Cuventul, iulie 1932 (Anul 8, nr. 2582-2612)

1932-07-01 / nr. 2582

VINERI I IULIE 1932 Să ne-o spună şi nouă! -oooo­­ ­ La biserica Sf. Nicolae­­ Şelari sunt doi preoţi. Legea autonomiei bisericeşti din anul 1925 prevede in art. 33 al Statutului său urmă­toarele: „Unde sunt mai mulţi pre­oţi, episcopul numeşte conducător al oficiului parohial p­e cel mai apt dintre ei". (Bineînţeles după caz: definitiv sau cu delegaţie). Cine este mai apt? Cel tânăr c­are, pe lângă licenţa în teologie, studii în Rusia şi Ger­mania, capacitatea de profesor se­cundar, a fost misionarul Arhiepis­copiei Bucureşti şi a adus reale servicii Bisericii şi ţării noastre ca preot la capela români din Sofia (Bulgaria), unde a păstorit cinci ani, în momentele cele mai tulburi petrecute în ţara vecină. Cel bătrân are licenţa în teologie, şi fiindcă ar trebui să înşirăm... lipsurile, — fiind vorba de un preot ca economul Teodor Antohi —, le tăcem deocamdată, întrebarea pusă mai sus se re­zolvă de la sine. Şi totuşi a fost rezolvată altfel, cum a anunţat prin ziare însuşi pă­rintele Ec. T. Antohi numit „din nou" paroh. Ce reţetă miraculoasă a între­buinţat părintele econom Teodor An­tohi de a ajuns „din nou" paroh la această biserică cu averi proprii, unde lucrând în trecut în aceeaş ca­litate a fost propus pentru darea în judecată? Să ne-o spună şi nouă! Pr. Al. N. Constantinescu O serbare estaseased -0000- întrunirea a luat sfârşit prin o masă camaraderească la­­Luzana­, unde, într’o atmosferă de înfrăţire, de dragoste camaraderească şi bu-Promoţia 1888 a Şcoalei de ofi­ţeri, întrunită la Şcoala Militară de infanterie, a serbat al 44-lea an, al înălţării la gradul de sublocote­nent. La apelul făcut de către genera­lul Guritză, ca cel mai tânăr din promoţie, s'a constatat că din cei 67 ofiţeri din toate armele ai pro­moţiei 1888, 32 au murit, unii în plină tinereţe, iar ceilalţi jertfin­­du-şi viaţa în serviciul ţării s’a oficiat de păr. Inocenţiu Şte­­fănescu, confesorul garnizoanei, un parastas pentru pomenirea lor- O PROMOŢIE GLORIOASA După cuvântarea ţinută de gene­ralul de devizie în rezervă A. Ra­­zu, în memoria atât a îndrumăto­rilor şi profesorilor, cât şi a cama­razilor dispăruţi, cei 20 ofiţeri pre­zenţi conduşi de colonelul Manole­­scu, au vizitat localul şcoalei, evo­cator a atâtor amintiri din trecu­tul acestei strălucite promoţii, care numără atâţia comandanţi glo­rioşi . Generalii Mărdărescu şi Ru­­sescu, cari au ocupat Budapesta, apoi generalii Razu, Zadik, Con­­stantinidi, Bărsescu, Văitoianu, Mi­­ronescu, Racoviţă, Schina, Măta­­saru, contra-amiral Ionescu, mulţi colonei şi alţi viteji. LA MORMÂNTUL EROULUI NECUNOSCUT Dela Şcoala Militară, cei adu­naţi, după ce s’au fotografiat în grup în jurul drapelului şcoalei, nă dispoziţie, s’a dat cuvântul de sau dus la mormântul Eroului de-­ întâlnire în anul 1933, cunoscut unde au depus o frumoa­să coroană de trandafiri albi şi roşii ca omagiu al promoţiei de o­­fiţeri din 1888. După o solemnă şi pioasă recule­gere, s’a vizitat Muzeul Militar. OMAGII SUVERANULUI S'a trimis M. S. Regelui, o tele­gramă, în care promoţia 1888 adu­ce prinosul de credinţă nestrămu­tată şi trainic închegată sub marii înaintaşi, Gloriosul Rege Carol I şi neuitatul întregitor de neam Regele Ferdinand şi cu dorinţa — în măsura puterilor ei — să răs­pundă cu acelaş gând de jertfă chemării de ori când, a actualului Rege al României Mari, Carol al II-lea, la care s’a primit următo­rul răspuns : M. S. Regele mă autoriză, să va aduc viile sale mulţumiri pentru a­­tât de frumoase sentimente, expri­maţe de dv., din partea promoţiei Şcoalei de Ofiţeri 1888 cu prilejul împlinirei de 44 ani de la înainta­rea la gradul de surorocotenent şi pomenirea celor căzuţi pentru ţară. Secretar particular al M. S Regelui, (ss) C. Dumitrescu MASA CAMARADEREASCA Solemnitatea de la Facultatea de teologie din Capitală Sărbătorirea prof. pr. I. Popescu-Mălăeşti -popa- «Societatea studenţilor în teologie» a sărbătorit,­eri, printr’o şedinţă festivă, la Universitate, 25 ani de activitate di­dactică a C. S. pr. I. Popescu-Mălăeşti, decanul facultăţii. Au asistat: P. S. Tit Simedria, vicarul Patriarhiei, pr. Partenie preşedintele «A­­sociaţiunii clerului,» prof. dr. Boroianu, av. Tudor­ Popescu, pr. prof. Roventa, etc. La ora 5 d. a. şi-a făcut apariţia C. N. pr. Popescu-Nămăeşti, având în dreapta sa pe pr. Partenie. Corul studenţilor l-a p­rimit cu un «imn festiv». Studentul D. Bârnovescu a spus pr. decan I. Popescu-Mălăeşti împlineşte 25 ani de activitate didactică pe tărâmul ştiinţei teologice , unde are mai mult de 20 lucrări. Suntem fericiţi de a fi înfrânt refuzul S. S. de sărbătorit în mod public frumoasa şi rodnică sa ac­tivitate culturală. Om de ştiinţă pasio­nat, aprig apărător al ortodoxismului şi energic misionar al naţionalismului lu­minat — acesta e profesorul nostru. Dacă astăzi vă sărbătorim, suntem si­guri că mâine toţi se vor prosterna în faţa activităţii S. V. rodnice şi dezin­teresate. In numele «soc. studenţilor în teologie» oferă sărbătoritului un buchet de flori, expresia sentimentelor studen­­ţimei. Pr. prof. Gr. Cristescu,­ nu aţi fost cruţat de multe ori de neplăcerile la cari sunt expuşi credincioşii sincerităţii în epoca noastră. Studenţii noştri — graţie muncii P. O. V. au acum o frumoasă biserică unde să se roage şi o bibliotecă de peste 10.000 volume — unde să lucre­ze cu râvnă. Recunoscători pentru toate, ne închinăm în faţa celor 25 ani de mun­că pentru binele ţării şi rugăm pe Dum­nezeu să vă ţină mulţi ani fericiţi. Pr. P. Partenie, aduc, aci, cuvântul de omagiu al tuturor peoţilor din întreaga ţară. Pr. Popescu-Mălăeşti, ca profesor de limbă ebraică, a ştiut să fie iubit de studenţime, ca organizator al facultăţii de teologie, a militat ca clerul să ajun­gă puternic, susceptibil să armonizeze şi să m­obileze nepotrivirile de obşte. Pr. Gh. Comana, în numele foştilor e­­levi, face un istoric al stării sufleteşti a studenţimei, în mijlocul căruia nota de preocupări creştine câştiga din ce în ce mai mult. Pr. Popescu-Mălăeşti, Cu ţinuta sa, a reuşit să imprime foşti­lor săi elevi, duhul şi spiritul evanghe­liei. Pr. N. Vintilescu aduce omagiul foşti­­lor elevi ai sărbătoritului, D. av. Tudor Popescu aduce omagiul pi­tenilor credincioşi. Relevă activitatea publicistică, fecundă, a prof. Popescu- Mălăeşti, care a menţinut speranţe mn­tăritoare în vremuri grele. Pentru ro­lul S. S. dincolo de zidurile şcoalei, de care ne-am folosit noi, mirenii toţi, mul­ţumim părintelui sărbătorit şi-i urez mulţi ani. S. S. arh. Scriban a adus elogii ges­­tului studenţimei de a organiza această sărbătorire, CUVÂNTUL SĂRBĂTORITULUI Pr. D. Popescu-Mălăeşti a răspuns, a­­dânc emoţionat: fiecare misiune au păr­ţile ei plăcute sau neplăcute pentru cel ce o îndeplineşte. Dăscălia în învăţământul bisericesc are mai multe greutăţi decât în învăţă­mântul mirean­, Pentru că cuvântul Domnului e aşa de greu de pătruns. Am intrat în această sluj­bă — a orto­doxiei — după un studiu îndelung în ţară şi streinătate şi după o convingere hotărâtă că ortodoxismul este cea mai insiterată confesiune creştină. Mi-am făcut timp de 25 ani datoria pentru datorie, cu cugetul că lucrez pen­tru binele ţării şi cu credinţa că numai prin îndeplinirea complectă a îndatori­rilor noastre, fără gând la folos, vom putea ridica ţara. Vă mulţumesc pentru răsplata dove­dită de d­v. celor 25 ani de muncă ai mei. Ancheta accidentului de avion dela Cotroceni Am relatat, în numărul de eri al ziarului nostru, accidentul da avion al căpitanului Marin Bădină, care s’a prăbuşit cu o avionetă ,,Ko­­pony’’ la câmpul Cotroceni şi a­­nume în curtea regimentului 9 ro­şiori. In cursul zilei de eri, comisi­­unea de anchetă prezidată de d. col. Negrescu, a cercetat la faţa locului, pentru a stabili împrejură­rile în care s’a produs accidentul. In paranteză e de spus că, anul trecut, d. căp. Marin Bădină, a mai avut, în acelaş loc, un accident de avion, atunci însă fără consecinţe grave, pentru că înfigându-se în a­­coperiş, avionul a rămas înfipt pe clădire. Din cercetările întreprinse ori de comisia de anchetă, reese că, avi­­nul a avut o pierdere de viteză, d. căp. Marin Bădină înşelându-se,­­ din cauza soarelui, asupra înălţi­mii şi a distanţei locului. CUVÂNTUL Suveranul şi Marele Voevod IMihai la inaugurarea expoziţiei-târg din Ploeşti Schimbări la primăriile Capitalei Consiliul­ui Negru va fi dizolvat. $i la Galben vom avea un an­ primar Revenit la guvern, partidul naţio­­nal-ţărănesc s’a isbit, în Capitală de necesitatea — ca să nu zicem pretenţia — reintegrărei în consiliul municipal, a cărui structură a fost schimbată în vremea guvernului Iorga, acelora cari au fost sco­şi. Se ştie anume că, fără a recurge la dizolvări care ar fi necesitat noui alegeri, fostul ministru de interne d. Const. Argetoianu, a reuşit să impună consiliilor comunale ale , rTnn-nnln-M + -r»»i ! »VI n wî nminot! »1 Q •LtUaiDiUi uci pniiiaii M'GiuuV‘î guvern: la Negru d. Poenaru-Bor­­dea, liberal-dacist, a cărui alegere a fost uşurată şi de faptul că, aci, consiliul este împărţit între libe­rali şi naţional-ţărănişti. La Gal­ben, d. Aurică Bolintineanu în ur­ma scandalului cu pavarea şoselei Pipera—Floreasca, a fost bucuros să cedeze locul d-lui general Lu­­pescu, ţepist, iar la Verde, cosi­lie­­rii au ales primar pe d. dr. Măr­gescu, un devotat al d-lui profesor Iorga. LA NEGRU CONSILIUL VA FI DIZOLVAT ? In urma schimbărei guvernului, s’a pus în mod acut și chestiunea modificărei actualei situaţiuni dela­gistrative, uitându-se probabil că­ jumătate din consiliul comunal — după lege solidar cu primarul — este guvernamental. Vom vedea cum va fi Împăcată aci capra şi varza... Municipiu. Lucrurile nu merg însă,­­ că» neregularitatea gestiunei admi­te astădată, tot aşa de uşor ca sub fostul regim. Intr’adevăr, dacă la Verde, unde naţional-ţărăniştii au majoritate compactă, d. dr. Mărgescu a accep­­tat să se retragă spre a nu căpăta un vot de blam, în schimb la negru, liberalii fiind azi în majoritate, singura soluţie ar fi dizolvarea con­siliului. Dar dizolvarea este legată de noul alegeri şi în acest sector, liberalii au ca şef pe d. Al. G- Donescu, recu­noscut pentru Popularitatea sa şi care nu odată a pus în dificultate lista naţional-ţărănistă. De aceia, temându-se de un eşec, s’a tratat retragerea de bună voie a primarului liberal. Acesta a ac­ceptat cu condiţie ca locul de pri­mar să revină d-lui Anghel Dumi­­trescu, ajutorul de primar naţional­­ţărănist şi nu d-lul Al. R. Protopo­­pescu, indicat de conducerea orga­­nizaţiei de Ilfov. Naţional-ţărani-Itîi nu au acceptat însă această condiţie şi au hotărât dizolvarea consiliului, instituind o anchetă care va avea să o dovedeas­CINE VA FI PRIMAR LA GALBEN reprezentanţilor presei din Cluj ur­mătoarele declaraţii: La întrebarea dacă guvernul a o­­prit listele candidaţilor blocului muncitoresc în Ardeal, d. Vaida a răspuns: Nu am­ cunoştinţă de acest fapt Nu mi s’a semnalat nimic şi nu mi s’a cerut nici o anchetă în această privinţă. Repet că faţă de orice a­­buzuri ce s’ar comite în legătură cu campania electorală voi lua totdea­una măsuri, fără nici un fel de păr­tinire. D. Vaida a adăugat că de atfel nu există în ţară nici o­ primejdie co­munistă, întrucât statul nostru sc La fel de grea este şi situaţia dini bazează pe un procent de 80 la sută Sectorul I Galben. Aci. primar este­ ţărani. d. general Lupescu, o personalitate p­rin i SpUSS ISTol StalH PO 1*E76 de seamă, care nu se lasă intimidat­e constituţionale, lichidând toate de nici «­rulat» de şmecheriile — per­­todele absolutiste, ţapi expresia — politicianiste. I­­n privinţa rostului actualului Primarul, ar vrea totuşi să se re-­ guvern­e. Vaida a repetat şi cu a­­tragă, dar nu este lăsat, aci, de con­siliul... naţional-părăni­st, care pen-­ tru a împiedeca revenirea d-lui Au-­ rel Bolintineanu, puternic susţinut de conducerea organizaţiei, s'a aliat­ cu «­duşmanul». ❖ In ce priveşte celelalte sectoare s’a renunţat la sacrificarea d-lui­­ Ghiriţă Vasilescu, primarul sectoru­lui III Albastru, în schimb este în­­sfârşit probabil că d. C. Algiu, pri-­ marul din Verde va accepta în lo­cul actualei demnităţi, un mandat­­ în Cameră. ­ O bestie violează un copil de 10 ani și-l ucide Descoperirea sinistra a unui grădinar pe un teren de spori Politia e pe urmele bestiei VIENA, 28 (De la corespondentul nostru particular).—O nouă crimă, de aceiași natură sexuală anormală, comisă asupra unui nevinovat copil de 10 ani, face să se adeverească, din nenorocire, legea seriei. Abea s’a recules puţin de sub impresia o­­ribilului asasinat, căruia i-a căzut victimă fostul căpitan de dragoni von Trellings, că Viena suferă emo­ţia unei noui lovituri, de astădată şi mai impresionantă. O DESCOPERIRE LUGUBRA Duminică dimineaţa un negustor de fructe, Beer, ocupat cu curăţirea gradinei sale, pe Hohe Warte, găsi lângă gardul despărţitor de un te­ren de sport o flaneluţă dungată, de copil şi o beretă bască. Ceva mai departe, într-un mic tufiş, un spec­tacol care-i îngheţă sângele: cada­vrul unui copil, îmbrăcat numai cu o cămăşuţă. Alături de cadavru se aflau o pereche de indispensabili şi una de pantaloni obişnuiţi, de copil. Aceştia erau întorşi, de bună seamă fuseseră traşi cu forţa de pe copil. O CRIMA BESTIALA Beer anunţă imeidat comisariatul de poliţie de lu gruba descoperire. In scurtă vreme veniră la faţa locului autorităţile judiciare, şi poliţieneşti, cari începură cercetările. De la primul examen medical se constată că asupra copilului se co­misese una dintre cele mai bestiale crime: asasinul, de­sigur un detra­cat erotic, săvârşise un atentat la pudoare asupra băeţaşului şi apoi l-a omorât. PLÂNGEREA MAMEI VICTIMEI In timp ce la locul crimei cerce­tările erau în curs, la comisariatul de cartier Döbling se prezintă d-na Maria Peter, soţia unui funcţionar de cale ferată, şi anunţă disperată că fiul ei, Friedrich Walter, în vâr­stă de 10 ani, a dispărut de acasă, încă de Sâmbătă seara. In această seară el rugase pe mama sa, să-i dea voe să asiste — ca spec-1 tator gratuit, cățărat pe gard — la­ matchul de footbal Vienna-Ujpest, care se juca pe terenul din apropie­rea casei lor, ceea ce dânsa îi per­mise. După cum s’a stabilit, el s’a mai întâlnit acolo cu un prietin, Ru­dolf Pohl, împreună cu care s’a că­ţărat pe gard, de unde priveau jo­cul. Copiii au fost însă izgoniţi de paznici la un moment dat şi cei doi prieteni s’au despărţit. De atunci lipseşte orice amănunt asupra felu­lui care şi-a petrecut timpul mica victimă. Nenorocita mamă, pusă în faţa o­­biectelor găsite lângă cadavru şi a­­supra lui, mai avu puterea să de­clare că aparţin copilului ei, apoi căzu leşinată. CERCETĂRILE POLIŢIEI In cursul după amiezii de Dumi­nică a avut loc autopsia cadavrului. Ea a constatat că partea dreaptă a testei este complect zdrobită, fără ca pielea capului să fie ruptă. Reese de aci că victima a fost omorâtă cu una sau mai multe lovituri date cu un corp plat. Poliţia vieneză, se strădueşte să facă lumină în această grozavă cri­mă. Până acum cercetările n’au dus la nici un rezultat. Singurele urme, de altfel foarte vagi, sunt urmări­te cu multă perseverare. PE URMELE BESTIEI Prima indicaţie declaraţia unei fetiţe, camaradă de joc a micului Friedrich Walter, care a spus că Sâmbătă seara, pe la 8 şi jumătate, l-a văzut pe acesta, mergând de mână cu un domn necunoscut, care avea o mustaţă tunsă englejeşte şi purta un costum gri şi pe cap o pălărie tot gri. Fetiţa crede a fi observat că necunoscutul trăgea cu forţa pe Friedrich, care încerca să scape dar nu striga, deoarece «dom­­nul» îi ţinea şi sora astupată cu mâna. A doua urmă, şi aceasta destul de slabă, este o mică fotografie de amator, prezintată poliţiei de că­tre nenorocita mantă a victimei.­­ Căutând printre caetele de şcoală ale fiului ei, a dat acum 3 săptă­mâni peste o fotografie a lui Frie­drich, făcută de un amator, între­bat de mama sa, copilul a răspuns că un domn l-ar fi fotografiat şi apoi i-a dăruit Ini fotografia. D-na Peter n’a dat altă atenţiune aces­tui fapt, care acum însă, capătă o importanţă deosebită. După cum am spus, poliţia filea­ză, prin armata ei de agenţi aceste I urme — cari dacă până acum n’au condus încă la descoperirea crimi­nalului desigur că nu vor întârzia a sfârși prin­­identificarea și ares­tarea lui. Opinia publică este foarte impre­sionată de oribila faptă și ziarele­­ o comentează cu indignare, cerând pentru criminal pedeapsa cu moar-­­ tea care de mult nu s’a mai execu­tat la Viena. Sosirea d-lui Vaida la Cluj -----------------0000-----------— Apelul primului ministru pentr­u liber­tatea alegerilor CLUJ 29. — Astăseară cu accele­ratul de 8.45, a sosit în locali­tate d. prim ministru Vaida, însoţit de d. dr. Viorel Tilea subsecretar de stat la preşedinţie. Pe peronul gării primul ministru a fost întâmpinat de toţi partizanii politici în frunte cu d. Iuliu Maniu care a sosit astă noapte, cu Rapidul la Cluj. Au mai venit în întâmpina­rea primului ministru delegaţiile tutu­ror funcţionarilor publici din Cluj şi reprezentanţii bisericii. In afară de oficiali­şti au venit şi grupuri numer­oase de ţărani din împrejurimile Clujului cu fanfare şi steaguri. La sosirea în gară primmul mini­stru a fost întâmpinat cu urale, iar d. dr. Emil Haţiegan ministrul Ar­dealului i-a adresat primul cuvânt de bună venire. Au mai vorbit d-nii Hodor, inspec­tor, general ad-tiv al Ardealului, Dan prefectul judeţului, Dejeu pri­marul oraşului, Agârbiceanu, în nu­mele bisericii unite şi pr. Curea în numele bisericii ortodoxe, cărora le-a răspund d. Vaida ,astfel: „Viaţa cons­­­uţională a popoare­lor se bazează pe viaţa normală a popoarelor, se bazează pe constituţie M. S. Regele Carol ll-lea a pus noui temelii politice când­ s'a hotă­­rât să puie bazele României pe mo­narhie şi pe popor. Incredinţându-ni-se şi facem a­■ legeri libere vă fac un călduros apel, ca aceste alegeri să fie în adevăr li­bere, curate şi ordonate, pentru a exprima astfel voinţa hotărâtă a po­porului. Cu aceasta d. Vaida şi-a încheiat cuvântarea după care a avut loc o recepţie în sala de aşteptare a gă­rii. De la­fară d. Vaida a plecat di­rect la locuinţa d-sale, împreună cu d-nii Iuliu Maniu, Mihai Popovici, dr. Emil Haţiegan şi alţii unde au procedat la rectificarea listelor de candidaţi. Probabil că astăseară listele vor fi întocmite definitiv. D. Vaida va pleca la Bucureşti chiar astăseară la ora 8 cu accele­ratul. Subsecretarul de Stat ungar d. von Savargay in Capitală Cu rapidul «Dacia» a sosit ori în Capitală d. Alois von Savargay, secretar de stat și director al căilor ferate ungare, împreună cu d. A­­ladar Bogch inspector general de cale ferată, pentru a înapoia­­vizita d-lui general Mihail Ionescu făcută în capitala Ungarie, cu prilejul ex­poziţiei metalurgice şi feroviare din luna Martie. Subsecretarul de stat ungar a ţi­nut ca această vizită să coincidă cu inaugurarea marilor lucrări de centralizare din Gara de Nord, care au loc azi. D. subsecretar Alois von Savarjay a fost întâmpinat la sosire în gara de nord de d. director general Io­nescu, de personalul delegaţiei un­gare şi de funcţionarii superiori ai Regiei C. F. R. Eri la ora 5 a avut loc o recep­ţie în sala de consiliu a căilor fe­rate, iar seara un banchet la Athe­née Palace. e Comemorarea morfii lui Alexandru cel Dan Pioasa pomenire de la biserica Niroafilor din Suceava SUCEAVA 28. — Suceava a tră­it două zile de mare sărbătoare. In prima zi, Suceava a serbat în mod creştinesc şi românesc pomenirea Sf. marelui mucenic loan cel Nou, patronul Bucovinei, iar a doua zi a comemorat cei 500 ani de la moartea Voievodului Alexandru cel Bun. POMENIREA SF. MARELUI MU­CENIC IOAN CEL NOU Sânzienile atrag spre Suceava, de veacuri, mii de credincioşi cari vin în pelerinaj din depărtări de sute de kilometri pentru a se închina sfin­telor noastre. Urmând unui vechiu obiceiu, aceste serbări bisericeşti a fost onorată cu prezenţa I. P­ S. Mitropolit al Bucovinei. Slujba s’a făcut, din cauza ploiii care n’a mai contenit toată ziua, în biserica Mânăstirei, de un nume­ros sobor de preoţi în frunte cu I. P. S. Mitropolit. Răspunsurile au fost date de corul bisericei, condus de d. Isar. O emoţionantă predică a ţinut-o preotul Flaişer dela biserica Sft. Nicolai. Din cauza vremii rele nu s'a fă­cut tradiţionala procesiune prin o­­raş cu moaştele sfântului . In saloanele părintelui arhiman­drit Stefaneli s’a servit oaspeţilor o masă, cu care prilej s’au rostit mai multe toasturi. A închinat I. P. S­­Mitropolit pentru M. S. Regele, pre­fectul judeţului, d. Ienceanu, pentru biserică şi Mitropolit, iar pr. G. Berariu, protopopoul jud. pentru ar­mată. SERBAREA DELA BISERICA MIRĂUŢILOR A doua serbare bisericească s’a fă­cut la biserica Mirăuţilor. Favoriza­­ta de timp frumos, această serbare s’a desfăşurat într’un cadru înălţă­tor. In seara din ajun s’a sfârşit sluj­ba privigherii şi liturghia d­e către preotul bisericii, la care au partici­pat numeroşi credincioşi. A doua zi, I. P. S­ Mitropolit a fost întâmpinat la intrarea în biserică de cler îm­brăcat în scumpe odăjdii, cu prap­ii şi cruci, de un numeros popor de la ţară şi din oraş, cât şi de ostaşii din garnizoană cu corpul ofiţeresc, în frunte cu comandantul, d. col. George Popescu. După cuvântul de binevenire a preotului T. Cocliei, întreg alaiul s’a îndreptat, în sunetele clopotelor, în biserică, unde a urmat o frumoasă slujbă arhierească. Asistat de un so­bor de preoţi (P. C. arhimandrit Stefaneli, protoioresv. Berar, insp. misionar O. Tarangul, preoţii Pop, Flaişer şi Coclici şi de arhidiaconul Boca şi diaconul Lazariuc) I P. S. Mitropolit Nectarie a oficiat litur­ghia la care a dat răspunsurile co­rul bisericii, condus de către insti­tutorul P. Boroşan. comemorarea LUI ALEXANDRU CEL BUN La sfârşitul slujbei a vorbit preo­tul bisericii Teodor Coclici, ară­­­tând că poporul nostru a păstrat în­totdeauna respectul şi dragostea fa­ţă de voevozi şi înaintaşi. Insistă a­­supra operelor mari pe terenul reli­gios, cultural şi social al Voievodu­lui Alexandru cel Bun, care, în lun­ga sa domnie de 32 ani asupra Mol­dovei, a fost organizatorul bisericesc şi politic al ţării. Inchee cu îndem­nul ca şi noi, urmând pildei ma­relui Voievod, să învăţăm să trăim mai creştineşte, iubindu-ne vara şi biserica. A urmat apoi, în curtea bisericii parastasul pentru odihna sufletului ctitorului mitropoliei moldoveneşti, săvârşit de I. P. S. Mitropolit. La pioasa pomenire au participat re­prezentantul guvernului, d. prefect Ienceanu, comandantul garnizoanei, d. colonel G. Popescu, primarul o­­raşului, d. Varzariu, precum şi şe­fii celorlalte autorităţi locale şi pre­şedinţii societăţilor culturale. După această înălţătoare slujbă, care va rămâne lungă vreme, ne­­ştearsă în mintea celor ce au parti­cipat, preotul bisericii a oferit înal­ţilor oaspeţi o masă în casa din curtea bisericii Mirăuţilor. I. P. S. Mitropolit al Bukcovinei în rarea morţii lui mijlocul credincioșilor, la comenia- Alexandru cel Bun. Declaraţiile d-lui Vaida CLUJ, 29.­­ D. Vaida a făcut azil cest prilej că guvernul prezidat de d-sa are mandat limitat, pentru e­­fectuarea alegerilor. ROSTUL EXPERŢILOR STREINI Asupra rostului experţilor străini cari sosesc în ţară, şi în legătură cu acreditarea factorilor politici din opoziţie că actualul guvern ar a­­servi ţara străinătăţii, d. Vaida a spus că în zadar opoziţia bate mo­nedă Pe această chestiune-VIITORUL GUVERN Asupra formaţiei viitorului gu­vern d. Vaida a dat următorul răs­puns: Va fi posibil să se alcătuiască un guvern de partid, tot astfel cum se va putea alcătui un guvern de con­­centrare care să reprezinte expresia noului parlament. D-nii Vaida și Tillea au plecat as­tăseară spre București.

Next