATOARE DE MOARTE In faţa curţii cu juraţi, în completul d-lor gr. Bid­iu, preşedinte, Donici şi Costin asesori, a venit spre judecare pro­cesul lui Ion Dănoiu, zis Boboc din Bu­cureşti, şoseaua Giurgiului. Acesta este acuzat că în seara de 21 Septembrie 1931, pe când se găsea la un pahar de vin cu nişte prieteni, în câr­ciuma lui Iucian Florescu, luându-se la ceartă cu N. Constantinescu zis Bazat din Bucureşti, str. P. Stoenescu 13, cu care de multă vreme era în raporturi de duşmănie, l-a înjunghiat pe acesta mor­tal, cu un cuţit ce-l avea la dânsul. In numele părţii civile a vorbit d. av. N. Penescu. Au pus concluzii pentru a­­chitare dn­ii avocați I. Chihaia şi S. Sonenfeld. După o scurtă deliberare juraţii au adus un verdict negativ. Cererea de declara­re in stare de faliment a d-lui dr. Gih­eorchian­ Mai de mult, o seamă de creditori ai d-lui dr. Gheorghian a făcut o cerere de declarare în stare de faliment a d-sale. Cererea aceea a fost respinsă pentrucă nu s’a putu face dovada că d. dr. Gheorghian e comerciant. Cererea aceasta a fost repetată şi de data asta de aceiaşi creditori cari au arătat că d. dr. Gheorghian a încheiat acte de comerţ cu comercianţi străini. Chestia s’a desbătut pri­­n faţa s. I a tribunalului comercial. Reprezentanţii d-lui dr. Gheorghian, au arătat că cli­entul lor , bolnav şi au adus certificate de la medicii din Reynolles sur Mer, unde se află bolnav. Din partea d-lui dr. Gheorghian au pledat d-nii B. Georoceanu, Iorgu Pe­­trovici şi V. Toncescu. Din partea cre­ditorilor, d-nii Mircea Djuvara, Muntea­­nu-Galaţi şi H. Capon. S-a arătat de către reprezentanţii ce­lui cerut In declarare că actele izolate de comerţ nu dau cuiva calitatea de comerciant şi că deci nu poate fi che­mat în declarare. Doctrina şi jurispru­­denţa sunt unanime în a recunoaşte că numai exerciţiul efectiv şi permanent al comerţului dau cuiva calitatea de co­merciant. Tribunalul a amânat pronun­ţarea pe Luni 14 Martie. TRIMIS IN JUDECATA PENTRU CALOMNIE PRIN PRESA In urma cercetărilor făcute la cabine­tul I instrucţie, parchetul a dat rechi­zitor definitiv prin care Moses Kunz­­berg, proprietarul unei tipografii din str. Mircea Vodă 52, a fost trimis în ju­decată pentru calomnie prin presă (fr. 294 și 297 c. P.), pentru că a tipărit in ti­pografia sa o broșură intitulată «Cine e Stelian Popescu», în care directorul ziarului «Universuli» e calomniat a­­proape la fiecare pagină. Legea e ca­tegorică în a trimite in judecată, în lipsa autoriului necunoscut până acum tipograful editor. BANCRUTA FRAUDULOSA­N, judo consilier Eugen Enescu, de la cabinetul 3 instrucţie, a trimis în ju­decată, prin ordonanţă definitivă, pe co­merciantul Const. Dumitrescu din str. Făinari 10, al cărui pasiv e de 12 mi­lioane. Procesul s’a judecat eri la s. IV-a a Tribunalului Ilfov. Pronunțarea s’a a­­mânat la 10 Martie. ­n nordul Moldovei ninge lor PIATRA-N., 10. — După câteva zile frumoase, cu soare călduros, când o bună parte din zăpada abun­dentă căzută în regiunea noastră a început să se topească, astăzi, ne aflăm din nou în plină iarnă. înce­pând de Miercuri, un vânt rece a început să sufle dinspre nord, ce­rul s’a înourat, temperatura a scă­zut simţitor la fulgi mari şi deşi au început să cadă. Temperatura se menţine mult scăzută. Tendinţă de schimbarea apropiată a vremei nu se observă.

Next