Cuventul, august 1932 (Anul 8, nr. 2613-2643)
1932-08-01 / nr. 2613
LUNI I AUGUST 1932 Discuţii In iurul unui studio românesc S’a ivit dela o vreme o epidemie printre cinematografiaţii dela noi , flecăreala! Vorbesc oamenii de sting, de parcă s’ar teme să nu ramâie secolul fără vorba lor. Fiecare în parte se simte financiar (deşi n’are nici măcar primul pol din capital), director general de studio de o însemnătate covârşitoare pentru viitoarea industrie cinematografică de la noi. Există o notă caragialescă evidentă în toată situaţia : se vinde pielea ursului din pădure, se atribue posturi şi demnităţi, se construesc şi se dărâmă studiouri, cu aceeaş desinvoltură cu care s'ar prinde muşte. Şi tare ne este teamă că, de se va continua în felul acesta, nu se va ajunge la nici un rezultat. De unde până unde s’au stârnit toate competinţele acestea, până mai eri necunoscute ! Şi, în genere, de ce nu se discută în marginile realităţii şi a bunului simţ ? Vorbeam deunăzi cu un om care a muncit realmente pe tărâmul cinematografic de la noi şi care are merite indiscutabile. Se agita şi dânsul ca să construiască un studio şi ne-a expus şi nouă câteva păreri ale dumisale. In primul rând, e ferm convins că producţia românească de filme se va impune peste graniţe. Bănuim că nu-i nevoe să fii prea bun cunoscător al situaţiei internaţionale a filmului, ca să percepi nonsensul acestei afirmaţii. Atâta vreme cât filmul va fi vorbitor, debuşeul industriei naţionale nu poate fi decât ţara. Fiindcă este absolut imposibil să concurezi pe piaţa străină filmele americane, germane şi franceze. In primul rând, oamenii aceia au de partea lor experienţa a căror ani de muncă, limba vorbită în filmele lor este internaţională prin răspândirea ei, au regizori şi actori talentaţi. Capitalul nostru ! Bunăvoinţă tratal şi nimic mai mult. Şi cu asta nu se poate concura pe piaţa străină. Trebue să se înţeleagă un lucru: acest studio pe care îl dorim cu toată sinceritatea, are mai întăiu de toate un rost naţional şi mai apoi unul comercial. Filmul este astăzi cea mai viguroasă armă de propagandă în toate domeniile. Şi ţara resimte lipsa unei eficace propagande culturale! Peste graniţă nu trebue să gândim să trimitem filme de king metraj vorbite româneşte. Aşa ceva nu-şi are pentru moment rostul. S’ar putea trimite însă filme industriale, filme cu vederi din ţară, cu evenimente mai însemnate, etc. Aceasta ar fi propaganda de care avem nevoe peste graniţă — celelalte proecte sunt mofturi, ca să se facă atmosferă. Şi în definitiv, dacă toţi aceşti domni cari proectează studiouri sunt siguri că au asigurat debuşeul în străinătate, la ce bun să mai ceară statului un sprijin efectiv ? Sau punctul cel mai însemnat în programul lor este tocmai acest sprijin efectiv, adică bănesc ? Statul va avea desigur datoria să sprijine viitoarea industrie a filmului, dar numai atunci când se va vedea că această industrie îşi merită sprijinul. Fiindcă, rostul viitorului studio nu este de a creea venituri unuia şi altuia, ci, încă odată, spre a satisface o imperioasă necesitate naţională. Acei cari vor dori să lucreze în cadrul viitoarei creaţiuni, să fie porniţi să sacrifice multe satisfacţiuni pe care poate le vor fi visat şi să puie, înaintea tuturor intereselor, pe cel social. Un studiu la noi în ţară poate trăi foarte bine şi fără «debuşeu în străinătate» atunci când este speculat inteligent, cu tact, satisfăcând nevoi pentru care e cerut. In acest cadru înţelegem să se sprijine proectul. Altfel, nu! S. Vortes ECOURI ÎN STUDIU «Hot Saturday» Richard Arien şi Carole Lombard suntvedetele noului film intitulat «Hot Staturday» pe care-l realizează lvWilliam Seller. Stuart Erwin ■ ■■ ...care a obţinut mare succes în «Make me a star» este singurul actor care refuză să devie stea. De luni de zile producătorii de filme insistă și-i fac propuneri avantajoase, dar inutil. El crede că rămânând un simplu june prim data lent, cariera sa va dura m.iult mai mult decât dacă va deveni o stea Charles Ray ■■■ ...revine la teatru după o absenţă de câţiva ani. El va fi vedeta din «The House beautiful*. Miss Betty Stackfeld va fi protagonista filmului «Roi des Palaces» Delicioasa vedetă a filmului «Monsieur Albert» în care a obţinut mare succes, a fost angajată de casa Osso pentru interpretarea rolului principal’ din «Roi des palaces» împreună cu Jules Berry, Dranem, Mortou, Guy Sioux şi Alexandre d’Arcy Suzette O’Nil şi Simone Simon» In când va începe turnarea comediei «Roi de Palace» după piesa lui Kistemaeckers. «Die — oder keine» In Germania s’a început turnarea filmului «Die — oder keine» cu Gitta Alpar Max Hansen etc. sub regia lui Carl Froelich. JOAN CRAWFORD VIRGINIA BRUCE Minunata şi fermecătoarea Elissa Landi — o actriţă care a reuşit să câştige, în surprinzător de puţină vreme, graţiile dificilului public american. Frumuseţea stranie şi obsedantă a minunatei vedete Joan Crawford se pretează minunat studiilor fotografice, ca şi filmului. Dealtfel, Joan Crawford este astăzi femeia care, afară de Anita Page, a fost cea mai des fotografiată. Aventuriera Lia de Putti Copilăria. — Via|a in mănăstire. — Indinafiuni precoce. — Cisâtoria. — Divorțul — Primii paşi In via|a. — Pola Negri a Ungariei. — Aventura cu un ofițer roman. — Spioand la București In Ungaria, în districtul Zemplén, în mijlocul unei păduri seculare, se ridică un frumos castel aparţinând uneia din vechile familii ale aristocraţiei ungare. In clipa în care începe povestea noastră, castelul este locuit de bătrâna contesă de Holyos, cu fiica, ginerile şi cei patru copii ai lor. Fiica contesei, baroana de Putti, este o fiinţă îngerească. Pe cât e de frumoasă, pe atât este de bună. Soţul ei, baronul de Putti, de origină italian, este căpitan într’un regiment de ulani al împăratului Franz- Iosef. Un tată fericit Singura lui mângâere şi bucurie, după ore întregi de exerciţii obositoare, nu este decât Amalia, o fetiţă plăpândă şi delicată, dar de o frumuseţe rară Această copilă, care de la frageda vârstă de două ani stăpâneşte inima unui bărbat, pare sa fie destinată să cucerească şi să conducă pe toţi bărbaţii cari i se vor ivi în cale. Instinct de actriţă Copilăria şi-o petrece jucându-se cu fraţii şi surorile ei în splendidul parc ce înconjoară frumosul castel. Iarna, copiii se retrăgeau în apartamentul lor şi ascultau la gura sobei poveştile ce le spunea bătrâna Grete, guvernanta lor. In anii aceştia fericiţi şi netulburaţi de griji, micuţa Amalia se întremează şi creşte, rămânând bineînţeles cea mai frumoasă şi sburdalnică dintre copii; când este vreme frumoasă, ea aleargă prin pădure şi parcuri şi câteodată, împinsă de un instinct inconştient, se retrage într’un loc izolat şi se joacă ore întregi. In ce constă jocul ei ? Bineînţeles se joacă cu păpuşile pe care i le aduce căpitanul de Putti din călătoriile lui făcute la Budapesta, Viena şi Gratz. Dar felul cum se ocupă de ele, nu are nimic comun cu jocurile celorlalte copile. Ea le aranjează la rând, le face să vorbească unele cu altele, în fine , face «teatru». Această înclinaţie precoce către teatru se afirmă şi în timpul anilor de studii ale Amaliei. La mănăstire unde îşi primeşte educaţia, obţine mare succes în fiecare an, cu ocazia pieselor de teatru ce se reprezintă de Crăciun. Dragostea ei pentru teatru creşte pe zi ce trece, şi un dor nespus de succes, aplauze şi admiraţie nu-i dă pace. Măritată la 16 ani Din cei patru copii, Amalia este prima care părăseşte castelul, pentru a-şi fonda un cămin propriu. Nu are nici 16 ani când face cunoştinţă cu Zoltán Szepssy, un mare bogătaş ungur. Partida fiind strălucită, Lia, deşi este foarte tânără, obţin consimţământul părinţilor ei. S-au terminat visurile frumoase, glorie şi teatru. Lia este acum preocupată de grijile de soţie şi castelană. La 18 ani este mamă. O idilă izbucneşte războiul. Pentru a-şi petrece timpul, Lia se înscrie la Crucea Roşie şi se devotează răniţilor. O idilă nu întârzie să se ivească între unul din ofiţeri şi frumoasa castelană. Acum alba se deşteaptă în pieptul Liei amorul. Până cum ea ignorase acest sentiment. Frumoasele visuri de altădată revin, mai frumoase şi mai promiţătoare ca oricând. Viaţa pe care o duce i se pare monotonă şi tristă. Tinereţea ei se sufocă în atmosfera de la ţară. Simte nevoia să iasă în lume. Şi într’o zi scrie o scrisoare de adio soţului ei şi pleacă la Budapesta. La Budapesta Ajunsă aci, străină, fără bani şi sprijin, Lia de Putti face primii paşi în viaţă. Nu este lipsită de curaj, bate la toate teatrele după un angajament, dar nu obţine decât promisiuni. In cele din urmă o angajează un director de operetă. Lia are mare succes. Din timp în timp îşi revede amantul, dar nu încetează să flirteze şi cu alţii. Războiul continuă- Şi dacă Lia a găsit viaţa alături de soţul ei bogat tristă şi monotonă, cât trebue să i se pară de urâtă, acum, când o trăeşte singură, renegată de familie, şi în mijlocul unei atmosfere necunoscute până acum,încearcă să se consoleze cu dragostea. Dar nu reuşeşte. Biata Lia abia acum înţelege ,că nu satisfacerea dorinţelor este marea fericire, şi vede că aceasta nu a reuşit decât să-i lase un mare gol în suflet. Debutul în film . J., In 1918, se termină războiul şi începe revoluţia în Ungaria. Lia primeşte un angajament pentru un rol important din filmul «Lee soldata de l'Empereur». Obţine un succes extraordinar şi este supranumită «Pola Negri a Ungariei». Sub ocupaţie românească Odată cu începerea regimului comunist, Lia se reîntoarce de la film la teatru. Negăsind un angajament la Budapesta, semnează un contract cu direcţia unui teatru din Oradea, oraş ocupat pe atunci de români. Trupele române intră la Budapesta. Iar capitala Ungariei este guvernată de un general român. Un ofiţer superior român însoţeşte pretutindeni pe eleganta şi frumoasa Lia de Putti. Legăturile ei cu un ofiţer al trupelor de ocupaţie sunt considerate de unguri ca o trădare faţă de pârtie. Lia întâlneşte numai privire ostile şi de ură. Vechii şi foşti prieteni nici nu-i mai dau bună ziua La Bucureşti Ce putea face oare altceva frumoasa femee, decât să plece odată cu trupele române ! Hulită de ai ei, ea vine la Bucureşti unde reuşeşte să se introducă în cercurile cele mai înalte. Succesul ei mândru este remarcabil. In localuri, pe stradă, pretutindeni, este cunoscută şi admirată Părea că viaţa aventuroasă a vedetei avea să se termine într’o fericire perfectă, când, într o bună zi, isbucni bomba: Lia de Putti era o spioană! Agenţii siguranţei o urmăresc pretutindeni. E arestată şi evadează din închisoare în chp miraculos. După o vreme apăru pe scena unui varieteu bucureştean o actriţă care are un succes fără precedent. Dar într’o seară, la sfârşitul reprezentaţiei, un agent de siguranţă o identifică pe Lia de PuW. Pentru a doua oară reuşeşte să fugă, dar de data aceasta dispare pentru totdeauna din România Câteva luni de tăcere şi Berlinul lansează o nouă mare vedetă , fosta castelană şi spioană, Lia de Pulk. Care sunt vedetele cele mai populare în America Directorii de publicitate americani au pus prin ziarul «Motion Picture Herald» o întrebare la care cititorii trebue să răspundă: care sunt vedetele mai populare în America! Rezultatele obţinute sunt următoarele: Marie Drossier, Janet Gaynor, Joan Crawford, Wallace Bary, Greta Garbo, Will Rogers, Charles Farrell, Norma Shearer, Clark Gable. Clive Brook partenerul Lilianei Harvey In urma succeselor obţinute de Clive Brook în ultimele lui filme «Shanghai Express» şi «Lacrimi de Iubire» (East Lynne), Sidney Kent a semnat un contract cu celebrul artist englez. Deci, Clive Brook va filma în studiourile din Movietone City (California). Primul film al lui Clive Brook se va numi «Cavalcade». După toate probabilitățile, Clive Brook va fi viitorul partener fil Lilianei Harvey. ! Credem că nu există oameni mai persecutaţi de curiozitatea publicului, ca actorii de cinema. Nu este chestiune în care să nu li se ceară părerea ei e colţ de pământ unde să se poată retrage în linişte, fără să fie înconjurate de indiscreţia tuturor şi mai ales a gazetarilor. De aceea, ca să nu facem excepţie, am socotit interesant să cerem vedetelor impresii asupra viligiaturii şi a tot ce o întovărăşeşte. la tot ce ne-au răspuns: Ramon Novarro — Ca să fi bun viligiaturist, cum, pără-ţi bocancii de munte sau cos- tumul de baie, zece minute înainte de plecarea trenului, înainte cu cinci minute înjuri cu foc, din pricina geamantanului, care refuză să se închidă şi, dacă prin minune, mai prinzi trenul, vei avea cel puţin simţământul de fericire, că ţi-ai meritat într’adevăr odihna. Virginia Bruce — Măsurătoarea precisă a plăcerii viligiaturii, este numărul de geamantane și cufera cu care trebue să te cari după tine. Buster Keaton — Nu uita niciodată, că ești obligat să scurtezi timpul de călătorie a companionilor de vagon, în chipul cel mai plăcut. Pentru aceasta este indicat să povestești ultimile întâmplări din familia ta, care vor avea darul să amuze prin ineditul și actualitatea lor. Madge Evans — Protestează totdeauna să se deschidă sau să se închidă fereastra vagonului- Ai fost dreptul! E scris doar. Fereastra nu poate fi deschisă decât cu consimţământul unanim al tovarăşilor de vagon. Wallace Beery Nu este necesar să ţi cumperi ziare şi reviste, ca să ai ce citi pe drum. Priveşte peste umărul vecinului până ce se sesizează şi-ţi oferă singur o carte sau o revistă. Clark Gabie — Prima zi în oraşul în care te-ai oprit, este cea mai frumoasă, fiind plină de surprize. Bagi în sfârşit de seamă că ai uitat acasă peria de dinţi şi aparatul de ras şi ai cea mai bună ocazie să începi corespondenţa, cerând să ţi se trimeată obiectele uitate. Leila Hyans — Când te vei afla chiar la capătul pământului, unde eşti sigur că nu ai să întâlneşti niciun cunoscut, nu dispera: locuesc cu siguranţă la câţiva paşi de tine. Robert Montgomery — Cel mai plăcut lucru în timpul vacanţei este corespondenţa pe cărţi poştale ilustrate. Imediat ce ajungi în staţiunea respectivă, cumpără o duzină, două de ilustrate cu hotelul în care locueşti, înseamnă o fereastră cu o cruce şi serie pe verso-ul c. p. : «aci locuesc eu, salutări». E o plăcere rară. Joan Crawford — Dacă părăseşti domiciliul, chiar numai pentru opt sau patrusprezece zile, nu uita să ceri acasă să ţi se trimeată toată corespondenţa la băi. Nu aveţi idee ce plăcut este sa citeşti pe o culme de munte conturile, citaţiile, plângerile şi întrebările diverşilor tăi corespondenţi. •cow- Diverse ştiri -OOOQ Criza in studio Lipsa numerarului pare să nu fie în actualitate numai la noi, ci şi peste ocean. Lefurile au fost reduse, şi încă simţitor. Astfel, Norima Shearer primeşte astăzi cu 6000 de dolari mai puţin lunar, Lionel Barrymore, Joan Crawford şi Doug Fairbanks jr, cu câte 400 de dolari mai puţin lunar. Numai Greta Garbo mai primeşte aceeaş leafă ca la început. Moartea unui cineast La Berlin a murit dr. Martin Zickel, unul din cei mai însemnaţi directori de producţie ai Germaniei. Cenzura, ca pretutindeni Cenzura din Praga a interzis proectarea filmului german «Contele de Monte-Christo». Se pare însă că motivarea interdicţiei nu e prea bogată în argumente, căci presa germană se agită, interpretând gestul ca o piedică pus introducerii filmului german în Cehoslovacia. Arhimiționarul E vorba de Charlie Chaplin, a cărui avere a fost evaluată de fiscul american la zece milioane de dolari, adică 1.600.000.000 lei. Chaplin, a făcut, după cum e obiceiul și pe la noi, apei contra impunerii, pe care el o socoate exagerată. MADGE EVANS LEILA HYAMS Celebrat Charlie Chaplin şi fratele său Sydney în cursul recentului lor voiaj la Tokio au fost oaspeţii marelui actor japonez Kirhimon Nakamura. In ilustraţia noastră cei trei actori fotografiaţi acasă la Nakamura.