Cuventul, iulie 1932 (Anul 8, nr. 2582-2612)
1932-07-11 / nr. 2592
AZI im IULIE 31 iile Zile trecute 190. Zile râmase 175. Bfisttritul Soarelui 4.41. ▲.pusul Soarelui 19.59. Lunii Noua. a 0-a al. Repaus Duminical Ort.: S-ţU 40 de Martiri din Nicopolea Armeniei. Cat.: S-ta Amalia, Prot.: Cei 7 Fraţi. Svr.to Tamuz 5693. Mah.: 6 Rebiel-Aver 1351 Buletinul meteorologic Timpul probabil dela 9 la 10 Iulie 1932, ora 20. Presiunea in uşoară creştere. Cerul mai mult senin. Vânt slab din sectorul WE. Temperatura staţionară. In cursul după amiezii tendinţă de Inourare, însoţită pe alocuri de ploi locale. Duminică franfio DUMINICA IO IULIE 1932 ,94 m. BUCURESTI 16 kw. 761 kHz. U.15: D. Mihail Negru. Ora copiilor. 11.30: Pr. Nae Popescu. Lectură religioasă. 11.45: Corul bis. Popa Chitu, dirijat de d. Radu Botez. Cântece religioase. 12.00: Orchestra Radio. Concert matinal. 13.00: Muzică variată (plăci de gramofon). 13.45: Informaţiuni şi semnal orar. 14: Muzică uşoară (plăci de gramofon). PROGRAM PENTRU SĂTENI . 17.00: D. G. Mugur: Veşti. 17.15: Taraful Gore lonescu; Muzică româânească. 17.30: D. G. Chiţoiu: Ingrăşămintele Verzi. 17.45: D. Dr. lonescu Brăila; Animalele şi valuta. 18.00: Orchestra Jean Dumitrescu : Muzică românească şi uşoară. 19.00: Informaţiuni meteorul şi semnal orar. 19.10: D. Th. Arghezi: Cronică. • 19.25: Orchestra Jean Dumitrescu: Continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO. 20.00: D. Dr. S. Manuilă: De vorbă cu moartea. 20.20: Lecturi din V. Alexandri; Ostaşii noştri,PROGRAM DE SEARA 20.40: Muzică simfonică (plăci de gramofon). 21-00: Ora exactă. Transmisie din studio. «CURSE GRĂTARE» Operetă in două acte şi un prolog de Victor Leon, Muzica de Franz Lehar Spicuiri din programele străine CONCERTE: Viena ora 18.50 — 21.30. Heilsberg 20.35. Bratislava 23. Hilversum 20.10. Breslau 22. Bruxelles II 20.30, recital de vioară — 21.30 — 23. Brno 21. Barcelona 21.30 — 22.10. Londra 23.05. Mühlacker 21.30 — 23. Toulouse de la 21.15 la 2.30, muzică variată. Frankfurt 23. Katovice 22. Berlin 21.30. Belgrad 22. Praga 20. Milano 21.05. Palermo 22.45 Budapesta Sang Eiffel 22.30. TEATRU — OPERA — OPERETA Berlin 22.80.. Retrans. unei opere. Roma 22.45. Fanfare la tulipe, operetă de Varnay„SURI DE PRESA: Viena ora 24. Paris Eiffel 20.45. MUZICA DE DANS: Viena 0.15. Barcelona 23. Londra 0.30. Belgrad 0.80. Milano 18.30. altitudine şi o tensiune pe care eforturile lor individuale nu ar putea-o niciodată atinge. Crezul generaţiei tinere nu e întru nimic inferior celui al generaţiilor precedente. Căci tinde la o restaurare a valorilor maxime în locul valorilor de duzină, culese la întâmplare, caduce şi istoricizante. Nu e locul să relătim aici problema. Dar nici nu se poate trece aşa de uşor peste eforturile la cari s’au înhămat o serie de tineri pentru a promova o poezie care să fie poezie, o spiritualitate completă şi integrală în locul sistemelor de împrumut de până acum o cultură în locul diletantismului şi pedagogiei universitare, o cooperaţie intelectuală tot mai vastă în locul venerabilei alianţe intelectuale franco-române. Că nu se văd, încă, roadele acestor eforturi —, poate nu e vina noastră. A mai spus-o. Singura noastră durere e pierderea unui Stelian Mateescu, drama întunecării celui mai bun dintre noii. De cele ce spun alţii despre noi, nu prea ne pasă. Cuprinşi între generaţia care a făcut războiul şi întregirea, şi generaţia care va face revoluţia socială — generaţia de la 1928 va fi poate hărţuită şi ignorată, dar destinele ei nu pot fi anulate. E şi aceasta o solidarizare, cu însuşi spiritul ce desfăşoară istoria epoteii noastre. Care nu e gevoluţia, ci creaţia şi împlinirea. Mircea Eliade ------- BON No. 11 Pentru participarea la Marele concurs politic al ziarului „CUVÂNTUL“ Adunaţi aceste bonuri zilnice până în ziua de 15 Iulie inclusiv şi trimiteţi-le odată cu răspunsul IO Iulie, 1932 De toate si de pretutindeni Repacs duminical Excrocherie meschină, dar reasania Din Quebec se anunţă că, zilele tron cu mâinile în sus, i-au luat 400 trecute, an tânăr a sunat la o casă, de dolari din cassă. Păgubaşul a fost primit de o doamnă tânără, Helen Wood. «Soţul d-tră a cumpărat nişte piese de automobil şi mai este un rest de 75 de cenţi», zise tânărul şi înmână doamnei un pachet pe care era scris: «C. O. D. 75 cents». Doamna dădu banii şi puse pachetul pe masă. Piesele de automobil nu stârniră curiozitatea femeei să desfacă pachetul şi când veni bărbat-su, i-l dădu. «Eu n'am cumpărat nici o piesă de automobil»», zise omul. «Ei lasă, nu mai mă necăji», răspunse femeia. Se iscă puţină ceartă, până când bărbatul i se ură cu disputa şi desfăcu pachetul. El isbucni în râs, ceea ce pe doamna o supără și mai tare. In toiul ciorvăielei veni o vecină Cu un pachet la fel cu cel primit de d-nul Wood, zicând: ' * Poate a fost o eroare şi pachetul e al d-voastră.Am dat 75 de cenţi pentru el unui tânăr şi Jim zice că el n’a cumpărat nici o piesă de automobil. D-na Wood isbucneşte în jâs. «Şi eu am păţit aşa, dragă», zise ea. Se desfăcu pachetul şi găsiră tot o cărămidă ordinnară. A doua zi, ziarul local mai anunţă trei cazuri similare şi atât d-na Wood cât şi vecina ei d-na Esmmner se mângăiară că n’au fost numai ele victima tânărului exeroc. Vasăzică şi în America.» Juraţii americani au achitat Pe Hymie Martin din Pittsburgh, condamnat anterior pentru crima de a fi ucis pe consilierul comunal William E. Potter și al cărui proces a stârnit mare senzație. Advocatul inculpatului a dovedit că Laub, martorul principal ale cărui declarații acuzau pe Hymie de crimă, primise bani de la detectivi, iar acum se afla în serviciul primăriei— deci un martor cumpărat. Ceea ce dovedeşte ca şi în America se întâmplă chestii de astea... Legea americană contra răpitorilor de copii Din Washington se anunţă că preşedintele Hoover a primit spre semnare proiectul de lege care prevede ca răpirea de copii să fie judecată numai de tribunalele federale. In virtutea acestei legi, orice judecător federal are dreptul să pedepsească pe răpitor cu închisoare carevariază între un an şi viaţă- E mai mult ca sigur că preşedintele va semna proiectul, care a fost aprobat de ambele corpuri legiuitoare. • Unde dăi.» Nişte bandiţi au năvălit în focalul de noapte al lui Harry Svitovski din Chicago şi punând pe pachemat numaidecât poliţia, povestindu le întâmplarea. Dar poliţiştii l au arestat tot pe Svitovski, bineînţeles nu pentru că fusese jefuit, ci pentru că avea în local o maşină de joc de noroc, ceea ce nu e permis în Chicago. Şomajii muzicanţilor Federaţia Muzicanţilor din America, întrunită în congres la Los Angeles, a desbătut între altele şi asupra propunerei referitoare la cântăreţii pe cari-i utilizează staţiunile de radio. Prin propunerea aceasta se va căuta ca acele companii care transmit programe aşa numite «lanţuri» şi deci ajută la creşterea şomajului printre muzicanţi, să plătească sau o remuneraţie mai mare cântăreţului, sau o taxă către fondul de ajutorare a cântăreţilor lipsiţi. Apă sărată în loc de vin Din Washington se anunţă că ambasada italiană de acolo a primit un transport de vinuri alese din Italia- Desfundându-se una din din sticle, s’a constaat că avea în ea, în loc de vin, apă sărată de ocean. S’au desfăcut toatelăzile la rând şi s’a dovedit că jumătate din sticle erau pline cu apă-Se crede că în timpul transportării pe ocean, cineva din personalul vaporului a golit sticlele de viu și apoi le-a umplut cu apă. -------------OCCO------------ xxouooxx---------- Examenul învăţătorilor minoritari IM COMUNICAT AL MINISTERu rile de curăţenie ?i deparazitare se NIULUI INSTRUCŢIUNE! In legătură cu cele publicate în ziare, sub titlul «Examene pentru învăţătorii minoritari», ministerul instrucţiunii ţine să precizeze că aprobarea sesiunii de examen pentru limba română, care se va ţine între 20—50 August a. c, a fost solicitată de către cei interesaţi, adică de către învăţătorii particulari evrei şi de către unele autorităţi confesionale minoritare. In consecinţă ministerul face cunoscut că prezentarea la aceste examene este facultativă, nu obligatorie. Explozia analobuz DOI COPII OMORÂŢI CHIŞINĂU, 8. — In apropierea comunei Raşcova (Hotin), câţiva copii au găsit pe câmp un obuz. Căutând să-l demonteze, obuzul a explodat şi schijele au omorât pe copiii Mihail Burdenai şi Ivan Bogaci. Alţi copii aflaţi în apropiere s-au ales cu numeroase leziuni. CUVÂNTUL EI. Teatrului Cârâbuş In fiecare seară se joacă la teatrul Cărăbuş în faţa unui public numeros şi solari, cea mai formidabilă revistă, «La Lozul Cărăbuşului», in frunte cu toţi protagoniştii trupei. Cupletele, sketchurile, dansurile, din această superbă revistă sunt aclamate de publicul ce ştie să aprecieze, o astfel de montare. De remarcat celebrul Duett de dansatori Esne et Rame de la Scala din Berlin care uimeşte publicul cu dansurile şi acrobaţiile lor. Publicul poate câştiga câte un obiect de mare valoare oferit de mai multe magazine din Capitală. , SerblirîtelilMUPrincipele mircea“ Sub patronajul societătei «Principele Mircea» au loc mari serbări la Parcul Oteteleşeanu între 9—16 a. c. Extraordinare atractiuni, dans jazz, concursuri și diverse jocuri. Intarrea generală 20 lei. spectacolele acilea Teatre CARABUS: La lozul Cărăbuşului. COLOS: Parada Colois. TEATRUL RIO: Rio-Râde. TEATRUL IZBANDA: Gnervische Liebe. TEATRUL EFORIA: Trupa maghiară din Budapesta. PARCUL OTETELEŞANU: Teatru şi muzic ball. TEATRUL NOU: Der Ledikgeher (Pierdevară). .. Cinematografe TRIANON: Onoarea adolescentului. BULEVARD PALACE: Balul de la Opera Mare. SELECT: Locotenentul surâzător şi Scrisoarea. REGAL: Răzbunarea nelegiuitului-CAPITOL: Dragostea în anul 2000-FEMINA: Contele de Monte Cristo-CORSO: Coheti și Kelly în Africa. VOX: Material de box Schmelling- Sharker şi filmul Concertul. FORUM: Misterele spionajului. LIDO: Dragoste din poruncă şî Puntea pisicul ” OMNIA: Bestia şi Văduva logodnicului. 3 ** AMERICAN: Iirana şi Lacrimi de paiaţă. ?Sfe» ‘TERRA: Răzbunarea spioanei şi Şeriful misterios. TRIUMF: Inspiraţie. TOMIS: Nătărăul. RAHOVA : Nest charmant şi Săritura morţii. MARCONI: Sunny şi Străzi întunecate. MARNA : Când Gaby vrea. VOLTA BUZEŞTI: Madam Satan. SALA FRANKLIN: Străzile oraşului. Starea preventoriului de la Agigea ALT COMUNICAT Ca o complectare la comunicatul de ori privitor la situaţia rea a preventoriului Agigea, ministerul sănătăţii ne comunică următoarele. In ziua de 7 Iulie, deci înainte de apariţia articolului din «Universul», d. dr. Deculescu, secretarul general al sănătăţii, însoţit de d-nii medici inspectori generali dr. V- Pascal şi Pilescu au plecat să inspecteze coloniile de vară de pe malul Mărei Negre La inspecţia făcută la care a luat parte şi medicul primar al judeţului, dr. V. Apostolescu, s-a constatat că starea preventoriului Agigea, precum şi a copiilor, este cât se poate de satisfăcătoare şi aceasta se datoreşte în bună parte medicului diector al preventoriului, d. dr B. Romaşcanu, care, în timp de trei zile de când a fost numit, a depus o activitate foarte rodnică sub toate raporturile. Este drept că barăcile fiind de lemn ușor se pot încuiba insecte de multe ori aduse din afară- Măști execută zilnic. Arestarea poetului Talaz la Vaslui VASLUI. 8. — In cercurile locale a produs vie sensafie arestarea poetului Gh. Antonescu-Talaz, acuzat că a contravenit la legea pentru reprimarea unor infracţiuni la liniştea publică (legea Idârzescu). S’a emis în contra lui mandat de arestare, care a fost confirmat de tribunalul local. întrucât instrucția nu e terminată, nu putem da alte amănunte. * :---OOOO---- • Cutremurul de la Chişinău CHIŞINĂU, 8. — In noaptea de Joi spre Vineri, pe la orele 3, în localitate s’a resimţit un uşor cutremur de pământ, care a durat câteva secunde. * Mulţi locuitori au fost treziţi din somn şi speriaţi, au părăsit, casele. mirm^wmCuvântul femeii Pentru întinerire Atât de mare e cultul frumosului, încât d-na Colette a lăsat literatura ca să capteze parfumurile florilor şi să facă uleiuri savante pentru înfrumuseţarea generaţiilor «trecute», prezente şi viitoare. N’ar fi de mirare ca d-na de Noailles, care a cântat cu genialitate atâtea vegetale, să nu le fi pătruns misterele şi parisienii să aibă al doilea mare Institut... de frumuseţe: «A l’immorteile». Borcanele, în formă de cupolă, legate cu ilustra panglică rotfie. Sunt lucruri cari trebue să ne bucure; până azi se ocupau de aceste preţioase alifii numai şarlatanii (de asta se şi îmbătrâneau înainte de vreme). Bărbaţii n’aveau nici un interes să perpetueze frumuseţea unei singure femei, iar opinia lor asupra fardului varia pe tema următoare: artificiile şi gătelile sunt nule; o femeie elegantă şi îngrijită nu va reuşi niciodată să eclipseze pe alta, simplă şi frumoasă. Aşa grăia şi Horaţiu. Singur Jean-Jacques Rousseau, marele amic al naturei, mărturiseşte cifrat şi sincer că nu a fost atras decât de femei elegante: «având obrazul artistic potrivit, mâini îngrijite, găteli preţioase şi un aer de delicateţă şi curăţenie în toată făptura, o rochie fină, un pantof micuţ, dantele, panglici» şi sfârşeşte. Je prefererai toujours la moins jolie ayant plus de tout cela*. Având de partea noastră pe marele Jean Jacques, să procedăm cu grijă la întreţinerea şi perpetuarea graţiei, în necazul vreunei. Dar să luăm aminte. Cine crede că englezoaicele se interesează mai puţin ca noi de aceste lucruri, se înşală. Tenul lor strălucitor de frumos este atribuit aerului umed din insulă, dar să se ştie că nici o cochetă de peste Canalul Mânecei nu pleacă pentru Week-End sau partida de sport, fără loţiunea următoare: la patru părţi apă de Colonia, două părţi alcool comphorat şi o parte tinctură de benjoii, un strop două în puţină apă, împrospătează faţa obosită. Şi alt secret al lor este un oţet aromatic excelent, întrebuinţat în toate dimineţile în apa pentru toaleta obrazului, numai câteva picături: Acid acetic 50 gr. Camphili pudră 5 gr. Uei volatil de lavandă 0 gr. 05. Ulei volatil de cuişoare 0 gr. 10. Ulei volatil de scorţişoare 0 gr. 10. Aşadar, acolo, ca peste tot, cum zice cântecul auzit pe meleagurile d-lui Goga : «Sulimanul de apatică Face pe mândra voinică!» M. M. L. Triumful Paradei Colos In cocheta şi confortabila grădină de la «Colos» d-nii N- Vlădoianu şi N. Constantinescu oferă desfătării Bucureştilor în vacanţă admirabila lor izbândă revuistică «Parada Colos».Apariţia d-lui Const. Toneanu e salutată cu salve de aplauze in cupletul «Aşa-i Românul!» şi-l însoţesc în hilariante ipostaze «Mihalache la Geneva» şi «Doctorul» ca şi în cupletul excelent «Cine ne conduce» alături de Talianu. Incursiunea în revistă a acestuia a constituit o mare etapă în cariera excedentului comedian şi apariţia lui,în Rosenthal Bebe şi Argetoianu, fac deliciul spectatorilor. Marilena Bodescu mereu surprinzătoare şi graţioasă, Silly Vasiliu, aci seducătoare aci sentimentală eroină de lirice aspecte romanţate, Lulu Nicolau cochetă, elegantă şi fermecatoare ingenuă formează buchetul vedetelor în marea simpatie a zilei. D. G- Groaer bisat în «Banii mei» şi aplaudat călduros în toate apariţiile, tânărul Marcel Emilian inimitabilul comic V. Vasilache, R- Rang, N Roman, I. Dinescu, Mazaru, Iliescu şi d-nele Vera Tapo şi Jeana Costa întregesc ansamblul perfect a cărei strălucire contribue preţios- arta maestrului de balet. S- Simioni graţia primei balerine Anny Siomin şi A. Sniejinsky, compozitorul dirijor I. Vasilescu e însoţit la pupitru de aplauzele asistenţei pentru fericita lui inspiraţie, iar succesul partiturei «Parada Papugiilor» a accentuat de fredonările publicului. Iată cum la «Parada Colos» se petrece minunat şi se râde cu lacrimi. D-NELE MAI ELENA RODESCU-VLADOIANU ŞI SILLY VASIUL Curierul bailor Câmpulung (Muscel) Au mai sosit următorii sezoniști: familii: căpitan Dumitrescu-Roșiorii de Vede; inspector general N. Burcă Buc., înv. Ion Morărescu-Alba-Iulia; doctor în drept de la univ. din Roma Petre Ionescu-Muscel Buc.; doctor Ion Victor Vancea advocat Aiud; N. Constantinescu funcţ. Buc.; Niţă Zamfirescu Craiova; colonel Stănescu Oradia Mare; Gică Clonaru Buc.; căp. Gorgan Arad. D-soarele: Lucia Gheorghiu, Germeni Iliescu, Steluţa Ceauşescu, Puia Fotino, Sofica Iliuţescuu funcţ., d-na inginer Munteanu, Angela Fotino, Bucureşti; Adela Georgescu, Tanţa Dumitrescu, Ecat. Alexandrescu, Salomea Stoenescu, Lica Nicola şi Puia Alexandrescu Piteşti; Olga Ciaichofschi Chişinău şi d-nii: Aurel Florea avocat Buc.; inginer Constantinescu Buc.; Dumitru Morărescu Buzeşti-Olt; prof. Ionel Diaconescu Buc.; Radu Popovici stud. Buc.; inginer Grecu Ion, Radu Filipescu şi Panait Dumitrescu Piteşti; D. Averescu inginer Buc., etc. Inexistenţa învăţământului complimentar D. I. C. Petrescu, secretarul general al ministerului instrucţiunii, însoţit de d-nii inspectori generali primari Moise Marinescu şi I. G. Nicolescu, a inspectat, joi şi Vineri, 46 de şcoli primare din jud. Muscel şi şcoalele secundare din Câmpulung. Cu acest prilej s’a ţinut să se facă cercetări amănunţite asupra situaţiei cursului complimentar (supra-primar) şi asupra activităţii extra-şcolare. Constatările au dovedit cu nici 5 la sută dintre elevii înscrişi la cursurile complimentare nu le absolvesc. S’au făcut diferite propuneri în vederea modificării acestor cursuri, spre a putea corespunde necesităţilor locale şi rolului pentru care au fost creiate. Când ministerul va fi , posesia datelor necesare din întreaga ţară va studia dacă aceste cursuri mai pot sau nu să fie menţinute şi în ce condiţiuni. In ceea ce priveşte activitatea extraşcolară a învăţătorilor s’a constatat că, în general, ea lasă mult de dorit şi că, în special, învăţătorii tineri sunt aceia cari nu dau cuvenita importanţă acestei activităţi. Sa hotărât ca să se aducă mulţumiri învăţătorilor cari au activat cu devotament pentru şcoală şi pentru răspândirea culturii , massele populare. MIZERII 8 indiscreţii Un şef de organizaţie naţionalţărănistă mărturiseşte că are o mare slăbicuune: cinematograful. — Vin la Bucureşti în fiecare săptămână ca să iau contact cu centrul, — povesteşte el. Dar în fond, îmi mărturisesc câteodată că nu pentru asta vin, ci pentru a vedea filmele care în orăşeliu meu de provincie vin târziu şi, dealtfel, ca gospodar serios, acolo, nici nu le pot vedea. Le-ar zice despre mine adversarii, dar mai ales prietenii politici ! Căci, ca să spun tot — nu mă mulţumesc să văd filmul, plâng cu sughiţuri şi râd cu hohote, după cum Marlene Dietrich sau Greta Garbo se sinucid sau Stan şi Bran îşi aruncă farfuriile de frişcă în cap. După o pauză în care ascultă,orii râd, iar şeful ţărănist are aerul că se gândeşte dacă să mai divulge cerc, —re hotărăşte. — Cea mai bună mi s'a întâmplat însă săptămâna trecută la cinembiograf. Irădeam cu hohote la o comedie cu Roda-Roda. Râd cam de prostia, de absurdul situaţiilor. Alaiuri de mine un tip care stătea nemişcat. Dar cum apărea Roda-Roda în scenă, isbucnea într’un râs de cutremura rândul de scaune, înfundat, cu batista pe gură, crispat, chinuit, un râs care-mi făcea rău. Cu atât mai rău cu cât îl vedeam pe tip pe întuneric, întorcând capul enervat când rădeam eu, ca omul sănătos; și nu-l vedeam când rădea el, — râdea tocmai când eu nu găseam nimic de râs pentru că-și punea batista pe gură. La un moment dat, mă uit bine la el: era Maniu, luliu Maniu. M’am sculat şi am şters-o cât mai era întuneric. — De ce! — isbucneşte cineva, nedumerit. — Ca să tiu vadă că eu eram ăla care râdea când el nu găsea nimic de râs, — şi..., viceversa. După doi ani de strălucire, — în care timp s’a relevat ca actor, ca revuist, ca director de teatru, şi în plus a avut şi parale frumuşele. — N. R. s. r. a ajuns, — on revient toujours, — din nou să tragă pe dracul de coadă. In iarnă, jucând la «Majestic», nu şi-a scos nici ţigările, iar acum, recent, la «Rio», scriind o revistă la pezeală, a venit cu ea peste cap. E, deci, în momentul de faţă, frjcvrl^ uirs&rGC tii t*unde CflipCl W combinaţie să mai alerge, doar o mai scoate ceva parale. Eri după amiază, — frământând un cuplet în gând, — a intrat la Capşa şi a cerut un... pahar cu apă rece. Singur în local... Câţiva ţigănuşi se opresc în faţa careului şi-i zic vreo două cuplete de... el însuşi. După care, ţigănuşul cu dibla se duce întins la K. n. r. — Ce vrei! — Dafi-ne şi nouă un pol. — Ce, mă? — Am cântat! — Păi, pe-un pol fi l-aş cânta, eu fie, mai bine ca tine, ei firmaţi ai dracului de ţigani!.... Un pol, hai ! Scorpion & Comp. carf-Reville A apărut No. 11, din 10 Iulie, al ziarului săptămânal «COMERŢUL ALIMENTAR», organ de studii economice şi finalciare, cu articole semnate de: L. Ciolpan Fl. Colescu, L. Liiceanu Faimen, Ch. Migol, ing. I. S. Popp, C. Vasiliu, dr. IV, Simionescu C. Walter şi alţii. * A apărut No. 6-7 (Iunie-Iulie) din interesanta revista «Chemarea Vremei» publicată la Cerăuţin de pr. ing. Aurel Răşcanu în care găsim următoarele articole: Congresul de la Ferrasa de ing. Aurel Răşcanu; Principiile organizărei exploatărilor Statului de ing. Nicolae Costache; Autarhie economică de ing. Alex. Topliceanu; Aspecte din viaţa, şcolii româneşti de prof. I. Răşcanu; Taxele anti-dumping şi clauza naţiunei celei mai favorizate de dr. Nerva Stoica.• Sistemul contingentărilor în Franţa. Dezvoltarea industriei româneşti de la 1919 la 1930 de ing. N. Arcadian, Industria fierului din România în 1931 de ing. Nina Georgescu. Turnul Babei economie De ce nu a reușit planul de industrializare a Ungariei? Note informative. — Recenzii. —Legi, decizii și regulamente. 1 . * A apărut «încotro» An. II No. 56 cu următorul sumar: O mare sărbătoare naţională. Cincizeci de ani de la naşterea inventatorului aviaţiei politice. Cum au decurs festivităţile în onoarea d-lui IPetrovici. D. Ion Petrovici in Halat şi papuci. Cine nu plăteşte impozite? Cât datorează marile societăţi şi micii politicieni. Plaga liber profesioniştilor. Se dărâma porţile. D. Agamita Dandanache sub sufragiul universal. Film electoral, la zidul vavilonului politic, sau cum se plânge opoziţia că e bătută de guvern şi guvernul că e bătut de opoziţie. Avonuri. Fapte. Rdfueli. Culise.»Polemic. Redactori: Victor Rodan, Tudor Șoimanu, L. G. Legrel 12 pagini ilustrate de Dragoș și I, Val 7 lei.