Cuventul, aprilie 1932 (Anul 8, nr. 2495-2523)
1932-04-22 / nr. 2516
2 1932 APRILIE 39 zile Zile trecute 113. Zile rămase 255.* Răsăritul Soarelui 5.26. Apusul Soarelui 19.5. Luna Plina « 2 a *». Soarele intră în zodia Taurului. Ort. Sf. Mart. Ianuariu Episcop. JOI Cat.: Sf. Anselem. Prot.: Adolf. Evr.: 15 Nissan 5692. Posacii (Pastile) ziua 1. Mah.: 14 Giul-Hega 1350. Buletin meteorologic Presiunea mai întâi în scădere, cu 1 la 3 m. m, apoi în creştere Cu 3 la 4 m. m. Cerul variabil. Vânt potrivit din sectorul NE. Temperatura în uşoară scădere. Ploi intermitente şi locale. AZI ratilîo JOI 21 APRILIE 1932 13 : ilusică vocală (plăci de gramofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnat orar. 4.1 : Muzică uşoară (plăci de gramofon). ÎS : Orchestra Chr. Dinicu : Muzică uşoară şi românească. 19.00: Informaţiuni, meteorul şi semnat orar. 10.10 : Orchestra Gr. Dinicu : Muzică uşoară şi românească. UNIVERSITATEA RADIO 20 : D-na Kiliţu l’etraşcu : Tezaurul de la Pietroasa. . . . 20.20 : D. prof. Oarly : 50 de ani de la moartea, lui V. Conta. PROGRAM DE SEARA! 20.40: Muzică românească (plăci de gramofon). SEARA ITALIANA 21 : Excelenta Sa Preziosi Ministrul Italiei la Bucureşti: Cuvântare ocazională. 21.10 : Orchestra Radio : Imnurile naţionale italiene. 21.15: Concert simfonic dirijat de d. Carlo Brunetti: G. Frescobaldi-Malipiero: Toccata; Adone Zecchi : Două dansuri în stil antic pentru orch. de coarde; Vivaldi: Concert pentru violină şi orch. de coarde în do major (solist d. Koganoff); Sinagalia: Lamento in memoria di un giovani artista (prima audiţie). 22. D. Alex. Maieu: Muzica italiană. nk: Sinigalia: Rapsodia Piemonteză pentru violină şi orchestră (soliste d. I. Koganoff); Geminiani-Marinuzzi; Andante pentru orcbestă şi coarde, orgă şi harpă; Martucci: Dans-Tarantella. 22.45 . Informaţiuni. Spicuriri din programele streine CONCERTE : Viena ora 17-21-22.25 Trans. din Iippenhaga.—Heilsberg 20.25. Bratislava 17.10. — Breslau 17.30. — Milano 20.05 şi 21.15. — Bruxelles II 19.45 21 şi 22. — Strasbourg 19.30—20.45 şi 21.30. Londra 21. — Mühlacker 20.30. — Suisse Romande 21.10 şi 22.05 — Katovice 18.35 Berlin 18.05 şi 23. — Stockholm 23. — Roma 21.45. — Praga 20.20. — Budapesta 20.15. - Paria Eiffel 21.30. — Radio Paris 22.45. , . .. TEATRU — OPERA — OPERETA, Ostrava 20.30 «Bohema» operă de Puccini trans. din teatrul Naţional. — Heilsberg 21 ■ ».Casa cu trei fetea de Franz Schubert: trans. d.a la operă, Bratislava 20.30 "Die Teufelswald operă de Smetana, Brno 20.30 «Jacobinii» operă de: Anton Dvorak trims. de la operă. CONFERINŢE: Suisse Romande 21 Lucrările conf. pentru dezarmare. — Radio-Paris 21 Un plan quinquinal European. STIRI DE PRESA: Viena 23.15. - Milano 22.30. — Bruxelles II 20.30 și 23.— Strasbourg 20.30. — Berlin 22.45. —Roma 21. — Paris-Eiffel 20. MUZICA DE DANS: Viena 18.45—23.30 Milano 17.45. — Londra 23.35. — Itatovico 23.30. — Berlin 20.15. Unul care-şi vinde copilul Am publicat zilele trecute anunţul unui şomer american, care se oferea ca sclav, numai ea să-şî asigure existenţa. Iată că şi dintr’un ziar polonez extragem o ştire care ilustrează trista situaţie economică ce domneşte în pătura ţărănească de acolo! Ziarul «Gazeta Warschawska» arată că la bâlciul din Wola— im orăşel din Polonia — a venit un ţăran, ajuns în mizerie, cu un copil al vii în vârstă de 18 ani, pe care a vrut să-l vândă altui ţăran pentru 50 zloţi (nici tOOO lei!). Cumpărătorul n mni n«,, «l.ipîi «Lei ani, dacă feciorul acestuia se va purta bine, să-i mai dea 20 duble de grâu. Abea după aceasta vânzarea-cumpărarea va fi socotită perfectă. Poliţia poloneză, care a aflat despre această tranzacţie a zădărnicit-o. Cum va fi războiul viitorului. Un inventator american din Stamford (America) a inventat un aparat cu ajutonl căruia se vor putea nimici prin explozie sau prin incendiu oraşe întregi, sau puterile duşmane, de la o depărtare de 1500 km. Deja distanţa de sute de kilometri pot fi nimicite cuirasatele cele mai bine înarmate. Acest aparat de nimicire va putea fi deservit numai de câţiva oameni. Viaţă lungă intr’un sat din munţii spanioli, a murit zilele acestea , ţărancă în vârstă de 111 ani. Bătrâna în toată viaţa ei, n’a văzut nici cale ferată, nici tren, şi nici automobile. A rămas după dânsa o familie numeroasă. «Vendetta» în America Ziarele americane se ocupă cu un caz neobişnuit de «vendetta» între două familii din Keave, statul Missouri, care durează de 112 ani şi reclamă în fiecare an noui victime. De curând a sucombat, în urma rănilor primite, cel de-al 201-lea membru al familiilorduşmane. Este vorba de cele două familii Fleekiwood şi Olsay, cari sunt socotite printre cei dintâi locuitori ai oraşului. Azi nu mai ştie nimeni, nici chiar urmaşii celor două tabere, can a început şi care a fost geneza unui foc. Această veche ură este insă atât de mare, că întotdeauna este suficientă o scântee, ca să se producă un foc mare. înainte vreme, Fleekwood-ii şi Olsay-ii îşi manifestau reciproc ura lor servindu-se de carabine. Odată cu progresul ştiinţei au ajuns la arme mai moderne: revolvere, puşti automate şi chiar mitraliere. Păţania unui fals călugăr in comuna Drena (Iugoslavia) a fost prins un fals călugăr, care nu era altul decât Mika Markovici, de neam ţigănesc: era atât de prefăcut şi se purta cu atâta smerenie, că lumea creştină îi dădea cu drag ajutoare pentru mănăstirea Studeniţa — cum zicea el. Interesant e faptul cum l-au prins jandarmii. Anume, l-au rugat să le citească ceva din Sf. Scriptură. Călugărul scoţând cartea, a ţinut-o întoarsă şi a început să le citească «Tatăl nostru» şi «Născătoarea». Jandarmii şi-au datatunci seama cu cine au a face, şi au arestat pe ţigan, l la domiciliul căruia au găsit o importiuită sumă de bani.. . 0 ________---------------- Ştiri Radiofonice Ziarele americane anunţă că «Westinghouse Company» a construit un anarat destinat să lucreze prin fără fir cu locuitoriidin planeta Marte. Acelaş ziar critică această iniţiativă şi se întreabă cum o fabrică cu renume mondial se ocupă cu astfel de încercări. In închisoarea din oraşul Malmö (Suedia), s’a instalat hautparleur-uri pentru a da deţinuţilor muzică, şi conferinţe instructive. In noaptea de 21 Aprilie G. D. Roşu Calea Moşilor 45, telefon 346/21; Em. Schuster Calea Victoriei 138, telefon 22054; N. I. Georgescu Calea Griviţei 323, telefon 348/09; D. Nicolau (C. Oprea) Calea Rahovei 79, telefon 82514; W. Gresser Calea Moşilor 272, telef. 254/12; A. Solomon Calea Dudeşti 28, telef. 306 64; N. Sterescu (fost Thüringer) bulev. Elisabeta 34, telefon 363 94; M. Paleacu b. Col. Ghica 77; St. M. Antonescu Şos. Ştefan cel Mare 166, telefon 2146; L. I. Raţiu (La Arad) str. Carol (Podul Şerban Vodă) 124, telefon 342/68; Ştefan Leonescu str. Romanii colţ Tunari 2. De toate şi de pretutindeni •--------0000-------Uriaşi din pădurile seculare ale parcului alienat din Yoseuiile Copaci, în vârstă (e 8000 ani — «mai bătrâni ca biblia» — cum zic americanii, — se văd în acest parc« Din cauza bătrâneţii şi a mărimii Ior fantastice sunt numiţi copaci-mamut. I Legea conversiunii explicată şi cimentată, însoţităde dezbaterile parlamentare, expunerea de motive, raportul îie Cameră, discursurile ministrului de iinanţe şi raportorului în Adunarea Deputaţilor de: Vasilescu-Valjean, Alexandru Neagu, Mircea Burma şi August Filip. De uâitiare la Librăria Arcalay, Bucureşti, Preţul Lei 180. Citiţi No. 13 din excelenta revistă de satiră şi unc«i*î „Viaţa politică" No. 13 cu următorul delicios cuprins : Gangsterii Ţării mele! — Detractorii Rasolului. — Sexul frumos şi certu Cirigore Trancu. — Nsbucods, noscr (versuri). — Regrupările politice.—Forfota pelerinilor în căutarea Canaamului. — La naţional-ţărănişti armonia e deplină.— Noui cuceriri ale ştiinţei americane. — Figuri de stil. — Popularitate.— Şef,— nu glumă. — Partide mari, gesturi eroice. — O propunere grandioasă.— Ergo bibamus (versuri). — Un autor celebru (versuri). — Alte miss-uri. Desenuri și caricaturi, de Dragoș, Ross, Neagu, B’Arg, etc. 4 LEI EXEMPLARUL, LEI 4 S-a pus în vânzare: ITINERAR SENTIMENTAL de PERPESSICIUS COMPLETAT CU Albumul - Amoruri - Traduceri Un portret inedt de pictorul ANESTIN.... 112 pag.; 60 lei CUVÂNTUL bloc teatru Opera Română Astăserră Joi, Opera de «THAIS», frumoasa comerţie lirică de Massenet, sub conducerea «-lui I. Nona Ottescu, cu d-nele Massini Dora, P. Zguriadescu, Z. Corfescu, V. Mieroia şi d-nii Alex. Lupescu, M. Lazar şi Gh. Marinescu. Mâine Vineri 22 Aprilie, «AIDA» de eroii se va cânta, sub conducerea d-lui I Egizio Massini, cu o serie de noi interpreţi: d-na Zina Radu în rolul Aidei, baritonul Robert Shilton în Amonasto tenorul Octav Arbore în Radames. Teatrul Naţiereal I In matineul de astăzi, Joi 21 Aprilie, I Teatrul Naţional reprezintă «Punctul Negru» cu d. N. Soreanu. Seara se reprezintă celebra piesă «Hebleibergul de altădată» da W. Meyor Forster. Teatrul «Ventura» Marele succes’ «MONTE-CARLO» se joacă în fiecare seară şi Duminica In matineu, cu o excelentă distribuţie, având în frunte pe Leny Caler, George Vraca, G. Timică, Ionel Ţăranu, V. Ionea, Silvia Fulda, * Silvia Dumitrescu, Marieta Deculescu,, Ruka Mihăilescu, N. Stroe, G. Channel, C. Hociung, Jules Cazaban, V. Uizărescu, M. Popescu, FI. Scărlătescu, I. Georgescu, etc. Fac mare senzaţie toaletele, ultimele creaţiuni ale marilor case de modă. Sâmbătă 23 Aprilie, în matineu «MICA CIOCOLATIERA», cu preţurile reduse: 15, 25, 30, 40, 50, 70 şi 90 lei. Audiţie muzicală A 36 a audiţie muzicală a Societăţii Compozitorilor Români va avea loc Duminică 24 Aprilie 1932, orele 11 în Sala Ateneului Român. Se va cânta: Hoben Cremer: Sora păzitoare, poem simfonic. Dirijor: D. Alfred Alessandrescu. A. Zina: Poem simfonie, pentru piano şi orchestră. Solopjan: D-na Aurelia Ciobea. Dirijor/ D. Alfred Alessandrescu. Th. Roguish)/: Două capricii pentru orchestră. (Primă audiţie). Dirijor: Compozitorul Tim Sabin Drăgoi: Divertisment rustic. Stan Golestav- Rapsodia Română. Dirijor: D. Alfred Alecsamirescu. Spectacol de dans • ■> — •. Un foarte intrant spectacol de dans va fi acela dat,f ^y- scara de Sâmbătă 23 Aprilie, ora 9mir, la Maison ties Francois, piaţa attea Lahovary 7, de Şcoala Ritmului., Spectacolul, organizat de dna Paule Sybille, directoarea şcoalei, cu participarea unui numeros grup de eleve și cu concursul d-lui I. Ligeti, va avea ca temă: Ave Primăreia. Expoziţii Expoziţia de pictură a d-nei profesor Cecilia Cuţescu Stork, cunoscuta noastră pictură, este deschisă în fiecare zi între orele 11—1 şi 4—6 în atelierele sale din str. Vasile Alexandri 16. Sunt expuse pânze cu vederi din ţară şi străinătate. ---------xxoooxx------— . spectacolele zilei TEATRE TEATRUL NATIONAL: Matineu : Punctul negru] seara: Iîeidelbergul de altă dată. OPERA ROMANĂ: Thais. TEATRUL VENTURA: Monte Carlo. TEATRUL REGINA MARIA: Sosesc astăseară. TEATRUL ALHAMBRA: «Alhambra Righ-Life». TEATRUL LIBER: Trenul fantomă. Cinematografe CAPITOL: Floarea din Cuba. TRIANON : Ducesa se amuză. SELECT: Am weisk ' - 5....... REGAL: Visul lui Tănase. ROXY : Flctorea din Cuba. VOX: Bestia. BUL. PALACE: Am veis. FEMINA: Fete de măritat. CORSO : Emil şi Detectivii. TERRA: Regele exerocilor și Când ești marinar. FORUM: Ce copil e tata. EPISCOPIE: (Arpa). Locotenentul surâzător, sv . . OMNIA: Pe unde curge Volga și Salto Mortale. AMERICAN: Sergentul X. LIDO: GrockP-*-' Kismet. RIO: Prizoniera dragostei. VOLTA BUZEȘTI: Două inimi fericite. I.W. MARNA: Sclavii pasiunii. MARCONI: Gloria. TOMIS: Coniţa cu doui bărbaţi. RAHOVA: O aventură galantă in Străzile oraşului. RAHOVA: Shanghai Express. -xxoooxx■ i.» : SinaeiBfcşfd Cercul Universitar Someşan ţine adunare generală astăzi Joi 22 i. c. orele 8 ani, a. m. în str. General Berthelot 18. Cine tru a călători confirtabil, Domniţă, căutaţi modelele cele mai practrebue să cedeze ti. Cochetăria locul raţiunei. Fără a cădea în banalitatea severă a costumului clasic şi mai ales fără a masculiniza exagerat linia, costumul sport trebue bine studiat. Feriţi-vă de unele modele în culori suave, foarte avantagioase într’o excursie pe... o scenă de teatru, dar nu în realitate. Cu eroile comode sunt: beigeul, gris-ul, verdele neutru sau stofele englezeşti ţesute şi stropite în nuanţe nedefinite.Jupa într’o stofă de lână moale, bine tăiată, strânsă pe şolduri, dar foarte lărguţă jos şi mai ales mi prea scurtă. Se fac încercări pentru adaptarea modelului «jupe-culotte», dar nefiind încă pusă. la punct ca estetică, nu are multe adepte. Cu jupa simplă purtăm chemiseta de mătase, bruse de lână, jum perse corecte şi complectarea costumulii se face cu vesta sau jacheta simplă dreaptă şi scurtă. Se fac în blănuri rase, în stofe de lână groase şi în piele; le schimbăm după cum e vremea. Sfaturi bune Pentru a face impermeabil pielea încălţămintei, luăm: untdelemn 109 gr., seu de berbec 25 gr., ceară galbenă 25 gr. şi răşină 1 gr. nu I Se încălzeşte totul într’un vas (Ifî * Diimninf cî /iân/1 & Rugina pe arme ‘de vânătoare se scoate cu o flanelă muiată în petrol amestecat cu puţin untdelemn ori vaselină Sau, topiţi 50 gr. seu de berbec şi amestecaţi cu KW gr. untdelemn« frecaii mereu până se răceşte şi aveţi o pastă excelentă pentru arme. Petele de rugină mai rebele ies şterse cu următoarea composiţie. Egale părţi de tripoli fin pulverizat, amestecat cu floare de pucioasă, muiate cu puţin untdelemn până devin o alifie. *K59I5iSPWHB,V!»,/w»a - -.. fcuvântul fel L_____. • • a meii iî ti excursii visează dej pământ şi când este bine amestecat, Paşti o plinii se aplică aşa călduţ, pe ghiata perloare 1 Penfeet uscată. de între noi «Zacker» torţe Cantităţi : evner ouă, 150 gr. zahăr, 150 gr. ciocolată, 150 gr. făină, 150 gr. unt proaspăt, un pacheţel de backpulver. Se rade ciocolaţi, se freacă bine cu untul adaugându-se câte un gălbenuş de ouă, puţin zahăr,din nou gălbenuş, frecaţi mereu până se pun toate gălbenuşurile şi tot zahărul indicat. La urmă, tot în cantităţi miei şi frecând mereu, se pune ciocolata şi făina. Albuşul bătut vârtos în spumă se adaugă cu backpulverul. Forma se unge bine cu unt. Foc bun la început, potolit la urmă. Se încearcă coptul cu un pai. Rece se scoate din formă și se face glasură de ciocolată. M. M.L. . Cărţi-reviste Conducătorii băncilor populare, obştiilor şi federalelor sunt înştiinţaţi că lucrarea «Conversiunea şi asanarea datoriilor agricole» de Vasile Vasiloiu, Mihail Georgescu şi Alexandra Ionescu din Oficiul Naţional al Cooperaţiei Române, a ieşit de sub tipar şi va fi în curând de vânzare la toate federalele şi uniunile din ţară. — A apărut revista «Natura» No. 4 1932, cu articole semnate de d-nii: G. G. Longinescu, I. N. Longinescu, dr. C. I. Parhon, G. Ţiţeica, I. Simionescu, Th. Văscăuţeanu, dr. Eugen Chirnoagă, P. Cherebeţiu, etc. VINERI 22 APRILIE 1932 995 Opoziţia „Ţesătoriei E greu de precizat data originei industriei covoarelor în România. Cea mai strălucită perioadă începe la sfârşitul secolului al 18-lea şi se continuă până la 1870—1880 când culorile de alilius. Mulţtenesc aproape peste tot vechile culori vegetate. înainte de ea avem ani de zile de ucenicie şi încercări în atelierele mănăstirilor şi a marilor curţi boereşti, în cari s’a pregătit această neîntrecută frumuseţe şi variaţiune a culorilor, persistenţa de pe scoarţele româneşti, s’au făcut cu îndemâna mâinilor şi rafinarea gustului, alegerea iscusită a motivelor, îmbinarea nuanţelor, fineţea lucrului şi luciul mătăsos care deosibesc vechile noastre scoarţe. Indiferenţa, distrugerea industriei casnice, uşurinţa procurării lânilor colorate chimiceşte au atras decadenţa artei ţesăturii la noi. Metoda grea a vopsirii pe cale naturală s’a uitat aproape şi tainele vecheî chromatici s'au pierdut. Un mic adaos de apă, un fir de buruiană mai mult strica adesea nuanţa şi descuraja pe gospodina care mai rămăsese credincioasa, Vechilor sisteme.” Culorile «nemţeşti» carise decolorează şi se îngălbenesc la soare şi cari n’au niciodată acea mângâere a ochilor pe cari o dau culorile vegetale. Culorile chimice au prins din fericire mai mult la oraşe. Ţărăncile noastre în mare parte n’au schimbat datina nici caracterul naţional al ornamentaţiunii covoarelor, cu toate influenţele străine. Covoarele româneşti sunt adevărate grădini de flori, picturi în lână colorată, personalitatea artistului se manifestă în ele în bogăţia culorilor în compoziţie şi corelaţia dintre fond şi bordură care este ţelul unei scoarţe. Meritul e cu atât mai mare cu cât ţăranca n’are model în faţa ei şi lucrează numai după imagi naţii. ' ' ❖ In atmosfera aceea de curăţenie a încăperii împodobită cu sectante în tăcerea senină care te învăluia dela intrare, un preot slujea. Vocea-i caldă amintea vorbele blânde ale lui lisus: «Cere şi ţi se va da, bate şi ţi se va deschide». Şi un gând se impune ascultătorilor, o întrebare persistă imperioasă : oare acei cari conduc o operă cu atât mai mare cu cât e mai puţin ajutată, când vor bate li se vor deschide uşile sau vor rămâne închise, iar când vor cere li se vă da ajutor ?... Oare plângerea acelor fete cari muncesc împreună cu maestrele lor în umbra atelierelor, fără interes perschial ei numai şi numai spre a-şi vedea lucrul mâinilor în sala mare de la «Casa femeeî» se putea să nu fie ascultată ! Şi cuvintele preotului erau o mângâere şi o nădejde şi ceva nespus de blând şi bun se revărsa în inimi. Trei lumânări pâlpâiau într’un vas şi par’că se pogora duh sfânt în apa binecuvântată. Părintele Mihăilescu aduce apoi cuvântul Bisericii care a fost totdeauna martoră la faptele bune şi îndrumătoare, la lucrările frumoase. Şcola Ţesătoarea care dă rezultate tot mai bune sub patronajul d-nei Alexandrina Cantacuzino, merită cuvântul de îmbărbătare al Bisericii. Părintele Mihăilescu rearminteşte că opera a fost începută de d-na Zoe Rânniceanu şi continuată de d-na Alexandrina Cantacuzino, d-na Nanov, Voiculescu, Berceanu. D-na Cantacuzino răspunde că Şcolala Ţesătoarea caută să scoată la iveală arta veche românească. Ea a fost socotită ca o închinare către arta veche şi ca îndrumare pentru noile generaţii. Toate regiunile române se întâlnesc în ideal artistic în această privinţă. Şcoala e un străjer de comori sufleteşti. Femeile române au venit aci pătrunse de un ideal, făcând chiar jertfe personale în acest scop. Regina Elisabeta spunea că «viitorul ţării îi ţese femeia». D-na Cantacuzino mulţumeşte doamnelor din comitet. O clipă de reculegere pentru Zoe,Râmniceanu şi apoi declară expoziţia deschisă. . . i;'.i '•. » "■ « . Mai vorbeşte d. secretar al ministerului ile. industrie şi comerţ promiţând. to*t concursul./ KK ASTI A PERETZ Conferinţa aviatorului . Ghica UN APEL In vedereaconferinţei pe care aviatorul Ionel Ghica o va ţine la Arenele Române, s'a lansat următorul apel: Bucurateni! Veniţi cu totii Sâmbătă 23 Aprilie ora 11 a.ni, la Arenele Romane, când celebrul aviatorul Ionel Ghica va povesti prin vin grai fantasticul raid aer jaft Bucureşti—Saigon—Buduroşin 22.000 km. pe care 1 a exmutat ctf avionul «Foişor» donat în acest scop de M. 9. • Regele Carol IT. , • Ationul «Foişor» va fi montat la Arenele Romane, spre a fi văzut de public. Preţul biletelor: locul I 40 lei; locul II 20 lei. (Suma strânsă este destinată raidului capitalelor europene pe care aviatorul Ghica ii va executa cu acelaș avion). (Pentru a se evita aglomerarea, publicul este invitat să ocupe locurile cu începere de la orele 10 dimineața). Biletele la cassa Arenelor Romane. .—=#=»= -------c=·*'==·—^- _ niZERII & indiscrefii D. Jean Tehas Florescu e întâmpinat Pe culoarele Conterii de-un grup de adversari « mai exact de antipatizând» ai d-lui Goga cu următoarele cuvinte: — Nene Jenied (d-lui Jean Tehaş l se zice «nene» şi «şefule») d-o luă înainte Valjean: a dat lovituri cu Goga! — Pe el o înţeleg: băiatul vrea să fie Şi el ministru. Dar pe Goga, mai pulin. In loc să stea de vorbă cu mine, — de la partid la partid — cu care în Capitală sunt cel mai popu- Ilar bărbat de Stat, — a stat cu ăla. Eu îi aduceam cel puţin tot atâta lume, pe deasupra un partid, şi peste partid şi... un şef! — !?! — Sigur. Căci eu îl cunosc pe Goga de când era un copilaş frumos cu Păr bălaiu (asta e o vorbă a d-lui Jean Tehas pe care o spune oricăruia, oricât de brun ar fi, din întâmplare numai se potrivește) și doar nu era să intru eu sub şefia lui, căci eu sunt mai tare, eu sunt «omul liber»! ...Adevărat: Vhomme le plus seul.. * Din opele d-lui Vasilescu-Valjan. Un amic intim al d-lui VasUeseu- Valján ne’ anunţă că în afară de lucrările pe care le-am anunţat ieri d-sa va mai face să apară. Un volum de doctrină politică. Purtând titlul: «Credinţa mea» şi având ca motto: «O singură conştiinţă». Tot în acest volum d-sa va publica şi conferinţa ce vrea s’o ţină în faţa tineretului naţional-agrarian : «Pentru o nouă etică politică». Eri, la Cameră, atmosfera enervantă caracteristică şedinţelor de închidere. Şi e aproape normal să fie aşa. Gândiţi-vă numai câte decepţii, legitime, provoacă totdeauna clamarea bruscă a unei activităţi închinată fără doar şi poate intereselor mari şi permanente, la umbra cărora rămâne, totuşi, şi un mic locşor pentru interesele mai subiective nici ele de dispreţuit pe aceste vremuri grele. Un asemenea moment a fost ieri la Cameră, după votarea legii tarifului vamal, pentru protecţia fructelor naţionale. Tribuna era literalmente asaltată de diverşi reprezentanţi ai naţiunii, care solicitau Adunării votarea cutărui proect. Iar d. Vălcovici stăruia să i se voteze legea cărăuşiei, in futunrea careia se înregistrase şi o intervenţie la sumar din partea d lui Taşcu Pucerea. D. prof. Iorga, care a asistat la multe sfârşituri de sesiune, vroind să cruţe Parlamentului Uniunii naţionale asemeni momente... a cerut cuvântul spre a da citire Mesajului Ilegal de închidere. Tribuna rămânea, însă, mereu ocupată. D. Vălcovici stăruia mereu. Atunci preşedintele consiliului a cărui delicateţe sufletească este notorie, nefiind în stare să jignească un om, cu un gest de energie — aproape fizică — a decongestionat tribuna dând cetire Mesajului Regal cu care s’a închis sesiunea. Scorpion & Comp., Conferinţe-comunicări — Joi 28 Aprilie ora 8 jum. seara, d. conferenţiar dr. A. Baber va conferenţia sub auspiciile organizaţiei culturale «Henry Bergson» în sala de sus a teatrului «Roxy» despre: «Ce trebue să ştie fiecare despre cancer». . . • — D. profesor. V. Totomianz-Pra ga, va vorbi azi, joi, la orele 18, despre: «Criza economică şi cooperaţia», în cadrul ciclului de comunicări organizat de Institutul Social Român, Secţia de Studii Cooperatiste. , Comunicarea va avea loc în localul Academiei de înalte Studii Comerciale şi Industriale, Piața Romană. ' ' IA 24 APRILIE se vor trăsi la toate librăriile din ţară, primele trei volume din colecţia «Cartea cu semne». MIRCEA ELIADE, Soliloqui. ■ ' • MIHAIL SEBASTIAN, Fragmente dintr’un carnet găsit. PAUL STERIAN Pregătiri pentru călătoria din urmă (versuri). .' ...... •'» Preţul fiecărui volum conţinând SO—SO patimi Şi un portret al autorilor semnat de Margareta Sterian Şi Mac Constantinescu va fi de Zei 20.