Cuventul, aprilie 1932 (Anul 8, nr. 2495-2523)
1932-04-06 / nr. 2500
1932 APRILIE 30 zile Zile trecute 95. Zile râmase 371. Răsăritul Soarelui 5.53. Apusul Soarelui 18.45. Luna tn Pătr. II, ultima zi. Ort.: Soţii martiri Teodul şi Agatopod. Cat.; Sf. Vincenţiu Ferrier. Prot.; Vincenţiu. Evr.; 28 Weadar 5692. Mah.; 28 Giul-Radó 1350. radio &&UMMOB(Sn & ne afiAR'fl 5 APflELIE 1S32 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13.00 : Muzică simfonică , plăci de gramofon). 13.45 : Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14 : Muzică uşoară (plăci de gramofon). 18.00: Orchestra Radio. Altfer : Atacul Spahiilor-marş; Lanner : Schönbrunnezi, vals, F. Desprer: Serenada Graziellii; Mozart: Fantezie din Don Juan; Schmelling : O seară în Toledo. 19.00: Informatiuni, meteorul şi semnal orar. 19.20: Orchestra Radio ; Urbach : In amintirea lui Grieg; Lincke: Dragoste respinsă; Sidney Jones : Potpuri din «Geisha». UNIVERSITAEA RADIO 19.50: D. prof. C. Narly: Cunoaşterea sufletelor. 20.10 : D. prof. Dragoş Protopopescu : Balade engleze. PROGRAM DE SEARA 20.30 : Transmisiune de la Opera Română : «Thais», operă în 3 acte şi 6 tablouri de Massenet. Intre acte . Informaţiuni. Spicuiri din programele străine CONCERTE: Viena ora 17.45. — Lipsea 17.30. — Ostrava 20.05. — Bratislava 20.05. Bruxelles II 19. — Brno 19. — Barcelona 21—21.15. — Londra 20.35—21.15 şi 22.30. — Toulouse de la 20 la 1.30 Muzică variată. — Suisse Romande 21.15 Recital Chopin şi 22.30 concert simfonic trans, din Paris. — Berlin 19.10.—Stockholm 21. — Berna 21.15. — Praga 20.25— 23.05 şi 22. — Bruxelles I 22 şi 23. — Budapesta 20.40. — Varşovia 21.15. — RadiorParis 22 cântece din 1900. — Roma 21.45. — Katowice 18.35—21.13 şi 23. TEATRU — OPERA — OPERETA. Viena ora 20.05 «Die Schöpfung» de Haydn trans. din sala mare de concerte. Bruxelles 22 grande Revue de Sarov. — Palermo 22 Trans. de la operă. CONFERINŢE: Suisse Romande 18.30 Pour madame. — Berna 20.30 Gandhi ca om (Werner Zimmerman). — Radio Paris 21 Cronică teatrală. ȘTIRI DE PRESA: Viena ora 22.55.— Heilsberg 23.20. Bruxelles II 21.30. — Barcelona 23. — Berlin 23.25. — Berna 23. — Radio-Paris 22.30 si 23.15. MUZICA DE DANS: Viena ora 23.10. Breslau 23.30. — Barcelona 1.30. — Londra 0.35. Katovice 23.55. narfi AZI li olire radiofonice Camera de comerţ americană a comunicat un raport asupra numărului de staţiuni de radiodifuziune aflătoare în lumea întreagă. In total sunt 1423 de staţiuni. Aproape jumătate din acestea se află în Statele Unite. Canada posedă 84, Cuba 43, Mexico 47 şi Argentina 38 In Europa, Rusia este în cap cu 78 de staţiuni, iar Suedia cu 33. — Radio-Paris, noul mare post parizian, nu funcţionează încă în mod regulat din cauză că încă n’a fost pus la punct. — British Broadcasting Corporation a obligat bărbaţii cari vorbesc în faţa microfonului după ora nouă seara, să fie îmbrăcați în smoking. ---------xxooooxx--------finije mii In noaptea tie 5 Aprilie G- D. Vasiliu (Farm. la Cerb) dr. IO. Lascăr & dr. Thüringer Calea Victoriei 70, telefon 311/19; V. I$teflea Calea Victoriei 142; dr. N. Popovici Calea Griviţei 213, tel. 320/99; N. Wasserman CaleaMoşilor 249, telefon 202/74; C- Herzenberg Calea Văcăreşti 25; Getta Drăghici Calea Rahovei 151, telefon 331/82; Aristiţa Bejan Parcul Radorin (Calea Drideşti) 133, telefon 348/63; Steriu I. Şhunda Piaţa Buzeşti 47, telefon 301/85; Sebastian Niţescu bal. Ferdinand 103; dr. Einhorn (Rissdoerfa) str. Carol 19, telefon 320/88; Farm. Academiei (A. Beilieh) str. Academiei 2, telefon 361/50. 0104 MIS$0 arată colecția de Primăvară. Miercuri 6 Aprilie ora 40. Numai cu invitaţie persostală. De toate şi de pretutindeni teatru Opera Română Astăseară Marţi, Opera Română reprezintă «THAIS», frumoasa comedie lirică a lui Massenet, sub conducerea d-lui I. Nona Otescu, în interpretarea d-nelor Dora Massini R. Zguriadescu, Z. Corfescu, Eug. Babad şi d-nilor Al. Lupescu, Chirideanu şi Gh. Marinescu. Mâine Miercuri,se dă «Prinţul Igor», cu distribuţia de premieră. Teatrul Naţional Astăseară,. Marţi, 5 Aprilie, Teatrul Naţional reia în vederea înscrierei în repertoriul permanent, celebra piesă a lui Dumas Fiul «Dama cu camelii», într’o fastuoasă montare, în stilul epocei. Rolul Marguerittei Gauthier va fi jucat de d-na Maria Filotti, iar cel al lui Armand Duval de d. N. Bălţăţeanu. In celelalte roluri importante d-nii: R. Bulfinsky, Gr. Mărculescu, d-nele: Nataşa Alexandra, Sonia Cluceru, Ec. Nitzulescu, etc. Regia o are d. V. Enescu. 17 * In seara de Miercuri 6 Aprilie, are loc la Teatrul Naţional premiera piesei «Daniela» de d. V. Eftimiu, cu d-nii: R. Bulfinsky, N. Bălţăţeanu, N. Atanasiu, d nele Marioara Voiculescu, Agepsina Maori şi Tantzi Bogdan, Teatrul «Ventura» Astăseară Marţi, 5 Aprilie, se reprezintă marele succes al stagiune! «AMORUL VEGHEAZĂ», cu Leny Caler, G. Timucă, Ionel Ţăranu, Marcel Enescu, etc., care va alterna pe afiş în cursul acestei săptămâni cu delicioasa comedie «TAKE, IANETE şi, CADIR», ce se va juca mâine seară. Miercuri în aceiaş distribuţie în frunte cu Ion Sârbul de la Teatrul Naţional, Al. Giugariu în reprezentaţie, G. Timicâf Maria Mohor, etc. Vineri seară, 8 Aprilie, se va relua amuzanta comedie «MICA CIOCOLATTERA», cu Levy Caler, Ionel Ţăranu, Marcel Enescu, etc. ---------xxooooxx-------- spectacolele zilei TEATRE TEATRUL RATIONAL: Dama cu Camelii. OPERA ROMANA: Thais. TEATRUL \feSTURA: Amorul veghează. TEATRUL REGINA MARIA: Parfumul nevefeti^fci. TEATRUL AL« AMBRA : Bravo Alhambra. ^ TEATRUL LIBER: Trenul fantomă. Lulwwitl Ut ^Cinematografe CAPITOL: Sântul XTRIANON: LÎÎiacul. SELECT: Hoţul de inimi. REGAL: Sclavii pasiunii. ROXY: Sergenul X. VOX: II est charmant. BULEVARD PALACE: Stan şi Bran divorţtează. RIO: Cântecul marinarului. FEMINA: Pat şi Patachon semnăm CORSO: Congresul dansează. TERRA: Cursa fatală şi Călăreţul X. FORUM: Ronhy. ‘ EPISCOPIA (Arpa) Nunta cu bucluc. OMNIA: Cocoşătul de la Notre Dame. AMERICAN: Shanghai Express. LIDO : Denunţătorul şi Unchiul din provincie. TERRA : Ben Hur şi o complectaţie. VOLTA BUZEŞTI: Shanghai Express. MARNA: Cimaron. Seara teatru. MARCONI: Cuceritorul de inimi. Seara teatru. TOMIS: Studentul cerşetor. RAHOVA: Sclavii pasiune.» ____________ * Stuttgart, frumosul oraș german, serbează 700 ani de la fondare Fotografia noastră reprezintă clădirea modernă a ziarului «Stuttgarter Tagblatt» asasin care iși lasă fotografia -------uv La Chicago a fost descoperită de curând, o crimă, într’un mod cu totul original. Victima este un fotograf francez, anume Étien Lelong, care s’a stabilit de mult la Chicago. După zece ani dela sosirea sa în America, Leilong a moștenit o avere frumoasă care i-a permis să se retragă într-o vilă în apropiere de Chicago, şi să trăiască din venit. Soţia sa a murit acum câţiva ani, iar el trăia singur lipsit chiar de servitori, pe care-i socotea inutili. El îşi întreţinea singur toată casa şi grădina. Trăia ca un adevărat ermit. Tot timpul și-l consacrase unei metode noi de fotografiat în culori. Intr’o odaie a vilei sale își instalase un adevărat laborator, unde în mijlocul aparatelor sale își petrecea timpul. Acum câteva zile, bătrânul Belong a fost găsit asasinat. Lugubra descoperire a făcut-o, brutarul său, care cate obiceiu îi adusese pâine. Tânărul a sunat multă vreme şi părându-i-se ■ suspect că nu i se deschide a anunţat autorităţile. Când acestea au pătruns în laboratorul bătrânului, l-au găsit pe acesta mort în mijlocul aparatelor sale distruse şi răvăşite. Asasinul îl lovise cu un corp greu în cap. Cele mai multe din aparatele aflate în camera de lucru au fost distruse. Un singur aparat de filmat pe care Jelong îl întrebuinţa cu ocazia experinţelor sale a rămas intact. Bătrânul care suferea de insomnie lucra şi noaptea şi a fost surprins de criminal la momentul când funcţiona aparatul. Aşa s’a întâmplat că aparatul a înregistrat automat o mulţime de fotografii ale crimei. Filmul nu a avut mai puţin de 25 fotografii. Care au fost reproduse la poliţie, unde a putut fi identificat şi asasinul. După 48 ore a fost arestat. S-a găsit asupra sa mai multe lucruri care aparțineau bătrânului Lelong. -0000- tică («Sărutul» lui Rodin îl are în odaia de culcare, şi Reifenwerfer in a lui Boeltzig îl obsedează) e numai o «senzualitate distilată»; deaceia îi şi place baia de dimineaţă, în apă rece. La începutul fiecărui an, îşi face un bilanţ general, şi încearcă să afle de mai există vreo portiţă de scăpare. «Am pătruns în fiecare aspect al vieţii şi roadelor mele, şi tot ce am văzut m-a scârbit... Viaţa mea mi se pare o paragină de muncă inutilă. Am luat-o prost de la începutul începutului... De ce să încerc să depăşesc asemenea cole de dezavantagii iniţiale?» (16 Febr. 1914). Şi, totuşi, măcinat de boală — pe care nu o prevăzuse şi nu o identificase — luptă mereu, când entuziast, când sobru. Continuă febril activitatea de la Muzeu, scriind nopţile esseuri pentru magazine şi analizându-se, corectându-se, oglindindu-se în «Jurnal». Duce în acelaşi timp o viaţă socială. Dragostea crede că a aflat-o de mai mute ori. Ezită în alegerea logodnicei. Se interesează de orice e «mare». Dinosauri cum spune el: Balzac, Napoleon, Roosevelt, Londra, trăznetul, miersul de cărbune, de peşte fript, o fanfară cântând o rapsodie de Liszt. Dar faptul cel mai minunat al existenţii e femeia. O găsim de mai multe ori în, «Jurnal», dar subterană, difuză. O adoră aşa cum,e, cu ridiculul ei colosal şi cu farmecul, cu pasiunile, cu nuditatea ei,inpronunciabile. Se căsătoreşte când ştie —după cum ştie şi ea — că e bolnav. Despre dragostea şi vrednicia soţiei sale, a scris pagini de o decenţă şi subtilitate unică. Descopere pe Nietsche, pe Gourmont. Descoperirea Măriei Bashkirtseff îl uluieşte. «Oh, Marie Bashkirtseff! cum ne-am fi urât unul pe altul! Ea simte cum simt şi eu. Amândoi avem acelaşi self-absorption, aceiaşi vanitate şi corozivă ambiţie. Ea e impresionabilă, volatilă, pasionată — bolnavă! Aşa sunt şi eu. Jurnalul ei e jurnalul meu. Iar al meu e acum insipid. Ea mi-a scris toate gândurile şi m-a anticipat! Deja am găsit câteva paralele sugrumătoare de suflet. Să ştiu că sunt numai o replică: cât de umilitor pentru un om să se găsească pe sine un simplu duplicat al altuia?» (14 Oct. 1914). Dar Jurnalul continuă să şi-l scrie, ajunge curând singura sa raţiune de a trăi. Războiul nu-1 interesează, sau nu arată că-l interesează. După căsătorie, când boala îl macină tot mai mult, îşi înţelege crima. Dar s’a resemnat de‘ mult de când a renunţat la o glorie ştiinţifică, adică la ignoranţă, la specializare silnică, la brutalizare precisă şi iremediabilă prin cufundare totală în laborator. N’a voit să ajungă un îndobitocit, pe care să nu-l intereseze nimic altceva decât ogorul la care s’a pomenit lucrând. S’a simţit atras de toată viaţa, nu numai de un raft al ei. Ursita i-a dat totul pentru ca să ajungă un savant, în afară de statornicia lui şi de capacitatea lui de ignoranţă. Şi, fiind el însuşi un scienţiat şi un gânditor, Barbellion n’a pierdut nici o clipă conştiinţa menirii acesteia vitrege. In Iulie 1917, îşi dă demisia de la Britsh Muzeum, ştiind că nu se va mai întoarce.E lucid în tot timpul agoniei. E fericit chiar că ultimele luni se petrece alături de soţie şi de fetiţa lui., «Sunt numai de douăzeci şi opt, dar am dus în aceşti ani o tolerabil de lungă viaţă: am iubit şi imam însurat, şi acum am o familie; am pâns şi m-am bucurat, am luptat şi am trecut pe deasupra, iar când va veni ceasul, voi fi fericit să mor» (12 Octombrie 1917). De la 14 la 20 Octombrie, scrienumai un cuvint «Mizerabil». Iar la 21 Octombrie scrie ultimul cuvânt din Jurnal: «Self-disgust». A murit, spune Jurnalul, la 31 Decembrie. In realitás, a mai trăit doi ani. Poate ani tragici, căci Barbellion n’a mai scris în acest răstimp nimic. Mircea Eliade .................................%____ .. -xxooooxx- Conferinţe-comunicări -----3000-----Universitatea Populară din strada Mircea Vodă 20, anunţă pentru astăzi, Marţi 5 Aprilie, orele 9 seara conferinţa d-lui profesor Stan Nicolau despre: «Rolul României în economia mondială». Intrarea liberă. — In ciclul de conferinţe asupra «Actualităţilor medicale» organizat de «Asociaţia Docenţilor Facultăţii de Medicină» va vorbi Vineri 8 Aprilie a. c., orele 21 în amfiteatrul Spitalului Colţea d. docent dr. I. Nicolau, despre : «Relaţiiunile dintre Varicolă şi Zona Zoster. Conferinţa d-lui docent dr. Lăzeanu ce urma să aibă loc Vineri 1 Aprilie, s’a amânat pentru o dată ce se va anunţa ulterior. Intrarea liberă. — Mâine. Miercuri, orele 8 şi jum. seara, la «Liga Culturală» B-dul Schitu Măgureanu No. 1, va vorbi: d. N. Batzaria, membru în comitetul Central despre: «O anchetă printre copii». Intrarea liberă. CUVANTUL Afară de tailleurul de rigoare, se pare că în primăvara asta, un loc special este rezervat vestelor scurteşi bolerourior. E timpul, deci, să vă croiţi câteva gilet-uri. O confecţiune uşor de făcut în casă. Sunt de o extremă simplicitate, dar prin graţia lor frivolă înveselesc sobrietatea costumului. Culoarea favorită pentru gilet a fost, bine înţeles, altul, dar anul acesta créme-ul are întâietetea. În orice caz, el nu se face de culoarea jupei; se uzeazăi de contraste sau de culori complementare, un raport de nuanţe într’un fericit ansamblu. Lungimea este sfârşită în talie sau se prelungeşte cu o bască scurtă, ajustată pe şolduri. Talia trebue bine marcată, prin pense martingale, sau ceinture. Se înhid încrucişate sau oblic, iar stofele din cari le executăm sunt nelimitate de variate. Pichetul, lineul, organdiul, tulle valancienne, satin briliant, în bare de lame creme brodate sau numai tivite cu lână de o culoare vie, cum sunt modelele noastre. Ce se poartă ? Parisul a imaginat, desigur, pentru a atrage dentela în panică, fel de fel de atracţii noui. Casa Ardanse, de o pildă, are o adorabilă rochie de seară în pichet alb, a botezat-o La Crise şi graţioase rochi în imprimeuri, în ale căror arabescuri înflorate se citeşte, când te uiţi de aproape, Je faime sau numai Ardanse, numele casei. Cele mai moderne armonizări de culori sunt: Bleu marine cu bleu horizon, negru cu bleu, negru cu sabie şi negru cu gris, Brique şi beige, orange cu maron, albastru şi alb. Câteva case au lansat jupe —culotte — pentru tennis şi golf. Lingeria este mult mai femenină, se face în foile de soie şi crépe de Chine, garnitura preferată este point-ture. Culorile pale, intre noi... Radi In general, bucătăresele fierb foarte prost racii. Ca să fie gustos, trebue să punem din vreme apa la foc. O cantitate de apă frecesară ca să-i adopere, nu mai mult. Punem multă sare, puţinpiper măcinat sau ardei roşu. Punem o ceapă, morcov, mărar şi pătrunjel, o jumătate foaie de dafin şi lăsăm să fiarbă trei sferturi de oră. Racii îi spălăm în mai multe ape le scoatem intestinul negru trăgând de înotătoarea din mijlocul cozii. Ii aruncăm în apa clocotită şi odată cu ei un pahar, două de vin alb. Capacul şi fierbeţi zece minute. Lăsaţi racii să se răcească în zeama lor. Unii pun şi o bună bucată de unt la fiert şi cred că fac bine. Raci «à la bertrelaise» Spălăm racii, scoatem intestinul negru. Topim într’o cratiţă mare o bună bucată de unt proaspăt, punem ceapă tocată mărunt, trei căţei de usturoi strivit, puţin cimbru, le prăjim uşor, punem peste ei racii şi sărăm tare, pipărăm sau arderăm. Săltăm mereu cratiţa până se roşesc racii bine. Pe deasupra lor punem două linguri de coniac şi îi dăm foc; când s’a stins, turnăm un pahar mare de vin alb şi o lingură de bulion de roşii. Capacul şi fierbeţi 15 minute pe foc tare. Scoatem racii într’un castron. In sosul rămas în cratiță punem o bucată bună de unt proaspăt, amestecam și turnăm sosul peste raci. Garnisim cu crăcute de pătrunjel verde, servim fierbinte. M. M. L. 1 cuvântul femeii | Guetul -eooo— Ecouri Claudette Colbert și Lowe Edmund au terminat de curând un film care promite să fie foarte original. Titlul filmului este «Sensation». In filmul «Hunder Bellow» care se realizează acum, Tallulah Bankhead are ca partener pe Charles Bickford eroul filmului lui Cecil de Mille: «Dynamite». Charles Bickford nu este numai o vedetă de cinema şi un autor dramatic cunoscut, ci în acelaş timp şi un bun businessman şi un yachtman. Este proprietarul unei ferme, al unui magazin de lingerie, al unui café, al unui garaj şi al unei insule de 110 hectare lângă Java, unde are o planaţie de cocotieri. Premiera ultimei sale piese, «Sandy Hooker» va avea loc în luna Aprilie la Chicago. Van Dyke, realizatorul filmului Trader Horn, a reînoit contractul său cu Metro. Acum realizează «Night Court» după piesa lui, Mark Hellinger şi Charles Beahan. Vedetele sunt Walter Houtson și Anita Page, alături de excelenta artistă Beatrice Hendries, care are un rol foarte însemnat. John Gilbert este autorul scenariului filmului Său viitor, intitulat «Dowurtake» care va fi realizat de Monta Bell. In Iunie se va turna un mare film de aventuri, care se se petrece în Maroc. Regia va fi condusă de Serge de Poligny, iar vedeta acestei bande va fi Hans Albers. Annabella, care turnează la Budapesta «Un băiat din America», și-a reluat turnarea, pe care a întrerupt-o în urma unei gripe con-Ungariei. . ...a fost invitată să turnezeîn America, însă oferta n’a fost primită de simpatica vedetă. Motivele sunt simple: cerea drept onorariu aproape 700.000 de lei săptămânal, ceea ce americanii au găsit «exagerat». Iată, în sfârşit, că o europeană tractată la sosirea ei în capitala reuşeşte să smulgă exclamativ «exagerat» copiilor lui «Onele Sam». «Le Vampir», ultima producţie a lui Carl Dreyer, va fi prezentată în curând publicului berlinez în versiunea germană. Léontine Sagan, care a realizat «Mädchen in Uniform» este angajată, pentru un an de Alexandru Corda, pentru Londot a Film Company din Londra. KTAngM.. ...unde nu se precupeţesc sacrificiile pentru copii, s’a realizat de curând un film cultural, care se bucură de mare succes pe lângă tinerii spectatori. E vorba de «Istoria unei locomotive». Pe când la noi? in efecte....s’au realizat primele două filme sonore şi vorbitoare naţionale, sub numele de «Iubitul păstoriţei» şi «Rapsodia greacă». ...şi In Turcia obţine mare succes primul vorbitor otoman, «Cerşetorul din Stambul». Clara Dow... ...Şi-a terminat în sfârşit memoriile, cari promit să fie interesante — cel puţin tot atât cât şi putoarea. lin nurveu... Miercuri 6 Aprilie 1932 MIZERII & indiscreţii Mişcat de calda apărare pe care d. Eduard Mirto i-a luat-o în parlamentul vănzolit de patimi, — omul blând şi cinstit, — omul care «n’a umblat după slujbe», — omul de ştiinţă Romulus Boită, învinuit, pe nedrept, că ar fi hoţul hoţilor din lumea albă, a trimis d-lui Mirto următoarea telegramă: «Mulţumesc din suflet pentru frăţeasca apărare». Semnat: Romulus Boită. La care d. Ed. Mirto a răspuns, imediat, tot telegrafic: «Nu mi-am făcut decât datoria. Cu frăţească înţelegere Remus Mirto». Iar celor din juru-i d. Mirto le-a adăugat, după ce a scris cuvintele de mai sus: «Se ştie de unde a supt Romulus şi Remus. Dar nu se ştie cât au supt. Romulus Boită, însă, nu se ştie, deloc, de unde a supt; dar mult a supt, de unde a supt». * La rubrica de «curiozităţi» a unui ziar englezesc sosit ori în Capitală, se relatează faptul că, în America, şi anume într'un orăşel de lângă New-York, au fost chemaţi câţiva artişti de operă, pentru a-şi da concursul la un festival organizat de deţinuţii de la închisoarea locală. ...La noi, dacă s’ar apela la sericiile unor cântăreţi de operă, pentru a «distra» pe deţinuţi, primul efect al acestei iniţiative, ar fi — credem, —o pronunţată descreştere a criminalităţii. Căci, puşcăria ar deveni, în adevăr, a fi loc de supliciu insuportabil! * La bufetul Camerei stau la o masă mai mulţi deputaţi şi gazetari. Un gazetar întreabă pe un deputat care a trecut prin mai multe partide: — Am auzit că eşti naţional-agrarian. E adevărat? — Dragă din ce-mi spui numai prima parte este exactă. Este adevărat că sânt naţional, însă încă nu agrarian. Până acum sânt naţional de a lui Iorga. Dacă va veni Goga la putere voi fi naţional-agrarian. Dacă va veni Maniu voi fi naţionalţărănist. Dacă va veni Duca voi deveni naţional-liberal... Eu sânt şi voi rămâne naţional-guvernamental. Scorpion & Comp. AmiDM Politice şi literare Un frumos smees a răsplătit munca pe care d. D. Tomescu, criticul şi ziaristul craiovean atât de preţuit, a cuprins-o în volumul de curând apărut de subt teascurile «Scrisului Românesc». Cartea deşi alcătuită din articole de revistă şi ziar publicate în timp de peste doisprezece ani, îşi păstrează toate legăturile cu actualitatea, căci problemele pe care d. Tomescu le supune spiritului său cercetător, nu şi-au epuizat nici astăzi ceia ce le-a făcut ieri atât de pasionante. «Diletantism şi intelectualism»,«Puţin imperialism», «Experienţe pentru socialism», «Tradiţionalismul», «Poezia modernistă», «Tineretul», «Pacifismul d-nului Brstescu- Voineşti», «Popularitatea generalului Averescu», «Către tinerime», iată numai câteva din chestiunile cam atunci ca şi acum sunt la ordinea zilei şi în dezbaterea căror® d. Tomescu înfăţişează un punct de vedere totdeauna interesant şi original, susţinut de un talent căruia nu-i este străină nici una din tainele scrisului. —0000— De la soc. „Amicii Turciei’ Pentru excursia de studii Constantinopol—Prinkipp—Scutari (Asia Mică), organizată în vacanţa Paştelui 29 Aprilie — 7 Mai a. c. se dau informaţii şi se primesc înscrieri până la 23 Aprilie a. c. în fiecare zi între orele 12—13 şi 18—19 la Sediu, Bulev. Schitu Măgureanu No. 2. Taxa de participare este 3400 pentru studenţi şi 3900 lei pentru particulari. Intre 12—15 Aprilie sunt aşteptaţi să sosească în Bucureşti mai mulţi studenţi Turci cari vin în excursie de studii în România. Grupul este condus de către d. Sefaettin Riza bey, licenţiat în drept de la Universitatea din Bucureşti şi Constantinopol şi un bun şi sincer amic al ţării noastre. Studenţii turci vor fi oaspeţii studenţilor români. ■ XXOOOOXX ■— - ---------xxooooxx--------- 0 româncă la Salonul din Paris Târtara noastră compatrioată d-ra Eugenia Boncet, a expus la Salonul de toamnă din Paris o serie de tablouri-portrete, cari au făcut revelaţie în cercurile artistice parisiene. Ziarele şi revistele de seamă din Paris sunt pline de elogii la adresa tinerei şi talentatei noastre artiste. ---------xxooooxx-------- Expoziţii Expoziţia pictorului Bunescu, de la muzeul «Simu» se închide Duminecă 10 Aprilie.