Cuventul, aprilie 1932 (Anul 8, nr. 2495-2523)

1932-04-22 / nr. 2516

2 1932 APRILIE 39 zile Zile trecute 113. Zile rămase 255.* Răsăritul Soarelui 5.26. Apusul Soarelui 19.5. Luna Plina « 2 a *». Soarele intră în zodia Taurului. Ort.­ Sf. Mart. Ianuariu Episcop. JOI Cat.: Sf. Anselem. Prot.: Adolf. Evr.: 15 Nissan 5692. Posacii (Pastile) ziua 1. Mah.: 14 Giul-Hega 1350. Buletin meteorologic Presiunea mai întâi în scădere, cu 1 la 3 m. m­­, apoi în creştere Cu 3 la 4 m. m. Cerul variabil. Vânt po­trivit din sectorul NE. Temperatura în uşoară scădere. Ploi intermitente şi locale. AZI ratilîo JOI 21 APRILIE 1932 13 : ilusică vocală (plăci de gramofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte,­­ cota apelor Dunării şi semnat orar. 4.1 : Muzică uşoară (plăci de gramofon). ÎS : Orchestra Chr. Dinicu : Muzică uşoa­ră şi românească. 19.00: Informaţiuni, meteorul şi sem­nat orar. 10.10 : Orchestra Gr. Dinicu : Muzică u­­şoară şi românească. UNIVERSITATEA RADIO 20 : D-na K­iliţu l’etraşcu : Tezaurul de la Pietroasa. . . . 20.20 : D. prof. O­arly : 50 de ani de la moartea, lui V. Conta. PROGRAM DE SEARA! 20.40: Muzică românească (plăci de gra­mofon). SEARA ITALIANA 21 : Excelenta Sa Preziosi Ministrul Ita­liei la Bucureşti: Cuvântare ocazio­nală. 21.10 : Orchestra Radio : Imnurile naţio­nale italiene. 21.15: Concert simfonic dirijat de d. Carlo Brunetti: G. Frescobaldi-Mali­­piero: Toccata; Adone Zecchi : Două dansuri în stil antic pentru orch. de coarde; Vivaldi: Concert pentru vio­­lină şi orch. de coarde în do major (solist d. Koganoff); Sinagalia: La­mento in memoria di un giovani ar­tista (prima audiţie). 22. D. Alex. Maieu: Muzica italiană. nk: Sinigalia: Rapsodia Piemonteză pentru violin­ă şi orchestră (soliste d. I. Koganoff); Geminiani-Marinuzzi; An­dante pentru orcbestă şi coarde, orgă şi harpă; Martucci: Dans-Tarantella. 22.45 . Informaţiuni. Spicuriri din programele streine CONCERTE : Viena ora 17-21-22.25 Trans. din Iippenhaga.—Heilsberg 20.25. Bratislava 17.10. — Breslau 17.30. — Mi­lano 20.05 şi 21.15. — Bruxelles II 19.45 21 şi 22. — Strasbourg 19.30—20.45 şi 21.30. Londra 21. — Mühlacker 20.30.­ — Suisse Romande 21.10 şi 22.05 — Katovice 18.35 Berlin 18.05 şi 23. — Stockholm 23. — Roma 21.45. — Praga 20.20. — Budapesta 20.15. - Paria Eiffel 21.30. — Radio Pa­ris 22.45. , . .. TEATRU — OPERA — OPERETA, Ostrava 20.30 «Bohem­a» operă de Puccini trans. din teatrul Naţional. — Heilsberg 21 ■ ».Casa cu­ trei fetea de Franz Schu­bert: trans. d.a la operă, Bratislava 20.30 "Die Teufelswald operă de Smetana, Brno 20.30 «Jacobinii» operă de: Anton Dvorak trims. de la operă. CONFERINŢE: Suisse Romande 21 Lu­crările conf. pentru dezarmare. — Ra­dio-Paris 21 Un plan quinquinal Euro­pean. STIRI DE PRESA: Viena 23.15. - Mi­lano 22.30. — Bruxelles II 20.30 și 23.— Strasbourg 20.30. — Berlin 22.45. —Roma 21. — Paris-Eiffel 20. MUZICA DE DANS: Viena 18.45—23.30 Milano 17.45. — Londra 23.35. — Itatovi­­co 23.30. — Berlin 20.15. Unul care-şi vinde copilul Am­ publicat zilele trecute anunţul unui şomer american, care se oferea ca sclav, numai ea să-şî asigure existenţa. Iată că şi dintr’un ziar polonez ex­tragem o ştire care ilustrează trista si­tuaţie economică ce domneşte în pătu­ra ţărănească de acolo! Ziarul «Gazeta Warschawska» arată că la bâlciul din Wola­— im orăşel din Polonia — a venit un ţăran, ajuns în mizerie, cu un copil al vii în vârstă de 18 ani, pe ca­re a vrut să-l vândă altui ţăran pentru 50 zloţi (nici tOOO lei!). Cumpărătorul n mni n«,, «l.ipîi «Lei ani, dacă feciorul acestuia se va purta bine, să-i mai dea 20 duble de grâu. Abea după aceasta vânzarea-cumpăra­­rea va fi socotită perfectă. Poliţia poloneză, care a aflat despre această tranzacţie a zădărnicit-o. Cum va fi războiul viitorului. Un inventator american din Stam­ford (America) a inventat un aparat cu ajutonl căruia se vor putea nimici prin explozie sau prin incendiu oraşe întregi, sau puterile duşmane, de la o depărtare de 1500 km. Deja distanţa de sute de kilometri pot fi nimicite cuira­­satele cele mai bine înarmate. Acest a­­parat de nimicire va putea fi deservit numai de câţiva oameni. V­iaţă lungă intr’un sat din munţii spanioli, a mu­rit zilele acestea , ţărancă în vârstă de 111 ani. Bătrâna în toată viaţa ei, n’a văzut nici cale ferată, nici tren, şi nici automobile. A rămas după dânsa o fa­milie numeroasă. «Vendetta» în America Ziarele americane se ocupă cu un caz neobişnuit de «vendetta» între două familii din Keave, statul Missouri, ca­re durează de 112 ani şi reclamă în fiecare an noui victime. De curând a sucombat, în urma­ răni­lor primite, cel de-al 201-lea membru al familiilor­­duşmane. Este vorba de cele două familii Fleekiwood şi Olsay, cari sunt socotite printre cei dintâi lo­cuitori ai oraşului. Azi nu mai ştie ni­meni, nici chiar urmaşii celor două tabere, c­an a început şi care a fost ge­neza unui foc. Această veche ură este insă atât de mare, că întotdeauna este suficientă o scântee, ca să se producă un foc mare. înainte vreme, Fleekwood-ii şi Ol­­say-ii îşi manifestau reciproc ura lor servindu-se de carabine. Odată cu pro­gresul ştiinţei au ajuns la arme mai moderne: revolvere, puşti automate şi chiar mitraliere. Păţania unui fals călugăr in comuna Drena (Iugoslavia) a fost prins un fals călugăr, care nu era altul decât Mika Markovici, de neam­ ţigă­nesc: era atât de prefăcut şi se purta cu atâta smerenie, că lumea creştină îi dădea cu drag ajutoare pentru mă­năstirea Studeniţa — cum zicea el. Interesant e faptul cum l-au prins jandarmii. Anume, l-au rugat să le ci­tească ceva din Sf. Scriptură. Călugă­rul scoţând cartea, a ţinut-o întoarsă şi a început să le citească «Tatăl nos­tru» şi «Născătoarea».­­ Jandarmii şi-au dat­­atunci seama cu cine au a face, şi au arestat pe ţigan, l la domiciliul căruia au găsit o impor­­­­tiuită sumă de bani.. . 0 ________----------------­ Ştiri Radiofonice Ziarele americane anunţă că «Westing­house Company» a construit un an­arat destinat să lucreze prin fără fir cu lo­cuitorii­­din planeta Marte. Acelaş ziar critică această iniţiativă şi se întreabă cum o fabrică cu renume mondial se ocupă cu astfel de încercări. In închisoarea din oraşul Malmö (Su­edia), s’a­ instalat hautparleur-uri pen­tru a da deţinuţilor muzică, şi conferin­ţe instructive. In noaptea de 21 Aprilie G. D. Roşu Calea Moşilor 45, tele­­fon 346/21; Em. Schuster Calea Vic­toriei 138, telefon 22054; N. I. Geor­­gescu Calea Griviţei 323, telefon 348/09; D. Nicolau (C. Oprea) Calea R­ah­ovei 79, telefon 82514; W. Gres­ser Calea Moşilor 272, telef. 254/12; A. Solomon Calea Dudeşti 28, telef. 306 64; N. Sterescu (fost Thüringer) bulev. Elisabeta 34, telefon 363 94; M. Paleacu b. Col. Ghica 77; St. M. Antonescu Şos. Ştefan cel Mare 166, telefon 214­6; L. I. Raţiu (La A­­rad) str. Carol (Podul Şerban Vodă) 124, telefon 342/68; Ştefan Leonescu str. Romanii colţ Tunari 2. De toate şi de pretutindeni •--------0000-------­Uriaşi din pădurile seculare ale parcului­­ alienat din Yoseuiile Copaci, în vârstă (­e 8000 ani — «mai bătrâni ca bi­blia» — cum zic americanii, — se văd în acest parc« Din cauza bătrâneţii şi a mărimii Ior fantastice sunt numiţi copaci-mam­ut. I Legea conversiunii explicată şi cimentată, însoţită­­de dezbaterile parla­­mentare, expunerea de motive, raportul îie Cameră, discursurile ministrului de iin­an­ţe şi raportorului în Adunarea Deputaţilor de: Vasilescu-Valjean, Alexan­­dru Neagu, Mircea Burma şi August Filip. De uâitiare la Librăria Arcalay, Bucureşti, Preţul Lei 180. Citiţi No. 13 din excelenta revistă de satiră şi un­c«i*î „Viaţa politică" No. 13 cu următorul delicios cuprins : Gangsterii Ţării mele! — Detractorii Rasolului. — Sexul frumos şi certu Cirigore Trancu. — Nsbucods, noscr (versuri). — Regrupările politice.—Forfota pe­lerinilor în căutarea Canaamului. — La naţional-ţără­­nişti armonia e deplină.— Noui cuceriri ale ştiinţei americane. — Figuri de stil. — Popularitate.— Şef,— nu glumă. — Partide mari, gesturi eroice. — O pro­punere grandioasă.— Ergo bibamus (versuri). — Un autor celebru (versuri). — Alte miss-uri. Desenuri și caricaturi, de Dragoș, Ross, Nea­­gu, B’Arg, etc. 4 LEI EXEMPLARUL, LEI 4 S-a pus în vânzare: ITINERAR SENTIMENTAL de PERPESSICIUS COMPLETAT CU Albumu­­l - Amoruri - T­raduceri Un portret inedt de pictorul ANESTIN.... 112 pag.; 60­ lei C­UVÂNTUL bloc teatru O­pera Română Astăserră Joi, Opera de «THAIS», frumoasa comerţie lirică de Massenet, sub conducerea «­-lui I. Nona Ottescu, cu d-nele Massini Dora, P. Zguriadescu, Z. Corfescu, V. Mieroia şi d-nii Alex. Lupescu, M. Lazar şi Gh­. Marinescu.­­ Mâine Vineri 22 Aprilie, «AIDA» de­­ eroii se va cânta, sub conducerea d-lui I Egizio Massini, cu o serie de noi inter­preţi: d-na Zina Radu în rolul Aidei, baritonul Robert Shilton în Amonasto tenorul Octav Arbore în Radames. Teatrul Naţiereal I In matineul de astăzi, Joi 21 Aprilie, I Teatrul Naţional reprezintă «Punctul­­ Negru» cu d. N. Soreanu. Seara se re­­­­prezintă celebra piesă «Hebleibergul de altădată» da W. Meyor Forster. Teatrul «Ventura» Marele succes’ «MONTE-CARLO» se joacă în fiecare seară şi Duminica In matineu, cu o excelentă distribuţie, a­­vând în frunte pe Leny Caler, George Vraca, G. Timică, Ionel Ţăranu, V. Io­­nea, Silvia Fulda, * Silvia Dumitrescu, Marieta Deculescu,, Ruka Mihăilescu, N. Stroe, G. Channel, C. Hociung, Jules Ca­­zaban, V. Ui­zăresc­u, M. Popescu, FI. Scărlătescu, I. Georgescu, etc. Fac mare senzaţie toaletele, ultimele creaţiuni ale marilor case de modă. Sâmbătă 23 Aprilie, în matineu «MI­CA CIOC­OL­ATI­ERA»,­ cu preţurile re­duse: 15, 25, 30, 40, 50, 70 şi 90 lei. Audiţie muzicală A 36 a audiţie muzicală a Societăţii Compozitorilor Români va avea loc Du­minică 24 Aprilie 1932, orele 11 în Sala Ateneului Român. Se va cânta: Hoben Cremer: Sora păzitoare, poem simfonic. Dirijor: D. Alfred Alessan­­drescu. A. Zina: Poem simfonie, pentru piano şi orchestră. Solo­pjan­: D-na Aurelia Ciobea. Dirijor/ D. Alfred Alessandres­­cu. Th. Roguish)/: Două capricii pentru orchestră. (Primă audiţie). Dirijor: Compozitorul T­im Sabin Drăgoi: Divertisment rustic. Stan Golestav- Rapsodia Română. Di­rijor: D. Alfred Alecsamirescu. Spectacol de dans • ■> — •. Un foarte intrant spectacol de dans va fi acela dat,f ^y- scara de Sâmbătă 23 Aprilie, ora 9­­mir, la Maison ties Francois, piaţa attea Lahovary 7, de Şcoala Ritmului., Spectacolul, organizat de d­na Paule Sybille, directoarea şcoalei, cu partici­parea unui numeros grup de eleve și cu concursul d-lui I. Ligeti, va avea ca temă: Ave Primăreia. Expoziţii Expoziţia de­­ pictură a d-nei pro­fesor Cecilia Cuţescu Stork, cunos­cuta noastră pictură, este deschisă în fiecare zi între orele 11—1 şi 4—6 în atelierele sale din str. Vasile A­­lexandri 16. Sunt expuse pânze cu vederi din ţară şi străinătate. ---------xxoooxx------— . spectacolele zilei TEATRE TEATRUL NATIONAL: Matineu : Punctul negru] seara: Iîeidelber­­gul de altă dată. OPERA ROMANĂ­: Thais. TEATRUL VENTURA: Monte Car­lo. TEATRUL REGINA MARIA: So­sesc astăseară. TEATRUL ALHAMBRA: «Alham­bra Righ-Life». TEATRUL LIBER: Trenul fan­tomă. Cinematografe CAPITOL: Floarea din Cuba. TRIANON : Ducesa se amuză. SELECT: Am­ weisk ' - 5....... REGAL: Visul lui Tănase. ROXY : Flctorea din­ Cu­ba. VOX: Bestia. BUL. PALACE: Am veis. FEMINA: Fete de măritat. CORSO : Emil şi Detectivii. TERRA: Regele exerocilor și Când ești marinar. FORUM: Ce copil e tata. EPISCOPIE: (Arpa). Locotenentul surâzător, sv . . OMNIA: Pe unde curge Volga și Salto Mortale. AMERICAN: Sergentul X. LIDO: GrockP-*-' Kismet. RIO: Prizoniera dragostei. VOLTA BUZEȘTI: Două inimi fe­ricite. I­.W. MARNA: Sclavii pasiunii. MARCONI: Gloria. TOMIS: Coniţa cu doui bărbaţi. RAHOVA: O aventură galantă in Străzile oraşului. RAHOVA: Shanghai Express. -xxoooxx­■ i.» : SinaeiBfcşfd Cercul Universitar Someşan ţine adunare generală astăzi Joi 22 i. c. orele 8­­ ani, a. m. în str. General Berthelot 18. Cine tru a călă­tori con­fir­­tabil, Dom­niţă, căutaţi modelele ce­le mai prac­­trebue să cedeze ti.­­ Cochetăria locul raţiunei. Fără a cădea în banalitatea seve­ră a costumului clasic şi mai ales fără a masculiniza exagerat linia, costumul sport trebue bine studiat. Feriţi-vă de unele modele în cu­lori suave, foarte avantagioase în­­tr’o excursie pe... o scenă de teatru, dar nu în realitate. Cu eroile comode sunt: beige­ul, gris-ul, verdele neutru sau stofele englezeşti ţesute şi stropite în nu­anţe nedefinite.­­Jupa într’o stofă de lână moale, bine tăiată, strânsă pe şolduri, dar foarte lărguţă jos şi mai ales mi prea scurtă. Se fac în­cercări pentru adaptarea modelului «jupe-culotte», dar nefiind încă pu­să. la punct ca estetică, nu are mul­te adepte. Cu jupa simplă purtăm chemi­seta de mătase, bruse de lână, j­um pers­e corecte şi complectarea costumulii se face cu vesta sau ja­cheta simplă dreaptă şi scurtă. Se fac în blănuri rase, în stofe de lână groase şi în piele; le schimbăm du­pă cum e vremea. Sfaturi bune Pentru a face impermeabil pie­lea încălţămintei, luăm: untde­lemn 109 gr., seu de berbec 25 gr., ceară galbenă 25 gr. şi răşină 1 gr. nu I Se încălzeşte totul într’un vas (Ifî * Diimninf cî /iân/1 & Rugina pe arme ‘de vânătoare se scoate cu o flanelă muiată în petrol amestecat cu puţin untdelemn ori vaselină­ Sau, topiţi 50 gr. seu de berbec şi amestecaţi cu KW gr. untdelemn« frecaii mereu până se răceşte şi a­­veţi o pastă excelentă pentru arme. Petele de rugină mai rebele ies şterse cu următoarea composiţie. Egale părţi de tripoli fin pulveri­zat, amestecat cu floare de pucioa­să, muiate cu puţin untdelemn pâ­nă devin o alifie. *K59I5iSPWHB,V!»,/w»a - -.. fcuvântul fel L_____. • • a meii iî ti excursii visează dej pământ şi când este bine amestecat, Paşti o plinii se aplică aşa călduţ, pe ghiata per­­loare 1 Pen­­feet uscată. de între noi «Zacker» torţe Cantităţi : evner ouă, 150 gr. za­hăr, 150 gr. ciocolată, 150 gr. făină, 150 gr. unt proaspăt, un pacheţel de backpulver. Se rade ciocolaţi, se freacă bine cu untul adaugându-se câte un gălbenuş de ouă, puţin za­hăr,­­din nou gălbenuş, frecaţi me­reu până se pun toate gălbenuşurile şi tot zahărul indicat. La urmă, tot în cantităţi miei şi frecând mereu, se pune ciocolata şi făina. Albuşul bătut vârtos în spumă se adaugă cu backpulverul. Forma se unge bine cu unt. Foc bun la început, po­tolit la urmă. Se încearcă coptul cu un pai. Rece se scoate din formă și se face glasură de ciocolată. M. M.L. . Cărţi-reviste Conducătorii băncilor populare, obştiilor şi federalelor sunt înştiin­ţaţi că lucrarea «Conversiunea şi asanarea datoriilor agricole»­ de Vasile Vasiloiu, Mihail Georgescu şi Alexandra Ionescu din Oficiul Naţional al Cooperaţiei Române, a ieşit de sub tipar şi­ va fi în cu­rând de vânzare la toate federalele şi uniunile din ţară. — A apărut revista «Natura» No. 4 1932, cu articole semnate de d-nii: G. G. Longinescu, I. N. Longinescu, dr. C. I. Parhon, G. Ţiţeica, I. Simionescu, Th. Văscăuţeanu, dr. Eugen Chirnoagă, P. Cherebeţiu, etc. VINERI 22 APRILIE 1932 995 Opoziţia „Ţesătoriei E greu de precizat data originei industriei covoarelor în România. Cea mai strălucită perioadă începe la sfârşitul secolului al 18-lea şi se continuă până la 1870—1880 când culorile de al­ilius. Mulţtenesc aproa­pe peste tot vechile culori vegetate. înainte de ea avem ani de zile de ucenicie şi încercări în atelierele mănăstirilor şi a marilor curţi boe­­reşti, în cari s’a pregătit această neîntrecută frumuseţe şi variaţiune a culorilor, persistenţa de pe scoar­ţele româneşti, s’au făcut cu îndemâ­na mâinilor şi rafinarea gustului, alegerea iscusită a motivelor­, îm­binarea nuanţelor, fineţea lucrului şi luciul mătăsos care deosibesc ve­chile noastre scoarţe. Indiferenţa, distrugerea industriei casnice, uşu­rinţa procurării lânilor colorate chi­­miceşte au atras decadenţa artei ţe­­săturii la noi. Metoda grea a vop­sirii pe cale naturală s’a uitat a­­proape şi tainele vecheî chromatici s'au pierdut. Un mic adaos de apă, un fir de buruiană­ mai mult strica adesea nuanţa şi descuraja pe gospodina care mai rămăsese credincioasa, Ve­chilor sisteme.” Culorile «nemţeşti» cari­­se decolo­rează şi­ se îngălbenesc la soare şi cari n’au niciodată acea mângâere a ochilor pe cari o dau culorile ve­getale. Culorile chimice au prins din fe­ricire mai mult la oraşe. Ţărăncile noastre în mare parte n’au schim­bat datina nici caracterul naţional al ornamentaţiunii covoarelo­r, cu toate influenţele străine. Covoarele româneşti sunt adevă­rate grădini de flori, picturi în lână colorată, personalitatea artistului se manifestă în ele în bogăţia culori­­lor în compoziţie şi corelaţia dintre fond şi bordură care este ţelul unei scoarţe. Meritul e cu atât mai mare cu cât ţăranca n’are model în faţa ei şi lucrează numai după imagi­­ naţii. ' '­­ ❖ In atmosfera aceea de curăţenie a încăperii împodobită cu sectante în tăcerea senină care te învăluia dela intrare, un preot slujea. Vo­cea-i caldă amintea vorbele blânde ale lui lisus: «Cere şi ţi se­ va da, bate şi ţi se va deschide­». Şi un gând se impune ascultă­torilor, o întrebare persistă impe­rioasă : oare acei cari conduc o o­peră cu atât mai mare cu cât e mai puţin ajutată, când vor bate li se vor deschide uşile sau vor rămâne închise, iar când vor cere li se vă da ajutor ?... Oare plângerea acelor fete cari muncesc împreună cu maestrele lor în umbra atelierelor, fără interes perschial ei numai şi numai spre a-şi vedea lucrul mâini­lor în sala mare de la «Casa femeeî» se putea să nu fie ascultată ! Şi cu­vintele preotului erau o mângâere şi o nădejde şi ceva nespus de blând şi bun se revărsa în inimi. Trei lumânări pâlpâiau într’un vas şi par’că se pogora duh sfânt în apa binecuvântată. Părintele Mihăilescu aduce apoi cuvântul Bisericii care a fost totdeauna martoră la faptele bune şi îndrumătoare, la lucrările frumoase. Şcola Ţesătoarea care dă rezultate tot mai bune sub patrona­jul d-nei Alexandrina Cantacuzino, merită cuvântul de îmbărbătare al Bisericii. Părintele Mihăilescu rea­­rminteşte că opera a fost începută de d-n­a Zoe Rânniceanu şi conti­nuată de d-na Alexandrina Cantacu­­zino, d-na Nanov, Voiculescu, Ber­­ceanu. D-na Cantacuzino răspunde că Şcolala Ţesătoarea caută să scoată la iveală arta veche românească. Ea a fost socotită ca o închinare către arta veche şi ca îndrumare pentru noile generaţii. Toate regiunile ro­mâne se întâlnesc în ideal artistic în această privinţă. Şcoala e un străjer de comori sufleteşti. Femei­le române au venit aci pătrunse de un ideal, făcând chiar jertfe perso­­nale în acest scop. Regina Elisabeta spunea că «viitorul ţării îi ţese fe­meia». D-na Cantacuzino mulţumeş­te doamnelor din comitet. O­­ clipă de reculegere pentru­ Zoe,Râmnicea­­nu şi apoi declară expoziţia des­chisă. . . i;'.i '•. » "■ « . Mai vorbeşte d. secretar al minis­terului ile. industrie şi comerţ pro­miţând. to*t concursul./ KK ASTI A PERETZ Conferinţa aviatorului . Ghica UN APEL In vederea­­conferinţei pe care aviato­rul Ionel G­h­ica o va ţine la Arenele Române, s'a lansat următorul apel: Bucurateni! Veniţi cu totii Sâmbătă 23 Aprilie ora 11 a.­ni, la Arenele Ro­mane, când celebrul aviatorul Ionel Gh­ica va povesti prin vin grai fantas­ticul raid aer jaft Bucureşti—Saigon—Bu­­du­roşin 22.000 km. pe care 1 a exmutat ctf avionul «Foişor» donat în acest scop de M. 9. • Regele Carol IT. , • Ationul «Foişor» va fi montat la A­­renele Romane, spre a fi văzut de pu­blic. Preţul biletelor: locul I 40 lei; locul II 20 lei. (Suma strânsă este destinată raidului capitalelor europene pe care aviatorul Ghica ii va executa cu acelaș avion). (Pentru a se evita aglomerarea, pu­blicul este invitat să ocupe locurile cu începere de la orele 10 dimineața). Biletele la cassa Arenelor Romane. .—=#=»= -------c=·*'==·—^- _ niZERII & indiscrefii D. Jean Tehas Florescu e în­tâmpi­­nat Pe culoarele Conterii de-un grup de adversari « mai exact de antipatizând» ai d-lui Goga­­ cu următoarele cuvinte: — Nene Jenied (d-lui Jean Tehaş l se zice «nene» şi «şef­ule») d-o luă înainte Valjean: a dat lovituri cu Goga! — Pe el o înţeleg: băiatul vrea să fie Şi el ministru. Dar pe Goga, mai pulin. In loc să stea de vorbă cu mine, — de la partid la partid — cu care în Capitală sunt cel mai popu- Ilar bărbat de Stat, — a stat cu ăla. Eu îi aduceam cel puţin tot atâta lume, pe de­asupra un partid, şi pes­te partid şi... un şef! — !?! — Sigur. Căci eu îl cunosc pe Go­ga de când era un copilaş frumos cu Păr bălaiu (asta e o vorbă a d-lui Jean Tehas pe care o spune orică­ruia, oricât de brun ar fi, din în­tâmplare numai se potrivește) și doar nu era să intru eu sub şefia lui, căci eu sunt mai tare, eu sunt «omul liber»! ...Adevărat: Vhomme le plus seul.. * Din ope­le d-lui Vasilescu-Valjan. Un amic intim al d-lui VasUeseu­- Valján ne’ anunţă că în afară de lucrările pe care le-am anunţat ieri d-sa va mai face să apară. Un volum de doctrină politică. Purtând titlul: «Credinţa mea» şi a­­vând ca motto: «O singură conştiin­ţă». Tot în acest volum d-sa va publi­ca şi conferinţa ce vrea s’o ţină în faţa tineretului naţional-agrarian : «Pentru o nouă etică politică». Eri, la Cameră, atmosfera­ ener­vantă caracteristică şedinţelor de închidere. Şi e aproape normal să fie aşa. Gândi­ţi-vă numai câte decepţii, legitime, provoacă totdeauna clama­rea bruscă a unei activităţi închinată fără doar şi poate intere­selor mari şi permanente, la umbra cărora rămâne, totuşi, şi un mic loc­şor pentru interesele mai subiecti­ve nici ele de dispreţuit pe aceste vremuri grele. Un asemenea moment a fost ieri la Cameră, după votarea legii tari­fului vamal, pentru protecţia fruc­telor naţionale. Tribuna era literalmente asaltată de diverşi reprezentanţi ai naţiunii, care solicitau Adunării votarea cu­­tărui proect. Iar d. Vălcovici stăruia să i se vo­teze legea cărăuşiei, in fu­tun­rea ca­reia se înregistrase şi o interven­ţie la sumar din partea d lui Taşcu Pucerea. D. prof. Iorga, care a asistat la multe sfârşituri de sesiune, vroind să cruţe Parlamentului Uniunii na­ţionale asemeni momente... a cerut cuvântul spre a da citire Mesajului Ilegal de închidere. Tribuna rămânea, însă, mereu o­­cupată. D. Vălcovici stăruia mereu. Atunci preşedintele consiliului a cărui delicateţe sufletească este no­torie, nefiind în stare să jignească un om, cu un gest de energie — a­­proape fizică — a decongestionat tribuna dând cetire Mesajului Regal cu care s’a închis sesiunea. Scorpion & Comp., Conferinţe-comunicări — Joi 28 Aprilie ora 8 jum. seara, d. conferenţiar dr. A. Baber va conferenţia sub auspiciile orga­nizaţiei culturale «Henry Bergson» în­ sala de sus a teatrului «Roxy» despre: «Ce trebue să ştie fiecare despre cancer». . . • — D. profesor. V. Totomianz-Pra­ ga, va vorbi azi, joi, la orele 18, despre: «Criza­ economică şi coope­raţia», în cadrul ciclului de comu­nicări organizat de Institutul So­cial Român, Secţia­ d­e Studii Coo­peratiste. , Comunicarea va avea loc în lo­calul Academiei de înalte Studii Comerciale şi Industriale, Piața Romană. ' ' IA 24 APRILIE se vor trăsi la toate li­brăriile din ţară, prime­le trei volume din colec­ţia «Cartea cu semne». MIRCEA ELIADE, Soli­­loqui. ■ '­­ • M­IHAIL SEBASTIAN, Fragmente dintr’un carnet găsit. PAUL STERI­AN­­ Pregă­tiri pentru călătoria din urmă (versuri). .' ...... •'» Preţul fiecărui volum conţinând SO—SO patim­i Şi un portret al autori­lor semnat de Margareta Sterian Şi Mac Constan­­tinescu va fi de Zei 20.

Next