Cuventul, iulie 1932 (Anul 8, nr. 2582-2612)

1932-07-28 / nr. 2609

JOI 28 IULIE 1932 Los Angeles-Bucureşti in opt zile din timp record de coresponden­d -----xoxux­ ca inginer din Ploeşti, d. I. Stre­­da, a adresat Companiei «Didna» din Capitală o scrisoare în care arată că primeşte corespondenţă de la Los Angeles până la Bucureşti în opt zile- Si iata cum: Scrisorile merg pe calea aerului până la New- York, de aici cu vaporul până în Europa, iar de la Paris la Bucu­reşti cu avionul. D. Streda anexează şi o dovadă, un plic cu ştampilele respective, din care reiese că o scrisoare ex­pediată la 20 Iunie din Los Ange­les, a sosit la Băneasa la 29 Iunie crt. Timpul realizat e un record în materie de corespondență comer­cială. Autorul fraudei de la facultatea de medicină s’a predat justiţiei Am arătat ori că d. prof. dr. Bălă­cean, decanul facultăţii de medicină din Capitală a sesizat parchetul de fraudele săvârşite, în dauna facultăţii, de către intendentul Grigoru Teodoru, fraude cari treceau de 600 mii lei. Intendentul Grigore Teodoru, însărci­nat, în­deobşte cu încasarea ordonanţe­lor de plata, salariilor conferenţiarilor a profitat în ultima vreme de diferite­le amânări de plată din partea minis­terului,­­ pentru ca el încasând totuşi banii să şi-i însuşească şi să continue a spune că ministerul amâna plata sala­riilor. Cum această situaţiune nu poate să dureze veşnic, şi cum pe de altă parte, bănuelile şefilor îl apăsau din ce în ce mai greu, Grigore Teodoru a încercat Duminică seară, să se sinucidă. A fost însă oprit la vreme de un membru al familiei sale, D. Jude instructor, Ioan Stănescu, ti­tularul cabinetului 7 instr. a procedat de îndată la descinderi cu scopul de a aduna elementele necesare pentru sta­bilirea vinovăţiei intendentului. La descinderea făcută la locuinţa lui Grigore Teodoru, acesta nu a fost găsit. S-au luat, în consecinţă, toate măsurile pentru prinderea lui. Eri, Insă, Grigore Teodoru s'a predat justiţiei. El a declarat judelui instructor că nu şi a însuşit nici-o sumă de bani. Lipsa banilor se datoreşte faptului că in luna Februarie a. c. încasând o sumă de 700 şi ceva de mii de lei, banii mă­runţi i-au lipsit — poate că i s’a dat mai puţin, spune el — suma de circa 618.000 lei. In ceeace priveşte sinuciderea lui, o neagă. Declară că s’a părut familiei. Iar în momentul când judele l’a căutat el era în oraş. Nu s’a predat cu o zi mai înainte, căci se temea să stea o noapte la poliţie. Nu se simte vinovat întru nimic. Parchetul a deschis, împotriva lui acţiune publică pentru delapidare de bani publici. la Cernăuţi se intenţiona jefuirea cassei uzinei electrice? CERNĂUŢI, 24. — Un îndrăsneţ atac banditesc s’a întâmplat ori, pe la orele 4 dim, în oraşul nostru, la uzina electrică din localitate. Un paznic, a observat un individ mascat şi înarmat. Hoţul s’a năpus­tit cu cuţitul asupra paznicului ca­re a fugit dând alarma. Banditul dispăruse însă. Se crede că acesta intenţiona să prade împreună cu alţi complici cassa uzinelor electrice. Direcţia uzinelor a dispus întă­rirea pazei. Poliţia a început cercetările. UN SATEAN RĂNIT Un alt atac s’a întâmplat în corn. Ciornohuzi jud. Storojineţ. Trei bandiţi mascaţi şi înarmaţi, au reuşit să pătrundă noaptea în lo­­uinţa femeii Maria Vevrica. După ce răufăcătorii au readus-o la simţiri, au silit-o sub ameninţări să le spună unde ţine banii. Victima ezitând să trădeze ascun­zătoarea banilor, ferocii bandiţi au început să o maltrateze. In cele din urmă femeia le-a arătat ascunzătoa­rea. Hoţii au furat 8000 lei în nu­merar, bijuterii precum şi diferite alte obiecte de valoare. Intre timp vecinul Marian Lipe­­cki, alarmându-se de sgomotul ce venea din locuinţa Măriei Vevrica, a început să strige după ajutor. Atunci bandiţii au fugit luând cu dânşii şi obiectele furate. Unul din­tre ei a tras un foc de carabină a­­supra lui Marian Lipeck­i, rănindu-l grav în braţul drept. Jandarmii au început imediate cercetări. Ima di­­dicii la „Trei Papod“ CONSTANŢA, 26. — Tânărul Bi­­rimberg Izrael, în etate de 23 ani, originar din Constanţa, s’a înnecat Sâmbătă pe când făcea baie la pla­ja Domniţa Ileana. împrejurările acestei nenorociri sunt cu totul stranii. Nenorocirea s’a întâmplat în plină zi, la ora 2 d.­a­ şi la o depărtare de 8—10 m. de ţărm. Birimberg ştia să înoate. De pe plaje, asista îngrozita o mulţi­me imensă din care, nimeni nu a a­­vut curajul să intervină, decât a­bia în ultimul moment. Dar a fost prea târziu... Scos pe plaje de nişte marinari curagioşi, aceiaşi cari au mai intervenit şi în alte dăţi, cor­pul nefericitului tânăr era inert­ Câţi ofiţeri de marină oameni de bine au intervenit dar în zadar. Tânărul era soldat t.­­ r. în regi­mentul 33 Tulcea şi se afla în con­cediu la Constanţa. Prima lui baie­­ a fost fatală. Dar tragedia aceasta are şi o altă parte extrem de dureroasă. O mamă îşi pierde singurul său sprijin. DE CE NU SE PREVIN NENO­ROCIRILE Plaja Domniţa Ileana, sau «Trei papuri» cum îi se mai spune în lim­bajul popular, a devenit un cimitir maritim. Capriciile mării, lipsa de supraveghere şi lipsa unui serviciu special de salvare la această plaje, contribue la nenorociri de soiul a­­cesta. E al treilea caz care se înregis­trează la plaja Domniţa Ileana unde viaţa cetăţenilor e periclitată din cauza neglijenţei concesiunei băilor. Primăria municipiului şi poliţia au datoria să ia măsuri. L­a SIBIU După cum am anunţat în numă­rul nostru de eri, M. S. Regele în­­soţit de Marele Voevod Mih­ai, a vi­zitat la Sibiu, printre altele, filiala locală a Aeroclubului Albastru, care avea expus un «planeur» (avion fă­ră motel­). Fotografia noastră arată pe Ma­rele Voevod ascultând explicaţiile date asupra acestei interesante in­venţii româneşti. A doua fotografie reprezintă pe d-nele Amelia Goga, Felicia Raţiu, A. Măcelaru­ şi Ecaterina Proca cari au fetei decorate la Sibiu de Suveran cu ocazia vizitei făcute la muzeul «Astrei». CUVÂNTUL 3 D. dr. Victor Cădere (x), m­inistrul României la Varşovia, la prezentarea scri­sorilor de acreditare instalarea subsecretarului dle stat al aerului Cuvântările ministrului apărării naţionale, a d-lui Irimescu şi a d-lui general Lăzărescu Eri dimineaţă, la orele 10, s-a fă­cut, în prezenţa d-lui ministru al a­­părării naţionale şi a ofiţerilor su­periori din aviaţie, instalarea d-lui Radu Irimescu subsecretarul de stat al aerului. Asistenţa Au luat parte la instalare, în afa­ră de secretarul general al ministe­rului apărării naţionale, d-nii Lăză­rescu, comandantul forţelor aeriene, Al. Cantacuzino-Paşcanu, directorul general al aviaţiei civile, d. U. col. Eftimescu de la cabinetul ministeru­lui apărării naţionale, d. E. Otetele­­şanu, directorul institutului meteo­rologic central, comandorii Telemae şi Negrescu, col. dr. Anastasii­, căp. comandori Giossanu, Pleniceanu, Rang, Manolescu, etc. Cuvântarea d-lui general C. Şt. Amza D. general C. ŞT. AMZA, minis­trul apărării naţionale, a prezentat pe d. subsecretar de stat Radu Iri­mescu, spunând că d-sa este un emerit aviator, cu o practică reală în acest defereniu­. Activitatea d-sale din timpul războiului în cadrele a­­viaţiei este o chezăşie sigură pentru viitorul aviaţiei. D-sa a întruni toate adeziunile când i s’a încredinţat acest post de înaltă încredere şi sunt fericit că am un astfel de colaborator, care sunt ferm încredinţat că va duce ar­ma d-voastră pe calea progresului. D. ministru al apărării naţionale a invitat apoi pe offiţeri să dea tot concursul subsecretarului de stat, iar d-lui ing. R. Irimescu i-a urat spor la muncă, oricare ar fi dificultăţile ce ni se pre­zintă în cale, ele trebuesc soluţionate. Dificultăţile sunt făcute pentru a fi învinse, sunt deci convins că nu gre­şesc declarând numele tuturor acelora care ne vom devota cugetul, inima şi activitatea noastră organizării şi des­voltării mijloacelor aeriene ale ţării, ca atunci când va fi vorba să clădim, să colaborăm şi să realizăm, coordo­nând şi armonizând eforturile noastre, cuvântul «imposibil» este eliminat din vocabularul nostru. NEVOIA DE ECONOMII Vom demonstra că se pot realiza economii considerabile printr’o con­ducere unitară a aviaţiunei civile şi militare. Nu există nici un motiv ca să nu se poată obţine într’o administra­ţie de stat ceiace se realizează şi în nnoile întreprinderi particulare da­că se aplică aceleaşi metode de pro­­ducţie, dotare şi finanţare. Marile succese de conducere în do­meniul iniţiativei particulare au fost consecinţa unor fuziuni de con­solidări de unităţi izolate, care mer­geau destul de bine singure, dar care au mers cu mult mai bine, uni­tar conduse şi unitar finanţate şi dotate, întreprinderi ca General Motors, gigant al industriei automobile, sau Farben Industries leader al chimiei industriale, n’ar fi putut lua fiinţă, dacă coordonarea de eforturi dispa­rate nu ar fi dus la raţionalizare şi economii în producţie şi distribu­ţie. ROLUL SUBSECRETARULUI DE STAT AL AERULUI Subsecretarul de Stat al Aerului împreună cu directorul său general, sunt chemaţi de noua lege de o­iga­­nizare a aeronauticei, să conducă şi să administreze în mod unitar toate mijloacele aeriene naţionale, adică să obţie în aeronautică raţionaliza­re în alegerea mijloacelor şi econo­mii în procurarea lor. Intr’un cuvânt, maximum de mij­loace aeriene pe minimum de timp şi minimum de bani. Denumirea ce a primit prin lege acest organ de conducere al aero­nauticei, poate să fie bună, rea sau indiferentă-Personal m­i-e absolut indiferentă, căci n’am râvnit demnitatea, ci am primit această grea sarcină plină de răspundere numai fiindcă am con­siderat că îndeplinesc misiunea u­­nui administrator delegat al conce­tățeanului meu contribuabil, într un domeniu de activitate specializat, unde trebuie să dai seama, cu toate cărţile pe faţă, de ceiace s’a făcut cu banul său. AVIOANE ŞI IAR AVIOANE! După cum sunt gata să dau sea­ma oricui, ori unde şi ori când, de toată activitatea mea din trecut, voi fi întotdeauna gata să accept orice examinare a activităţii mele la a­­cest departament şi declar în mod solemn că accept dinainte o verifi­care şi un control al averii mele personale atunci când voi părăsi a­­cest post, aşa cum va decide ca ar­bitru Preşedintele înaltei Curţi de Conturi, în lipsă de altă procedură legală. Şi­ acum, avioane, avioane şi iar avioane, fiecare însufleţit de incom­parabilul său pilott român. Cuvântarea d-lui general Lăzărescu D. general LĂZĂRESCU, coman­dantul forţelor aeriene, a arătat că ofiţerii primesc cu toată încrederea numirea subsecretarului de stat al aerului, căruia îi garantează că va avea sprijinul unui personal care îşi face o fală din a fi veşnic activ. Singurele dificultăţi, vor fi cele de ordin financiar. Cuvântarea d-lui subsecretar de stat Irimescu •,1123’VC. : „In lupta cu elementele naturii, acti­vitatea omenească s’a îndreptat spre cucerirea aerului în mod logic, după ce distanţele terestre au fost anihi­late şi după ce furia şi infinitul mă­rilor şi al oceanelor au fost subjugate. Cine priveşte drumul parcurs în des­vol­tarea căilor ferate, de la prima locomotivă cu aburi la marile expre­se de astăzi, care parcurg distanţe de 1600 km, în 18 ore, care pun la dispo­ziţia pasagerilor nu numai vagoane confortabile încălzite iarna, dar şi re­frigerate­­la o temperatură constantă şi plăcută în timpul căldurilor arză­toare de vară, care sunt echipate cu radio şi telefon care dă posibiliatea oricărui pasager să telefoneze în tim­pul mersului trenului cu aproape ori­ce punct de glob. Cine îşi aminteşte desvoltarea auto­mobilului care s’a realizat numai în ultimii 30 ani, şi compară ceea ce era la 1900 cu situaţia de azi când auto­mobilul nu mai este un lux, ci un mij­loc necesar de transport, şi este din punct de vedere mecanic o maşină aşa de perfecţionată încât orice bărbat, femeie sau copil ce şi-a terminat cla­sele primare îl poate mânui cu uşu­rinţă, şi când în unele ţări s-a ajuns la un automobil pentru fiecare 4 lo­cuitori, este uşor de imaginat desvol­tarea ce este sortită aviaţiei în vii­torul apropiat, în viitorul reprezentat chiar de cei 5 până la 10 ani ce avem înaintea noastră. Progresele realizate în timpul ma­relui răsboi şi cele realizate de la răz­boi încoace sunt imense. PROGRESELE AVIAŢIEI Fie menţionat numai în treacăt că în curând se va putea sbura şi navi­ga în ceaţă în deplină siguranţă. A­­paratele sunt inventate şi puse la punct de inginerii lui General Elec­tric. Nu de mult Majorul american Doo­little care a fost şi la noi in ţară a zburat de la New York la Detroit, ca să zic aşa orbeşte fără să vadă deloc nici cerul nici pământul în tot timpul parcusului, numai cu ajutorul instru­mentelor ce avea la bord, a hărţii, a telefoniei fără fir şi a undelor hert­­ziene ce emana din propriul său avion. Nu e departe momentul când avioa­ne vor sbura poate singure la înălţimi şi în direcţiuni voite, dirijate dela pă­mânt. Aviafiunea şi problemele ce se leagă de desvoltarea sa, trebuesc îmbrăţişa­te într’un larg orizont. IMPORTANŢA MILITARĂ A AERO­NAUTICEI Importanţa militară a Aeronauticei nu se mai discută azi. Rolul său în­tr’un viitor război va fi covârşitor. Cine mai poate discuta astăzi că trebue să ne pregătim în aer, că tre­buie să scoatem maximum de rende­­ment din orice Leu şi Ban ce ne va sta la dispoziţie, mult puţin atât cât este, nu numai pentru a ne putea a­­păra, dar a ne apăra atacând? priveşte materialul necesar, trebue să depindem de ceea ce vom făuri pe pă­mântul nostru curbraţele noastre. Dar ca să ne înzestrăm, ca să ne e­­ch­ipam, trebue să muncim, ca să pro­ducem pentru a putea schimba bunuri şi servi­cii nu numai între noi, dar şi între noi şi lumea din afară. In acest schimb general de bunuri şi servicii, care atunci când se desfă­şoară normal aduce prosperitate şi ca­re atunci când este întrerupt are drept consecinţă perioade de criză şi de sărăcire. Aviaţia este chemată să joace pe zi ce trece un rol mai h°tă­­rîtor. Privită într’un cadru mare, gene­ral, nu este exclus de a întrevedea în viitor eliminarea barierelor vamale dintre State, prin perfecţionarea tech­­nică a aeronavelor la mijloace conve­nabile de transport nu numai pentru călători, dar şi pentru mărfuri. Aceste bariere vamale, care au con­tribuit atât de mult distrugerea me­canismului normal de schimb şi a crizei actuale în care se sbate întrea­ga lume. PERSPECTIVE DE VIITOR Se va putea atunici ajunge la acea contingentare sau mai bine zis specia­lizare internaţională a producţiunei, când fiecare, ţară sau tari grupate pe regiuni, vor produce ceea ce pot pro­duce mai bine şi în condiţiuni mai fa­vorabile decât altele, şi vor schimba liber între ele ceea ce produc cu ceea ce nu produc. Şi aceasta graţie desvoltării techni­­ce a mijloacelor celor de transport aeriene. O viziune poate, care totuşi poate deveni o realitate în viitor, POSIBILITĂŢI INFINITE întrebuinţarea comercială a mijloa­celor de transport aeriene, siguranţa navigaţiunei lor, precum şi formarea personalului lor care revine aviaţiu­­nei civile şi Institutului Meteorologic, deschid acestora un câmp de activita­te nemărginită. Câmpul de realizare al infinitelor posibilităţi este domeniul aviaţiunei. Concluzie logică deci. Oricare ar fi Cine mai poate discuta că în ceea ce­ situaţia cu care suntem confruntaţi, D. RADU IRIMESCU CAPITALA HOŢI ARESTAŢI Poliţia Capitalei a arestat pe in­divizii Leonte Ilie zis Lică, Valeriu Băilescu, Bendea Anton zis Ma­­ciste, Elena Negur şi Leana Arde­­leanu, condamnaţi în diferite rân­duri, cari, constituiţi în bandă, au săvârşit în Capitală o mulţime de furturi. La percheziţia ce­­ s’a fă­cut, s’au găsit îmbrăcăminte, biju­terii furate. întreaga bandă a fost înaintată parchetului. AGRESIUNE Pe motiv că a întâmpinat un re­fuz sentimental, Lacovari Simio­­nescu de 19 ani, din str. Petrescu No. 17, a lovit pe muncitoarea Ma­ria Răducu cu un sifon în cap. Fe­meia — care era în slujba Luna Parkului din Moşi — trecea pe str. Ion Maiorescu când a fost întâmpi­nată şi lovită de agresor. Victima a fost internată la spital, spital. FERESTRELE DESCHISE Un nou furt de sezon, din seria pe care am enumerat-o şi în numărul nostru trecut. Victima de ori noap­te e d. Eduard Cioban din str. Ol­teni 60, care dormind cu fereastra deschisă, a fost jefuit. I s’a luat şi hainele aşezate pe un scaun ALTA AGRESIUNE In şos. Giuleşti soldatul Mihăiles­­cu Marin a fost atacat de o ceată de bătăuşi în frunte cu Gh. Paras­­chiv din fundătură F. Popescu No. 3, şi lovit grav. A fost internat la spitalul mili­tar. ÎNCERCARE DE SINUCIDERE Muncitoarea Ecaterina Romanes­es în vârstă de 28 ani, domiciliată în strada Justiţiei No. 10, — din ce motiv nu se ştie, — a încercat să se sinucidă, luând 50 grame de spirt denaturat. I s-au dat îngrijiri de către un intern al Salvării şi e în afară de orice pericol. ACCIDENT DE AUTOMOBIL Plugarul Al. Gh. Grigore, din co­muna Grecii de Sus judeţul Ilfov, trecând pe şoseaua Pantelimon în dreptul casei cu No. 56, a fost lovit de automobilul No. 10937. Cu Salvarea a fost transportat la spitalul Colentina. Şi in lreeutrin­ger se fură! UN CAZ IN TRENUL BUCURE­­ŞTI - CONSTANŢA CONSTANŢA 26.­­ D. Nicu Io­­nescu, comerciant din localitate, a căzut victima unui îndrăzneţ furt de buzunare. Domnia sa se înapoia de la Bucu­reşti cu trenul Fulger. La sosirea în staţia Constan­ţr a remarcat că-i lipseşte din buzunar portmoneul cu zece mii lei. Intr’unul din buzunare a găsit un bilet şi suma de 500 iei- Hoţul, un abil pungaş, i-a subtilizat întreaga sumă din care a avut gen­tileţea să-i restitue 500 lei scriind pe biletul ce i-a vârât în buzunar «ca să aibă de cheltuială». ooXoo­m» KSH „şantajul dezarmat Cum comentează presa franceză ultimele decla­raţii ale senatorului american Borah PARIS 26 (Rador). — De­claraţiile senatorului ame­rican Borah sunt comenta­te azi în toate ziarele. D­e­­claraţiunile sunt primite cu oarecare neîncredere şi se subliniază că preten­­ţiunile politice domină dis­­poziţiunile conciliante pe care declaraţiile ar părea să le indice, «Le Journal» subliniind că senatorul Borah nu vor­beşte decât în numele său şi că nu dispune de o auto­ritate prea mare în cercu­rile politice din Washing­ton, observă că d. Borah, simţind că Europa nu va mai plăti, încearcă să agite şantajul dezarmării şi să precipite întrunirea unei conferinţe care să aducă devalorizarea generală a monetelor. «Le Journal» declară că această politică de devalorizare s’ar face pentru a salva dolarul dela naufragiu. ALT DISCURS AL D-LUI BORAH, CARE PROPUNE ŞI «DEZARMAREA VAMALA» WASHINGTON 26 (Rador). — D. Borah, preşedintele comisiunei de politică externă a Senatului, a fă­cut noui declaraţiuni prin care lă­mureşte planul său expus Dumini­ca trecută. Senatorul Borah arată că s’a aşteptat ca propunerile sale să întâmpine un anumit grad de re­zistenţă în Statele Unite. D. Borah este însă convins că marea massă a opiniei publice aprobă planul său al cărui scop principal este să com­­­penseze datoriile de răsboiu prin restabilirea prosperităţii. Pentru a se ajunge la acest re­­zultat, senatorul Borah propune ca Statele Unite să nu tratateze pro­blema datoriilor luând ca bază ca­pacitatea de plată a debitorilor, ci capacitatea debitorilor de a impor­­ta mărfuri din Statele Unite. Senatorul Borah crede că ar fi absurd să se ţină o conferinţă eco­nomică mondială, care să nu exami­­neze şi chestiunile în legătură cu datoriile de răsboiu şi reparaţiile. La nevoie conferinţa va trebui să discute şi «dezarmarea vamală». D. Borah ar prefera ca această confe­rinţă mondială să fie convocată de Statele Unite sau de orice altă mare putere, decât să se ţină din iniia­­tiva Societăţii Naţiunilor. D. BORAH VREA SA PAR­TICIPE SI RUSIA SOVIE­TICA LA CONFERINŢA NEW-YORK 26 (Rador). — «New-York Times» află din sursă autorizată că se­­viatorul Borah a făcut de­­claraţiunile sale fără să fi­­ascultat Casa Albă sau De­partamentul de Stat. Ziarul adaugă că la con­ferinţa mondială, care s’ar ţine după alegerea preşe­­dinţială din Noembrie, se­natorul Berah ar dori să participe şi Rusia soviet!­Cel« SENATORUL BORAH IN­SISTA PENTRU ANULA­REA DATORIILOR DE RĂZBOI LONDRA, 26 (Rador). — Zia­rul «Daily Mail» a publicat un intervieiv acordat coresponden­tului său din New-Yorsk de către senatorul Borah. Acesta a con­firmat în intervieiv că este pen­tru anularea datoriilor de război, în cadrul unui program pentru reconstrucţia mondială. In acest program desarmarea alcătueşte un capitol esenţial. ­in automobil oferit marelui Voevod Guvernul a făcut cadou Marelui Voevod Mih­ai un automobil Ford, cu ocazia absolvirii cursului primar. Marele Voevod urma să meargă ori la ora 11 şi jum. dim. la preşi­­denţia consiliului spre a mulţumi d-lui dr. Al. Vaida-Voevod, preşe­dintele consiliului pentru acest dar. Vizita a fost însă amânată pentru azi. Bestiala lupta a unui satean EL VIOLEAZĂ O FETIŢA DE 8 ANI R.­SARAT, 25. — Parchetul local a fost înştiinţat de o ispravă săvâr­şită pe teritoriul com. Gugeşti. Să­teanul Gh. D. Antonescu, în etate de 28 ani, întâlnind pe câmp, în a­­propiere de com. Gugeşti, pe fetiţa Alexandrina Busnac, în etate de 8 ani, s’a reprezit asupra ei, violând’o. După comiterea actului bestial, să­teanul a plecat în sat, lăsând victi­ma în nesimţire pe câmp. Faptul fiind adus a doua zi la cu­­noştiinţa jandarmilor, criminalul a fost arestat, iar fata supusă exa­minării medicului dela spitalul Plăinești, care a constatat violul. lin mare abator la Constanţa Ministerul agriculturii şi dome­niilor, în scopul de a înlesni expor­tul de carne şi în urma marei des­­voltări ce a luat-o creşterea vitelor in ţara noastră, a luat hotărîrea de a construi la Constanţa un mare a­­bator. Construcţiunile şi instalaţiunile vor costa 45.000.000 lei şi ele vor în­cepe în curând. Acest abator, construit în marele nostru port maritim va avea, se cre­de, rostul de a exporta şi a aprovi­ziona cu carne de toate sorturile, toate statele din sudul Peninsulei­­ Balcanice, ca şi Turcia şi Egiptul. O scrisoare a d-lui Raducanu Primim următoarea scrisoare, cu rugămintea de a-i face loc* Domnule Director, «Universul» cu data de 27 Iulie a. c., reeditează unele calomnii la a­­dresa mea. Răspunsul meu este acesta de temeiul constatărilor oficiale cuprinse în ancheta cerută de sub­semnatul guvernului de teehnicieni şi ordonată de Ministerul de Agri­cultură şi Domenii, am convingerea că cei vinovaţi care au fost utili­zaţi să ticluiască o ar­mă electorală împotriva mea, vor primi pedeapsa cuvenită. M-am adresat justiţiei. Innă ce aceasta îşi ,va spune cuvântul, nu pot intra în nici o polemică cu oa­meni de rea credinţă. Ei pot continua să mă calomnieze «Universul» le stă la dispoziţie. Mulţum­indu-vă, primiţi vă rog asiguarrea deosebitei mele stime. ION RADUCANU

Next