Cuventul, aprilie 1932 (Anul 8, nr. 2495-2523)
1932-04-01 / nr. 2495
Vineri 1 Aprilie 1932 iei n sulin un a de Industrie şi cerneri S’a cerut păsuirea datoriilor comercianţilor ’Aseară» la ora 7 p. m., secţia eco- J ce statul a încurajat toate _____la Z n rinnt.:« at mim«, infii /la omnorni n ni nomică a Camerei de industrie şi comerţ din Capitală a ţinut şedinţă, sub preşidenţia d-lui Th. V. Orghidan, asistat de d. prof. Staicovici, secretar general. D. ŞARAGA se ocupă cu situaţia comerţului în legătură cu legea conversiunii agricole. D-sa a cerut suspendarea plăţilor datoriilor comercianţilor şi industriaşilor , pe un an. D. A. ARGEŞIU a cerut anularea dobânzilor de 15% la plata impozitelor restante. D-sa a mai cerut păsuirea datoriilor de la oraşe şi suspendarea executărilor silite. Au mai vorbit în acelaş sens d-nii Rădulescu, Nicolau, Marinescu-Copăceni, Staicovici şi Stănică. D-nii St. Georgescu, Ioaniţescu, D. Iorgu Steriu şi Iosif Lazăr, protestează contra fiscalităţii excesive la care sunt supuşi comercianţii. D. LAZAR a constatat că în timp clasele numai faţă de comercianţi nu a luat — suficiente — măsuri de protecţii.' ■ " ; : ' ■ ’ ■ ’■ : ■ ■ ' D. TH. V. ORGHIDAN: după votarea moţiunei, am făcut demersurile necesare pe lângă membrii guvernului fără, însă, un rezultat satisfăcător. Situaţia comercianţilor se agravează în urma crizei şi a nouilor legiuiri votate. Se impune, deci ca noi — reprezentanţii acestei clase —să acţionăm pentru asanarea clasei noastre. Votarea conversiunei va agrava criza şi deci e firesc ca pentru momente tranzitorii să se aplice legi tranzitorii. Se hotăreşte ca o delegaţiune să se prezinte preşedinţilor Camerilor zilele acestea pentru a cere soluţionarea doleanţelor expuse mai sus. I. M. Comitetul de direcţie al „Uniunei Camerilor de comerţ” s-a întrunit aseară sub preşedinţia d-lui inginer C. Osiceanu asistat de d-l Gr. Christodorescu director general. Au luat parte d-nii Th. V. Orghidan, Apostol Popa, Stoicescu şi Oţoiu delegaţi ai Băncei Naţionale, Negruţiu. Intrându-se în ordinea de zi s-a luat în discuţie aplicarea legei pentru aranjarea plăţilor cu statele cari au introdus restricţiuni de devize. Pentru soluţionarea acestei importante chestiuni au fost invitaţi atât d-l Costin Stoicescu preşedintele oficiului de compensaţii de pe lângă Banca Naţională cât şi d. Oţoiu membru în consiliul de administraţie al Băncii Naţionale. S-a constatat şi cu această ocazie că legea pentru aranjarea plăţilor cu statele care au introdus restricţiuni de devize, are o importanţă mare pentru economia naţională şi că , la alcătuirea ei — am fost determinaţi de măsurile de restricţiuni luate de alte state împotriva plăţilor mărfurilor exportate de noi. In ce priveşte aplicarea acestei legi s’a convenit ca instituţia camerilor de comerţ şi industrie să dea comercianţilor şi industriaşilor cât mai ample explicaţii pentru ca importatorii de mărfuri să producă dovezi cât mai sigure pentru mărfurile importate, fie direct din acele ţări fie numai în tranzit. Aceste dovezi odată făcute vor înlesni eliberarea cât mai urgentă a autorizaţiei lor de import pentru care oficiul de compensaţii de pe lângă Banca Naţională desfăşoară zilnic o activitate mare. In acest scop Uniunea Camerilor de comerţ s’a obligat să dea tuturor Camerilor de comer din ţară lămuriri cât mai precise menite să uşureze aplicarea legei. Comitetul a luat act cu satisfacţie de comunicarea ce i s’a făcut că guvernul nostru este pe punctul de a ajunge la un acord în această chestine cu Austria. Odată cu punerea în aplicaţie a acordului restricţiunile de astăzi vor înceta. LEGEA PENTRU DATORIILE comercianţilor ŞI INDUSTRIAŞILOR Comitetul a luat act de unele măsuri pe care guvernul proectează le introduce pentru uşurarea comercianţilor şi industriaşilor în special legea pentru lichidarea judiciară S’a decis ca — atât această chestie cât şi modificarea concordatului preventiv — să fie aduse în discuţie în cea mai apropiată şedinţă a comitetului. VADUL. COMERCIAL. Luându-se în discuţie noua lege a chiriilor s’a aprobat intervenţia făcută de prezidenţia Uniunei pentru ca atât reducerea chiriilor cât şi prelungirea contractelor pe un an, să se aplice tuturor comercianţilor, iar nu numai acelora crai ocupă imobilele de cinci ani. S-a validat apoi alegerea consiliului de administraţie al Camerei de comerţ din Bălţi. Un straniu accident Un soldat ieşan îngropat de viu timp de 1I zile într’o groapă de 25 metri SALVAREA t restă în apropiere, a dat ascultare chemărilor animalului. Şi astfel descoperit pe nenorocitul soldat, ori era să fie îngropat de viu, dar a reuşit să se smulgă din pămăntul prăbuşit. Traista cu mâncare a ajuns timp de patru zile — după care a răbdat de foame. Soldatul auzia de jos că rufele ce treceau pe şosea. Ţipa după ajutor, dar degeaba ţipetele lui tot mai slabe nu se auzeau. Rând pe rând, au trecut alte trei zile şi nopţi. Ne mai putând striga, soldatul fluera de jos, poate se vor auzi fluerăturile. De alipit îi era frică; se temea ca în timpul somnului să nu-l ucidă vre-o eventuală cădere de teren CÂINELE SALVATOR Alea ori, după 11 zile şi nopţi de chin, dădu peste ei un câine vagabond. Câinele trecând pe câmpie şi auzind fluerăturile soldatului se luă după ele. După miros, animalul nimeri omul aflat sub pământ și a dat alarma. CUM A CĂZUT IN GROAPA SOLDATUL COROI ij Ce se întâmplase? 1.1 Soldatul plecase de acasă având ! Aproape trei ore, a urlat câinele la el o traistă plină cu deale până ce hingherul Tanasievici, catraistă plină ca de mâncărei. Fiind viscol, a rătăcit şoseaua, ajungând în regiunea gropilor din cari se alimentează nisiparii ieşeni din Ţicăul de sus. if Deşi autorizaţiile de săpatul gropilor de nisip nu se dau de către comună decât cu angajamentul că nisiparii vor împrejmui locul şi întări gropile spre a se evita prâbuşiri de teren, cei mai mulţi dintre nisipari nu respectă obligaţia. „ Soldatul victimă rătăcind, a dat peste gropile nisiparului Ştefan Tănase. (Acesta, deşi de mai multe ori a fost somat, nu s-a conformat ordonanţei primăriei). Soldatul a căzut într-o groapă de 25 metri. SITUAŢIA TRAGICA A VICTIMEI In căderea aceasta grozavă, el a rămas în nesimţire. A doua zi desmeticindu-se a început să ţipe după ajutor. Dar ţipetele lui nu au fost auzite. Iarna câmpia este pustie. Topindu-se pufin zăpada, pământul din jur a început să se prăbușească peste soldat. De două,trei IAȘI, 29. P D. prim-procuror IP0gonat a primit o impresionantă reclamatie. Cunoscutul proprietar de vii, I. Coroi, din Aroneanu, a reclamat parchetului local următoarea întâmplare: In ziua de 6 Febr. fiul său, Alecu Coroi, soldat în reg. 6 vânători Bălţi, a plecat la regiment, după un concediu petrecut la părinţi. De atunci n’a dat nici un semn de iViaţă. Eri spre seară, au fost înştiinţaţi de mai mulţi locuitori de pe platoul Morii de Vânt, că fiul lor a fost scos din una din gropile de nisip in care căzuse şi zăcuse 11 zile şi nopţi. Soldatul a fost scos de hingherul Petre Tanasievici şi oamenii săi, dintr’o groapă de peste 25 m. adâncime. Cu ajutorul unei frânghii şi patru oameni, soldatul a fost scos din nisiparniţa. Era de nerectmoscut. I s’au dat ajutoarele necesare şi revenindu-şi în fire, soldatul a întrebat câte zile a stat sub pământ. Odată cu părintele nefericitului soldat, a reclamat pe nisiparul Ştefan Tănase şi ceilalţi, un alt locuitor din Ţicău. Acestuia i se pierduse o vacă, şi a aflat că îi căzuse într-una din gropile mari din partea locului. Parchetul a ordonat o anchetă, întrucât reclamantul afirmă că acest lucru nu s-a întâmplat pentru prima oară. Zilnic se petrec nenorociri de acest fel. ANCHETA Datoriile dri la ora 3 d. a., s’a întrunit din nou comisiunea specială a Senatuui pentru examinarea proectului de lege a conversiune!, sub preşedinţia d-lui general Gârleşteanu. Au participat d-nii miniştri O. Argetoianu şi Al. Radian. S’a continuat discuţia asupra art. 3, rămasă în suspensie din şedinţa precedentă, fără a se fi ajuns la o soluţie. La al. 12 a fost admis amendamentul propus de d. Boeru în sensul că vor beneficia de asanare şi sătenii împroprietăriţi cu drepturi stabilite, dar fără titluri definitive de împroprietărire. S a admis un amendament propus de d. Rădulescu-Râmnic prin care se precizează că intră deasemenea în dispoziţiunile al. 1 şi proprietarii dăunaţi de răsboiu sau moştenitorii lor, din regiunile frontului de răsboiu. La acelaş alineat, comisiunea a admis amendamentul propus de d-nii gen. Văitoianu şi Ionel Lupescu, privitor la jud. R.Sărat, primindu-se următoarea redacţiune: «Cu excepţiune în ceiace priveşte jud. R. Sărat, unde ca zonă ele războiu va fi socotită şi regiunea cuprinsă la Nord de o linie trasă la 2 kim. la Sud de şoseaua Brăila- Boldu-R. Sărat, mergând până la frontiera jud. Buzău». Art. 4 a fost admis fără modificări. La art. 5 al. 1, d. Dorel Dimitrescu a cerut ca termenul de două luni prevăzut în lege cu privire la înscrierea creanţelor să fie modificat în felul următor : Băncile mari din Capitală cari deţin un număr însemnat de creanţe, să poată beneficia de un termen Conversiunea la Senat proprietarilor dăunaţi de rasboî. Privilegiarea unor judeţe a cerut asimilarea bancilor ardelene cu băncile populare creanţe la conversiune. In urma discuţiilor s’a admis ca termenul să fie de 3 luni. Tot în textul art. 5 al. I, s’a adăugat termenul «și accesorii», după cuvintele «capital și dobânzi», fixându-se următoarea redacțiune: «Creditorii de orice fel ai debitorilor din categoria prevăzută la art. 3 vor face în termen de trei luni dela data publicării prezentei legi* declarațiuni de sumele ce au de primiţi capital, dobânzi şi accesorii la judecătoria domiciliului debitorului indicând şi sumele şi domiciliul aceluia, natura titlului şi garanţiile ce au». A fost respins un amendament propus de d. Gyárfás în sensul ca, titlurile constatate prin acte autentice să nu intre în categoria creanţelor a căror înscriere să fie obligatorie. La al. V, d. Gr. Dumitrescu a propus un amendament, care s’a admis, că judecătorul va putea judeca chiar în lipsa părţilor după memoriile depuse de imprecinaţi. Art. 6, 7 şi 8u fost admise fără nici o modificare în urma explicaţiunilor date de d. ministru Radian. La art. 9, al. I, s’a admis următorul amendament«pot fi deasemeni asanate în condiţiunile prevăzute şi datoriile agricultorilor cu bunuri rurale sub 10 ha. cari n’au intrat sau n’au voit să intre în conversiunea de drept, prevăzute de art 3 al legii, dacă îndeplinesc condiţiunile cerute». Art. 10 a trecut nemodiificat. S’a admis la art. 11 al. I, ca termenul dela publicarea legii să fie de 4 luni pentru înscrierea acelor de 60 de zile, în loc de 30 zile, pentru introducerea cererii în faţa tribunalului.. D. V. Potărcă a propus ca, «în cazurile când debitorul ar avea imobile situate în circumscripţia mai multor tribunale, tribunalul competent este acel al situaţiunii proprietăţii celei mai întinse sau a domiciliului său». Amendamentul d-lui Potărcă a fost admis. In urma explicaţiunilor date de d. ministru A. Radian asupra articolelor 12, 13 şi 14, ele au fost admise fără modificări. La art. 15 au luat cuvântul d-nii Potârcă şi Deculescu, cerând ca rata de amortizare să reprezinte împreună cu dobânda, 60 la sută în loc de 50 la sută cum prevede articolul votat de Cameră. Au mai vorbit asupra art. 15 d-nii gen. Gârleşteanu şi Gheorghiade. D. ministru Al. Radian a arătat că cele susţinute de d-nii Potârcă şi Deculescu sunt încadrate în dispoziţiunile art. 22. * D. Şerban a declarat că dacă în legea de faţă nu se vor prevedea dispoziţiunile arătate în şedinţa trecută ca instituţiile de credit ardelene să fie asimilate cu băncile populare, senatorii naţional-ţărănişti nu vor vota conversiunea. UN PROTEST AL LIBERALILOR D. Alimănişteanu, la sfârşitul şedinţei, a protestat contra amestecului deputaţilor în discuţiunile comisiunei. * Şedinţa comisiunei s’a terminat la ora 9 seara. Azi la ora 3 d. a. discuţiunile vor reîncepe. CUVARTAL Plecarea avionului „Foişor” -0030------------- Eri dimineaţă la orele 5.30, avionul «Foişor» a luat startul de pe aerodromul Băneasa, în plin întuneric şi pe teren complect înzăpezit. La ora matinală când aviatorul Ghica a decolat, se aflau pe aerodrom d-nii ing. Zamfirescu constructorul avionului, inginerii Basi- Uu, Popescu, C. Zamfirescu, Racovițai, locotenent Gogu Ștefănescu, etc. etc. Avionul care a hrat încărcătura de 570 litri benzină, e prevăzut cu motor «Loraine» de 210 h. p. Viteza maximă a avionului e de 190 kilometri pe oră. Cu cantitatea de benzină de la bord, avionul poate sbura opt ore jumătate. ■■•îl «HI ;:d(. ,tif L os a - • * ' * '*'*'-* S, £. .ţ- ■ ■ D. ION GHICA AVIONUL GATA DE SBOK Condamnarea comuniştilor Decizia Curţii de Apel CONSTANŢA. 30. Am relatat la timp că Curtea de Apel din Constanţa a judecat apelurile făcute de parchetul Caliacra şi de cei 28 comunişti de la Sabla. Curtea a dat aseară următoarea decizie : Au fost condamnaţi la cinci ani închisoare corecţională şi câte 20.000 lei amendă: Părvandi Dascălu, D- Gancef, Verbonof şi Vladmir Slovof. La un an închisoare şi 20.000 lei amendă: Dr. M. Gheţof. La opt luni închisoare şi căte 15.000 lei amenda: H. Iacef, Stoian Tacef, Ivan Capcof, Nicola Iordanof, Nicolof, Nicola Teodorof, I. Borceacof, Vălceanu Zaharof, D. Cheschinof, Nicola Hr. Petrache, Parus Vasilief, J. Anchelof, Pavelof. La 7 luni închisoare şi câte 10 mii lei amendă: Gh. Arabagief, Ivan Gacof, Netcu Hristu. La 6 luni închisoare şi câte 10 mii lei amendă: H. Ceancof, State Costof, Velicu Stoicof, Ivan Ivanof, C. Vzunof, Dincă Ilef, M. Dragnet, Marin Ghenof, Ivan Vasilief, Baiciu Iordan, Radu Dumitrof. Condamnaţii au făcut recurs la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. n. smm la expoziţia d-nei Storh M. S. Regina Maria a binevoit a vizita ori d. a. expoziţia de pictură pe care d-na C. Cutescu-Storck, apreciată profesoară la şcoala de Belle-Arte, a deschis-o în saloanele proprii din strada V. Alexandri No. 3. M. S. Regina a admirat operele de artă expuse şi a felicitat pe d-na Cuțescu-Storck. Sentinţa în procesul Ferro-chimica După desbateri de mai bine de trei săptămâni Consiliul de reformă a armatei a dat ori la amiazi sentinţa în procesul Ferro-chimica. Generalul E. Lucesc a fost reformat fără pierderea gradului, col. Presbyterian achitat, iar dr. chimist Rădulescu Gh. a fost reformat cu pierderea gradului. Deliberarea a durat două ore. Un comunicat al Subsecretariatului Presei Subsecretariatul de Stat al Presei şi Informaţiilor desminte în modul cel mai categoric ştirea publicată de unele ziare — pe baza afirmaţiunilor unui şantajist arestat — că s’ar fi subvenţionat de acest Departament o revistă spre a ataca vreun partid sau om politic. Este surprinzător totuşi faptul că insinuările unui şantajist prins în flagrant delict au putut găsi aşa de lesne crezare, pe când şantajul însuşi n’a fost vestejit aşa cum era de aşteptat. Daune pentru moartea aviatorului Grigorescu Secţia a II-a a Curţii de Apel s-a pronunţat ori asupra apelurilor făcute de-oparte de ministerul de războiu, de alta reclamanta d-na Grigorescu, mama aviatorului Grigorescu. Cum am mai scris, în luna Mai 1928 când sosiau în ţară aviatorii francezi Costes şi Lebrix, o escadrilă de avioane le-a eşit în întâmpinare. Printre aviatori, şi plutonierul Grigorescu. La un moment dat, însă, avionul pe care-l pilota acesta, se aprinde în plin sbor, şi isbindu-se de pământ răpune şi viaţa tânărului aviator De aici, proces de daune din partea mamei aviatorului contra ministerului de războiu. Trib. de Ilfov s. I c. c. îi acordă un milion, despăgubiri. Apoi, apel la Curte şi din partea mamei, şi din partea ministerului de războiu. Eri, Curtea de Apel s. II-a s’a pronunţat. A respins apelul d-nei Grigorescu ca nefundat, și a admis în parte apelul ministerului reducând daunele de la suma de un milion, la 700.000 lei. . . v îmi mvit Acc Jen ni aaal Icra np.l de coletârie Trenul rapid de coletârie No. 1301 s’a lovit Marţi în linie curentă, în staţia Iablaniţa, de câteva blocuri de piatră surpate dintr’o stâncă din apropierea staaţiei. Locomotiv, a suferit miei strică ciuni. : 3 TG.-MUREŞ, 29. — O triplă crimă, săvârşită nebuneşte de Eugen Orescovits, din piaţa Regele Ferdinand, a emoţionat profund populaţia locală. Numitul a fost ofiţer în armata austro-ungară şi acum conducea o casă de comision. Iată faptele: Dimineaţa, servitoarea a servit în pat cafeaua cu lapte lui Orescovits, soţiei sale şi fiicei, apoi a plecat la piaţă. In acest timp Orescovits a scos t dintr’impertar un revolver de mare calibru şi a descărcat un glonte in soţia sa, care a murit instantaneu; al doilea glonte îl îndreptă imediat contra fiicei sale. Aceasta având timpul să se ferească, nu a fost omorâtă dintr’un singur glonte şi au urmat altele. Cum tot mai dădea semne de viaţă, tatăl criminal a mutilat-o oribil cu lovituri de cuţit şi cu patul puternic al revolverului. Orescovits a trecut apoi in bucătărie, unde a descărcat asupra sa restul de gloanţe. Văzând că tot nu moare, şi-a făcut o tăietură adâncă în regiunea gâtului. Ca să sfârşească mai repede, şi-a împlântat apoi cuţitul în regiunea inimii. Autorităţile i-au găsit pe toţi trei într'uun lac de sânge. Mobilul acestei înfiorătoare nebunii se pare că a fost mizeria. D. prim-procuror Palade a încuviinţat înmormântarea victimelor. Tg. Mureş Un fost ofiţer austriac îşi împuşcă solia şi fiica, apoi se mutilează oribil Fuga unui mare financiar german El lasa in urma datorii de peste doua Si fomatate miliarde lei BERLIN. — Financiarul Iacob Michael a dispărut, fugind în Olanda. Această laconică veste, care s’a răspândit cu iuţeala fulgerului în întreaga Germanie, a produs o senzaţie enormă în toate cercurile economice germane. Lovitura de graţie, care a provocat prăbuşirea şi prin aceasta şi fuga acestui mare financiar, pare să fie banca «Industrie-unt Privatbank», socotită drept banca de casă a marelui concern Michael. Banca a încetat de curând plăţile. O CARIERA RAPIDA Iacob Michael, originar din Frankfurt, fusese, la începutul carierii sale, un mic negustor, care, graţie unor speculaţiuni şi fericite şi inspirate, ajunse în timp foarte scurt să fie, în prima perioadă postbelică, una din cele mai importante personalităţi în comerţul mare de metale şi chemicalii. Deşi în acea perioadă cele mai mari transacţiuni financiare în aceste două branşe s’au încheiat prin sau de el, Iacob Michael, dintr’o modestie înăscută, s’a ţinut departe de opinia publică, aşa că este explicabil de ce la un moment dat era înconjurat de un anumit nimb de mister, care, în ultimii ani, pe măsură ce persoana şi activitatea lui a ajuns să fie cunoscută marelui public, începu încetîncet să se risipească. SECRETUL SUCCESULUI Secretul succesului său era destul de simplu. In epoca de tranziţie dela inflaţie la marea rentă, Iacob Michael, cu un instinct care nu l-a înşelat şi cu o siguranţă mare, a fost primul care şi-a manifestat negustoreşte încrederea în Rentenmar■că, transformând toate mărfurile pe care le-a putut acapara în iarcarentă şi, într-un timp când nu se găseau bani pe piaţă, să speculeze cu îndrăzneală rară lucrativa afacere de împrumuturi. Speculaţiile lui Michael pe soliditatea mărcirentă s’au dovedit, din toate punctele de vedere, adevărate şi fericite. In urma enormelor beneficii realizate de Michael din dobânzile la transacţiunile încheiate , la un moment dat era principalul împrumutător cu bani al Poştelor germane sa u, reuşi să pue în picioare im concern formidabil. CEL MAI MARE PROPRIETAR IMOBILIAR N’a fost ramură în viaţa economică a Germaniei, în care noul concern să nu fi încercat, a se cuibări. In special în trei domenii, a activat în ultimii ani, concernul lui Michael. Interesele acestuia se întindeau cu deosebire în asigurări, comerţul detailist şi în proprietatea imobiliară. Prin cumpărarea de imobile, atât în Berlin, cât şi alte oraşe mari, Michael s-a îmbogăţit, ajungând la un moment dat cel mai mare proprietar de case al Germaniei. Poseda 160 imobile şi terenuri, dintre cari numai în Berlin 120, iar 40 în Koeln, Frankfurt pe Main şi în alte oraşe. Multe din aceste imo- bile erau transferate în proprietatea unor societăţi imobiliare, a căror totalitate de acţiuni erau în mâinile lui Michael. Cu timpul, toata aceste societăţi au trebuit să lichideze, transferându-şi şi ele tot activul în proprietatea unei singura societăţi de administrare a averii, pe numele doamnei Erna Michael, soţia lui Iacob Michael. PRĂBUŞIREA . Şi tocmai din această parte s’au arătat primele semne ale prăbuşirii. De luni de zile ni se mai plăteau regulat, în parte chiar de loc, dobânzile la hipotecile care grevau proprietăţile concernului Michael, astfel că o lichidare forţată nu pare exclusă. O vânzare a celor mai multe din aceste proprietăţi este însă azi irealizabilă, având în vedere mărimea şi valoarea lor enormă. După o evaluare aproape exactă, datoria lui Michael, în ipoteci şi impozite în restanţă, se ridică la formidabila sumă de 65.000 milioane mărci (două miliarde 600 milioane lei). Numai centrala Băncilor hipotecare germane are de primit îl milioane mări (10 milioane lei). Cât vor realiza creditorii din creanţele lor, nu se poate şti, în orice caz nici pe departe în întregime, căci, cu puţin înainte de prăbuşire, Michael şi-a înstrăinat, pe numele nevestii sale, o mare parte din avere. Flavin Trîpon Talentele noui întâmpină azi, de la cea dintâiu încercare de a se manifesta dificultăţi peste cari nu-i ajută a le trece nici împrejurările vitrege prin cari trecem şi mai puţin acei cari ar avea posibilitatea şi obligaţiunea să o facă. (Sprijinul material şi cel moral prin care ar trebui încurajată, mai cu seamă în aşa vremuri grele, pleiada de tineri meritoşi, lipseşte aproape cu desăvârşire. Asigurarea succesiunei artistice pentru puţinele locuri Iole frunte cari le deţinem în viaţa artistică este o problemă care preocupă prea puţin cercurile muzicale. In astfel de împrejurări este foarte îmbucurător când vedem că din rândurile celor descurajaţi să mai desprinde câte un tânăr care cu restul de avânt de care e mâna şi înfruntând toate sacrificiile -ari se cere orice început, apare că mina rampei. De data aceasta pianistul român Flaviu Tripon îşi caută consacrarea artei sale la Bucureşti. El este un talent real, format prin studii temeinice în străinătate, el reiese convenţional prin păstrarea unei personalităţi din cele mai interesante. Interpretările sale sunt cu totul lipsite de vablonul care ne-ar indica şcoala prin care a trecut. ........ ha bK îi jiî Ascultând pe Tripon nu va avea nici un cunoscător impresia, că se află în faţa unei încercări de a copia maniera pianistică franceză sau germană. Prin o inteligenţă şi sensibilitate muzicală rară, acest tânăr pianist român reuşeşte să ne dea interpretări foarte originale. Maniera pianistică a *u! Tripon o caracterizează admi*“^1,1 sau stil improvizator C” aşa de vie vnc?*M £dn aKitas_ creaţiunea mom accentuată a tata spontane,‘sak Tripon se va Sa da"d°ur f.intr€ cel mai bun\ _.-„niQ+ ai noştri. A A poramul recitalului său din 2 axilie de la Ateneu compus din opera lui Bach, Chopin, ,Schuman, Debussy şi Ravel, îi va permite să-şi desfăşoare la acest concert de prezentare întregul său talent. OCTAVIAN BEU Situaţia liniilor C. F. R. Sunt încă întrerupte pentru întregul trafic liniile Dornişoara — Borgo Suseni şi Măgheruş Siena. Ludoş. Pe linia dudei — Coscina trenurile de marfă circulă cu tonajul redus la 50 la sută. Sili» •" '