Cuventul, septembrie 1932 (Anul 8, nr. 2644-2673)
1932-09-01 / nr. 2644
Zile trecute 242. Zile rămase 123. Răsăritul Soarelui 5.37. Apusul Soarelui 18.54. Lună Nouă, la 21 h. 55 m. Moartea lui Aurel Vlaicu (1913). Orig.: Punerea Brâului Maicii Domnului. Cai.; S-ta Elena. Prot,; Bertrand. Evr.; 29 Av 5692. Mahom.: 28 Bebi-el-Ahir 1351. Buletin meteorologic • Timpul probabil dela 39—31/VUI 1932 ora 20. Presiunea în creştere cu 1—2 m. m. Cerul ,variabil mai mult senin- Vânt slab din direcţiuni nehotărâte. Temperatura staţionară. A Z I 1932 AUGUST 31 zile Miercuri .*■ tr audio --OOOO- Miercuri 31 August JS32 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13.00: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14.00: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 18.00: Orchestra Radio: Siede: Marş: Czibulka: Myosotis-vals; Verdi: Uvertura la opera «Nabucodonosor»; J. Sydney: Selecţiuni din «Geisha»; Gounod: Fantezie din «Faust»; Rockert Otto: Marş-intermezzo. 19.00: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. D. Mihail Tiean Rumano: Grenada. 19.25: Orchestra Radio: Max Bruch: Kol Nidrei Adagio; Dvorak: Danislav No. 4; K. Konyak: Bad’ner Mad’in-vals; Noblert : Intermezzo-mars, Ketelbey ; Knighto of the King-mars. UNIVERSITATEA RADIO. 20.00: D. Olimp Gr. Ioan: Eduard Herriot, om de litere. 20.20: Lectură «Poezii populare». ; PROGRAM DE SEARA / 20.40: Travatore, operă în 4 acte deVerdi (plăci de gramofon). Intre acte Informaţiuni. Spicuiri din programele străine CONCERTE: .Viena ora 18.50 şi (00; Breslau 18.30 şi 21.30; Bruxeles II 22 şi 23; Strassbourg 21.45 22.30 şi 24; Barcelonă 0.10 şi 1.15; Londra 22; Hamburg 0.10; Toulouse de la 21 la 2.05 muzică variata; Berlin 22; Stockholm 19.30; Langenberg 22; Praga 21, 21.30, 21.50 şi 23; München 23.15; Palermo 22.45; Budapesta 21.45; Oslo 22; Varşovia 22; Radio Paris 22.45 şi 23.20. TEATRU, OPERA OPERETA: Stockholm 22 «Ragazzo», operă de Leoncavallo; Roma 22.45 retransmisiunea unei opere de Verdi. STIRI DE PRESA : Viena 23.55; Lipsea 0.05; Bruxelles II 21.30 şi 23.30; Strassbourg 21.30; Hamburg 24; Berna 23.30; Paris Eiffel 20.45; Radio Paris 21.45, 22.30 şi 23.15. MUZICA DE DANS: Breslau 1; Strassbourg 0.30; Londra 0.30; Stockholm 24; Langenberg 0.30; Oslo 0.45; Varșovia 0.05 și 0.50. IN NOAPTEA DE 31 AUGUST G. D. Vasiliu (Farm,la Cerb) dr. O. Lascăr & dr. Thüringer Calea Victoriei 70, telefon 311/19; V. Ştefica Calea Victoriei 142; dr. N. Popovici Calea Griviţei 213, tel. 320/99; N. Wassermann Calea Moşilor 249, telefon 202/74; O. Herzenberg Calea Văcăreşti 25; Getta Drăghici Calea Hahovei 151, telefon 831/82; Aristita Bejan Parcul Radorin Calea Dudeşti 133, telefon 348/63; Steriu Lehunda Piaţa Buzeşti 47, telefon 301/85; Sebastian Niţescu bul. Ferdinand 103; dr. Einhorn (Rissdoerra) str. Carol19, telefon 320/88; Farm. Academiei (A. Beilich) str. Academiei 2, telefon 361/50. Parastas pentru episcopul Justinian ISMAIL 29. Implinindu-se 40 zile de la moartea regretatului episcop Justinian, arhiereul Dionisie, locţiitor de episcop al eparhiei, a oficiat o slujbă religioasă la care au luat parte reprezentanţii autorităţilor civile şi mlitare, reprezentanţii presei şi un public numeros. Slujba religioasă a avut loc la catedrala oraşului. Arhiereul Dionisie a oficiat împreună cu preoţii Mihai Novacov, Vasile Pogoreviei, Gh.i Vlad, Teodor Dumbravă, Nichifor Popovici, Teodor Ceachir, Leonte Calinovschi, Mihail Madan, Vlad Cazacu, Nicolae Grişcov, Roman Boicenco, Vasile Constantinov, Nicolai Ceachir şi I. Scutelnicu, diaconii Ion Belodanov, Simion Ţugui şi Alex. Silvestrovici. Corul catedralei a dat răspunsurile. După aceia a avut loc o masă în localul consistoriului duhovnicesc, unde a vorbit despre răposatul episcop, Arhiereul Dionisie. De toate și de pretutindeni notes O scenă fantastică realizată de dansatoarea americană Luciile Page: dansatoarea, victimă a dinosaurului. inventatorul cftlftrita. Să nu pară o glumă. Omul acesta a existat şi asta nu de prea multă vreme. E vorba de Charles Sauria, fiul unui ofiţer din armata Rinului, elev la colegiul Dole. Mai puţin norocos decât urmaşul său întru meserie Ivar Kreuger, Sauria a murit sărac lipit, pe la sfârşitul secolului trecut. Acest om, oarecum obscur, a fost acela care a adăugat eteratului de potasiu şi sulfurei de stibiu (antimoniu) puţin fosfor, pentru a facilita aprinderea chibriturilor. Deşi invenţia a fost prezentată într’un congres de chimie, numai nemţii au văzut folosul ce se poate trage de pe urma descoperire!; de bună seamă că tânărul inventator nu s’a ales cu nimic — nici măcar cu gloria. Intre broaşte şi papagali Grădina zoologică din Londra a primit de curând în dar nouăsprezece... broaşte, ce-i drept Uriaşe, d’n speţa Gay. . Nouile pensionare au fost trimise de un englez care a avut ocazia să mănânce în Ciuli mâncăruri preparate din aceste amphibii şi care declară că ar constitui un aliment delicios. In altrasimul său, nobilul fiu al Albionului, a trimis şi celor din patrie câteva delicatese. In acelaş timp, domneşte tristeţe din pricina morţii papagalului Sheila, în vârstă cam de 160 ani. E curios că până acum 5 ani, Sheila se numia «bătrânul Bill». Exasperată de naivitatea oamenilor, cari o credeau «domn», Sheila a luat, o singură dată, numai aşa ca demonstraţie, la vârsta de 105 ani. De atunci a fost botezată Sheila. I se făcuse dreptate. Emoţii casnice Nu insinuăm. Nu-i vorba de nimic ceea ce ar privi viaţa intimă la familie.n ci... mersul afacerilor, şi în speţă cota oficială a bursei. Un inventator, cu suficient simţ al realităţilor, a realizat un aparat asemuitor cu cel telefonic, cu ajutorul căruia se poate obţine automat, cursul bursei locale, în orice moment. Acţiunile cotate au un număr de ordine. Bancherul interesat manipulează un disc ca acela al aparatelor telefonice automate şi atunci apare aproape simultan cota pe nişte benzi cu cifre, mobile. Noul aparat a fost botezat «teleregistru» şi a găsit mulţi amatori, deşi spune-se medicii etimologi şi de boli de fatmnă au de atunci mai mulţi clienţi. Mingea pompierilor din Buenos Aires Se pare că între America de Nord şi cea de Sud există o concurenţă acerbă pentru recordul excentricităţilor. Cum fac cei din Nord o trăznae, cei din Sud o fac mai boacănă. Pompierii din Buenos Aires, geloşi pe ultima trăznae a celor din Cincinati, au lansat acuma un original joc cu o minge uriaşă de 5 metri diametru, pe care o mânuesc — nu cu mâna sau cu piciorul — ci cu furtunurile în funcţiune. Noul sport pare că a prins, fiindcă după câte se anunţă, în curând vor avea loc... campionatele. Recordul fiecar,erei Speaker-ii staţiunilor radiofonice — americane, de bună seamă — au decis decernarea unui premiu aceluia dintre ei, care a pronunţat mai multe cuvinte în cursul carierii sale. Discuţiile sunt foarte aprinse şi mijloacele cele mai variate sunt întrebuinţate pentru a stabili cifra cu mai multă preciziune. Unul din concurenţi a putut dovedi că a pronunţat 4.630.000 cuvinte. O cifră de ajuns de apreciabilă. Și se mai spune că femeile sunt fiecare ! AU APARUT: CARTE DE CÂNTECE Manualele de învăţământ muzical de Prof. G. Breazul şi S. Drăgoi încoronate cu Premiul Academiei Române, Seziunea 1932 pentru clasele I, II, 111 şi IV (întreg cursul gimnazial). Profesorilor de muzică li se trimit la cerere, exemplare pentru predare de la Editura «SCRISUL ROMANESC» Craiova ora uciderilor legale: ea tace. Tace, nu din lipsă de curaj, ci din durere şi adâncă înţelegere a stărilor de fapt. E tot ce poate da; mai mult nu i se poate cere. E bine să amintim în acest capitol — pentru îndrăsneala ei, părerea lui Joseph de Maistre cu privire la uciderea în războiu. «Ştiu că soldatul, omoară — zice el —, dar ignor faptul că ar fi ucigaş». (Du Pape livre II Chap. XIII.) Afirmata marelui catolic îmi aminteşte de o broşură antimilitaristă — anonimă — găsită în 1925, la un anticar. Pe copertă, broşura savea doua gravuri, prinse în acelaş cadru şi despărţite între ele printr’o linie verticală. Jumătatea stângă ne arată cum un civil înfige cuţitul în pieptul altuia; în dreapta: două grupe de indivizi, în uniforme, să măcelăresc unii pe alţii. Sub prima gavură era scris cuvântul: Criminal; sub a doua: erou. Evident că f alăturarea pare o imputare, fiindcă între cele două feluri de omor, este deosebire. Dar ea răspunde foarte bine lui de Maistre: niciun ideal pământesc nu poate schimba esenţa lucrurilor: uciderea comisă în uniformă ori nu, de unul singur, ori de către unităţi, în numele unui ideal, ori împins de nevoia de a ucide, rămâne ceea ce este: ucidere şi păcat. Garrison, spune undeva, ironie: «un om care ucide, e un criminal Tot aşa 2. 10. 100 de oameni, sânt criminali când ucid. Un popor însă trebue să omoare şi uciderea a zeci de mii de oameni trece drept faptă lăudabilă. Mă rog, de câţi oameni e nevoe, pentru ca porunca lui Dumnezeu să fie depăşită?» Aldimir înscrierile la şcoala de cartografie Examenul de admitere a elevilor în şcoala specială de cartografie şi desenul hărţilor, de la Institutul Geografic Militar, se va ţine la 19 Septembrie 1932, în localul Institutului, B-dul Mihail Ghica No. 126 Bucureşti. Candidaţii vor prezenta cu petiţia, următoarele acte: Extractul de naştere, constatând o etate între 14 şi 18 ani, Certificatul de absolvire a cel puţin trei clase secundare; Certificatul de naţionalitate (român); Certificatul de bună purtare; Cursurile teoretice ale şcoalei durează trei ani. Se recomandă a se prezenta numai elevi cu deosebit talent la scriere și desen. VUVANTUL D.h T.« |nscrieri|e |a AM((e|!)(a fela|. toarele: certificat de studiile făcute; certificat de naştere şi vaccină; certificat de bună purtare pentru majori iar pentru minori consimţământul părinţilor. Nimeni nu va putea lua diploma «4. cademiei, la oricare din secţiile ei, dacă La Teatrul Naţional se repetă următoarele piese, în vederea viitoarei stagiuni: «Maron Lescaut» de Carl Sternheim, după celebrul roman al Abatelui Prevost, înregia d-lui Soare Z. Soare; «David Copperfield» de Max Maurey, după romanul lui Dickens, în regia d-lui V. Enescu; «Ruy-Blas» de Victor Hugo, în regia d-lui C. Nottara, şi cele patru Inscrierile şi reînscrierile la Academ elevilor, cari n’au achitat Integral , mie încep la 1 Septembrie şi durează cele pe anul trecut, nu vor fi luate în Până la 10 Septembrie inclusiv. Pentru consideraţie, piese din criticii români cu care se va înscrieri se vor alătura la petiţie urmă-I Orice cerere de înscriere sau reminaugura stagiunea, în regia Enescu şi I. Sahighian. d-lor V. scriere care va fi înaintată peste data de 10 Septembrie nu se va primi. Taxele la Academie sunt următoarele: Taxa de întreţinere a instrumentelor, pentru clasele de pian este de lei 800 anual, iar pentru celelalte cursuri şi instrumente lei 200 anual; afară de clasa nu va avea diploma de bacalaureat, i de harpă la care elevii sunt datori . Acei cari vor avea numai cursul inferior de liceu, sau o şcoală similară, vor primi numai certificat de absolvirea secţiei urmate. La secţia pedagogică, cei cari n’au bacalaureatul, vor primi numai un certificat de numărul anilor care i-a frezentat; un asemenea certificat de freqvenţă vor primi cei dela celelalte secţiuni cari nu vor poseda certificatul de 4 clase secundare, sau o şcoală de avalaş grad de cultură. La cererile de inseriere pentru orice secţie, se va alătura si recipisa de plata sumei de lei 500 (cinci sute) care se depune la cassa de depuneri si consemnaţiuni pe numele Rectorului Academiei ca taxă de examen, fără de care cererile nu vor fi luate în seamă La cererile de reînscriere va trebui alăturată recipisa de plata jumătăţei din taxele de freqvenţă, prevăzute pentru cursurile la care urmează, cât şi recipisa taxei de bibliotecă, care trebuesc depuse separat, ca şi cea de instrument la cassa de depuneri pe numele Rectoratului Academiei. Elevii săraci şi cari au avut media 8 (opt) in locul taxei de freqvenţă, pot alătura certificat de paupertate eliberat de administraţia financiară a oraşului sau judeţului unde locuesc părinţii, cu data anului 1932 Cererile de reînscriere neînsoţite de recipisele enumerate mai sus, cât şi ale 1 4«=*=.îfî« -0000-(î li» [ întreţine narmele şcoalei. Taxa de bibliotecă este lei 100 anual. De aceste taxe nu poate fi nimeni scutit iar taxele de frecvenţă pe an sunt următoarele: Pentru pian lei 3500; vioară 3000; teorie şi solfegiu 2500 lei pentru curs principal, iar curs auxiliar 500; flaut, violoncel şi contrabas lei 2500; oboe, darnct, corn, trompeta, trombon şi timpane lei 1000; armonie curs principal lei 2500 şi curs auxiliar 500 lei; contrapunct şi fugă curs principal lei 2500; estetica, teoria contrapunctului şi formele muzicale lei 1500; enciclopedia şi pedagogia muzicei lei 1500, istoria muzicei lei 500. Canto, curs principal lei 2500 şi curs secundar lei 500. Ansamblu de operă lei 3500. Crajbă-comedie 2500 lei anual. Pentru canto, dramă-comedie şi pedagogie, etatea maximă 23 ani elevii şi 21 elevele; pentru pian, violoncel şi celalte instrumente, etate maximă 14 ani curs inferior şi maximum 18 ani curs superior, iar cei ce depăşesc etatea, nu se primesc decât cu dispensa Rectorului Academiei. Examenele de admitere încep după 12 Septembrie, iar ordinea lor se va anunţa la timp. Cursurile încep la 1 Octombrie. Regimul Academiei este externatul. Academia nu are nici cămin şi nici cantină. Examenele particulare nu se admit. Elevi auditori nu se primesc. „Regele chibriturilor“ la Teatrul Ventura Teatru. Maria Ventura pregăteşte pentru seara de Vineri 2 Septembrie, o interesantă deschidere de stagiune cu comedia originală: «Regele Chibriturilor», 3 acte de d-nii: V. Bodan şi N. Constantinescu. "4i. Piesa are şansa unei excelente distribuţii. D. V. Antonescu de la Teatrul Naţional va juca rolul regelui, d. Timică pe al chibritului( un rol special scris pentru d-sa, , D-na Silvia Demetrescu va juca rolul artistei Măricel. Alte roluri importante sunt încredinţate d-lor A. Marius, V. Lăzărescu, Florin Scărlătescu şi d-ra Cella Marion. Piesa e pusă în scenă de d. Victor Rodan. rsti»» v: ^ Direcţiunea teatrului ne mai anunţă că preţurile locurilor au fost simţitor reduse. Ele vor varia între 15 şi 100 lei. In serile călduroase, reprezentaţiile se dau cu tavanul descoperit. Succesul Teatrului cărăbuş Singurul spectacol al capitalei care poate face pe oricine să mai uite puţin de grija zilei de mâine, este cel de la teatrul Cărăbuş, unde se joacă în fiecare seară grandioasa revistă «Ura Cărăbuş» a d-lui Kiriţescu, montată în decoruri aduse de la Paris, de un lux extraordinar, având în interpretare pe cei mai talentaţi artişti revuistici ai capitalei, Lizica Petrescu, Violeta Ionescu, Iulu Savu, Vera Violeta, Riai Martinescu, Coca Motas apoi formidabilul Tanase, Niculescu Buzău, Al.Giugaru, A. Munteanu, M. Millian, Stroe, Grevani, Glodariu, Burcjis, etc. Cupletele: «Daia beau», Ciobanii» Ne plăteşte»«Mişcă», «Căimăcelu», sunt bisate şi trişate în fiecare seară. 101 Pe lângă ttoate acestea în această revistă se află şi un mare match de box pentru championatul lumii între C. Tănase şi Umberto, Lancio, fostul champion național, la care lumea palpită de emoţii în fiecare seară. Spectacolul începe la ora 10 seara precis. -------poxoo------ „Voted colosul“ «Votaţi Cotosul» e unanim recunoscută ca via din cele mai bune reviste ce Va scris şi gloria stagianei festivale bucureştene. Scene hilariante ca: «Parlamentul Colos»», «Viaţa de boem», «Istoria românilor», «Recordul foamei», «Promenade un peux», «Canibalii», tablouri de rar şi bun gust: «Ţiganiada», «Palatul fericirii», «Marinarii», «California» şi cuplete inegalate: «Popescu să vie!», «Care-i ăla că-l înghit!» fac deliciul spectatorilor. Cu o montare de um lux rar în costume sclipitoare, în decoruri senzaţionale «Votaţi Colosul» interpretat de C. Toneanu, I. Talianu, G. Groner, Marcel Emilian, V. Vasilache, R. Rang, C. Roman, M. Mazilu, M. Lens şi Marilena Bodescu, Silly Vasiliu, Lulu Nicolau, Vera Tato, Marioara Martinescu, etc. face din spectacolul de azi de la «Colos» atracţia principală a Capitalei. Teatrul Izbânda Succesul mereu crescând al comediei muzicale «Mazel-Tow» ce se joacă într’un antren extraordinar la teatrul Izbânda face ca marele actor american Hyman Prizant și întregul ansamblu al trupei în frunte cu minunata subretă Sevilla Pastor şi primadoana Erna Siegler sa fie obiectul, unor nesfârşite manifestaţiuni. Toţi amatori de fermecătoarea muzică evrească azistă în număr mare de către trei şi patru ori la acest grandios spectacol pentru a cărui reuşită nu s’a cruţat nici un sacrificiu. Muzicile şi melodiile pur evreeşti şi originale farmecă auzul iar publicul plecă fredonând toate aceste splendide melodii. Spectacolul regisat şi pus la punct de marele Prizont trebuie neapărat văzut de toţi iubitorii de adevărată artă şi frumos. «Mazel-Tow» constitue un mare succes al teatrului evreesc căci de lungă vreme pe scenele teatrelor evreești nu s’a mai reprezentat o asemenea lucrare pur evreească. . .... -------ooxoo------ ocop 150 de ani de la venirea germanilor în Bucovina CERNĂUŢI, 30. — Am relatat în corespondenţa noastră de eri că germanii din Bucovina sărbătoresc 150 ani dela aşezarea lor în suburbia Roşa din Cernăuţi. încă de Sâmbătă au început să sosească numeroase delegaţii de germani. Ei au fost salutaţi în căminul popular german din Roşa. Au venit la aceste serbări: episcopul Robu,vicar dr. Glondys, prelatul Glaser din Chişinău, precum şid-nii: subsecretar de stat Rudolf Brandsch, dr. Hans Otto Roth, dr. Kaspar Muth, prof. dr. Lebouton, dr. Cohlruss, prof. dr. Hodel, preşedinte Franz Lang, maior I. R. Cazmarowschi-Weiser, consilier comunal Tress, fost consilier Lippert, avocat dr. Pompee, consilier comunal, Soniewiecki, etc. Din străinătate au sosit numeroase delegaţii de studenţi germani, în special din Muenchen şi Regelsburg sub conducerea d-lui dr.Wuehr. Duminică dimneaţa au avut loc în biserica evanghelică din Cernăuţi cât şi în grădina Casei germatiecatolice din Roşa servicii divineIn biserica evanghelică a ţinut o cuvântare vicarul episcopal doctor Glondys. D sa a arătat că minorităţile sunt elemente folositoare în România şi că cine le complete pe ele în tot ce dânsele au bun caviaţă socială, culturală şi economică, nu face bine. După ce se ocupă de însemnătatea zilei de 28 August pentru germanii din Bucovina, distinsul preot vorbeşte despre contribuţiile culturale ale germanilor din Bucovina. SERVICIUL DIVIN In grădina Casei germano-catolice din Roşa s-a improvizat un splendid altar. La orele 10 a sosit episcopul Robu, însoţit de d. subsecretar de stat Brandsch şi de reprezentanţi tuturor asociaţiilor culturale şi studenţeşti germane. In prezenţa a mii de oameni, pater Goebel a ţinut o cuvântare, arătând că germanii sunt un popor constructiv. In continuare, d-sa face istoricul bisericilor catolice din Cernăuţi, al căror început a fost o biserică de lemn. încheind, pater Goebel arată că e de datoria germanilor să fie credincioşi cetăţeni ai ţării care le-a devenit o a doua patrie. Apoi, episcopul Robu, înconjurat de prelatul Glasser şi de alţi numeroşi preoţi, a oficiat serviciul divin. CORTEGIUL GERMANILOR După serviciile divine, s-a format în Cernăuţi un cortegiu care a pornit spre Casa Germană din Roşa-La Casa germană din Roşa, a luat Cuvântul d. director Kunzelmann, preşedintele Asociaţiei culturale germane din Roşa. D-sa a salutat pe numeroşii şi distinşii oaspeţi. Apoi, a luat cuvântul d. dr Lang, iar după d-sa a vorbit d. subsecretar de stat Rudolf Brandsch, care a ţinut o impresionantă cuvântare despre importanţa acestor festivităţi. Au mai vorbit apoi d-nii: dr. H. Otto Roth, Muth, primar dr. N. Sauciuc Săveanu, prelat Glasser, dr. Glondys, care aduc salutul episcopului dr. Deutsch, pater Goebel, în numele preoţimii germane din Bucovina; dr. Zaloziecky, în numele ucrainienilor, dr. Hodel, Michel Stocker, dr. Lebouton şi la urmă d. dr. Lang, care a mulţumit călduros tuturor pentru prietenia ce au arătat-o venind la această serbare. Apoi, d. Kunzelmann a cetit telegramele adresate M. S. Regelui, d-lui prim-ministru Vaida Voevod. Seara, a avut loc o serbare în Casa germană din Roşa. * Azi dimineaţă, oaspeţii de la festivităţile din Roşa au plecat în comuna Cosmini, unde au loc serbările Asociaţiilor tinereşti germane din acel sat. Festivităţile din suburbia Roşa au făcut o frumoasă impresie prin solemnitatea în care s’au desfăşurat și prin miile de persoane ce au asistat la comemoraea venirii primilor germani în Bucovina. TH. V. Nu s’a pus directorilor din teatru unguresc din Ardeal condiţia să înfiinţeze şi trupe româneşti ARAD 29. — Concesiunea teatrului municipal din Arad a fost dată pentru stagiunea viitoare d-lui M. Szendrey, un vechi client al presei româneşti căreia i-a dat mereu de lucru în timpul trecutelor sale directorate prin norocul ce l-a avut de a stoarce în permanenţă bugetul primăriei, în vreme ce trupele româneşti de teatru găseau la municipalitatea de aici o mare nepăsare faţă de ele. In legătură cu noul directorat al d-lui Szendrey s’a publicat într’un ziar şvăbesc o informaţie din Bucureşti, că i s’a dat directorulului de teatru unguresc dela Arad concesiunea pentru stagiunea viitoare cu condiţia să facă şi o trupă de dramă românească. Cu aceeaşi condiţie s’ar fi dat şi autorizaţia pentru teatrele ungureşti din alte oraşe, d-lui Eugen Ianovici. D. Szendrey desminte acum această ştire prin ziarele maghiare. Desmintirea sa este de prisos, deoarece nimeni nu-şi poate închipui o atât de mare îngustime de vederi la conducerea teatrelor din Ardeal în grija unor directori maghiari de teatru destul de deochiaţi. 3*C JOI 1 SEPTEMBIE 1932 MIZERII & Indiscrefit •"'0000- Sosirea d-lui colonel Beck, a tulburat dulcele somn al birourilor de la ministerul de externe. De o săptămână «messieurs les ronds de cuirs», — care-şi zic pompos diplomaţi — sunt grozav de agitaţi. Câţiva din ei au şi fost trimişi la Constanţa să organizeze primirea oaspelui polonez. A fost aşa de bine organizată această primire, încât d. colonel Beck şi ministrul Poloniei erau să scape trenul. Ca să poată fi îmbarcaţi a fost nevoie să fie oprit rapidul din mers după ieşirea din gară. Cu drept cuvânt lumea din tren, care nu ştia că are cinstea să călătorească împreună cu d. Beck şi echipa de la externe, a fost alarmată şi indignată. Alarmată fiindcă nu ştia pentru ce s’a oprit trenul, indignată pentru că, nu înţelegea cum au fost înduşi în eroare oaspeţii polonezi asupra orei când pleacă trenul. Un deputat guvernamental care se afla în tren, văzând ce bine a fost organizată primirea d-lui Beck spunea: — Le-am dat din nouă dovadă că suntem cam distraţi polonezilor mai ales bine organizaţi. Totdeauna diplomaţii noştri scapă trenul când este vorba de... Polonia. gfef. dr. N. Lupu este la Eforie, unde dimineaţa face propagandă pentru nudism, iar după amiază flirtează pe faleză cu cele mai nostime femei sau joacă veri-ball. Şeful partidului ţărănesc pur, înregistrează din când în când, câte un succes apreciabil de flirt. Doctorul, când vrea, reuşeşte şi pe femei să le farmece, deşi istoria nu a înregistrat că ar fi avut, până astăzi nici o mare pasiune. Zilele trecute o tânără actriţă căruia doctorul îi făcea o curte destul de discretă, spunea la bureta de la Eforie mai multor doamne şi domni cu care lua masa: — Ce să vă ascund, îmi este simpatic doctorul. Aş fi în stare chiar, să-l iubesc, dacă în loc să lupte pentru conversiunea datoriilor şi-ar «converti» vârsta cu vr’o 10 la sută. Scorpion & Comp. ------ooXoo— spectacolele zilei Teatre TEATRUL CĂRĂBUŞ: Ura Cărăbuş. TEATRUL COLOS: Votaţi Colosul. TEATRUL IZBANDA: Comedia muzicală Mazel-Tow, cu Hyman Frizaut. M ' î . PARCUL OTETELESANTI: Triumfulveseliei. TEATRUL NOU: Concurenţii. GRADINA TEATRULUI LIEBLICH (Jignita) Turneul subretei americane Nelly Casman: „Comedianta" opereta-revistă în 2 acte şi un prolog de d. Steinberg. PARCUL DIANA (Piaţa Brătianu): Zidul morţii.* Cinematografe . SELECT: Ocupă-te de Mitzi. CAPITOL: Casa durerii. KEMENINA: «Spionajul». CORSO: Obraznicul. VOX: Păcatul tinereţii. Seara «Triumful Voxului». BULEVARD PALACE: Două inimi fericite. OMNIA: Lacrimi de paiaţă şi Fam tomna Parisului. LIDO: Liliacul şi Refrenul iubirii FORUM: Şoarece de biserică şi Hai să însurăm pe Alteţa Sa. MARNA* Tiranul şi Congresul dansează. TOMIS: Câtecul Marinarului. TRIUMF: Panica în Chicago şi Coniţa şi şoferul ei. VOLTA-BUZEŞTI: Divorţata şi Lacrimi de iubire. MARCONI: Rondul de nefapte şi Cine-mi dă o sărutare. RAHOVA: Cabaretul Tingel-Tan- S’gi. AMERICAN: Vei fi ducesă şi Refrenul iubirii. TERRA: Cântecul munţilor şi Ferma misterioasă. SALA FRANKLIN A. R. P. A.: E vinovată femeea? icaîrîifNoîr întreaga presă recunoaşte franc marele succes obţinut de Ludwig Satz în cea mai bună lucrare literară de Jonas Rosenfeld, «Concurenţii». Este deasemenea de remarcat fenomenalul talent a micei Baby Francinc ca şi creaţiunile d-pei Manya Picus şi S. Natan. «Concurenţii» mai joacă la Teatrul Nou astă seară Miercuri. Mâine Joi şi Vineri 2 Septembrie se reprezintă în urma numeroaselor şi insistentelor scrisori ce primim la Teatru cea mai emoţionantă creaţie «Totul pentru copii». JiglBnMa’wag Atenţiune! Orice fată tânără, izolată în viaţă, găseşte sprijin şi îndrumare morală la «AMICELE TINERELOR FETE» str. Barbu Catargi No. 16, unde există UN CĂMIN înzestrat cu tot confortul. Funcţionare, eleve, studente, etc., găsesc pensiune modestă şi îngrijire