Cuventul, mai 1932 (Anul 8, nr. 2524-2552)
1932-05-18 / nr. 2539
ton ^ mai $1 zile narii file trecute 13z. ile râmase 229. Răsăritul Soarelui 4.50. Apusul Soarelui 19.86. Luna în Pătr. I, 5-a zi. Bătălia dela Finta (1658) Ort.: Sf. Apostol Andronic. Cat.: Sf. Pascal,ilin.. Prot.: Torpetu. Bvr.: 11 Itar 5692. Mah.: 11 Muharem 1351. Buletin meteorologic 0000--Timpul probabil dela 16—17 Mai 1932 ora 20. Presiunea în creştere cu 1—3 mm. Cer variabil cu tendinţă de înseninare în sudul şi nordvestul ţării. In sud şi est ea continuă să cadă precipitaţiuni. Vânturi slabe din sectorul N. E. Temperatura în creştere.. -——xxooooxx----jiiliai.. cii r «atolii p» Cereţi noul RADION E CU Haut-Parteur Dinamic LEONIDA & Co. Bucureşti, Calea Victoriei, 114 Vis-à-vis de Magazinul Radu Telefon 376155 1197 MARŢI 17 MAI 1932 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13.00: Muzică simfonică (plăci de gramofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14.00: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 18.00: Orchestra Motor: Muzică uşoară şi românească. . 19.00: Informaţiuni, sport, meteorul şi semnal orar. 19.10: Orchestra Motor: Continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Dr. Ionescu-Brăila.: Producţia laptelui în România. 20.20: D-l Cct. Tăslăuanu: Un răzvrătit, Poetul Oct. Goga. PROGRAM DE SEARA • 20.40: Muzică de dans (plăci de gramofon). 21.00: Orchestra Radio: A. Thomas : Uvertură din «Mignon»; Ioan Popovici: Totdeauna dulce-vals; Fr. Lehar: Selectman! din opereta «Clo-clo». 21.80: D-l T. Teodorescu-Branişte: Actualităţi. 21.45: D-ra Karen Marie Nielsen- can. to, acomp. de Orchestra Radio: Verdi: Arie din «Rigoletto»; Offenbach: Aria Păpuşei din «Povestirile lul Hoffmann»; Leo Delibes: Arié din «Lakiné». 22.05: Orchestra Radio: Bela Bartok: Dansuri româneşti; E. Candella: Uvertură la «Fatăl Răzeşului»; E. Chabrer : Espana-rapsodie. " 22.45: Informatiuni. Spicuiri din programele străine CONCERTE: Viena ora 18.05* 21.10 —22.10. — Lipsea 17.30.—Heilsberg 20.35, Bratislava 22. — Hilversum 20.50 și 22.55. — Breslau 20. -— Milano 21.15. — Buxelles II 21 Sl 22. — Strasbourg 20.45 Barcelona 21—23.30. — Londra 20.30, Mühlacker 23.45. —, Toulouse de la 20.45 la 0.30 Muzică variată. — Frankfurt 2L30-22.30. — Katovice 18.35. —, Bertin 18.30—19.20. — Praga 22-22.30. — Paria-Eiffel 21.30 Retrans. concert simfonic. — Radio-Paris 21.45. TEATRU. — OPERA — OPERETA: Milano 21.45 «Haschisch» operetă de Colantuoni. — Strasbourg 21.80 «Boccacio» de Suppé. Retrans. din Paris. — Berlin 2035 Deschiderea teatrului de vară. — Roma 21.45 «Alis Lilie» Comedie muzicală de Romagnoli. CONFERINȚE: Berlin 23 Presa politică. — Radio-Paris 20 Cronica teatrală. STIRI DE PRESA: Viena 23. — Milano 23. — Bruxelles II 20.30 și 23. — Strasbourg 20.30. MUZICA DE DANS: Viena ora 23.25. Bratislava 23.20. — Barcelona Lonadra 23.35. — Katovice 23.55. II In noaptea este 17 Mai A. Albani, calea Victoriei (Piaţa Palatului Regal) 86, telefon 332/63; L Constantinescu-Frunză b dul Carol 9 (Piaţa Rosetti), telefon 227/73; V. Grimberg (dr. Chiale) calea Dudeşti 58, telefon 315/36; Al. Nicolescu, calea Şerban Vodă 147;I. Lozinca, calea Călăraşilor 300 (colţ şoseaua Mihai Barbu); A. Belpot (d-na I. Cristide) calea Griviţei 176, telefon 371/85; I. Reponovici, calea 13 Septembrie 83, telefon 300/74; L Alexi şoseaua Ştefan cel Mare 24; Ion Stănescu b-dul Pake 137, telefon 253/68; Leila Niculescu, str. Maica Domnului 1, telefon 207/51; V. Gheorghiu str. Duiliu Zamfirescu, (col. L. Blank) 2; Ilie Ioanid str. Sf. Apostoli 52, telefon 306/15. De toate și de pretutindeni ! • I 1 școală unică 1 La Universitatea Harvard din America s’a deschis o școală pentru exploratorii cari voieeu să descopere pământuri’ necunoscute pân’aum. E singura scoială de felul acesta în toată lumea. tfcui avantagii pentru fumători S’a inventat un aparat care, pus pe biroul de scris, scoate o ţigară aprinsă gata, imediat ce ai apăsat pe un Buton. Fabrică furată In Niles, o localitate din America s’a întâmplat un lucru neobicinuit. Detectivii au fost chemaţi să găsească o fabrică, care fusese., furată. Ei au găsit pe autor şi i-au arestat, cum au arestat şi pe un negustor de fiare veschi. Fabrica era de oţel şi s© numea «The Kalman Steel Company». Din lipsa de lucru, ea se închisese. Săptămâna trecută hoţii ştind că nu e nici un păzitor în jurul ei, au venit cu camioanele, au demontat maşinile, macaralele şi chiar şinele liniei de tren. Ei au tot cărat la maşini câteva zile, fără ca cineva să-i împiedice. Opt viitoare geistae, eleve ale unui institut de geishe, unde urmează cursurile acestei profesiuni specific japoneze -itOO---- Note teatrale " teatrul regina maria; „La ordinele D-Voastra Doaiblă“ de d-nii Paul Geraldy şi Spitzer Comedia d-lor Paul Geraldy şi Spitzer este ultima premieră pe care o prezintă teatrul «Regina Maria». Ca şi celelalte lucrări ale acestor doi autori, ea poarta stampila «bunei cuviinţe» şi a comediei adultere, pe care teatrele pariziene o exploatează cu foloase materiale apre- diabile de aproape o jumătate de secol. Comedia «L’homme de joie» este cea ce în comerţ se numeşte «articolul de Paris]. Un public foarte numeros apreciază acest gen teatral agreabil şi distractiv, în care situaţiile spirituale se îmbie abil cu cele sentimentale. Lacrima ştie în aceste comedii să se prelingă în aşa fel pe figura actorului încât să nu-i strice zâmbetul care-i înfloreşte în colţul gurei. Este un gen, pe care mărturisim că nu-l apreciem, şi pentru cari suntem siguri că şi directorii companiei Regina Maria au rezerve de făcut. Genul însă place publicului... Şi trebue să recunoaştem că astăzi când prezenţa spectatorilor este o mare şi dificilă problemă, teatrele sunt nevoite să ţină seamă în mod decisiv de gusturile lor. Anecdota piesei este făcută după calapodul obişnuit, al comediilor bulevardiere. Un soţ îşi înşeală nevasta. In ziua când soţia află această nenorocire, roagă pe un fost «flirt» al ei să cucerească pe femeia fatală. Flirtul doamnei se execută, întocmai, fără prea mare greutate. Ce folos însă! Soţia se îndrăgosteşte de fostul «flirt» şi e foarte plictisită că-i redă bărbatul necesităţilor conjugale! D. Tony Bulandra, a jucat cu eleganţă şi aplomb rolul cuceritorului de meserie, dovedind încă odată că este cel mai bun prim amorez al teatrului nostru. D-na Tantzi Cutava a interpretat cu mijloace de comediană încercată rolul soţiei. . "D-nii Talmira, Eterie şi d-nele Maria Şandu,şi Nora Piacentini au reuşit prin jocul lor să realizeze atmosfera prielnică unui frumos succes. C. T. ROBEIS -------------XXOOOOXX—--------- învăţaţi franceza fără profesor Cursul practic al Domnului Profesor 1. Şandrea este metoda cea mai lesnicioasă pentru a învăţa în scurt timp limba franceză fără profesor. Pronunţarea cuvintelor este redată exact după un sistem de transcriere special, aşa că elevul, chiar dacă n’au auzit niciodată vorbindu-se franţuzeşte va pronunţa correct toate vorbele învăţate. Versiunile se raportează cele mai multe la viaţa de toate zilele. Metoda este astfel alcătuită încât elevul învaţă pe nesimţite să citească şi să pronunţe corect franţuzeşte. Preţul lei 100. Se găseşte la editura Alcalay Bucureşti, şi la toate librăriile din ţară. că românească: «Din istoria sifi-. tisului» (Cluj, 1931, Tip. Naţională) e o broşură de 70 pagini foarte bine împărţită şi conţinând toate referinţele bibliografice necesare. E cea dintâi privire retrospectivă asupra sifilisului în literatura medicală românească Ce se bazează pe pe o lectură atentă a criticei, şi nu e improvizată după vreun manual. Veştile referitoare la pătrunderea sifilisului în România (p. 31 şi urmare) sunt extrase din lucrarea d-rului Z. Petrescu şi de multe ori îmbogăţite cu referinţe şi comentarii. Nu vroim să îngreunăm prea mult aceste note menţionând toate publicaţiile, de la 1928 încoace, pe cari colaboratorii Institutului dih . ' .• AdrU* • • •.sv’ :••• •. Cluj le-au dat la iveală. Nici laude nu voim să aducem d-lui Valeriu Bologa, docent de Istoria Medicinii, şi d-rului Alexandru Lenghet pentru frumoasele lor contribuţii la cunoaşterea medicinei noastre. Ţintă acestui articol a fost mai modestă: acela de a arăta că şi la un tânăr Institut ştiinţific se poate lucra cu spor, în ciuda tuturor lipsurilor şi obstacolelor. Şi de a aminti încă odată grupului românesc de studioi şi ai istoriei ştiinţelor că a sosit timpul să se constituiască mult aşteptata «Societate pentru Istoria Ştiinţelor», mai ales că congresul de la Varşovia se apropie. Mircea Eliade Pelerinaj la mormântul Voevodului Alexandru cel Bun PIATRA-NEAMŢ, 35. — In cadrul sărbătorirei a 500 ani de la moareta marelui Voevod al Moldovei, Alexandru cel Bun, au început să se facă de către diferite societăţi pelerinaje la mormântul său de la mănăstirea Bistriţei, situată la 3 km. de oraş şi a cărei ctitor a fost însăşi Voevodul. Membrii căminului cultural «N. Iorga», împreună cu un impunător număr de învăţători şi elevi, s’au dus la mănăstire. Slujba a fost oficiată de către soborul mănăstirei, în frunte cu archimandritul Ghenadie şi părintele Proitoereu. S-a oficiat un parastas la mormântul Voevodului. Răspunsurile au fost date de corul căminului din Slobozia. Se fac pregătiri, pentru primirea mai multor personalităţi de seamă din ţară şi străinătate, cari vor veni să cinstească mormântul Voievodului. CUVÂNTUL teatru Teatrul Naţional Astăzi, Marţi, 17 Mai, Teatrul Naţional reprezintă comedia d-lui G. Costăchescu „Crima din Strada Justiţiei”, cu 4-nii: N. Soreanu, I. Sârbul, Gr. Mărculescu, Al. Ghiberlcon, I. Manu, I. Firiteşteanu, Al. Marius; doamnele: Sonia Cluceru, Puia Ionescu, etc. Regia o are d. Soare Z. Soare. . * La Teatrul Naţional au început repetiţiile în vederea viitoarei stagiuni. 1^. „Scandalul” piesa lui H. Bataille, se reprezintă Miercuri pentru a zecea oară la Teatrul Naţional. -----------xxooooxx---------- A 5-a mare expoziţie canină organizată de Societatea pentru îmbunătăţirea Rasei Canine Va avea loc anul acesta în Grădina muzeului Comunal în Calea Victoriei 117. Pe lângă nenumărate rase străine cari vor fi special bine reprezentate anul acesta, s’a dat atenţia cuvenita, câinelui ciobănesc românesc. M. S. Regele a binevoit să acorde şi în prezent înaltul Său concurs, donând o cupă Challenge pentru rasă românească. Comitetul Societăţei cu intenţiunea de a încuraja Cultura acestei rase, a acordat suma de 24.000 lei pentru diferite premii. Toţi proprietarii,de câini sunt rugaţi să răspundă chemărei societă tei* .. rÎAMO#i£^ „• .’i, . HO spectacolele zilei . 3e-: -y* v •* \ itltll U':Teatre TEATRUL aftAȚIONAL: Crima din strada Justiției. TEATRUL VENTURA: Monte Carlo. TEATRUL REGINA MARIA: La ordinele Dv. Doaamnă. TEATRUL HBER: Maya. TEATRUL MAXIM ZIG-ZAG TEATRUL MAXIM ZIG-ZAG (Chateaubriand): Program extraordinar. Sisters Schwarz. Cinematografe TRIANON: In slujba inamicului. BOULEVARD PALACE: Marizelle Nitouche. SELECT: Sclavul Femeilor. REGAL: îngerii infernului. CAPITOL: Am iubit doui ochi albaştri. '■ FEMINA: Gise-mi dă o sărutare. CORSO: Coniţa cu Goni bărbaţi. VOX: Levi et Comp. ROXY: Am iubit două ochi albaştri. RIO : Păcatul Madelinei Claudet. FORUM Levy& Comp. LIDOS: Trei zile şi o fericire. OMNIA: Ronny’ şi Isabella. AMERICAN: Liliacul. TERRA: Regele boxeurilor. EPISCOPIA: Secretara particulară. TRIUMF: Traficanţii şi o complectare. RAHOVA: O oră cu tine. MARNA : Amor şi disciplină. TOMIS: Liliacul. MARCONI: îngerii Infernului. VOLTA BUZEŞTI: Dixiana şi Malec filantrop din dragoste. De la facultatea de ştiinţe Conferinţa d-lui profesor Perez vor avea loc în amfiteatrul Spiru Haret al facultăţii de ştiinţe, precum urmează: p.^ Marţi 17 Maiu a. c. orele 17 şi jum. «Caracteres sexuels, des Crustaces Deeapodes». .. Miercuri 18 Maiu a. c. orele 18 «Rhizocephalesparasites des Dagures». ,v. Joi 19 Maiu a. c. orele 18. «Les adaptatation des moeurs des Bernard l’Ermete». Vineri 20 Maiu a. c. orele 18 «Des tendences actuelles de la Biologie», Universitare Examenele de fine de an la Academia de înalte Studii Agronomice din Bucureşti pentru studenţii şi inginerii agronomi înscrişi lacursurile de specializare, se ţin între 1—30 Iunie a. c. Examenele pentru obţinerea diplomei de inginer, agronom, încep la 25 iunie a. c. cuvântul femeii GASTRONOMIE Nu ştiu din cari motive, foarte multă lume are o adevărată aversiune pentru lapte, în schimb brânzetunie sunt foarte căutate şi industria lor tot mai prosperă. Hrană ieftină şi sănătoasă pe masa săracului, desert delicat după o masă suculentă, brânză este nu numai un aliment complect, dar şi un compliment indispensabil al unui prânz cu vinuri bune şi generoase. Din Franţa vin cele mai fine brânzeturi. Vom face câteva spicuiri din istoricul acestei industrii, e interesant. La Vimotiers s’a ridicat un monument doamnei Harel, celebra fermieră că a inventat camembert-ul. Vrednica gospodină a început comerţul ei în mic şi delicioasa brânză era degustată numai de câţiva cunoscători regionali. Mai târziu cercul amatorilor mărindu-se numărul cererilor, răspândiră produsul fără rival în toată Franţa. Sub Napoleon al II-lea, Camembert-ul ajunse pe masa de gală de la Tuilleries. De atunci, după cum ştim a făcut drum... Cammembert-ul se fabrică din lapte de vacă uşor smântânit încălzit la 30 până la 33 grade. După ce e vânturat, se pune în el chiag de viţel (substanţă care se găseşte în stomacul viţeluşului) sau alţi agenţi chimici ca: acidul lactic ori alcoolul. Trei linguri de chiag pentru 50 litrii de lapte. Inchiegatul este principal operaţie; de el depinde calitatea produsului final Coagularea prea lentă aduce toată smântână a suprafaţă, iar cea pripită dă o pastă prea seacă. Această masă geabtinoasă se pune în mici forme de tablă găurită ca să scurgă de apă. Scurgerea trebue activată și bine observată. Odată închegată, brânza se scoate din forme, se sărează pe o parte și se pune la odihnă pe rafturi de paie împeltită. Peste câteva ceasuri să întorc şi se sărează pe cealaltă parte şi apoi se pun la uscat în pivniţă bine aerisită, la temperatură de 12 grade, pe rafturi de lemn unde începe maturaţia graţie unui mucigai special (penicilum album) care se răspândeşte cu un pulverizator pe pereţi, pe rafturi şi brânză. Se întorc pe o parte şi alta din două în două zile timp de două săptămâni. După ce au prins o mucigaie pufoasă şi albă pe toată suprafaţa,se mută într’altă pivniţă, unde li se dă «perdaful», adică unde vor dospi sub influenţa fermenţilor «roşului». Aceşti microorganismi dau camembertului coaja lui caracteristică, îi mdaie pasta dându-i savoarea extraordinară atât de apreciată de noi toţi şi în special de opsomanii cari numesc brânzeturile «les bouquets du repas» Şi un sfat bun Pentru a prezenta frumos brânza scoasă din cutie, o curăţăm uşor cu muchia unui cuţit, punem pe farfurie şi acoperim cu un strat fin de pesmet bine cernut M. M. L. Un protest contra desfiinţării Salonului Oficial Primim : Subsemnaţii, artişti pictori şi sculptori, expozanţi la Salonul Oficial, faţă de hotărârea de a se desfiinţa Salonul — în unanimitate . — Protestăm cu toată energia împotriva acestei măsuri vexatorii şi arhi*trăire care ne răpeşte un drept câştigat şi desfiinţează şi singurul concurs pe care oficialitatea îl acorda, până acum, plasticei române. Salonul oficial aparţine, în primul rând, artiştilor. El este un prilej de manifestare a tuturor valorilor plastice şi un mijloc de selecţionare a talentelor tinere. Salonul oficial nu trebue şi nici nu poate fi în slujba unei şcoli sau a ţinut curent. Salonul oficial trebue să fie oglinda vie a vieţii noastre plastice. Statul român, care cheltueşte zeci de milioane pentru teatru şi operă în fiecare an , nu-i este permis să refuze concursul său artei plastice căreia — şi,până acum, de altfel — i-a acordat prea puţin interes. Chiar măsurile impuse (desfiinţarea premiilor, a recompenselor, etc), sunt, mai puţin jicnitoare, decât această, hotărâre. Fiindcă această desfiinţare ne loveşte moral, în faţa publicului pe care l-am format vii de-a rândul, prin acest Salon Oficial. (ss) Nina Arbore, M. H. Maxy, Ionescu-Sin, Maria Ciurdea-Steurer, Miliţa Petraşcu, Marcel Iancu, Lucia Bălăcescu, Merica Remniceanu, Risa Kraid, Cetina Emilian, Laura Cocea, Aurel Jiquidi, Titina Căpitănescu, T. Papa triandafir, Tantzi Demetriad, Dem. Iordache, Emil Nicolescu, Michaela Eleutheriade, Henri Daniel, Cornelia Bahic, P. Iorgulescu-Yor, Nicolea Stoica, Margareta Sterian, A. Radulescu-Jiquidi. Câteva portrete Marlene Detrich Bebe Daniels îmbrăţişarea ei îţi înfrăţeşte trădarea cu mormântul, după cum îţi înfrăţeşteviaţa cu senzaţia cocainei luată în doză puternică. E idealul vicioşilor, idolul amatorilor de senzaţii dure, mistuitoare. Idolul tineretului trecut de pragul visurilor blonde din adolescenţă şi poate... şi al bătrânilor, cari vor muri, ca să se consoleze cu puţin... Gina Mănes Femeea la treizeci de ani, aşa cum au descris-o poeţii în versurile lor amare sau entuziaste. Minciuna ispititoare, debitată cu cel mai asiatic şi mai captivant surâs. Feminitate complexă, apogeu al senzualităţii, sadism inconştient. Corp prin voce melodioasă... Pericol, trădare, nepăsare... Atracţie... O «partidă» pentru după amiază, ideală, dar... periculoasă. Femeea viciului, a pasiunilor nebune, sclava propriei sale dorinţi şi stăpâna dorinţelor altora. Privire care exprimă senzualitatea oarbă — flacără mocnită în pâlpâiri înăbuşite, gata să isbucnească feroce, nebună, pătimaşă, fie prima alimentare prietenică. Fiinţa care nu se înţelege pe ea însăşi. Vibrează profund, câteodată, dar suferă in tăcere, dintr’un spirit de extraordinară demnitate feminină, după cum alteori se pare că ignorează cu totul emoţia, pudoarea, remuşcările. Are momente de perfectă luciditate morală, momente scurte, ca să cadă apoi pradă senzualităţii propriului ei corp. Cunoaşte bine acel farmec al corpului ei, acea hipnoză pe care o exercită asupra bărbatului şi care se numeşte«sex-appeal»— sau cum îi spun americanii şi mai scurt: «it». Şi ştie să-l pună în valoare prin poziţiile cele mai ispititoare... Dar totul a durat un moment, un moment de nebunie, de predominare senzuală... Conştientul s’a revelat brusc; Marlene a devenit femeea liniştită, simplă, taciturnă...Femeea însă care-ţi rezervă surpriza deslănţuirii patimilor, într’o clipă tot atât de neaşteptată. Bărbatul care n’o cunoaşte n’o înţelege, dar... o adoră. Aseară s’a ţinut la sediul Sindicatului caselor de filme o şedinţă, în care s’au desbătut problemele de actualitate privind cinematografia la noi, în special chestiunea taxelor şi impozitelor care grevează asupra filmelor şi spectacolelor de cinema. S’a hotărât ţinerea unui congres general al cinematografiştilor pentrru zilele de 2 şi 3 iunie crt., la Bucureşti, cu participarea cinematografiştilor din provincie, a presei de specialitate, decizându-se şi invitarea oficialităţii spre a lua pe această cale cunoştinţă de doleanţele lor. După "un călduros apel făcut laturn de lama stiletului răsbunător. sprijinul presei, şedinţa s’a ridicat Parfumul otrăvitor al ţărilor de la sud. Temperament sanguin, mocnit sub o aparenţă blândă. Nu poate fi concepută decât într’un decor de «hacienda»; nu poate fi cucerită decât cu melodii de ghitară şi cu declaraţii romantice sau violente, pătimaşe sau ameninţătoare. Femeea pentru care iubirea stă ală- ’ S. I $efl intoMVkatilul Caselor de lume MIERCURI 18 MAI 1932 NIZERII . La Şcoala Mitară de Geniu. Părintele arhimandrit Iuliu Sc.Ioban ţine, în sala de mese a şcolii, o lecţie de morală creştină. Asistă şi d. maior P. Părintele I. S. vorbeşte,in sala de mese, despre «grija trupului». Şi, evident, folosind prilejuit că se afla în sala de mese, fine o lecţie despre prepararea bucatelor. (Adusă bine din condeiu, chestia poate fi înghesuită printre lecţiile de morală). Şi a vorbit părintele I. S. despre cartofi, despre morcovi şi sparanghel, despre pătlăgele roşii, despre prune şi ardei. Şi a vorbit despre ordinea în bucătărie, şi despre o mulţime de alte chestii de bucătărie ! Intre timp, uşa bucătăriei, ce da în sala de mese, se deschisese. Părintele I. S. sfârşeşte. D. maior P. se ridică şi ia cuvântul: «Domnilor, In legătură cu cele spuse de părintele I. S.:„ închideţi uşa de la bucătărie» (Era, întradevăr, în perfectă legătură). . • & Cu prilejul conferinţei ţinute Duminecă la «Fundaţia Garoh, d. André Siegfried vorbind despre caracteristica poporului, englez şi a celui francez, a spus: — Englezii nu sunt economi. De obicei ei îşi încheie bugetele individuale la sfârşitul anului cu deficite. Bugetul statului se încheie însă întotdeauna cu excedente. Francezii au un caracter absolut contrariu. Bugetele individuale și le încheie întotdeauna la sfârșitul amului cu câte un mic excedent iar bugetul statului se încheie... cu apreciabile, deficite^... Tânărul avocat S.... care are marele defect de a fi ducist, spunea după conferinţă, în hall-ul «Fundaţiei».* _ Noi românii avem atât caracteristicele francezilor cât şi ale englezilor : bugetul statului îl încheiem ca francezii: dificitar. Iar bugetele particulare ca englezii, tot dificitar. Săntem un popor cu mari calități!... Scorpion & Comp» Comemorarea zilei de 3115 Mai 1848 CONFERINŢA PAR. I. AGARBICEANU Secţia Bucureşti a Agrului (Asociaţia generală a Românilor Uniţi) aprăznuuit Duminică memoriabila-zi de 3/15 Mai 1848 la Fundaţia Universitară Carol I. E o tradiţie frumoasă sărbătorirea acestei zile, când conştiinţa naţională, luminată de glasul profetic al lui S. Bărnuţiu, şi-a proclamat întâia dată neatârnarea în formula lapidară: Nici o unire cu ungurii! Cuvântul comemorativ, emoţionant şi vibrator, l-a rostit de Ştefan Pop, directorul liceului «Sf. Sava» arătând, între altele, cauzele pentru care micul Blaj a fost destinat să aibă un rol atât de mare în acea mişcare. A urmat apoi conferinţa Păr. I. Agârbiceanu: «Concepţia creştină despre lume». In dubla-i ipostază, de preot şi literat d-sa a dovedit întâi existenţa, pe urmă superioritatea concepţiei creştine despre lume asupra altor concepţiivechi şi noi. Această concepţie, pentru noi, are netăgăduita calitate de a fi concresentă cu însăşi fiinţa noastră naţională, epoca creştinării coincidând cu aceea a formaţiunii poporului român ca individualitate etnică distinctă. Fiind presărată cu o mulţime de reflexii originale şi mai ales cu imagini alese, bine dezvoltate şi aplicate, conferinţa a captivat asistenţa. Expoziţii Salonul oficial de pictură şi sculptură de la şoseaua Kiseleff este deschis în toate zilele intre orele 9—15 şi 15—19, până la 15 iunie a. c. Conferinţe-comunicări Societatea de Fizică din România va ţine azi, Marţi, la orele 18, în Amfiteatrul «Bacaloglu» etaj II al Palatului Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti a opta şedinţă, publică. Vor face comunicări: D. prof. dr. Christian Musceleanu. Determinarea Constantei , a Entropiei prin teoria cuantei, d. dr. inginer Em. Petrașcu: O explicare a undelor decimetrice. -----------C ... -------13------— m Cârti-reviste A apărut revista săptămânala «Lu» nr. 2, ediţia românească, cu data de 15 Mai 1932 A apărut im CHIRIILOR Din 7 Aprilie 1932 cu doctrina şi jurisprudenţa aplicabilă la zi die Dr. MIRCEA PARASKIVESCU Jude-instructor Consilier de Curte de Apel 100 LEI