Cuventul, aprilie 1932 (Anul 8, nr. 2495-2523)

1932-04-01 / nr. 2495

Vineri 1 Aprilie 1932 iei n sulin un a de Industrie şi cerneri S’a cerut păsuirea datoriilor comercianţilor ’Aseară» la ora 7 p. m., secţia eco- J ce statul a încurajat toate _____la Z n rinnt.:« at mim«, infii /la omnorni n ni nomică a Camerei de industrie şi comerţ din Capitală a ţinut şedinţă, sub preşidenţia d-lui Th. V. Orghi­dan, asistat de d. prof. Staicovici, secretar general. D. ŞARAGA se ocupă cu situaţia comerţului în legătură cu legea conversiunii agricole. D-sa a cerut suspendarea plăţilor datoriilor comercianţilor şi indus­triaşilor , pe un an. D. A. ARGEŞIU a cerut anula­rea dobânzilor de 15% la plata im­pozitelor restante. D-sa a mai ce­rut păsuirea datoriilo­r de la oraşe şi suspendarea executărilor silite. Au mai vorbit în acelaş sens d-nii Rădulescu, Nicolau, Marines­­cu-Copăceni, Staicovici şi Stănică. D-nii St. Georgescu, Ioaniţescu, D. Iorgu Steriu şi Iosif Lazăr, pro­testează contra fiscalităţii excesive la care sunt supuşi comercianţii. D. LAZAR a constatat că în timp clasele­ numai faţă de comercianţi nu a luat — suficiente — măsuri de pro­tecţii.' ■ "­­ ; : ' ■ ’ ■ ’■ : ■ ■ ' D. TH. V. ORGHIDAN: după vo­­tarea moţiunei, am făcut demer­surile necesare pe lângă membrii guvernului fără, însă, un rezultat satisfăcător. Situaţia comercianţilor se agra­vează în urma crizei şi­ a nouilor legiuiri votate. Se impune, d­eci ca noi — repre­zentanţii acestei clase —să acţionăm pentru asanarea clasei noastre. Votarea conversiunei va agrava criza şi deci e firesc ca pentru mo­mente tranzitorii să se aplice legi tranzitorii. Se hotăreşte ca o delegaţiune să se prezinte preşedinţilor Camerilor zilele acestea pentru a cere soluţio­narea doleanţelor expuse mai sus. I. M. Comitetul de direcţie al „Uniunei Camerilor de comerţ” s-a întrunit aseară sub preşedinţia d-lui ingi­ner C. Osiceanu asistat de d-l Gr. Christodorescu director general. Au luat parte d-nii Th. V. Orghi­­dan, Apostol Popa, Stoicescu şi Oţoiu delegaţi ai Băncei Naţionale, Negruţiu. Intrându-se în ordinea de zi s-a luat în discuţie aplicarea legei pen­tru aranjarea plăţilor cu statele cari au introdus restricţiuni de devize. Pentru soluţionarea acestei impor­tante chestiuni au fost invitaţi atât d-l Costin Stoicescu preşedintele oficiului de compensaţii de­ pe lângă Banca Naţională cât şi d. Oţoiu membru în consiliul de administraţie al Băncii Naţionale. S-a constatat şi cu această ocazie că legea pentru aranjarea plăţilor cu statele care au introdus restricţiuni de devize, are o importanţă mare pentru econo­mia naţională şi că , la alcătuirea ei — am fost determinaţi de măsu­rile de restricţiuni luate de alte state împotriva plăţilor mărfurilor exportate de noi. In ce priveşte aplicarea acestei legi s’a convenit ca instituţia camerilor de comerţ şi industrie să dea comercianţilor şi industriaşilor cât mai ample ex­plicaţii pentru ca importatorii de mărfuri să producă dovezi cât mai sigure pentru mărfurile importate, fie direct din acele ţări fie numai în tranzit. Aceste dovezi odată fă­cute vor înlesni eliberarea cât mai urgentă a autorizaţiei lor de im­port pentru care oficiul de com­pensaţii de pe lângă Banca Naţio­nală desfăşoară zilnic o activitate mare. In acest scop Uniunea Ca­merilor de comerţ s’a obligat să dea tuturor Camerilor de comer din ţară lămuriri cât mai precise menite să uşureze aplicarea legei. Comitetul a luat act cu satisfacţie de comunicarea ce­ i s’a făcut că guvernul nostru este pe punctul de a ajunge la un acord în această chest­ine cu Austria. Odată cu pu­nerea în aplicaţie a acordului res­tricţiunile de astăzi vor înceta. LEGEA PENTRU DATORIILE comercianţilor ŞI INDUS­TRIAŞILOR Comitetul a luat act de unele mă­suri pe care guvernul proectează le introduce pentru uşurarea com­er­cianţilor şi i­ndustriaşilor în special legea pentru lichidarea judiciară S’a decis ca — atât această ches­­tie cât şi modificarea concordatului preventiv — să fie aduse în discu­ţie în cea mai apropiată şedinţă a comitetului. VADUL. COMERCIAL. Luându-se în discuţie noua lege a chiriilor s’a aprobat intervenţia făcută de prezidenţia Uniunei pen­tru ca atât reducerea chiriilor cât şi prelungirea contractelor pe un an, să se aplice tuturor comercian­ţilor, iar nu numai acelora crai ocupă imobilele de cinci ani. S-a validat apoi alegerea consi­liului de administraţie al Camerei de comerţ din Bălţi. Un straniu accident Un soldat ieşan îngropat de viu timp de 1I zile într’o groapă de 25 metri SALVAREA t­ re­stă în apropiere, a dat ascultare chemărilor animalului. Şi astfel descoperit pe nenorocitul soldat, ori era să f­ie îngropat de viu, dar a reuşit să se smulgă din pămăn­tul prăbuşit. Traista cu mâncare­­ a ajuns timp de patru zile — după care a răbdat de foame. Soldatul auzia de jos că­ rufele ce treceau pe şosea. Ţipa după ajutor, dar degeaba ţipetele lui tot mai slabe nu se au­zeau. Rând pe rând, au trecut alte trei zile şi nopţi. Ne mai putând striga, soldatul fluera de jos, poate se vor auzi fluerăturile. De alipit îi era frică; se temea ca în timpul somnului să nu-l uci­dă vre-o eventuală cădere de teren CÂINELE SALVATOR Alea ori, după 11 zile şi nopţi de chin, dădu peste ei un câine vaga­bond. Câinele trecând pe câmpie şi au­zind fluerăturile soldatului se luă după ele. După miros, animalul ni­­meri omul aflat sub pământ și a dat alarma. CUM A CĂZUT IN GROAPA SOLDATUL COROI ij Ce se întâmplase? 1.1 Soldatul plecase de acasă având ! Aproape trei ore, a urlat câinele la el o traistă plină cu de­ale până ce hingherul Tanasie­vici, ca­traistă plină ca de m­âncărei. Fiind viscol, a rătăcit şo­seaua, ajungând în regiunea gro­pilor din cari se alimentează nisi­parii ieşeni din Ţicăul de sus. if Deşi autorizaţiile de săpatul gro­pilor de nisip nu se dau de către comună decât cu angajamentul că nisiparii vor împrejmui locul şi întări gropile spre a se evita prâ­buşiri de teren, cei mai mulţi din­tre nisipari nu respectă obligaţia. „ Soldatul victimă rătăcind, a dat peste gropile nisiparului Ştefan Tănase. (Acesta, deşi de mai multe ori a fost somat, nu s-a conformat ordonanţei primăriei). Soldatul a căzut într-o groapă de 25 metri. SITUAŢIA TRAGICA A VICTI­MEI In căderea aceasta grozavă, el a rămas în nesimţire. A doua zi des­­m­eticindu-se a început să ţipe du­pă ajutor. Dar ţipetele lui nu au fost auzite. Iarna câmpia este pus­tie. Topi­ndu-se pufin zăpada, pă­mântul din jur a început să se pră­bușească peste soldat. De două,trei IAȘI, 29. P D. prim-procuror IP0­­gonat a primit o impresionantă reclamatie. Cunoscutul proprietar de vii, I. Coroi, din Aroneanu, a reclamat parchetului local următoarea în­tâmplare: In ziua de 6 Febr. fiul său, Ale­­cu Coroi, soldat în reg. 6 vânători Bălţi, a plecat la regiment, după un concediu petrecut la părinţi. De atunci n’a dat nici un semn de iViaţă. Eri spre seară, au fost înştiinţaţi de mai mulţi locuitori de pe pla­toul Morii de Vânt, că fiul lor a fost scos din una din gropile de nisip in care căzuse şi zăcuse 11 zi­­le şi nopţi. Soldatul a fost scos de hingherul Petre Tanasievici şi oamenii săi, dintr’o groapă de peste 25 m. adân­cime. Cu ajutorul unei frânghii şi patru oameni, soldatul a fost scos din nisiparniţa. Era de nerectmos­­cut. I s’au dat ajutoarele necesare şi revenindu-şi în fire, soldatul a întrebat câte zile a stat sub pă­mânt. Odată cu părintele nefericitului soldat, a reclamat pe nisiparul Şte­fan Tănase şi ceilalţi, un alt locui­tor din Ţicău. Acestuia i se pier­­du­se o vacă, şi a aflat că îi căzuse într-una din gropile mari din par­tea locului. Parchetul a ordonat o anchetă, întrucât reclamantul afirmă că a­­cest lucru nu s-a întâmplat pentru prima oară. Zilnic se petrec neno­rociri de acest fel. ANCHETA Datoriile dri la ora 3 d. a., s’a întrunit din nou comisiunea specială a Senatu­­ui pentru examinarea proectului de lege a conversiune!, sub preşedin­ţia d-lui general Gârleşteanu. Au participat d-nii miniştri O. Argetoianu şi Al. Radian. S’a continuat discuţia asupra art. 3, rămasă în suspensie din şedinţa precedentă, fără a se fi ajuns la o soluţie. La al. 12 a fost admis amenda­­­mentul propus de d. Boeru în sen­sul că vor beneficia de asanare şi sătenii împroprietăriţi cu drepturi stabilite, dar fără titluri definitive de împroprietărire. S a admis un amendament propus de d. Rădulescu-Râmnic prin care se precizează că intră deasemenea în dispoziţiunile al. 1 şi proprietarii dăunaţi de răsboiu sau moştenito­rii lor, din regiunile frontului de răsboiu. La acelaş alineat, comisiunea a admis amendamentul propus de d-nii gen. Văitoianu şi Ionel Lu­­pescu, privitor la jud. R.­Sărat, pri­­mindu-se următoarea redacţiune: «Cu excepţiune în ceiace priveş­te jud. R. Sărat, unde ca zonă ele războiu va fi socotită şi regiunea cuprinsă la Nord de o linie trasă la 2 kim. la Sud de şoseaua Brăila- Boldu-R. Sărat, mergând până la frontiera jud. Buzău». Art. 4 a fost admis fără modifi­cări. La art. 5 al. 1, d. Dorel Dimitres­­cu a cerut ca termenul de două luni prevăzut în lege cu privire la în­scrierea creanţelor să fie modifi­cat în felul următor : Băncile mari din Capitală cari deţin un număr însemnat de crean­­ţe, să poată beneficia de un termen Conversiunea la Senat proprietarilor dăunaţi de rasboî. Privilegiarea unor judeţe­ ­ a cerut asimilarea bancilor ardelene cu băncile populare creanţe la conversiune. In urma discuţiilor s’a admis ca termenul să fie de 3 luni. Tot în textul art. 5 al. I, s’a adă­­ugat termenul «și accesorii», după cuvintele «capital și dobânzi», fi­­xându-se următoarea redacțiune: «Creditorii de orice fel ai debitorilor din catego­ria prevăzută la art. 3 vor face în termen de trei luni dela data publicării pre­zentei legi* declarațiuni de sumele ce au de primiţi capital, dobânzi şi acceso­rii la judecătoria domici­liului debitorului indicând şi sumele şi domiciliul a­­celuia, natura titlului şi garanţiile ce au». A fost respins un amendament propus de d. Gyárfás în sensul ca, titlurile constatate prin acte auten­tice să nu intre în categoria crean­ţelor a căror înscriere să fie obli­­gatorie. La al. V, d. Gr. Dumitrescu a pro­pus un amendam­ent, care s’a ad­mis, că judecătorul va putea jude­ca chiar în lipsa părţilor după me­­moriile depuse de imprecinaţi. Art. 6, 7 şi 8­u fost admise fără nici o modificare în urma explica­­ţiunilor date de d. ministru Radian. La art. 9, al. I, s’a admis următo­rul amendament«pot fi deasemeni asanate în condiţiunile prevăzute şi datoriile agricultorilor cu bunuri rurale sub 10 ha. cari n’au intrat sau n’au voit să intre în conversiu­nea de drept, prevăzute de art 3 al legii, dacă îndeplinesc condiţiunile cerute». Art. 10 a trecut nemodiificat. S’a admis la art. 11 al. I, ca ter­menul dela publicarea legii să fie de 4 luni pentru înscrierea acelor de 60 de zile, în loc de 30 zile, pen­tru introducerea cererii în faţa tri­bunalului.. D. V. Potărcă a propus ca, «în cazurile când debitorul ar avea i­­m­obile situate în circumscripţia mai multor tribunale, tribunalul competent este acel al situaţiunii proprietăţii celei mai întinse sau a domiciliului său». Amendamentul d-lui Potărcă a fost admis. In urma explicaţiunilor date de d. ministru A. Radian asupra arti­colelor 12, 13 şi 14, ele au fost ad­mise fără modificări. La art. 15 au luat cuvântul d-nii Potârcă şi Deculescu, cerând ca rata de amortizare să reprezinte împreună cu dobânda, 60 la sută în loc de 50 la sută cum prevede ar­ti­colul votat de Cameră. Au mai vorbit asupra art. 15 d-nii gen. Gârleşteanu şi Gheor­ghiade. D. ministru Al. Radian a arătat că cele susţinute de d-nii Potârcă şi Deculescu sunt încadrate în dis­poziţiunile art. 22. * D. Şer­ban a declarat că dacă în legea de faţă nu se vor prevedea dispoziţiunile arătate în şedinţa tre­cută ca instituţiile de credit arde­lene să fie asimilate cu băncile po­pulare, senatorii naţional-ţărănişti nu vor vota conversiunea. UN PROTEST AL LIBERALILOR D. Alimănişteanu, la sfârşitul şe­dinţei, a protestat contra ameste­cului deputaţilor în discuţiunile co­misiunei. * Şedinţa comisiunei s’a terminat la ora 9 seara. Azi la ora 3 d. a. discuţiunile vor reîncepe. CUVARTAL Plecarea avionului „Foişor” -0030-------------­ Eri dimineaţă la orele 5.30, avio­nul «Foişor» a luat startul de pe ae­rodromul Băneasa, în plin întune­ric şi pe teren complect înzăpezit. La ora matinală când aviatorul Ghica a decolat, se aflau pe aero­drom d-nii ing. Zamfirescu cons­tructorul avionului, inginerii Basi- Uu, Popescu, C. Zamfirescu, Racovi­țai, locotenent Gogu­ Ștefănescu, etc. etc. Avionul care a hrat încărcătura de 570 litri benzină, e prevăzut cu motor «Loraine» de 210 h. p. Viteza maximă a avionului e de 190 kilometri pe oră. Cu cantitatea de benzină de la bord, avionul poa­te sbura opt ore jumătate. ■■•îl «HI ;:d(. ,tif L os a - • * ' * '*'*'-* S, £. .ţ- ■ ■ D. ION GHICA AVIONUL GATA DE SBOK Condamnarea comuniştilor Decizia Curţii de Apel CONSTANŢA. 30.­­ Am relatat la timp că Curtea de Apel din Constanţa a judecat apelurile făcute de parchetul Caliacra şi de cei 28 comunişti de la Sa­bla. Curtea a dat­ aseară următoarea de­cizie : Au fost condamnaţi la cinci ani în­chisoare corecţională şi câte 20.000 lei amendă: Părvandi Dascălu, D- Gan­­cef, Verbonof şi Vlad­mir Slovof. La un an închisoare şi 20.000 lei a­­mendă: Dr. M. Gheţof. La opt luni închisoare şi căte 15.000 lei amenda:­ H. Iacef, Stoian Tacef, I­­van Capcof, Nicola Iordanof, Nicolof, Nicola Teodorof, I­. Borceacof, Vălcea­­nu Zaharof, D. Cheschinof, Nicola Hr. Petrache, Parus Vasilief, J. Anchelof, Pavelof. La 7 luni închisoare şi câte 10 mii lei amendă: Gh. Arabagief, Ivan Gacof, Netcu Hristu. La 6 luni închisoare şi câte 10 mii lei amendă: H. Ceancof, State Costof, Velicu Stoicof, Ivan Ivanof, C. Vzunof, Dincă Il­ef, M. Dragnet, Marin Ghenof, Ivan Vasilief, Baiciu Iordan, Radu Dumitrof. Condamnaţii au făcut recurs la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. n. s­mm la expoziţia d-nei Storh M. S. Regina Maria a binevoit a vizita ori d. a. expoziţia de pictură pe care d-na C. Cutescu-Storck, a­­preciată profesoară la şcoala de Belle-Arte, a deschis-o în saloanele proprii din strada V. Alexandri No. 3. M. S. Regina a admirat operele de artă expuse şi a felicitat pe d-na Cuțescu-Storck. Sentinţa în procesul Ferro-chimica După desbateri de mai bine­­ de trei săptămâni Consiliul de reformă a armatei a dat ori la amia­­zi sentinţa în procesul Fer­­ro-chimica. Generalul E. Lucesc a fost reformat fără pierde­rea gradului, col. Presby­terian achitat, iar dr. chi­mist Rădulescu Gh. a fost reformat cu pierderea gradului. Deliberarea a durat două ore. Un comunicat al Sub­secretariatului Presei Subsecretariatul de Stat al Pre­sei şi Informaţiilor desminte în mo­dul cel mai categoric ştirea publi­cată de unele ziare — pe baza afirmaţiunilor unui şantajist ares­tat — că s’ar fi subvenţionat de a­cest Departament o revistă spre a ataca vreun partid sau om politic. Este surprinzător totuşi faptul că insinuările unui şantajist prins în flagrant delict au putut găsi aşa de lesne crezare, pe când şanta­jul însuşi n’a fost vestejit aşa cum era de aşteptat. Daune pentru moartea aviatorului Grigorescu Secţia a II-a a Curţii de Apel s-a pronunţat ori asupra apelurilor făcute de-oparte de ministerul de războiu, de alta reclamanta d-na Grigorescu, mama aviatorului Gri­gorescu. Cum am mai scris, în luna Mai 1928 când sosiau în ţară aviatorii francezi Costes şi Lebrix, o es­cadrilă de avioane le-a eşit în în­tâmpinare. Printre aviatori, şi plu­tonierul Grigorescu. La un moment dat, însă, avionul pe care-l pilota acesta, se aprinde în plin sbor, şi isbindu-se de pământ răpune şi viaţa tânărului aviator De aici, proces de daune din partea mamei aviatorului contra mi­­nisterului de războiu. Trib. de Ilfov s. I c. c. îi acordă un milion, despăgubiri. Apoi, apel la Curte şi din par­tea mamei, şi din partea minis­terului de războiu. Eri, Curtea de Apel s. II-a s’a pronunţat. A respins apelul d-nei Grigorescu ca nefundat, și a admis în parte apelul ministerului redu­când daunele de la suma de un mi­lion, la 700.000 lei. . . v îmi mvit Acc Jen ni aaal Icra np.l de coletârie Trenul rapid de coletârie No. 1301 s’a lovit Marţi în linie cu­rentă, în staţia Iablaniţa, de câteva blocuri de piatră surpate dintr’o stâncă din apropierea staaţiei. Lo­­comotiv, a suferit miei strică­­ ciuni. : 3 TG.-MUREŞ, 29. — O tri­plă crimă, săvârşită nebu­neşte de Eugen Oresco­­vits, din piaţa Regele Fer­dinand, a emoţionat pro­fund populaţia locală. Nu­mitul a fost ofiţer în ar­mata austro-ungară şi a­­cum conducea o casă de comision. Iată faptele: Dimineaţa, servitoarea a servit în pat cafeaua cu lapte lui Orescovits, soţiei sale şi fiicei, apoi a plecat la piaţă. In acest timp Orescovits a scos t dintr’im­pertar un revolver de mare calibru şi a descărcat un glonte in soţia sa, care a murit in­stantaneu; al doilea glon­te îl îndreptă imediat con­tra fiicei sale. Aceasta a­­vând timpul să se fereas­că, nu a fost omorâtă din­tr’un singur glonte şi au urmat altele. Cum tot mai dădea semne de viaţă, ta­tăl criminal­ a mutilat-o oribil cu lovituri de cuţit şi cu patul puternic al re­volverului. Orescovits a trecut apoi in bucătărie, unde a des­cărcat asupra sa restul de gloanţe. Văzând că tot nu moare, şi-a făcut o tăie­tură adâncă în regiunea gâtului. Ca să sfârşească mai repede, şi-a împlântat apoi cuţitul în regiunea inimii. Autorităţile i-au găsit pe toţi trei într'uun lac de sânge. Mobilul acestei înfioră­toare nebunii se pare că a fost mizeria. D. prim-procuror Palade a încuviinţat înmormânta­rea victimelor. Tg. Mureş Un fost ofiţer austriac îşi împuşcă solia şi fiica, apoi se mutilează oribil Fuga unui mare financiar german El lasa in urma datorii de peste doua Si fomatate miliarde lei BERLIN. — Financiarul Iacob Michael a dispărut, fugind în O­­landa. Această laconică veste, care s’a răspândit cu iuţeala fulgerului în întreaga Germanie, a produs o senzaţie enormă în toate cercurile economice germane. Lovitura de graţie, care a provo­cat prăbuşirea şi prin aceasta şi fuga acestui mare financiar, pare să fie banca «Industrie-unt Privat­bank», socotită drept banca de casă a marelui concern Michael. Banca a încetat de curând plăţile. O CARIERA RAPIDA Iacob Michael, originar din Frank­furt, fusese, la începutul carierii sa­le, un mic negustor, care, graţie u­­nor speculaţiuni şi fericite şi inspi­rate, ajunse în timp foarte scurt să fie, în prima perioadă postbelică, una din cele mai importante perso­nalităţi în comerţul mare de metale şi chemicalii. Deşi în acea perioa­dă cele mai mari transacţiuni fi­nanciare în aceste două branşe s’au încheiat prin sau de el, Iacob Mi­chael, dintr’o modestie înăscută, s’a ţinut departe de opinia publică, aşa că este explicabil de ce la un mo­ment dat era înconjurat de un a­­numit nimb de mister, care, în ul­timii ani, pe măsură ce persoana şi activitatea lui a ajuns să fie cunos­cută marelui public, începu încet­­încet să se risipească. SECRETUL SUCCESULUI Secretul succesului său era destul de simplu. In epoca de tranziţie de­la inflaţie la marea­ rentă, Iacob Mi­chael, cu un instinct care nu l-a în­şelat şi cu o siguranţă mare, a fost primul care şi-a manifestat negus­toreşte încrederea în Rentenmar­­■că, transformând toate mărfurile pe care le-a putut acapara în i­arca­­rentă şi, într-un timp când nu se găseau bani pe piaţă, să speculeze cu îndrăzneală rară lucrativa afa­cere de împrumuturi. Speculaţiile lui Michael pe soliditatea mărci­­­rentă s’au dovedit, din toate puncte­le de vedere, adevărate şi fericite. In urma enormelor beneficii rea­lizate de Michael din dobânzile la transacţiunile încheiate , la un mo­ment dat era principalul împrumu­­tător cu bani al Poştelor germane sa­ u, reuşi să pue în picioare im con­cern formidabil. CEL MAI MARE PROPRIETAR IMOBILIAR N’a fost ramură în viaţa econo­mică a Germaniei, în care noul con­cern să nu fi încercat, a se cuibări. In special în trei domenii, a acti­vat în ultimii ani, concernul lui Michael. Interesele acestuia se în­tindeau cu deosebire în asigurări, co­m­erţul detailist şi în proprietatea imobiliară. Prin cumpărarea de imo­bile, atât în Berlin, cât şi alte ora­şe mari, Michael s-a îmbogăţit, a­­jungând la un moment dat cel mai mare proprietar de case al Germa­niei. Poseda 160 imobile şi terenuri, dintre cari numai în Berlin 120, iar 40 în Koeln, Frankfurt pe Main şi în alte oraşe. Multe din aceste imo-­ bile erau transferate în proprietatea unor societăţi imobiliare, a căror totalitate de acţiuni erau în mâi­nile lui Michael. Cu timpul, toata aceste societăţi au trebuit să lichi­deze, transferându-şi şi ele tot ac­tivul în proprietatea unei singura societăţi de administrare a averii, pe numele doamnei Erna Michael, soţia lui Iacob Michael. PRĂBUŞIREA . Şi tocmai din această parte s’au arătat primele­ semne ale prăbuşirii. De luni de zile ni se mai plăteau regulat, în parte chiar de loc, do­bânzile la hipotecile care grevau proprietăţile concernului Michael, astfel că o lichidare forţată nu pare exclusă. O vânzare a celor mai mul­te din aceste proprietăţi este însă azi irealizabilă, având în vedere mărimea şi valoarea lor enormă. După o evaluare aproape exactă, datoria lui Michael, în ipoteci şi impozite în restanţă, se ridică la formidabila sumă de 65.000 milioane mărci (două miliarde 600 milioane lei). Numai centrala Băncilor hipo­­tecare germane are de primit îl mi­lioane mări (10 milioane lei). Cât vor realiza creditorii din creanţele lor, nu se poate şti, în ori­ce caz nici pe departe în întregime, căci, cu puţin înainte de prăbuşire, Michael şi-a înstrăinat, pe numele nevestii sale, o mare parte din avere. Flavin Trîpon Talentele noui întâmpină azi, de la cea dintâiu încercare de a se manifesta dificultăţi peste cari nu-i ajută a le trece nici împrejurările vitrege prin cari trecem şi mai puţin acei cari ar avea posibilitatea şi obligaţiunea să o facă. (Sprijinul material şi cel moral prin care ar trebui încurajată, mai cu seamă în aşa vremuri grele, pleiada de tineri meritoşi, lipseşte aproape cu de­săvârşire. Asigurarea succesiunei ar­tistice pentru puţinele locuri Iole frunte cari le deţinem în viaţa ar­tistică este o problemă care preo­cupă prea puţin cercurile muzicale. In astfel de împrejurări este foar­te îmbucurător când vedem că din rândurile celor descurajaţi să mai desprinde câte un tânăr care cu restul de avânt de care e mâna şi înfruntând toate sacrificiile -ari s­e cere orice început, apare că mina rampei. De data aceasta pianistul român Fla­viu Tripon îşi caută consacrarea artei sale la Bucureşti. El este un talent real, format prin studii temei­nice în străinătate, el re­iese­­ convenţional prin păstrarea unei personalităţi din cele mai interesan­te. Interpretările sale sunt cu to­tul lipsite de vablonul care ne-ar indica şcoala prin care a trecut. ........ ha bK îi jiî Ascultând pe Tripon nu va avea nici un cunoscător impresia, că se află în faţa unei încercări de a copia maniera pianistică franceză sau germană. Prin o inteligenţă şi sensibilitate muzicală rară, acest tânăr pianist român reuşeşte să ne dea interpretări foarte originale. Maniera pianistică a *u! Tripon o caracterizează admi*“^1,1 sau stil improvizator C” aşa de vie vnc?*M £dn aKitas_ creaţiunea mom accentuată a ta­­ta spontane,‘sak Tripon se va Sa da"d°ur f.intr€ cel mai bun\ _.-„niQ+ ai noştri. A A poramul recitalului său din 2 a­xilie de la Ateneu compus din opera lui Bach, Chopin, ,Schuman, Debussy şi Ravel, îi va permite să-şi desfăşoare la acest concert de pre­zentare întregul său talent. OCTAVIAN BEU Situaţia liniilor C. F. R. Sunt încă întrerupte pentru în­tregul trafic liniile Dornişoara — Borgo Suseni şi Măgheruş Sien­a. Ludoş. Pe linia dudei — Coscina trenu­rile de marfă circulă cu tonajul re­dus la 50 la sută. Sili» •" '

Next