Cuventul, iulie 1932 (Anul 8, nr. 2582-2612)

1932-07-11 / nr. 2592

AZI im IULIE 31 iile Zile trecute 190. Zile râmase 175. Bfisttritul Soarelui 4.41. ▲.pusul Soarelui 19.59. Lunii Noua. a 0-a al. Repaus Duminical Ort.: S-ţU 40 de Martiri din Nicopolea Arme­niei. Cat.: S-ta Amalia, Prot.: Cei 7 Fraţi. Svr.t­o Tamuz 5693. Mah.: 6 Rebi­el-Aver 1351 Buletinul meteorologic Timpul probabil dela 9 la 10 Iulie 1932, ora 20. Presiunea in uşoară creş­tere. Cerul mai mult senin. Vânt slab din sectorul WE. Temperatura staţio­nară. In cursul după amiezii tendinţă de Inourare, însoţită pe alocuri de ploi locale. Duminică franfio DUMINICA IO IULIE 1932 ,94 m. BUCURESTI 16 kw. 761 kHz. U.15: D. Mihail Negru. Ora copiilor. 11.30: Pr. Nae Popescu. Lectură religi­oasă. 11.45: Corul bis. Popa Chitu, dirijat de d. Radu Botez. Cântece religioase. 12.00: Orchestra Radio.­ Concert mati­nal. 13.00: Muzică variată (plăci de gramo­fon). 13.45: Informaţiuni şi semnal orar.­­ 14: Muzică uşoară (plăci de gramo­fon). PROGRAM PENTRU SĂTENI . 17.00: D. G. Mugur: Veşti. 17.15: Taraful Gore lonescu; Muzică ro­mâânească. 17.30: D. G. Chiţoiu: Ingrăşămintele Verzi. 17.45: D. Dr. lonescu Brăila; Anima­lele şi valuta. 18.00: Orchestra Jean Dumitrescu : Mu­zică românească şi uşoară. 19.00: Informaţiuni meteorul şi sem­nal orar. 19.10: D. Th. Arghezi: Cronică. • 19.25: Orchestra Jean Dumitrescu: Con­tinuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO. 20.00: D. Dr. S. Manuilă: De vorbă cu moartea. 20.20: Lecturi din V. Alexandri; Ostaşii noştri,­­PROGRAM DE SEARA 20.40: Muzică simfonică (plăci de gra­mofon). 21-00: Ora exactă. Transmisie din studio. «CURSE GRĂTARE» Operetă in două acte şi un prolog de Victor Leon, Muzica de Franz Lehar Spicuiri din programele străine CONCERTE: Viena ora 18.50 — 21.30. Heilsberg 20.35. Bratislava 23. Hilversum 20.10. Breslau 22. Bruxelles II 20.30, re­cital de vioară — 21.30 — 23. Brno 21. Barcelona 21.30 — 22.10. Londra 23.05. Mühlacker 21.30 — 23. Toulouse de la 21.15 la 2.30, muzică variată. Frankfurt 23. Katovice 22. Berlin 21.30. Belgrad 22. Praga 20. Milano 21.05. Palermo 22.45 Budapesta Sang Eiffel 22.30. TEATRU — OPERA — OPERETA Berlin 22.80.. Retrans. unei opere. Roma 22.45. Fanfare la tulipe, operetă de Var­­nay„­SURI DE PRESA: Viena ora 24. Pa­­ris Eiffel 20.45. MUZICA DE DANS: Viena 0.15. Bar­celona 23. Londra 0.30. Belgrad 0.80. Mi­lano 18.30. altitudine şi o tensiune pe care e­­forturile lor individuale nu ar pu­tea-o niciodată atinge. Crezul gene­raţiei tinere nu e întru nimic infe­rior celui al generaţiilor preceden­te. Căci tinde la o restaurare a va­lorilor maxime în locul valorilor de duzină, culese la întâmplare, cadu­ce şi istoricizante. Nu e locul să re­­lătim aici problema. Dar nici nu se poa­te trece aşa de uşor peste efor­turile la cari s’au înhămat o serie de tineri pentru a promova o poezie care să fie poezie, o spiritualitate completă şi integrală în locul siste­melor de împrumut de până acum o cultură în locul diletantismului şi pedagogiei universitare, o coopera­ţie intelectuală tot mai vastă în lo­cul venerabilei alianţe intelectuale franco-române. Că nu se văd, încă, roadele aces­tor eforturi —, poate nu e vina­ noas­tră. A mai spus-o. Singura noastră durere e pierderea unui Stelian Ma­­teescu, drama întunecării celui mai bun dintre noii. De cele ce spun alţii despre noi, nu prea ne pasă. Cuprin­­şi între generaţia care a făcut răz­boiul şi întregirea, şi generaţia ca­re va face revoluţia socială — gene­raţia de la 1928 va fi poate hărţuită şi ignorată, dar destinele ei nu pot fi anulate. E şi aceasta o solidari­zare, cu însuşi spiritul ce desfăşoa­ră istoria epoteii noastre. Care nu e gevoluţia, ci creaţia şi împlinirea. Mircea Eliade -------­ BON No. 11 Pentru participarea la Marele concurs politic al ziarului „CUVÂNTUL“ Adunaţi aceste bonuri zilnice până în ziua de 15 Iulie inclusiv şi trimiteţi-le odată cu răspunsul IO Iulie, 1932 De toate si de pretutindeni Repacs duminical Excrocherie meschină, dar reasan­ia Din Quebec se anunţă că, zilele­­ tron cu mâinile în sus, i-au luat 400 trecute, an tânăr a sunat la o casă,­­ de dolari din cassă. Păgubaşul a fost primit de o doamnă tânără, Helen Wood. «Soţul d-tră a cumpărat nişte pie­se de automobil şi mai este un rest de 75 de cenţi», zise tânărul şi înmâ­­nă doamnei un pachet pe care era scris: «C. O. D. 75 cents». Doamna dădu banii şi puse pa­chetul pe masă. Piesele de automobil nu stârniră curiozitatea femeei să desfacă pachetul şi când veni băr­­bat-su, i-l dădu. «Eu n'am cumpărat nici o piesă de automobil»», zise omul. «Ei lasă, nu mai mă necăji», răs­punse femeia. Se iscă puţină ceartă, până când bărbatul i se ură cu dis­puta şi desfăcu pachetul. El isbucni în râs, ceea ce pe doam­na o supără și mai tare. In toiul ciorvăielei veni o vecină Cu un pachet la fel cu cel primit de d-nul Wood, zicând: ' * Poate a fost o eroare şi pache­tul e al d-voastră.Am dat 75 de cenţi pentru el unui tânăr şi Jim zice că el n’a cumpărat nici o piesă de au­tomobil. D-na Wood isbucneşte în jâs. «Şi eu am păţit aşa, dragă», zise ea. Se desfăcu pachetul şi găsiră tot o cărămidă ordinnară. A doua zi, ziarul local mai anunţă trei cazuri similare şi atât d-na Wood cât şi vecina ei d-na Esmmner se mângăiară că n’au fost numai ele victima tânărului exer­oc. Vasă­zică şi în America.» Juraţii americani au achitat Pe Hymie Martin din Pittsburgh, con­damnat anterior pentru crima de a fi ucis pe consilierul comunal William E. Potter și al cărui pro­ces a stârnit mare senzație. Advo­catul inculpatului a dovedit că Laub, martorul principal ale cărui declarații acuzau pe Hymie de cri­mă, primise bani de la detectivi, iar acum se afla în serviciul primă­riei— deci un martor cumpărat. Ceea ce dovedeşte ca şi în Ame­rica se întâmplă chestii de astea... Legea americană contra răpitor­ilor de copii Din Washington se anunţă că preşedintele Hoover a primit spre semnare proiectul de lege care pre­vede ca răpirea de copii să fie ju­decată numai de tribunalele fede­rale. In virtutea acestei legi, orice judecător federal are dreptul să pe­depsească pe răpitor cu închisoare care­­variază între un an şi viaţă- E mai mult ca sigur că preşedin­tele va semna proiectul, care a fost aprobat de ambele corpuri legiui­toare. • Unde d­ăi.» Nişte bandiţi au năvălit în foca­­lul de noapte al lui Harry Svitov­­ski din Chicago şi punând pe pa­ch­emat numai­decât poliţia, poves­tindu le întâmplarea. Dar poliţiştii l au arestat tot pe Svitovski, bine­înţeles nu pentru că fusese jefuit, ci pentru că avea în local o maşină de joc de noroc, ceea ce nu e permis în Chicago. Şomaj­­ii muzicanţilor Federaţia Muzicanţilor din Ame­rica, întrunită în congres la Los­ Angeles, a desbătut între altele şi asupra propunerei referitoare la cântăreţii pe cari-i utilizează sta­ţiunile de radio. Prin propunerea aceasta se va căuta ca acele compa­nii care transmit programe aşa nu­mite «lanţuri» şi deci ajută la creş­terea şomajului printre muzicanţi, să plătească sau o remuneraţie mai mare cântăreţului, sau o taxă către fondul de ajutorare a cântăreţilor lipsiţi. Apă sărată în loc de vin Din Washington se anunţă că ambasada italiană de acolo a pri­mit un transport de vinuri alese din Italia- Desfundându-se una din din sticle, s’a constaat că avea în ea, în loc de vin, apă sărată de ocean. S’au desfăcut toate­­lăzile la rând şi s’a dovedit că jumătate din sticle erau pline cu apă-Se crede că în timpul transpor­tă­rii pe ocean, cineva din personalul vaporului a golit sticlele de viu și apoi le-a umplut cu apă. -------------OCCO------------­ xxouooxx----------­ Examenul învăţătorilor minoritari IM­ COMUNICAT AL MINISTERu rile de curăţenie ?i deparazitare se NIULUI INSTRUCŢIUNE! In legătură cu cele publicate în zia­re, sub titlul «Examene pentru învăţă­torii minoritari», ministerul instrucţiu­nii ţine să precizeze că aprobarea se­siunii de examen pentru limba româ­nă, care se va ţine între 20—50 Au­gust a. c­, a fost solicitată de către cei interesaţi, adică de către învăţătorii particulari evrei şi de către unele au­torităţi confesionale minoritare. In consecinţă ministerul face cunos­cut că prezentarea la aceste examene este facultativă, nu obligatorie. Explozia anal­obuz DOI COPII OMORÂŢI CHIŞINĂU, 8. — In apropierea comunei Raşcova (Hotin), câţiva copii au găsit pe câmp un obuz. Căutând să-l demonteze, obuzul a explodat şi schijele au omorât pe copiii Mihail Burdenai şi Ivan Bo­gaci. Alţi copii aflaţi în apropiere s-au ales cu numeroase leziuni. CUVÂNTUL EI. Teatrului Cârâbuş In fiecare seară se joacă la teatrul Că­răbuş în faţa unui public numeros şi so­lari, cea mai formidabilă revistă, «La Lo­zul Cărăbuşului», in frunte cu toţi prota­goniştii trupei. Cupletele, sketchurile, dan­surile, din această superbă revistă sunt aclamate de publicul ce ştie să aprecieze, o astfel de montare. De remarcat celebrul Duett de dansatori Esne et Rame de la Scala din Berlin care uimeşte publicul cu dansurile şi acrobaţiile lor. Publicul poate câştiga câte un obiect de mare valoare­ oferit de mai multe magazine din Capi­tală. , SerblirîtelilMUPrin­cipele mircea“ Sub patronajul societătei «Principele Mircea» au loc mari serbări la Parcul Oteteleşeanu între 9—16 a. c. Extraordi­nare atractiuni, dans jazz, concursuri și diverse jocuri. Intarrea generală 20 lei. spectacolele acilea Teatre CARAB­US: La lozul Cărăbuşului. COLOS: Parada Colois. TEATRUL RIO: Rio-Râde. TEATRUL IZBANDA: Gnervische Liebe. TEATRUL EFORIA: Trupa ma­ghiară din Budapesta. PARCUL OTETELEŞANU: Teatru şi muzic ball. TEATRUL NOU: Der Ledikgeher (Pierdevară). .. Cinematografe TRIANON: Onoarea adolescentu­lui. BULEVARD PALACE: Balul de la Opera Mare. SELECT: Locotenentul surâzător şi Scrisoarea. REGAL: Răzbunarea nelegiuitului-CAPITOL: Dragostea în anul 2000-FEMINA: Contele de Monte Cristo-CORSO: Coheti și Kelly în Africa. VOX: Material de box Sch­melling- Sharker şi filmul Concertul. FORUM: Misterele spionajului. LIDO: Dragoste din poruncă şî Puntea pisicul ” OMNIA: Bestia şi Văduva logodni­cului. 3 ** AMERICAN: Iirana şi Lacrimi de paiaţă. ?S­fe» ‘TERRA: Răzbunarea­ spioanei şi Şeriful misterios. TRIUMF: Inspiraţie. TOMIS: Nătărăul. RAHOVA : N­­est charmant şi Să­ritura morţii. MARCONI: Sunny şi Străzi întu­necate. MARNA : Când Gaby vrea. VOLTA BUZEŞTI: Madam Satan. SALA FRANKLIN: Străzile oraşu­lui. Starea preventoriului de la Agigea ALT COMUNICAT Ca o com­plectare la comunicatul de ori privitor la situaţia rea a pre­ventoriului Agigea, ministerul să­nătăţii ne comunică următoarele. In ziua de 7 Iulie,­ deci înainte de apariţia articolului din «Universul», d. dr. Deculescu, secretarul general al sănătăţii, însoţit de d-nii medici inspectori generali dr. V- Pascal şi Pilescu au plecat să inspecteze co­loniile de vară de pe malul Mărei Negre­ La inspecţia făcută la care a luat parte şi medicul primar al judeţu­lui, dr. V. Apostolescu, s-a constatat că starea preventoriului Agigea, precum şi a copiilor, este cât se poa­te de satisfăcătoare şi aceasta se datoreşte în bună parte medicului di­ector al preventoriului, d. dr­ B. Romaşcanu, care, în timp de trei zile de când a fost numit, a depus o ac­tivitate foarte rodnică sub toate ra­porturile. Este drept că barăcile fiind d­e lemn ușor se pot încuiba insecte­­ de multe ori aduse din afară- Măști execută zilnic. Arestarea poetului Talaz la Vaslui VASLUI. 8. — In cercurile lo­cale a produs vie sensafie aresta­rea poetului Gh. Antonescu-Talaz, acuzat că a contravenit la legea pentru reprimarea unor infracţiuni la liniştea publică (legea Id­ârzes­­cu). S’a emis în contra lui mandat de arestare, care a fost confirmat de tribunalul local. întrucât instrucția nu e termi­nată, nu putem da alte amănunte. * :---OOOO---- • Cutremurul de la Chişinău CHIŞINĂU, 8. — In noaptea de Joi spre Vineri, pe la orele 3, în localitate s’a resimţit un uşor cu­tremur de pământ, care a durat câteva secunde. * Mulţi locuitori au fost treziţi din somn şi speriaţi, au părăsit, casele. m­irm^­wmCuvântul femeii Pentru întinerire Atât de mare e cultul frumosului, încât d-na Colette a lăsat literatura ca să capteze parfumurile florilor şi să facă uleiuri savante pentru în­frumuseţarea generaţiilor «trecute», prezente şi viitoare. N’ar fi de mi­rare ca d-na de Noailles, care a cân­tat cu genialitate atâtea vegetale, să nu le fi pătruns misterele şi pa­­risienii să aibă al doilea mare Ins­titut... de frumuseţe: «A l’immor­teile». Borcanele, în formă de cupo­lă, legate cu ilustra panglică rotfie. Sunt lucruri cari trebue să ne bu­cure; până azi se ocupau de aceste preţioase alifii numai şarlatanii (de asta se şi îmbătrâneau înainte de vre­me). Bărbaţii n’aveau nici un inte­res să perpetueze frumuseţea unei singure femei, iar opinia­ lor asupra fardului varia pe tema următoare: artificiile şi gătelile sunt nule; o femeie elegantă şi îngrijită nu va reuşi niciodată să eclipseze pe alta, simplă şi frumoasă. Aşa grăia şi Horaţiu. Singur Jean-Jacques Rou­sseau, marele amic al naturei, măr­turiseşte cifrat şi sincer că nu a fost atras decât de femei elegante: «a­­vând obrazul artistic potrivit, mâini îngrijite, găteli preţioase şi un aer de delicateţă şi curăţenie în toată făptura, o rochie fină, un pantof micuţ, dantele, panglici» şi sfârşeş­te. Je prefer­erai toujour­s la moins jolie ayant plus de tout cela*. Având de partea noastră pe ma­rele Jean Jacques, să procedăm cu grijă la întreţinerea şi perpetuarea graţiei, în necazul vreunei. Dar să luăm aminte. Cine crede că englezoaicele se interesează mai puţin ca noi de aceste lucruri, se înşală. Tenul lor strălucitor de fru­mos este atribuit aerului umed din insulă, dar să se ştie că nici o co­chetă de peste Canalul Mânecei nu pleacă pentru Week-End sau parti­da de sport, fără loţiunea următoa­re: la patru părţi apă de Colonia, două părţi alcool comphorat şi o parte tinctură de ben­joii, un strop două în puţină apă, împrospătează faţa obosită. Şi alt secret al lor este un oţet aromatic excelent, întrebuin­ţat în toate dimineţile în apa pen­tru toaleta obrazului, numai câteva picături: Acid acetic 50 gr. Camphili pudră 5 gr. Uei volatil de lavandă 0 gr. 05. Ulei volatil de cuişoare 0 gr. 10. Ulei volatil de scorţişoare 0 gr. 10. Aşa­dar, acolo, ca peste tot, cum zice cântecul auzit pe meleagurile d-lui Goga : «Sulimanul de­ apatică Face pe mândra voinică!» M. M. L. Triumful Paradei Colos In cocheta şi confortabila grădină de la «Colos» d-nii N- Vlădoianu şi N. Constanti­nescu oferă desfătării Bucureştilor în vacanţă admirabila lor izbândă revuistică «Parada Co­los».­­Apariţia d-lui Const. Toneanu e salutată cu salve de aplauze in cu­pletul «Aşa-i Românul!» şi-l însoţesc în hilariante ipostaze «Mihalache la Geneva» şi «Doctorul» ca şi în­ cu­pletul excelent «Cine ne conduce» a­­lături de Talianu. Incursiunea în revistă a acestuia a constituit o ma­re etapă în cariera excedentului co­median şi apariţia lui,­în Rosenthal Bebe şi Argetoianu, fac deliciul spectatorilor. Marilena Bodescu mereu surprin­zătoare şi graţioasă, Silly Vasiliu, aci seducătoare aci sentimentală e­­roină de lirice aspecte romanţate, Lulu Nicolau cochetă, elegantă şi fermeca­toare ingenuă formează bu­chetul vedetelor în marea simpatie a zilei. D. G- Groaer bisat în «Banii mei» şi aplaudat călduros în toate apari­ţiile, tânărul Marcel Emilian inimi­tabilul comic V. Vasilache, R- Rang, N Roman, I. Dinescu, Mazaru, Ili­escu şi d-nele Vera Tapo şi Jeana Costa întregesc ansamblul perfect a cărei strălucire contribue preţios- ar­ta maestrului de balet. S- Simioni graţia primei balerine Anny Sio­­min şi A. Sniejinsky, compozitorul dirijor I. Vasilescu e însoţit la pu­pitru de aplauzele asistenţei pentru fericita lui inspiraţie, iar succesul partiturei «Parada Papugiilor» a ac­centuat de fredonările publicului. Iată cum la «Parada Colos» se pe­trece minunat şi se râde cu lacrimi. D-NELE MAI ELENA RODESCU-VLADOIANU ŞI SILLY VASIUL Curierul bailor Câmpulung (Muscel) Au mai sosit următorii sezoniști: fa­milii: căpitan Dumitrescu-Roșiorii de Vede; inspector general N. Burcă Buc., înv. Ion Morărescu-Alba-Iulia; doctor în drept de la univ. din Roma Petre Ionescu-Muscel Buc.; doctor Ion Vic­tor Vancea advocat Aiud; N. Constan­­tinescu funcţ. Buc.; Niţă Zamfirescu Craiova; colonel Stănescu Oradia Ma­re; Gică Clonaru Buc.; căp. Gorgan Arad. D-soarele: Lucia Gheorghiu, Ger­meni Iliescu, Steluţa Ceauşescu, Puia Fotino, Sofica Iliuţescuu funcţ., d-na inginer Munteanu, Angela Fotino, Bu­cureşti; Adela Georgescu, Tanţa Du­­mitrescu, Ecat. Alexandrescu, Salo­­mea Stoenescu, Lica Nicola şi Puia Alexandrescu Piteşti; Olga Ciaichofs­­chi Chişinău şi d-nii: Aurel Florea a­­vocat Buc.; inginer Constantinescu Buc.; Dumitru Morărescu Buzeşti-Olt; prof. Ionel Diaconescu Buc.; Radu Po­­povici stud. Buc.; inginer Grecu Ion, Radu Filipescu şi Panait Dumitrescu Piteşti; D. Averescu inginer Buc., etc. Inexistenţa învăţământului complimentar D. I. C. Petrescu, secretarul general al ministerului instrucţiunii, însoţit de d-nii inspectori generali primari Moise Marinescu şi I. G. Nicolescu, a inspec­tat, joi şi Vineri, 46 de şcoli primare din jud. Muscel şi şcoalele secundare din Câmpulung. Cu acest prilej s’a ţinut să se facă cercetări amănunţite asupra situaţiei cursului complimentar (su­pra-primar) şi asupra activităţii extra-şcolare. Con­statările au dovedit cu nici 5 la sută dintre elevii înscrişi la cursurile com­plimentare nu le absolvesc. S’au făcut diferite propuneri în ve­derea modificării acestor cursuri, spre a putea corespunde necesităţilor loca­le şi rolului pentru care au fost creia­­te. Când ministerul va fi , posesia date­lor necesare din întreaga ţară va stu­dia dacă aceste cursuri mai pot sau nu să fie menţinute şi în ce condiţiuni. In ceea ce priveşte activitatea extra­­şcolară a învăţătorilor s’a constatat că, în general, ea lasă mult de dorit şi că, în special, învăţătorii tineri sunt aceia cari nu dau cuvenita importanţă aces­tei activităţi. Sa hotărât ca să se aducă mulţumiri învăţătorilor cari au activat cu devota­ment pentru şcoală şi pentru răspân­direa culturii , massele populare. MIZERII 8 indiscreţii Un şef de organizaţie naţional­­ţărănistă mărturiseşte că are o ma­re slăbicuune: cinematograful. — Vin la Bucureşti în fiecare săptămână ca să iau contact cu cen­trul, — povesteşte el. Dar în fond, îmi mărturisesc câte­odată că nu pentru asta vin, ci pentru a vedea filmele care în orăşeliu meu de pro­vincie vin târziu şi, dealtfel, ca gos­podar serios, acolo, nici nu le pot vedea. Le-ar zice despre mine adversa­rii, dar mai ales prietenii politici ! Căci, ca să spun tot — nu mă mul­ţumesc să văd filmul, plâng cu su­ghiţuri şi râd cu hohote, după cum Marlene Dietrich sau Greta Garbo se sinucid sau Stan şi Bran îşi a­­runcă farfuriile de frişcă în cap. După o pauză în care ascultă,orii râd, iar şeful ţărănist are aerul că se gândeşte dacă să mai divulge cerc, —­re hotărăşte. — Cea mai bună mi s'a întâm­plat însă săptămâna trecută la cine­­mb­iograf. Irădeam­ cu hohote la o comedie cu Roda-Roda. Râd cam de prostia, de absurdul situaţiilor. Alaiuri de mine un tip care stătea nemişcat. Dar cum apărea Roda-Roda în sce­nă, isbucnea într’un râs de cutre­mura rândul de scaune, înfundat, cu batista pe gură, crispat, chinuit, un râs care-mi făcea rău. Cu atât mai rău cu cât îl vedeam pe tip pe întuneric, întorcând capul enervat când rădeam eu, ca omul sănătos; și nu-l vedeam când rădea el, — râdea tocmai când eu nu găseam nimic de râs­ pentru că-și punea batista pe gură. La un moment dat, mă uit bine la el: era Maniu, luliu Maniu. M’am sculat şi am şters-o cât mai era întuneric. — De ce! — isbucneşte cineva, nedumerit. — Ca să tiu vadă că eu eram ăla care râdea când el nu găsea nimic de râs, — şi..., viceversa. După doi ani de strălucire, — în care timp s’a relevat ca actor, ca re­­vuist, ca director de teatru, şi în plus a avut şi parale frumuşele. — N. R. s. r. a ajuns, — on revient toujours, — din nou să tragă pe dracul de coadă. In iarnă, jucând la «Majestic», nu şi-a scos nici ţigările, iar acum, re­cent, la «Rio», scriind o revistă la pezeală, a venit cu ea peste cap. E, deci, în momentul de faţă, frjcvrl^ uirs&rGC tii t*u­nde CflipCl W combinaţie să mai alerge, doar o mai scoate ceva parale. Eri după amiază, — frământând un cuplet în gând, — a intrat la Capşa şi a cerut un... pahar cu apă rece. Singur în local... Câţiva ţigănuşi se opresc în fa­ţa careului şi-i zic vreo două cu­plete de... el însuşi. După care, ţigănuşul cu dibla se duce întins la K. n. r. — Ce vrei! — Dafi-ne şi nouă un pol. — Ce, mă? — Am cântat! — Păi, pe-un pol fi l-aş cânta, eu fie, mai bine ca tine, ei firmaţi ai dracului de ţigani!.... Un pol, hai ! Scorpion & Comp. car­f-Reville A apărut No. 11, din 10 Iulie, al ziaru­lui săptămânal «COMERŢUL ALIMEN­­TAR», organ de studii economice şi final­­ciare, cu articole semnate de: L. Ciolpan Fl. Colescu, L. Liiceanu Faimen, Ch. Migol, ing. I. S. Popp, C. Vasiliu, dr. IV, Simionescu C. Walter şi alţii. * A apărut No. 6-7 (Iunie-Iulie) din in­teresanta revista «Chemarea Vremei» pu­blicată la Cerăuţin de pr. ing. Aurel Răş­­canu în care găsim următoarele arti­cole: Congresul de la Ferrasa de ing. Aurel Răşcanu; Principiile organizărei exploa­­tărilor Statului de ing. Nicolae Costache; Autarhie economică de ing. Alex. Topli­­ceanu; Aspecte din viaţa, şcolii româneşti de prof. I. Răşcanu; Taxele anti-dumping şi clauza naţiunei celei m­ai favorizate de dr. Nerva Stoica.­­• Sistemul contingentărilor în Franţa. Dezvoltarea industriei româneşti de la 1919 la 1930 de ing. N. Arcadian, Industria fie­rului din România în 1931 de ing. Nina Georgescu. Turnul Babei economie De ce nu a reușit planul de industrializare a Ungariei? Note informative. — Recenzii. —Legi, decizii și regulamente. 1 . * A apărut «încotro» An. II No. 56 cu ur­mătorul sumar: O mare sărbătoare na­ţională. Cincizeci de ani de la naşterea inventatorului aviaţiei politice. Cum au decurs festivităţile în onoarea d-lui I­­Petrovici. D. Ion Petrovici in Halat şi papuci. Cine nu plăteşte impozite? Cât datorează marile societăţi şi micii politi­cieni. Plaga liber profesioniştilor. Se dă­râma porţile. D. Agamita Dandanache sub sufragiul universal. Film electoral, l­a zidul vavilonului politic, sau cum se plânge opoziţia că e bătută de guvern şi guvernul că e bătut de opoziţie. Avonuri. Fapte. Rdfueli. Culise.»Polemic. Redac­tori: Victor Rodan, Tudor Șoimanu, L. G. Legrel 12 pagini ilustrate de Dragoș și I, Val 7 lei.

Next