Cuventul, iulie 1932 (Anul 8, nr. 2582-2612)
1932-07-01 / nr. 2582
VINERI I IULIE 1932 Să ne-o spună şi nouă! -oooo La biserica Sf. Nicolae Şelari sunt doi preoţi. Legea autonomiei bisericeşti din anul 1925 prevede in art. 33 al Statutului său următoarele: „Unde sunt mai mulţi preoţi, episcopul numeşte conducător al oficiului parohial pe cel mai apt dintre ei". (Bineînţeles după caz: definitiv sau cu delegaţie). Cine este mai apt? Cel tânăr care, pe lângă licenţa în teologie, studii în Rusia şi Germania, capacitatea de profesor secundar, a fost misionarul Arhiepiscopiei Bucureşti şi a adus reale servicii Bisericii şi ţării noastre ca preot la capela români din Sofia (Bulgaria), unde a păstorit cinci ani, în momentele cele mai tulburi petrecute în ţara vecină. Cel bătrân are licenţa în teologie, şi fiindcă ar trebui să înşirăm... lipsurile, — fiind vorba de un preot ca economul Teodor Antohi —, le tăcem deocamdată, întrebarea pusă mai sus se rezolvă de la sine. Şi totuşi a fost rezolvată altfel, cum a anunţat prin ziare însuşi părintele Ec. T. Antohi numit „din nou" paroh. Ce reţetă miraculoasă a întrebuinţat părintele econom Teodor Antohi de a ajuns „din nou" paroh la această biserică cu averi proprii, unde lucrând în trecut în aceeaş calitate a fost propus pentru darea în judecată? Să ne-o spună şi nouă! Pr. Al. N. Constantinescu O serbare estaseased -0000- întrunirea a luat sfârşit prin o masă camaraderească laLuzana, unde, într’o atmosferă de înfrăţire, de dragoste camaraderească şi bu-Promoţia 1888 a Şcoalei de ofiţeri, întrunită la Şcoala Militară de infanterie, a serbat al 44-lea an, al înălţării la gradul de sublocotenent. La apelul făcut de către generalul Guritză, ca cel mai tânăr din promoţie, s'a constatat că din cei 67 ofiţeri din toate armele ai promoţiei 1888, 32 au murit, unii în plină tinereţe, iar ceilalţi jertfindu-şi viaţa în serviciul ţării s’a oficiat de păr. Inocenţiu Ştefănescu, confesorul garnizoanei, un parastas pentru pomenirea lor- O PROMOŢIE GLORIOASA După cuvântarea ţinută de generalul de devizie în rezervă A. Razu, în memoria atât a îndrumătorilor şi profesorilor, cât şi a camarazilor dispăruţi, cei 20 ofiţeri prezenţi conduşi de colonelul Manolescu, au vizitat localul şcoalei, evocator a atâtor amintiri din trecutul acestei strălucite promoţii, care numără atâţia comandanţi glorioşi . Generalii Mărdărescu şi Rusescu, cari au ocupat Budapesta, apoi generalii Razu, Zadik, Constantinidi, Bărsescu, Văitoianu, Mironescu, Racoviţă, Schina, Mătasaru, contra-amiral Ionescu, mulţi colonei şi alţi viteji. LA MORMÂNTUL EROULUI NECUNOSCUT Dela Şcoala Militară, cei adunaţi, după ce s’au fotografiat în grup în jurul drapelului şcoalei, nă dispoziţie, s’a dat cuvântul de sau dus la mormântul Eroului de- întâlnire în anul 1933, cunoscut unde au depus o frumoasă coroană de trandafiri albi şi roşii ca omagiu al promoţiei de ofiţeri din 1888. După o solemnă şi pioasă reculegere, s’a vizitat Muzeul Militar. OMAGII SUVERANULUI S'a trimis M. S. Regelui, o telegramă, în care promoţia 1888 aduce prinosul de credinţă nestrămutată şi trainic închegată sub marii înaintaşi, Gloriosul Rege Carol I şi neuitatul întregitor de neam Regele Ferdinand şi cu dorinţa — în măsura puterilor ei — să răspundă cu acelaş gând de jertfă chemării de ori când, a actualului Rege al României Mari, Carol al II-lea, la care s’a primit următorul răspuns : M. S. Regele mă autoriză, să va aduc viile sale mulţumiri pentru atât de frumoase sentimente, exprimaţe de dv., din partea promoţiei Şcoalei de Ofiţeri 1888 cu prilejul împlinirei de 44 ani de la înaintarea la gradul de surorocotenent şi pomenirea celor căzuţi pentru ţară. Secretar particular al M. S Regelui, (ss) C. Dumitrescu MASA CAMARADEREASCA Solemnitatea de la Facultatea de teologie din Capitală Sărbătorirea prof. pr. I. Popescu-Mălăeşti -popa- «Societatea studenţilor în teologie» a sărbătorit,eri, printr’o şedinţă festivă, la Universitate, 25 ani de activitate didactică a C. S. pr. I. Popescu-Mălăeşti, decanul facultăţii. Au asistat: P. S. Tit Simedria, vicarul Patriarhiei, pr. Partenie preşedintele «Asociaţiunii clerului,» prof. dr. Boroianu, av. Tudor Popescu, pr. prof. Roventa, etc. La ora 5 d. a. şi-a făcut apariţia C. N. pr. Popescu-Nămăeşti, având în dreapta sa pe pr. Partenie. Corul studenţilor l-a primit cu un «imn festiv». Studentul D. Bârnovescu a spus pr. decan I. Popescu-Mălăeşti împlineşte 25 ani de activitate didactică pe tărâmul ştiinţei teologice , unde are mai mult de 20 lucrări. Suntem fericiţi de a fi înfrânt refuzul S. S. de sărbătorit în mod public frumoasa şi rodnică sa activitate culturală. Om de ştiinţă pasionat, aprig apărător al ortodoxismului şi energic misionar al naţionalismului luminat — acesta e profesorul nostru. Dacă astăzi vă sărbătorim, suntem siguri că mâine toţi se vor prosterna în faţa activităţii S. V. rodnice şi dezinteresate. In numele «soc. studenţilor în teologie» oferă sărbătoritului un buchet de flori, expresia sentimentelor studenţimei. Pr. prof. Gr. Cristescu, nu aţi fost cruţat de multe ori de neplăcerile la cari sunt expuşi credincioşii sincerităţii în epoca noastră. Studenţii noştri — graţie muncii P. O. V. au acum o frumoasă biserică unde să se roage şi o bibliotecă de peste 10.000 volume — unde să lucreze cu râvnă. Recunoscători pentru toate, ne închinăm în faţa celor 25 ani de muncă pentru binele ţării şi rugăm pe Dumnezeu să vă ţină mulţi ani fericiţi. Pr. P. Partenie, aduc, aci, cuvântul de omagiu al tuturor peoţilor din întreaga ţară. Pr. Popescu-Mălăeşti, ca profesor de limbă ebraică, a ştiut să fie iubit de studenţime, ca organizator al facultăţii de teologie, a militat ca clerul să ajungă puternic, susceptibil să armonizeze şi să mobileze nepotrivirile de obşte. Pr. Gh. Comana, în numele foştilor elevi, face un istoric al stării sufleteşti a studenţimei, în mijlocul căruia nota de preocupări creştine câştiga din ce în ce mai mult. Pr. Popescu-Mălăeşti, Cu ţinuta sa, a reuşit să imprime foştilor săi elevi, duhul şi spiritul evangheliei. Pr. N. Vintilescu aduce omagiul foştilor elevi ai sărbătoritului, D. av. Tudor Popescu aduce omagiul pitenilor credincioşi. Relevă activitatea publicistică, fecundă, a prof. Popescu- Mălăeşti, care a menţinut speranţe mntăritoare în vremuri grele. Pentru rolul S. S. dincolo de zidurile şcoalei, de care ne-am folosit noi, mirenii toţi, mulţumim părintelui sărbătorit şi-i urez mulţi ani. S. S. arh. Scriban a adus elogii gestului studenţimei de a organiza această sărbătorire, CUVÂNTUL SĂRBĂTORITULUI Pr. D. Popescu-Mălăeşti a răspuns, adânc emoţionat: fiecare misiune au părţile ei plăcute sau neplăcute pentru cel ce o îndeplineşte. Dăscălia în învăţământul bisericesc are mai multe greutăţi decât în învăţământul mirean, Pentru că cuvântul Domnului e aşa de greu de pătruns. Am intrat în această slujbă — a ortodoxiei — după un studiu îndelung în ţară şi streinătate şi după o convingere hotărâtă că ortodoxismul este cea mai insiterată confesiune creştină. Mi-am făcut timp de 25 ani datoria pentru datorie, cu cugetul că lucrez pentru binele ţării şi cu credinţa că numai prin îndeplinirea complectă a îndatoririlor noastre, fără gând la folos, vom putea ridica ţara. Vă mulţumesc pentru răsplata dovedită de dv. celor 25 ani de muncă ai mei. Ancheta accidentului de avion dela Cotroceni Am relatat, în numărul de eri al ziarului nostru, accidentul da avion al căpitanului Marin Bădină, care s’a prăbuşit cu o avionetă ,,Kopony’’ la câmpul Cotroceni şi anume în curtea regimentului 9 roşiori. In cursul zilei de eri, comisiunea de anchetă prezidată de d. col. Negrescu, a cercetat la faţa locului, pentru a stabili împrejurările în care s’a produs accidentul. In paranteză e de spus că, anul trecut, d. căp. Marin Bădină, a mai avut, în acelaş loc, un accident de avion, atunci însă fără consecinţe grave, pentru că înfigându-se în acoperiş, avionul a rămas înfipt pe clădire. Din cercetările întreprinse ori de comisia de anchetă, reese că, avinul a avut o pierdere de viteză, d. căp. Marin Bădină înşelându-se, din cauza soarelui, asupra înălţimii şi a distanţei locului. CUVÂNTUL Suveranul şi Marele Voevod IMihai la inaugurarea expoziţiei-târg din Ploeşti Schimbări la primăriile Capitalei Consiliului Negru va fi dizolvat. $i la Galben vom avea un an primar Revenit la guvern, partidul naţional-ţărănesc s’a isbit, în Capitală de necesitatea — ca să nu zicem pretenţia — reintegrărei în consiliul municipal, a cărui structură a fost schimbată în vremea guvernului Iorga, acelora cari au fost scoşi. Se ştie anume că, fără a recurge la dizolvări care ar fi necesitat noui alegeri, fostul ministru de interne d. Const. Argetoianu, a reuşit să impună consiliilor comunale ale , rTnn-nnln-M + -r»»i ! »VI n wî nminot! »1 Q •LtUaiDiUi uci pniiiaii M'GiuuV‘î guvern: la Negru d. Poenaru-Bordea, liberal-dacist, a cărui alegere a fost uşurată şi de faptul că, aci, consiliul este împărţit între liberali şi naţional-ţărănişti. La Galben, d. Aurică Bolintineanu în urma scandalului cu pavarea şoselei Pipera—Floreasca, a fost bucuros să cedeze locul d-lui general Lupescu, ţepist, iar la Verde, cosilierii au ales primar pe d. dr. Mărgescu, un devotat al d-lui profesor Iorga. LA NEGRU CONSILIUL VA FI DIZOLVAT ? In urma schimbărei guvernului, s’a pus în mod acut și chestiunea modificărei actualei situaţiuni delagistrative, uitându-se probabil că jumătate din consiliul comunal — după lege solidar cu primarul — este guvernamental. Vom vedea cum va fi Împăcată aci capra şi varza... Municipiu. Lucrurile nu merg însă, că» neregularitatea gestiunei admite astădată, tot aşa de uşor ca sub fostul regim. Intr’adevăr, dacă la Verde, unde naţional-ţărăniştii au majoritate compactă, d. dr. Mărgescu a acceptat să se retragă spre a nu căpăta un vot de blam, în schimb la negru, liberalii fiind azi în majoritate, singura soluţie ar fi dizolvarea consiliului. Dar dizolvarea este legată de noul alegeri şi în acest sector, liberalii au ca şef pe d. Al. G- Donescu, recunoscut pentru Popularitatea sa şi care nu odată a pus în dificultate lista naţional-ţărănistă. De aceia, temându-se de un eşec, s’a tratat retragerea de bună voie a primarului liberal. Acesta a acceptat cu condiţie ca locul de primar să revină d-lui Anghel Dumitrescu, ajutorul de primar naţionalţărănist şi nu d-lul Al. R. Protopopescu, indicat de conducerea organizaţiei de Ilfov. Naţional-ţărani-Itîi nu au acceptat însă această condiţie şi au hotărât dizolvarea consiliului, instituind o anchetă care va avea să o dovedeasCINE VA FI PRIMAR LA GALBEN reprezentanţilor presei din Cluj următoarele declaraţii: La întrebarea dacă guvernul a oprit listele candidaţilor blocului muncitoresc în Ardeal, d. Vaida a răspuns: Nu am cunoştinţă de acest fapt Nu mi s’a semnalat nimic şi nu mi s’a cerut nici o anchetă în această privinţă. Repet că faţă de orice abuzuri ce s’ar comite în legătură cu campania electorală voi lua totdeauna măsuri, fără nici un fel de părtinire. D. Vaida a adăugat că de atfel nu există în ţară nici o primejdie comunistă, întrucât statul nostru sc La fel de grea este şi situaţia dini bazează pe un procent de 80 la sută Sectorul I Galben. Aci. primar este ţărani. d. general Lupescu, o personalitate prin i SpUSS ISTol StalH PO 1*E76 de seamă, care nu se lasă intimidate constituţionale, lichidând toate de nici «rulat» de şmecheriile — pertodele absolutiste, ţapi expresia — politicianiste. In privinţa rostului actualului Primarul, ar vrea totuşi să se re- guverne. Vaida a repetat şi cu atragă, dar nu este lăsat, aci, de consiliul... naţional-părănist, care pen- tru a împiedeca revenirea d-lui Au- rel Bolintineanu, puternic susţinut de conducerea organizaţiei, s'a aliat cu «duşmanul». ❖ In ce priveşte celelalte sectoare s’a renunţat la sacrificarea d-lui Ghiriţă Vasilescu, primarul sectorului III Albastru, în schimb este însfârşit probabil că d. C. Algiu, pri- marul din Verde va accepta în locul actualei demnităţi, un mandat în Cameră. O bestie violează un copil de 10 ani și-l ucide Descoperirea sinistra a unui grădinar pe un teren de spori Politia e pe urmele bestiei VIENA, 28 (De la corespondentul nostru particular).—O nouă crimă, de aceiași natură sexuală anormală, comisă asupra unui nevinovat copil de 10 ani, face să se adeverească, din nenorocire, legea seriei. Abea s’a recules puţin de sub impresia oribilului asasinat, căruia i-a căzut victimă fostul căpitan de dragoni von Trellings, că Viena suferă emoţia unei noui lovituri, de astădată şi mai impresionantă. O DESCOPERIRE LUGUBRA Duminică dimineaţa un negustor de fructe, Beer, ocupat cu curăţirea gradinei sale, pe Hohe Warte, găsi lângă gardul despărţitor de un teren de sport o flaneluţă dungată, de copil şi o beretă bască. Ceva mai departe, într-un mic tufiş, un spectacol care-i îngheţă sângele: cadavrul unui copil, îmbrăcat numai cu o cămăşuţă. Alături de cadavru se aflau o pereche de indispensabili şi una de pantaloni obişnuiţi, de copil. Aceştia erau întorşi, de bună seamă fuseseră traşi cu forţa de pe copil. O CRIMA BESTIALA Beer anunţă imeidat comisariatul de poliţie de lu gruba descoperire. In scurtă vreme veniră la faţa locului autorităţile judiciare, şi poliţieneşti, cari începură cercetările. De la primul examen medical se constată că asupra copilului se comisese una dintre cele mai bestiale crime: asasinul, desigur un detracat erotic, săvârşise un atentat la pudoare asupra băeţaşului şi apoi l-a omorât. PLÂNGEREA MAMEI VICTIMEI In timp ce la locul crimei cercetările erau în curs, la comisariatul de cartier Döbling se prezintă d-na Maria Peter, soţia unui funcţionar de cale ferată, şi anunţă disperată că fiul ei, Friedrich Walter, în vârstă de 10 ani, a dispărut de acasă, încă de Sâmbătă seara. In această seară el rugase pe mama sa, să-i dea voe să asiste — ca spec-1 tator gratuit, cățărat pe gard — la matchul de footbal Vienna-Ujpest, care se juca pe terenul din apropierea casei lor, ceea ce dânsa îi permise. După cum s’a stabilit, el s’a mai întâlnit acolo cu un prietin, Rudolf Pohl, împreună cu care s’a căţărat pe gard, de unde priveau jocul. Copiii au fost însă izgoniţi de paznici la un moment dat şi cei doi prieteni s’au despărţit. De atunci lipseşte orice amănunt asupra felului care şi-a petrecut timpul mica victimă. Nenorocita mamă, pusă în faţa obiectelor găsite lângă cadavru şi asupra lui, mai avu puterea să declare că aparţin copilului ei, apoi căzu leşinată. CERCETĂRILE POLIŢIEI In cursul după amiezii de Duminică a avut loc autopsia cadavrului. Ea a constatat că partea dreaptă a testei este complect zdrobită, fără ca pielea capului să fie ruptă. Reese de aci că victima a fost omorâtă cu una sau mai multe lovituri date cu un corp plat. Poliţia vieneză, se strădueşte să facă lumină în această grozavă crimă. Până acum cercetările n’au dus la nici un rezultat. Singurele urme, de altfel foarte vagi, sunt urmărite cu multă perseverare. PE URMELE BESTIEI Prima indicaţie declaraţia unei fetiţe, camaradă de joc a micului Friedrich Walter, care a spus că Sâmbătă seara, pe la 8 şi jumătate, l-a văzut pe acesta, mergând de mână cu un domn necunoscut, care avea o mustaţă tunsă englejeşte şi purta un costum gri şi pe cap o pălărie tot gri. Fetiţa crede a fi observat că necunoscutul trăgea cu forţa pe Friedrich, care încerca să scape dar nu striga, deoarece «domnul» îi ţinea şi sora astupată cu mâna. A doua urmă, şi aceasta destul de slabă, este o mică fotografie de amator, prezintată poliţiei de către nenorocita mantă a victimei. Căutând printre caetele de şcoală ale fiului ei, a dat acum 3 săptămâni peste o fotografie a lui Friedrich, făcută de un amator, întrebat de mama sa, copilul a răspuns că un domn l-ar fi fotografiat şi apoi i-a dăruit Ini fotografia. D-na Peter n’a dat altă atenţiune acestui fapt, care acum însă, capătă o importanţă deosebită. După cum am spus, poliţia filează, prin armata ei de agenţi aceste I urme — cari dacă până acum n’au condus încă la descoperirea criminalului desigur că nu vor întârzia a sfârși prinidentificarea și arestarea lui. Opinia publică este foarte impresionată de oribila faptă și ziarele o comentează cu indignare, cerând pentru criminal pedeapsa cu moar- tea care de mult nu s’a mai executat la Viena. Sosirea d-lui Vaida la Cluj -----------------0000-----------— Apelul primului ministru pentru libertatea alegerilor CLUJ 29. — Astăseară cu acceleratul de 8.45, a sosit în localitate d. prim ministru Vaida, însoţit de d. dr. Viorel Tilea subsecretar de stat la preşedinţie. Pe peronul gării primul ministru a fost întâmpinat de toţi partizanii politici în frunte cu d. Iuliu Maniu care a sosit astă noapte, cu Rapidul la Cluj. Au mai venit în întâmpinarea primului ministru delegaţiile tuturor funcţionarilor publici din Cluj şi reprezentanţii bisericii. In afară de oficialişti au venit şi grupuri numeroase de ţărani din împrejurimile Clujului cu fanfare şi steaguri. La sosirea în gară primmul ministru a fost întâmpinat cu urale, iar d. dr. Emil Haţiegan ministrul Ardealului i-a adresat primul cuvânt de bună venire. Au mai vorbit d-nii Hodor, inspector, general ad-tiv al Ardealului, Dan prefectul judeţului, Dejeu primarul oraşului, Agârbiceanu, în numele bisericii unite şi pr. Curea în numele bisericii ortodoxe, cărora le-a răspund d. Vaida ,astfel: „Viaţa consuţională a popoarelor se bazează pe viaţa normală a popoarelor, se bazează pe constituţie M. S. Regele Carol ll-lea a pus noui temelii politice când s'a hotărât să puie bazele României pe monarhie şi pe popor. Incredinţându-ni-se şi facem a■ legeri libere vă fac un călduros apel, ca aceste alegeri să fie în adevăr libere, curate şi ordonate, pentru a exprima astfel voinţa hotărâtă a poporului. Cu aceasta d. Vaida şi-a încheiat cuvântarea după care a avut loc o recepţie în sala de aşteptare a gării. De lafară d. Vaida a plecat direct la locuinţa d-sale, împreună cu d-nii Iuliu Maniu, Mihai Popovici, dr. Emil Haţiegan şi alţii unde au procedat la rectificarea listelor de candidaţi. Probabil că astăseară listele vor fi întocmite definitiv. D. Vaida va pleca la Bucureşti chiar astăseară la ora 8 cu acceleratul. Subsecretarul de Stat ungar d. von Savargay in Capitală Cu rapidul «Dacia» a sosit ori în Capitală d. Alois von Savargay, secretar de stat și director al căilor ferate ungare, împreună cu d. Aladar Bogch inspector general de cale ferată, pentru a înapoiavizita d-lui general Mihail Ionescu făcută în capitala Ungarie, cu prilejul expoziţiei metalurgice şi feroviare din luna Martie. Subsecretarul de stat ungar a ţinut ca această vizită să coincidă cu inaugurarea marilor lucrări de centralizare din Gara de Nord, care au loc azi. D. subsecretar Alois von Savarjay a fost întâmpinat la sosire în gara de nord de d. director general Ionescu, de personalul delegaţiei ungare şi de funcţionarii superiori ai Regiei C. F. R. Eri la ora 5 a avut loc o recepţie în sala de consiliu a căilor ferate, iar seara un banchet la Athenée Palace. e Comemorarea morfii lui Alexandru cel Dan Pioasa pomenire de la biserica Niroafilor din Suceava SUCEAVA 28. — Suceava a trăit două zile de mare sărbătoare. In prima zi, Suceava a serbat în mod creştinesc şi românesc pomenirea Sf. marelui mucenic loan cel Nou, patronul Bucovinei, iar a doua zi a comemorat cei 500 ani de la moartea Voievodului Alexandru cel Bun. POMENIREA SF. MARELUI MUCENIC IOAN CEL NOU Sânzienile atrag spre Suceava, de veacuri, mii de credincioşi cari vin în pelerinaj din depărtări de sute de kilometri pentru a se închina sfintelor noastre. Urmând unui vechiu obiceiu, aceste serbări bisericeşti a fost onorată cu prezenţa I. P S. Mitropolit al Bucovinei. Slujba s’a făcut, din cauza ploiii care n’a mai contenit toată ziua, în biserica Mânăstirei, de un numeros sobor de preoţi în frunte cu I. P. S. Mitropolit. Răspunsurile au fost date de corul bisericei, condus de d. Isar. O emoţionantă predică a ţinut-o preotul Flaişer dela biserica Sft. Nicolai. Din cauza vremii rele nu s'a făcut tradiţionala procesiune prin oraş cu moaştele sfântului . In saloanele părintelui arhimandrit Stefaneli s’a servit oaspeţilor o masă, cu care prilej s’au rostit mai multe toasturi. A închinat I. P. SMitropolit pentru M. S. Regele, prefectul judeţului, d. Ienceanu, pentru biserică şi Mitropolit, iar pr. G. Berariu, protopopoul jud. pentru armată. SERBAREA DELA BISERICA MIRĂUŢILOR A doua serbare bisericească s’a făcut la biserica Mirăuţilor. Favorizata de timp frumos, această serbare s’a desfăşurat într’un cadru înălţător. In seara din ajun s’a sfârşit slujba privigherii şi liturghia de către preotul bisericii, la care au participat numeroşi credincioşi. A doua zi, I. P. S Mitropolit a fost întâmpinat la intrarea în biserică de cler îmbrăcat în scumpe odăjdii, cu prapii şi cruci, de un numeros popor de la ţară şi din oraş, cât şi de ostaşii din garnizoană cu corpul ofiţeresc, în frunte cu comandantul, d. col. George Popescu. După cuvântul de binevenire a preotului T. Cocliei, întreg alaiul s’a îndreptat, în sunetele clopotelor, în biserică, unde a urmat o frumoasă slujbă arhierească. Asistat de un sobor de preoţi (P. C. arhimandrit Stefaneli, protoioresv. Berar, insp. misionar O. Tarangul, preoţii Pop, Flaişer şi Coclici şi de arhidiaconul Boca şi diaconul Lazariuc) I P. S. Mitropolit Nectarie a oficiat liturghia la care a dat răspunsurile corul bisericii, condus de către institutorul P. Boroşan. comemorarea LUI ALEXANDRU CEL BUN La sfârşitul slujbei a vorbit preotul bisericii Teodor Coclici, arătând că poporul nostru a păstrat întotdeauna respectul şi dragostea faţă de voevozi şi înaintaşi. Insistă asupra operelor mari pe terenul religios, cultural şi social al Voievodului Alexandru cel Bun, care, în lunga sa domnie de 32 ani asupra Moldovei, a fost organizatorul bisericesc şi politic al ţării. Inchee cu îndemnul ca şi noi, urmând pildei marelui Voievod, să învăţăm să trăim mai creştineşte, iubindu-ne vara şi biserica. A urmat apoi, în curtea bisericii parastasul pentru odihna sufletului ctitorului mitropoliei moldoveneşti, săvârşit de I. P. S. Mitropolit. La pioasa pomenire au participat reprezentantul guvernului, d. prefect Ienceanu, comandantul garnizoanei, d. colonel G. Popescu, primarul oraşului, d. Varzariu, precum şi şefii celorlalte autorităţi locale şi preşedinţii societăţilor culturale. După această înălţătoare slujbă, care va rămâne lungă vreme, neştearsă în mintea celor ce au participat, preotul bisericii a oferit înalţilor oaspeţi o masă în casa din curtea bisericii Mirăuţilor. I. P. S. Mitropolit al Bukcovinei în rarea morţii lui mijlocul credincioșilor, la comenia- Alexandru cel Bun. Declaraţiile d-lui Vaida CLUJ, 29. D. Vaida a făcut azil cest prilej că guvernul prezidat de d-sa are mandat limitat, pentru efectuarea alegerilor. ROSTUL EXPERŢILOR STREINI Asupra rostului experţilor străini cari sosesc în ţară, şi în legătură cu acreditarea factorilor politici din opoziţie că actualul guvern ar aservi ţara străinătăţii, d. Vaida a spus că în zadar opoziţia bate monedă Pe această chestiune-VIITORUL GUVERN Asupra formaţiei viitorului guvern d. Vaida a dat următorul răspuns: Va fi posibil să se alcătuiască un guvern de partid, tot astfel cum se va putea alcătui un guvern de concentrare care să reprezinte expresia noului parlament. D-nii Vaida și Tillea au plecat astăseară spre București.