Cuventul, iulie 1932 (Anul 8, nr. 2582-2612)
1932-07-28 / nr. 2609
JOI 28 IULIE 1932 Los Angeles-Bucureşti in opt zile din timp record de corespondend -----xoxux ca inginer din Ploeşti, d. I. Streda, a adresat Companiei «Didna» din Capitală o scrisoare în care arată că primeşte corespondenţă de la Los Angeles până la Bucureşti în opt zile- Si iata cum: Scrisorile merg pe calea aerului până la New- York, de aici cu vaporul până în Europa, iar de la Paris la Bucureşti cu avionul. D. Streda anexează şi o dovadă, un plic cu ştampilele respective, din care reiese că o scrisoare expediată la 20 Iunie din Los Angeles, a sosit la Băneasa la 29 Iunie crt. Timpul realizat e un record în materie de corespondență comercială. Autorul fraudei de la facultatea de medicină s’a predat justiţiei Am arătat ori că d. prof. dr. Bălăcean, decanul facultăţii de medicină din Capitală a sesizat parchetul de fraudele săvârşite, în dauna facultăţii, de către intendentul Grigoru Teodoru, fraude cari treceau de 600 mii lei. Intendentul Grigore Teodoru, însărcinat, îndeobşte cu încasarea ordonanţelor de plata, salariilor conferenţiarilor a profitat în ultima vreme de diferitele amânări de plată din partea ministerului, pentru ca el încasând totuşi banii să şi-i însuşească şi să continue a spune că ministerul amâna plata salariilor. Cum această situaţiune nu poate să dureze veşnic, şi cum pe de altă parte, bănuelile şefilor îl apăsau din ce în ce mai greu, Grigore Teodoru a încercat Duminică seară, să se sinucidă. A fost însă oprit la vreme de un membru al familiei sale, D. Jude instructor, Ioan Stănescu, titularul cabinetului 7 instr. a procedat de îndată la descinderi cu scopul de a aduna elementele necesare pentru stabilirea vinovăţiei intendentului. La descinderea făcută la locuinţa lui Grigore Teodoru, acesta nu a fost găsit. S-au luat, în consecinţă, toate măsurile pentru prinderea lui. Eri, Insă, Grigore Teodoru s'a predat justiţiei. El a declarat judelui instructor că nu şi a însuşit nici-o sumă de bani. Lipsa banilor se datoreşte faptului că in luna Februarie a. c. încasând o sumă de 700 şi ceva de mii de lei, banii mărunţi i-au lipsit — poate că i s’a dat mai puţin, spune el — suma de circa 618.000 lei. In ceeace priveşte sinuciderea lui, o neagă. Declară că s’a părut familiei. Iar în momentul când judele l’a căutat el era în oraş. Nu s’a predat cu o zi mai înainte, căci se temea să stea o noapte la poliţie. Nu se simte vinovat întru nimic. Parchetul a deschis, împotriva lui acţiune publică pentru delapidare de bani publici. la Cernăuţi se intenţiona jefuirea cassei uzinei electrice? CERNĂUŢI, 24. — Un îndrăsneţ atac banditesc s’a întâmplat ori, pe la orele 4 dim, în oraşul nostru, la uzina electrică din localitate. Un paznic, a observat un individ mascat şi înarmat. Hoţul s’a năpustit cu cuţitul asupra paznicului care a fugit dând alarma. Banditul dispăruse însă. Se crede că acesta intenţiona să prade împreună cu alţi complici cassa uzinelor electrice. Direcţia uzinelor a dispus întărirea pazei. Poliţia a început cercetările. UN SATEAN RĂNIT Un alt atac s’a întâmplat în corn. Ciornohuzi jud. Storojineţ. Trei bandiţi mascaţi şi înarmaţi, au reuşit să pătrundă noaptea în louinţa femeii Maria Vevrica. După ce răufăcătorii au readus-o la simţiri, au silit-o sub ameninţări să le spună unde ţine banii. Victima ezitând să trădeze ascunzătoarea banilor, ferocii bandiţi au început să o maltrateze. In cele din urmă femeia le-a arătat ascunzătoarea. Hoţii au furat 8000 lei în numerar, bijuterii precum şi diferite alte obiecte de valoare. Intre timp vecinul Marian Lipecki, alarmându-se de sgomotul ce venea din locuinţa Măriei Vevrica, a început să strige după ajutor. Atunci bandiţii au fugit luând cu dânşii şi obiectele furate. Unul dintre ei a tras un foc de carabină asupra lui Marian Lipecki, rănindu-l grav în braţul drept. Jandarmii au început imediate cercetări. Ima didicii la „Trei Papod“ CONSTANŢA, 26. — Tânărul Birimberg Izrael, în etate de 23 ani, originar din Constanţa, s’a înnecat Sâmbătă pe când făcea baie la plaja Domniţa Ileana. împrejurările acestei nenorociri sunt cu totul stranii. Nenorocirea s’a întâmplat în plină zi, la ora 2 d.a şi la o depărtare de 8—10 m. de ţărm. Birimberg ştia să înoate. De pe plaje, asista îngrozita o mulţime imensă din care, nimeni nu a avut curajul să intervină, decât abia în ultimul moment. Dar a fost prea târziu... Scos pe plaje de nişte marinari curagioşi, aceiaşi cari au mai intervenit şi în alte dăţi, corpul nefericitului tânăr era inert Câţi ofiţeri de marină oameni de bine au intervenit dar în zadar. Tânărul era soldat t. r. în regimentul 33 Tulcea şi se afla în concediu la Constanţa. Prima lui baie a fost fatală. Dar tragedia aceasta are şi o altă parte extrem de dureroasă. O mamă îşi pierde singurul său sprijin. DE CE NU SE PREVIN NENOROCIRILE Plaja Domniţa Ileana, sau «Trei papuri» cum îi se mai spune în limbajul popular, a devenit un cimitir maritim. Capriciile mării, lipsa de supraveghere şi lipsa unui serviciu special de salvare la această plaje, contribue la nenorociri de soiul acesta. E al treilea caz care se înregistrează la plaja Domniţa Ileana unde viaţa cetăţenilor e periclitată din cauza neglijenţei concesiunei băilor. Primăria municipiului şi poliţia au datoria să ia măsuri. La SIBIU După cum am anunţat în numărul nostru de eri, M. S. Regele însoţit de Marele Voevod Mihai, a vizitat la Sibiu, printre altele, filiala locală a Aeroclubului Albastru, care avea expus un «planeur» (avion fără motel). Fotografia noastră arată pe Marele Voevod ascultând explicaţiile date asupra acestei interesante invenţii româneşti. A doua fotografie reprezintă pe d-nele Amelia Goga, Felicia Raţiu, A. Măcelaru şi Ecaterina Proca cari au fetei decorate la Sibiu de Suveran cu ocazia vizitei făcute la muzeul «Astrei». CUVÂNTUL 3 D. dr. Victor Cădere (x), ministrul României la Varşovia, la prezentarea scrisorilor de acreditare instalarea subsecretarului dle stat al aerului Cuvântările ministrului apărării naţionale, a d-lui Irimescu şi a d-lui general Lăzărescu Eri dimineaţă, la orele 10, s-a făcut, în prezenţa d-lui ministru al apărării naţionale şi a ofiţerilor superiori din aviaţie, instalarea d-lui Radu Irimescu subsecretarul de stat al aerului. Asistenţa Au luat parte la instalare, în afară de secretarul general al ministerului apărării naţionale, d-nii Lăzărescu, comandantul forţelor aeriene, Al. Cantacuzino-Paşcanu, directorul general al aviaţiei civile, d. U. col. Eftimescu de la cabinetul ministerului apărării naţionale, d. E. Oteteleşanu, directorul institutului meteorologic central, comandorii Telemae şi Negrescu, col. dr. Anastasii, căp. comandori Giossanu, Pleniceanu, Rang, Manolescu, etc. Cuvântarea d-lui general C. Şt. Amza D. general C. ŞT. AMZA, ministrul apărării naţionale, a prezentat pe d. subsecretar de stat Radu Irimescu, spunând că d-sa este un emerit aviator, cu o practică reală în acest defereniu. Activitatea d-sale din timpul războiului în cadrele aviaţiei este o chezăşie sigură pentru viitorul aviaţiei. D-sa a întruni toate adeziunile când i s’a încredinţat acest post de înaltă încredere şi sunt fericit că am un astfel de colaborator, care sunt ferm încredinţat că va duce arma d-voastră pe calea progresului. D. ministru al apărării naţionale a invitat apoi pe offiţeri să dea tot concursul subsecretarului de stat, iar d-lui ing. R. Irimescu i-a urat spor la muncă, oricare ar fi dificultăţile ce ni se prezintă în cale, ele trebuesc soluţionate. Dificultăţile sunt făcute pentru a fi învinse, sunt deci convins că nu greşesc declarând numele tuturor acelora care ne vom devota cugetul, inima şi activitatea noastră organizării şi desvoltării mijloacelor aeriene ale ţării, ca atunci când va fi vorba să clădim, să colaborăm şi să realizăm, coordonând şi armonizând eforturile noastre, cuvântul «imposibil» este eliminat din vocabularul nostru. NEVOIA DE ECONOMII Vom demonstra că se pot realiza economii considerabile printr’o conducere unitară a aviaţiunei civile şi militare. Nu există nici un motiv ca să nu se poată obţine într’o administraţie de stat ceiace se realizează şi în nnoile întreprinderi particulare dacă se aplică aceleaşi metode de producţie, dotare şi finanţare. Marile succese de conducere în domeniul iniţiativei particulare au fost consecinţa unor fuziuni de consolidări de unităţi izolate, care mergeau destul de bine singure, dar care au mers cu mult mai bine, unitar conduse şi unitar finanţate şi dotate, întreprinderi ca General Motors, gigant al industriei automobile, sau Farben Industries leader al chimiei industriale, n’ar fi putut lua fiinţă, dacă coordonarea de eforturi disparate nu ar fi dus la raţionalizare şi economii în producţie şi distribuţie. ROLUL SUBSECRETARULUI DE STAT AL AERULUI Subsecretarul de Stat al Aerului împreună cu directorul său general, sunt chemaţi de noua lege de oiganizare a aeronauticei, să conducă şi să administreze în mod unitar toate mijloacele aeriene naţionale, adică să obţie în aeronautică raţionalizare în alegerea mijloacelor şi economii în procurarea lor. Intr’un cuvânt, maximum de mijloace aeriene pe minimum de timp şi minimum de bani. Denumirea ce a primit prin lege acest organ de conducere al aeronauticei, poate să fie bună, rea sau indiferentă-Personal mi-e absolut indiferentă, căci n’am râvnit demnitatea, ci am primit această grea sarcină plină de răspundere numai fiindcă am considerat că îndeplinesc misiunea unui administrator delegat al concetățeanului meu contribuabil, într un domeniu de activitate specializat, unde trebuie să dai seama, cu toate cărţile pe faţă, de ceiace s’a făcut cu banul său. AVIOANE ŞI IAR AVIOANE! După cum sunt gata să dau seama oricui, ori unde şi ori când, de toată activitatea mea din trecut, voi fi întotdeauna gata să accept orice examinare a activităţii mele la acest departament şi declar în mod solemn că accept dinainte o verificare şi un control al averii mele personale atunci când voi părăsi acest post, aşa cum va decide ca arbitru Preşedintele înaltei Curţi de Conturi, în lipsă de altă procedură legală. Şi acum, avioane, avioane şi iar avioane, fiecare însufleţit de incomparabilul său pilott român. Cuvântarea d-lui general Lăzărescu D. general LĂZĂRESCU, comandantul forţelor aeriene, a arătat că ofiţerii primesc cu toată încrederea numirea subsecretarului de stat al aerului, căruia îi garantează că va avea sprijinul unui personal care îşi face o fală din a fi veşnic activ. Singurele dificultăţi, vor fi cele de ordin financiar. Cuvântarea d-lui subsecretar de stat Irimescu •,1123’VC. : „In lupta cu elementele naturii, activitatea omenească s’a îndreptat spre cucerirea aerului în mod logic, după ce distanţele terestre au fost anihilate şi după ce furia şi infinitul mărilor şi al oceanelor au fost subjugate. Cine priveşte drumul parcurs în desvoltarea căilor ferate, de la prima locomotivă cu aburi la marile exprese de astăzi, care parcurg distanţe de 1600 km, în 18 ore, care pun la dispoziţia pasagerilor nu numai vagoane confortabile încălzite iarna, dar şi refrigeratela o temperatură constantă şi plăcută în timpul căldurilor arzătoare de vară, care sunt echipate cu radio şi telefon care dă posibiliatea oricărui pasager să telefoneze în timpul mersului trenului cu aproape orice punct de glob. Cine îşi aminteşte desvoltarea automobilului care s’a realizat numai în ultimii 30 ani, şi compară ceea ce era la 1900 cu situaţia de azi când automobilul nu mai este un lux, ci un mijloc necesar de transport, şi este din punct de vedere mecanic o maşină aşa de perfecţionată încât orice bărbat, femeie sau copil ce şi-a terminat clasele primare îl poate mânui cu uşurinţă, şi când în unele ţări s-a ajuns la un automobil pentru fiecare 4 locuitori, este uşor de imaginat desvoltarea ce este sortită aviaţiei în viitorul apropiat, în viitorul reprezentat chiar de cei 5 până la 10 ani ce avem înaintea noastră. Progresele realizate în timpul marelui răsboi şi cele realizate de la război încoace sunt imense. PROGRESELE AVIAŢIEI Fie menţionat numai în treacăt că în curând se va putea sbura şi naviga în ceaţă în deplină siguranţă. Aparatele sunt inventate şi puse la punct de inginerii lui General Electric. Nu de mult Majorul american Doolittle care a fost şi la noi in ţară a zburat de la New York la Detroit, ca să zic aşa orbeşte fără să vadă deloc nici cerul nici pământul în tot timpul parcusului, numai cu ajutorul instrumentelor ce avea la bord, a hărţii, a telefoniei fără fir şi a undelor hertziene ce emana din propriul său avion. Nu e departe momentul când avioane vor sbura poate singure la înălţimi şi în direcţiuni voite, dirijate dela pământ. Aviafiunea şi problemele ce se leagă de desvoltarea sa, trebuesc îmbrăţişate într’un larg orizont. IMPORTANŢA MILITARĂ A AERONAUTICEI Importanţa militară a Aeronauticei nu se mai discută azi. Rolul său într’un viitor război va fi covârşitor. Cine mai poate discuta astăzi că trebue să ne pregătim în aer, că trebuie să scoatem maximum de rendement din orice Leu şi Ban ce ne va sta la dispoziţie, mult puţin atât cât este, nu numai pentru a ne putea apăra, dar a ne apăra atacând? priveşte materialul necesar, trebue să depindem de ceea ce vom făuri pe pământul nostru curbraţele noastre. Dar ca să ne înzestrăm, ca să ne echipam, trebue să muncim, ca să producem pentru a putea schimba bunuri şi servicii nu numai între noi, dar şi între noi şi lumea din afară. In acest schimb general de bunuri şi servicii, care atunci când se desfăşoară normal aduce prosperitate şi care atunci când este întrerupt are drept consecinţă perioade de criză şi de sărăcire. Aviaţia este chemată să joace pe zi ce trece un rol mai h°tărîtor. Privită într’un cadru mare, general, nu este exclus de a întrevedea în viitor eliminarea barierelor vamale dintre State, prin perfecţionarea technică a aeronavelor la mijloace convenabile de transport nu numai pentru călători, dar şi pentru mărfuri. Aceste bariere vamale, care au contribuit atât de mult distrugerea mecanismului normal de schimb şi a crizei actuale în care se sbate întreaga lume. PERSPECTIVE DE VIITOR Se va putea atunici ajunge la acea contingentare sau mai bine zis specializare internaţională a producţiunei, când fiecare, ţară sau tari grupate pe regiuni, vor produce ceea ce pot produce mai bine şi în condiţiuni mai favorabile decât altele, şi vor schimba liber între ele ceea ce produc cu ceea ce nu produc. Şi aceasta graţie desvoltării technice a mijloacelor celor de transport aeriene. O viziune poate, care totuşi poate deveni o realitate în viitor, POSIBILITĂŢI INFINITE întrebuinţarea comercială a mijloacelor de transport aeriene, siguranţa navigaţiunei lor, precum şi formarea personalului lor care revine aviaţiunei civile şi Institutului Meteorologic, deschid acestora un câmp de activitate nemărginită. Câmpul de realizare al infinitelor posibilităţi este domeniul aviaţiunei. Concluzie logică deci. Oricare ar fi Cine mai poate discuta că în ceea ce situaţia cu care suntem confruntaţi, D. RADU IRIMESCU CAPITALA HOŢI ARESTAŢI Poliţia Capitalei a arestat pe indivizii Leonte Ilie zis Lică, Valeriu Băilescu, Bendea Anton zis Maciste, Elena Negur şi Leana Ardeleanu, condamnaţi în diferite rânduri, cari, constituiţi în bandă, au săvârşit în Capitală o mulţime de furturi. La percheziţia ce s’a făcut, s’au găsit îmbrăcăminte, bijuterii furate. întreaga bandă a fost înaintată parchetului. AGRESIUNE Pe motiv că a întâmpinat un refuz sentimental, Lacovari Simionescu de 19 ani, din str. Petrescu No. 17, a lovit pe muncitoarea Maria Răducu cu un sifon în cap. Femeia — care era în slujba Luna Parkului din Moşi — trecea pe str. Ion Maiorescu când a fost întâmpinată şi lovită de agresor. Victima a fost internată la spital, spital. FERESTRELE DESCHISE Un nou furt de sezon, din seria pe care am enumerat-o şi în numărul nostru trecut. Victima de ori noapte e d. Eduard Cioban din str. Olteni 60, care dormind cu fereastra deschisă, a fost jefuit. I s’a luat şi hainele aşezate pe un scaun ALTA AGRESIUNE In şos. Giuleşti soldatul Mihăilescu Marin a fost atacat de o ceată de bătăuşi în frunte cu Gh. Paraschiv din fundătură F. Popescu No. 3, şi lovit grav. A fost internat la spitalul militar. ÎNCERCARE DE SINUCIDERE Muncitoarea Ecaterina Romaneses în vârstă de 28 ani, domiciliată în strada Justiţiei No. 10, — din ce motiv nu se ştie, — a încercat să se sinucidă, luând 50 grame de spirt denaturat. I s-au dat îngrijiri de către un intern al Salvării şi e în afară de orice pericol. ACCIDENT DE AUTOMOBIL Plugarul Al. Gh. Grigore, din comuna Grecii de Sus judeţul Ilfov, trecând pe şoseaua Pantelimon în dreptul casei cu No. 56, a fost lovit de automobilul No. 10937. Cu Salvarea a fost transportat la spitalul Colentina. Şi in lreeutringer se fură! UN CAZ IN TRENUL BUCUREŞTI - CONSTANŢA CONSTANŢA 26. D. Nicu Ionescu, comerciant din localitate, a căzut victima unui îndrăzneţ furt de buzunare. Domnia sa se înapoia de la Bucureşti cu trenul Fulger. La sosirea în staţia Constanţr a remarcat că-i lipseşte din buzunar portmoneul cu zece mii lei. Intr’unul din buzunare a găsit un bilet şi suma de 500 iei- Hoţul, un abil pungaş, i-a subtilizat întreaga sumă din care a avut gentileţea să-i restitue 500 lei scriind pe biletul ce i-a vârât în buzunar «ca să aibă de cheltuială». ooXoom» KSH „şantajul dezarmat Cum comentează presa franceză ultimele declaraţii ale senatorului american Borah PARIS 26 (Rador). — Declaraţiile senatorului american Borah sunt comentate azi în toate ziarele. Declaraţiunile sunt primite cu oarecare neîncredere şi se subliniază că pretenţiunile politice domină dispoziţiunile conciliante pe care declaraţiile ar părea să le indice, «Le Journal» subliniind că senatorul Borah nu vorbeşte decât în numele său şi că nu dispune de o autoritate prea mare în cercurile politice din Washington, observă că d. Borah, simţind că Europa nu va mai plăti, încearcă să agite şantajul dezarmării şi să precipite întrunirea unei conferinţe care să aducă devalorizarea generală a monetelor. «Le Journal» declară că această politică de devalorizare s’ar face pentru a salva dolarul dela naufragiu. ALT DISCURS AL D-LUI BORAH, CARE PROPUNE ŞI «DEZARMAREA VAMALA» WASHINGTON 26 (Rador). — D. Borah, preşedintele comisiunei de politică externă a Senatului, a făcut noui declaraţiuni prin care lămureşte planul său expus Duminica trecută. Senatorul Borah arată că s’a aşteptat ca propunerile sale să întâmpine un anumit grad de rezistenţă în Statele Unite. D. Borah este însă convins că marea massă a opiniei publice aprobă planul său al cărui scop principal este să compenseze datoriile de răsboiu prin restabilirea prosperităţii. Pentru a se ajunge la acest rezultat, senatorul Borah propune ca Statele Unite să nu tratateze problema datoriilor luând ca bază capacitatea de plată a debitorilor, ci capacitatea debitorilor de a importa mărfuri din Statele Unite. Senatorul Borah crede că ar fi absurd să se ţină o conferinţă economică mondială, care să nu examineze şi chestiunile în legătură cu datoriile de răsboiu şi reparaţiile. La nevoie conferinţa va trebui să discute şi «dezarmarea vamală». D. Borah ar prefera ca această conferinţă mondială să fie convocată de Statele Unite sau de orice altă mare putere, decât să se ţină din iniiativa Societăţii Naţiunilor. D. BORAH VREA SA PARTICIPE SI RUSIA SOVIETICA LA CONFERINŢA NEW-YORK 26 (Rador). — «New-York Times» află din sursă autorizată că seviatorul Borah a făcut declaraţiunile sale fără să fiascultat Casa Albă sau Departamentul de Stat. Ziarul adaugă că la conferinţa mondială, care s’ar ţine după alegerea preşedinţială din Noembrie, senatorul Berah ar dori să participe şi Rusia soviet!Cel« SENATORUL BORAH INSISTA PENTRU ANULAREA DATORIILOR DE RĂZBOI LONDRA, 26 (Rador). — Ziarul «Daily Mail» a publicat un intervieiv acordat corespondentului său din New-Yorsk de către senatorul Borah. Acesta a confirmat în intervieiv că este pentru anularea datoriilor de război, în cadrul unui program pentru reconstrucţia mondială. In acest program desarmarea alcătueşte un capitol esenţial. in automobil oferit marelui Voevod Guvernul a făcut cadou Marelui Voevod Mihai un automobil Ford, cu ocazia absolvirii cursului primar. Marele Voevod urma să meargă ori la ora 11 şi jum. dim. la preşidenţia consiliului spre a mulţumi d-lui dr. Al. Vaida-Voevod, preşedintele consiliului pentru acest dar. Vizita a fost însă amânată pentru azi. Bestiala lupta a unui satean EL VIOLEAZĂ O FETIŢA DE 8 ANI R.SARAT, 25. — Parchetul local a fost înştiinţat de o ispravă săvârşită pe teritoriul com. Gugeşti. Săteanul Gh. D. Antonescu, în etate de 28 ani, întâlnind pe câmp, în apropiere de com. Gugeşti, pe fetiţa Alexandrina Busnac, în etate de 8 ani, s’a reprezit asupra ei, violând’o. După comiterea actului bestial, săteanul a plecat în sat, lăsând victima în nesimţire pe câmp. Faptul fiind adus a doua zi la cunoştiinţa jandarmilor, criminalul a fost arestat, iar fata supusă examinării medicului dela spitalul Plăinești, care a constatat violul. lin mare abator la Constanţa Ministerul agriculturii şi domeniilor, în scopul de a înlesni exportul de carne şi în urma marei desvoltări ce a luat-o creşterea vitelor in ţara noastră, a luat hotărîrea de a construi la Constanţa un mare abator. Construcţiunile şi instalaţiunile vor costa 45.000.000 lei şi ele vor începe în curând. Acest abator, construit în marele nostru port maritim va avea, se crede, rostul de a exporta şi a aproviziona cu carne de toate sorturile, toate statele din sudul Peninsulei Balcanice, ca şi Turcia şi Egiptul. O scrisoare a d-lui Raducanu Primim următoarea scrisoare, cu rugămintea de a-i face loc* Domnule Director, «Universul» cu data de 27 Iulie a. c., reeditează unele calomnii la adresa mea. Răspunsul meu este acesta de temeiul constatărilor oficiale cuprinse în ancheta cerută de subsemnatul guvernului de teehnicieni şi ordonată de Ministerul de Agricultură şi Domenii, am convingerea că cei vinovaţi care au fost utilizaţi să ticluiască o armă electorală împotriva mea, vor primi pedeapsa cuvenită. M-am adresat justiţiei. Innă ce aceasta îşi ,va spune cuvântul, nu pot intra în nici o polemică cu oameni de rea credinţă. Ei pot continua să mă calomnieze «Universul» le stă la dispoziţie. Mulţumindu-vă, primiţi vă rog asiguarrea deosebitei mele stime. ION RADUCANU