Cuventul, octombrie 1932 (Anul 8, nr. 2674-2704)
1932-10-20 / nr. 2693
AZI 1932 OCTOMBRIE 31 zile Zile trecute 291. Zile rămase 74. Răsăritul Soarelui 6.36. Apusul Soarelui 17.24. Lună Plină, a 6-a zi. Ort. Sf. Profet Ioil. Cpt. ,Sf. Petru d’Alcant. ProtFlorentin. Evr.: 19 Tisri 5693. Sukoth (Cuștile) ziua Va. -Mah.: 18 Cemadi el-Ahir Buletin meteorologic Timpul probabil de la 18 la 19 Octombrie 1932 ora 20. Presiunea în creştere cu 3 la 5 milimetri. Cerul ,variabil mai mult senin, vânt potrivit din sectorulVestic. Temperatura staţionară. Noaptea zece cu îngheţ la munte şi în jumătatea de N. a ţării. Ploi puţine şi locale vor mai cădea pe alocuri în răsăritul ţării. Miercuri di■t adio Miercuri 19 Octomb. 1932 de orchestră (plăci de 13: Muzică gramofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14: Muzică instrumentală: (plăci de gramofon). 18: Orchestra Radio: Kalman: Marş fox din opereta «Călăreţul diabolic»; Komzak: In frumoasa Narenta; Rossini: Uvertură la «Wilhelm Teil«; R. Rudolf: Berceuse şi Canzonetta; Ambroiso: Glumind-scherzino pt. orch. de coarde; Granichstaedten: Fantezie din opereta «Orloff». 19. Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10. D. O. N. Albescu: Cronica sportivă. 19.15: Orchestra Radio. Tiberiu Brediceanu: Hora şi arcanul dansuri Bucovinene pt. trompetă şi orch. (solist, d. Danisil Theo Dron: Comoara străbună-fantezie pastorală. Ed. Eysler: Fantezie din opereta «Die goldene Maisterin»; G. Becce: Serenada D’Amalfi. UNIVERSITATEA RADIO 20: D. prof. I. Valaori: O tragedie trăită în antichitate. 2020: D. prof. Eug. Herovanu: d pre iubire. PROGRAM DE SEARA 20.40: Muzică românească: (plăci de gramofon). 21: Ora exactă. D. C. Apostolescu- violină. Bach Ioachim: Adagio şi Presto. Beethoven: Romanta in sol; F. Kreisler: Cohön Rosmarin; Glazounov: Serenada spaniolă; C. Debussy: Menuet 21.45: D-ra Ghizela Krasniansky- piano: Lopatnikoff: 5 Kontraste; M. Jora: Marş evreesc; John: Humoreske; Seriabine: Studiu; Scriabine: Allegro de concert. 22.15: D-nii Grigore Cocea violoncelli Caro! Brunetti piano: Brahms: Sonata în mi minor. 22.45; Informaţiuni şi ştiri sportive. Spicuiri din programele străine CONCEPTE: Viena 18. 21, 22.10 şi 23 35; Lipsea 20.30, 21, 22.10 şi 23.40; Bari 22.05; Bruxelles II 20-30, 22 şi 0.10; Brno 2155; Strassbourg 23.30; Barcelona 21 şi 23.05; Londra 20 şi 23; Mühlacker 20.30; Hamburg 22; Toulouse de la 21 la 0.45 muzică variată; Berlin 21 şi 22.10; Belgrad 21 21.50 şi 22.50; Stockholm 21.30; Berna 21.40; Langenberg 21 şi 21.45; Praga 21.05 2135 şi 23.20; München 2005; Palermo 21.45; Budapesta 20.15 şi 22.15; Oslo 21 Varşovia 22.05; Paris-Eiffel 22.30 şi 21.10 Radio Paris 21.30. TEATRU, OPERA, OPERETA: Strassbourg 21-45 retr. a două operete; Roma 21.45 retr. unei opere de Puccini; Grupul de Nord Milano 21.30 «D’Artagnans operetă de Verney. STIRI DE PRESA: Viena 23.20; Lipsca 23.20; Bruxelles II 21.30 si 24; Brno 23.15; Berlin 23; Roma 21; Palermo 23 55 Paris-Eiffel 19-45. es Congresul „obştiilor tineretului moldovenesc“ din Basarabia CHIŞINĂU, 17. — la 1929, au luat fiinţă în Basarabia «obştiile tineretului moldovenesc», organizate şi prezidate de d. avocat Anibal Gheorghiu. Mai târziu aceste obştii sau fuzionat cu organizaţia tineretului naţional ţărănist. Astăzi, obştiile numără peste 10.000 de membri. Eri la locuinţa d-lui Anibal Gheorghiu a avut loc congresul obştiilorla care s-au exprimat toate nemulţumirile tineretului, faţă de atitudinea partidului naţional-ţărănesc, care nu cheamă la viaţă politică elementele tinere. ‘ In sensul celor vorbite s’a votat o moţiune, după ce s’au trimis telegrame de încredere d-lui Iuliu Maniu şi d-lui Nestor Badea, preşedintele tineretului naţional ţărănesc din ţară. In vederea congresului general al partidului naţional ţărănist, care va avea loc la Bucureşti în Noembrie, s’au delegat la acest congres, d. preşedinte al obştiilor Anibal Gheorghiu şi preşedintele organizaţiei din jud Iăpuşna d. avocat Grossu. De toate si de pretutindeni in loc de Dani, ceapă al ardei Tânărul J. M. Harris, de 22 ani, şi casei, etc., spre marea lu mirare văzu d-ra Leona Ballard de 19 ani, din pe- ' locul gol ca în palmă, minele, Oklahoma, vroiau să se căsătorească. Pentru îndeplinirea formalităţilor ce trebuia suma de 1 dolar şi 75 cenţi (vre-o 300 de lei). Dar n’aveau nici unul suma aceasta. Atunci se sfătuiră să dea secretarului judeţului ceva din produsul gradinei mirelui. Se duseră deci la secretarul Kenneth , Higdon şi îi spuseră păsul şi planul. Higdon acceptă propunerea, cerând o buşelă de ceapă şi zece funţi de ardei gras verde. Şi treaba s’a făcut: mirele a adus ceapa şi ardeii şi a obţinut actele necesare ca să-şi realizeze fericirea. Câte ţigarete se fumează în America După datele indicate de biuroul federal fiscal din Washington, poporul american nu şi-a redus deloc consumul de ţigarete, cu toată depresiunea financiară. Din contră, după cum anunţă acest birou, fumatul de ţigarete s-a mărit considerabil, în proporţie cu lunile trecute. Ţigaretele fumate în luna August, se ridică la colosalul număr de nouă miliarde şi jumătate, o creştere de aproape 39 de milioane faţă de luna August a anului 1931. Creşterea din luna August a anului curent e primii, după datele biroului, în tot intervalul din luna Mai 1931 şi până acum. Un «robot» prea perfecţionat La Branghton, în Anglia, «Alpha», un om mecanic, care ajunsese să ducă la îndeplinire aproape tot ce-i dicta inventatorul său, era cât pe aci să-şi suprime stăpânul. Inventatorul «robotului» se numeşte Harry May. Acesta demonstra puterea aproape supranaturală a omului de oţel «Alpha» înaintea unei adunări de oameni de ştiinţe din Bringhton. Intre altele a demonstrat că «omul-maşină» poate să descarce orce armă ce i se dă. înainte de a i se da comanda, «Alpha» se întoarse la un moment dat, îşi îndreptă arma spre inventator şi trage cocoşul. Norocul bietului inventator a fost că glonţul îi pătrunsese numai prin mână, astfel că scăpă cu viaţă. In America se fură şi... casele ! La Kansas City, Ma., un anume H. B. Cohn a înştiinţat poliţia că cineva i-a furat locuinţa, compusă din două etaje cu şapte odăi. Păgubaşul se numeşte Cohn, şi nu şi-a vizitat casa de câteva luni. Când a venit să vadă de grădină, de lucrurile din jurul Poliţia fiind avizată, s’a pus pe lucru. Şi cu acest prilej, ei găsiră şase oameni angajaţi cu mutarea unei alte locuinţe. Toţi şase, împreună cu şeful lor, au fost arestaţi şi înaintaţi parchetului. Proces, pentru că i-au distrus pălăria de pae In America există un obicei ca, celui prins pe stradă cu pălăria de paie după 15 Septembrie, să i se rupă pălăria. Actul îl comit, bineînţeles, oameni glumeţi şi năbădăioşi. Conform acestui obiceiu, i s’a rupt luna trecută pălăria lui John H. Branlett din Asheville, N. C. Dar păgubaşul, neţinând seamă nici de glumă, nici de sfinţenia obiceiului, a dat pe agresori în judecată. Branlett s-a dus în biroul şerifului, unde se aflau câţiva avocaţi şi mai mulţi funcţionari. Unul i-a spus că trecuse vremea în care se mai putea ţine «nutreţ de capră» pe cap. La cuvintele acestea toţi cei din birou au năvălit, asupra pălărei cu pumnii şi i-au făcut-o turtă Omul i-a dat pe toţi în judecată, cerând despăgubire de 95 de cente pentru pălărie şi 1 dolar şi 25 pentru insiliţii ce i-au adus-o prin actul lor nesocotit. Un viitor campion mondial Micuţul Ralph Flanagan nu are decât trei ani şi este deţinătorul recordului de înnoi infantil. Concursul, ţinut pe ulu parcurs de 1500 metri, a fost deschis copiilor sub vârsta de zece ani. Minusculul şampion al apei trăeşte la Miami, în Florida şi petrece zilnic câteva ore în apă. Sărut în apă ----------xoxox------------- 5® Dansatoarea acrobata Marianne care obține mari succese în Ger. ' ma notes nmfwmrin menească, şi a obţine o stare de coincidenţă perfectă cu divinitatea. Gestul iconografic, aşadar, nu e decât un imbold la experienţă, la trăirea neştirbită de iluzii şi pasiuni Gestului hieratic—de pe planul divin — îi corespunde voinţa de sfinţenie, pe planul uman. Devotul se apropie de imagine cu voinţa de liberare, de depăşire a iluzoriei vieţi pe care o vieţuieşte. Meditaţia, interiorizarea, imitarea divinităţii— acestea sunt corolabile oricărei teme iconografice. Punte concretă între cele două lumi. Gest care se secere imitat şi experimentat. Rod sufletesc intraductibil celui care n’a încercat el însuşi ascensiunea aceasta prin meditare. Iconografia indiană, în imensele ei forme, nu e decât o serie infinită de drame ale ascensiunii umane către perfecţiune, ascensiune condusă de voinţa de sfinţenie (libertate şi milă pentru toată latura) a omului. De aceia fiecare temă iconografică — în legătură fiind cu o anumită meditaţie, cu o anumită experienţă — îşi are cheia ei aparte. E ceia ce europenii numesc «simbolismul» iconografiei indiene. De fapt, nu e decât formularea ei algebrică, adică în termeni consacraţi şi lesne înţeleşi de cei ce cunosc alfabetul limbei acesteia fantastice. Am mai spus-o şi cu alt prilej: nu există simbolism oriental, ci numai un limbaj specific, corespunzând unei experienţe fantastice a întregei vieţi asociate (vezi articolele despre «Jad» şi «Mudra» în Cuvântul 1932). Şi în buddhism, şi în hinduism— ca să vorbim numai de principalele curente religioase cari au alimentat India — fiecare divinitate (în buddhism, feluritele ipostaze ale lui Buddha ajung cu timpul divinităţi aparte) îşi are culoarea ei specială, gestul şi simbolul ei. Nu numai atât. In fiecare ritual — adică în fiecare schemă de meditaţie, de experimentare — culoarea se schimbă, se îmbină, gestul se modifică, simbolurile variază Iconografia cunoaşte astfel o infinitate de nuanţe, fiecare indicând o treaptă anumită, un stadiu bine stabilit al ascensiunii spirituale. Drama libertăţii se experimentează printr’o serie infinită de acte şi de scene. Dar, să băgăm bine de seamă, iconografia nu e decât algebrica acestei drame, formularea hieratică a stărilor de suflet ce trebuiesc trăite până a ajunge perfect armonios, perfect liber, perfect senin. Nu toţi pot urca seara până la capăt. Cei mai mulţi nu caută liberarea, ci armonia cu transcendentul, cu dogma, cu puterile suprafireşti. Aceştia constituie imensa majoritate a poporului indian. Pe ei îi numim, deobiceiu, idolatri Mircea Eliade CUVÂNTUL Teatrul Naţional La reprezentaţia din seara de Miercuri 19 Octombrie cu piesa «Maron Lescaut» de Carl Sternheim, la Teatrul Naţional, rolurile Manon şi Des Grieux vor fi jucate de d-na Puia Ionescu şi d- Al- Critico. «Nora», capodopera lui Ibsen, se reprezintă la Teatrul Naţional, cu preţuri reduse, în matineul de Joi 20 Octombrie. Rolul titular îl joacă d-na Agepsina Macri. In celelalte roluri d-nii: Ion Manolescu, G. Ciprian, A. Athanasescu, etc. Icairih Ventura «Pasărea de foc», marele succes al Teatrului Ventura, se joacă în fiecare seară cu cassa închisă. Piesa e servită de o excelentă distribuţie formată din 25 de artişti în frunte cu: Maria Filotti, George Vraca, G. Ciprian, Mihail Popescu, Silvia Fulda, Silvia Dumitrescu, Tantzi Cocea, Cella Marion, Veronica Vasiliu, Tilda Radovici, etc. Decoruri fastuoase. Regia d- Haig Acterian-Ultimele spectacole ale piesei «Mademoiselle» jucându-se cu săli arhipline şi faţă de cererea publicului, s’au fixat irevocabil ultime două matineuri: Joi 20 şi Sâmbătă 22 Octombrie- Preturi reduse. Nouile descoperiri arheologice din Oltenia CRAIOVA, 17. — Inspectoratul regional al Olteniei fiind informat că după retragerea apelor Dunărei, în regiunea Corabia— Celei—Romanati, au fost găsite în mai felurite obiecte din epoca romană, d. inspector general Ilie Gănescu a intervenit la direcţiunea muzeului etnografic să întreprindă cuvenitele cercetări. In acest scop, d. prof. C. S. Nicolăescu-Plopşor, directorul muzeului a şi plecat în regiune. D-sa a constatat că la Celei, pe locul vechei cetăţi romane Suci Dava, a fost găsită în malul Dunărei o piatră cu inscripţii. Piatra a fosst adusă la gimnaziul Corabia unde d. prof. N. Mustaţă a studiat-o, constând că e vorba de o piatră funerară romană. Continuând cercetările la Celei, în ItouiMuaţi, U. pxOi. ificolavilovuUlupşor, a colecţionat o serie de monede romane găsite de locuitori după retragerea apelor Dunărei. De asemeni a mai colecţionat un fragment de piatră funerară şi un vas scos dintr’un mormânt roman şi care a fost găsit de locuitorul Vasile Ion Ceauş. Toate obiectele au fost aduse la muzeul etnografic al Olteniei. O serie de monede romane au fost dăruite muzeului de către d. Georgescu, directorul Băncei Comerţului din Corabia şi d-nii profesori Mustaţă şi Georgescu dela gimnaziu. Din Romanati, d. Nicolăescu-Plopşor a plecat la Turnu-Măgurele şi comuna Liţu-Teleorman, unde s-au făcut importante descoperiri de urme preistorice, aparţinând paleoliicului superior şi inferior. Prin nouile descoperiri, muzeul regional al Olteniei se îmbogăţeşte cu o altă serie de mărturii asupra istoriei ţării noastre. ------==x==------ spectacolele zilei Teatre Andre Che-Inşiră-te ROMANA: OPERA oier. TEATRUL NATIONAL mărgărite. TEATRUL VENTURA: Pasărea de foc. TEATRUL REGINA MARIA: Mătrăguna. Cinematografe BULEVARD PALACE: Iubşte mă (Almez moi ce spir). CAPITOL: Cântecul nopţii. REGAL: Un drac de faţă. FEMINA: Demonul alb. TRIANON: Un cântec, o fată şi un sărut CORSO: Parada cea mare. VOX: Allo Paris! Aici Berlin. RIO: Opera Wally. SELECT: Iubeşte-mă! (Aimez-moi Ce soir) ROXY: Cântecul nopţii. FORUM: Vraja primei aventuri OMNIA: Cabaretul Tingl-Tangl. IJDO: Două inimi fericite. SALA EPISCOPIEI: Fericirea mea eşti tu. SALA FRANKKLIN: Manevre de toamnă. TERRA: O noapte de spaimă. AMERICAN: Tarzan şi Journal Fox. TOMIS: Evreul polonez. TRIUMF: Balul de la Opera Mare şi complectări sonore. MARNA: Onoarea unui student şi Trupă de reviste. VOLTA BUZEŞTI: Dunărea albastră. MARQONI: Melodia inimii. RAHOVA: Fete în uniformă. Conferinții balcanică ■ ■■■--------ocoo----—---Programul conferinței VINERI 21 OCTOMBRIE ORA 15: întrunirea Consiliului Conferinţei. ORA 16: întrunirea Comisiunilor şi Comitetelor care trebuie să ţină şedinţă, după hotărârea Consiliului, înainte de deschiderea Conferinţei. ORA 21,30: Primirea delegaţilor şi a doamnelor care îi însoţesc, de către Grupul român, în Palatul Cercului Militar. SAMBATA 22 OCTOMBRIE ORA 10: Şedinţa de deschidere a Conferinţei. ORA 13: Dejun oferit de către Preşedintele Conferinţei preşedinţilor de delgaţiuni şi membrilor Consiliului la restaurantul «Oină». ORA 16: Constitutia şi şedinţele Comisiunilor Conferinţei. ORA 22: Recepţie la Ministerul Afacerilor Streine. DUMINICA 23 OCTOMBRIE Vizitarea oraşului şi a împrejurimilor. ORA 14: Excursiune la Snagov, — ceai oferit de d. Dem. Dobrescu, primarul Capitalei. LUNI 24 OCTOMBRIE ORA 9,30: Şedinţe de Comisiuni. ORA 15: Idem. ORA 21: Reprezentaţie de gală la Operă, oferită de Ministrul Intracţiunii Publice, al Cultelor şi al Artelor. MARŢI 25 OCTOMBRIE ORA 9,30: Şedinţe de Comisiuni. ORA 15: Şedinţă plenară. ORA 21: Dineu oferit de Camera de Comerţ din Bucureşti. MIERCURI 26 OCTOMBRIE ORA 10: Şedinţă plenară. ORA 15: Şedinţă de închidere. ORA 21: Dineu oferit de Municipalitatea Bucureşti. JOI 27 şi VINERI 28 OCTOMBRIE Vizite la Moreni, Câmpina, Slanic, Sinaia şi Braşov. (Exploatări pe Iugoslave şi turceşti, trolifere, Rafinării, Saline, Fabrica de avioane, etc.). Sosirea delegaţilor străini pentru conferinţa balcanică Vaporul «Principesa Maria» al S. M. R. va pleca în cursă excepţională pe ruta Constanţa—Vama—Pireu— Stambul, spre a aduce în ţară pe delegaţii streini cari participă la conferinţa balcanică de la Bucureşti şi pe cari-i va îmbarca din porturile sus arătate. Sosirea delegaţiei iugoslave D. Ivanovici, preşedintele delegaţiei iugoslave la Conferinţa Balcanică, fost ministru, soseşte azi Miercuri la Bucureşti, însoţit de d-nii Popovici, secretarul delegaţiei iugoslave şi Topaloviei. Delegaţia greacă In fruntea delegaţiei greceşti la Conferinţa Balcanică sunt d-nii Al. Papanastasiu, fost preşedinte al Consiliului de Miniştri, general D. Botzaris, fost ministru al comunicaţiilor şi al marinei, deputat şi preşedinte al grupului parlamentarilor republicani din Epir şi Pericle Papadopoulo, fost consul general şi secretar general al primei Conferinţe Balcanice. Călătoria pe C. F. R. S-au luat măsuri ca la trenul rapid O. B. «Regele Carol I», din ziua de Vineri 21 Octombrie, să se ataşeze trei vagoane de clasa I şi eventual un vagon restaurant, pentru participanţii la congresul balcanic Numărul acestroa, cari vor sosi la Constanta, va fi de 100. Ei vor sosi în portul Constanta cu vapoarele S.M.R. «Principesa Maria şi «Dacia» Direcţiunea C.F.R. a mai luat măsuri ca până în ziua de Joi 20 Oct., Baia de Nord să fie pavoazată cu drapelele bulgare, albaneze, gripeşti. JOI 20 OCTORfflBREE 1932 învăţământul religios In cursul primar ---------xoxox(Continuarea articolului din pag l a) să i se impună Pe lângă obligaţiunile multe pe cari le are ca Preot, să predea şi zeci die ore gratuit, după ce i s’a redus de Stat salariul cu 60 la sută (punându-i-se cinci curbe în loc de două ca celorlalţi funcţionari), şi după ce aproape au încetat complect veniturile din partea satului. Domnul Christos a fixat un principiu, pe care ni-l redă sf. ap. Pavel în forma următoare: «Aşa şi Domnul a rânduit celor, ce propoveduesc Evanghelia din Evanghelie să trăiască» (I Cor. 9, 14). In concluzie propunem: 1) In privinţa orelor să se fixeze un maximum de şase ore săptămânal, cum prevede însăşi legea: la cl. I-a şi a Il-a câte două jumătăţi de oră pe săptămână, iar la clasa IlI-a şi a IV-a câte două ore de fiecare, în total ( şase). Numai dacă are timp preotul să i se permită a preda mai multe ore, căci nu trebue zelul învăţătoricesc să fie în detrimentul celui liturgic. Acolo unde învăţământul e divizionar preotul va avea 4 ore. Fericrea produsă în cler e foarte justificată, când i se cere sumedenie de ore de religie. E neuman să-i confişti libertatea de a se hrăni din munca lui de agricultor, pironindu-i toată săptămâna în şcolile din parohie, fără a-i asigura existenţa familiei lui! Dealtfel şi legea prevede ca unde nu va preda preotul, va continua să predea învăţătorul. 2) Ar mai fi o soluţie, ca să nu rămână nicio şcoală primară, unde preotul să nu catehizeze. Preotul să întregească prin conferinţe pentru copii şi vizite în şcoală predarea făcută de învăţători. In acest caz preotul s’ar ocupa mai mult de partea practică a vieţii religioase, în timp ce în prima soluţie (No. 1) ar fi ocupat în primul rând de instrucţia religioasă. 3) In parohiile unde sunt mai multe şcoli, sau unde există clase paralele, religia s’o predea învăţătorul, să nu i se facă jignirea de a fi însărcinată altă persoană, în afară d şcoală, căci s’ar provoca stări foarte periculoase pentru raporturile dintre Şcoală şi Biserică. 4) Pentru preoţii prof. universitari, cei secundari şi cei din administraţie să se fixeze două ore pe săptămână la clasa ultimă a şcoalei primare respectivă, fiind complect scutiţi numai preoţii-învăţători, întrucât aceştia predau religii la catedra lor. Toţi aceştia având pe lângă catedră şi ocupaţii la bisericile lor, nu pot fi supuşi absolut exact la aceleaşi obligaţiuni de ore, ca cei cari au numai biserica în prezent. Deci au dreptul la o degrevare marţială de ore, în niciun caz însă vreun Drept, orice situaţie ar ocupa (afară de preoţii-învăţători) să nu fie complect dispensat de a preda religia în cursul primar. 5) Ştiind că salariul preotului este plătit jumătate de Stat şi jumătate de sat, să i se recunoască dreptu de a avea salariul micşorat în aceeaş măsură ca ceilalţi slujitori ai neamului, adică nu cu trei curbe în plus. Atfel procedându-se, gratuitatea impusă prin lege nu va mai avea caracterul jignitor, în sensul că preotul numai predând religia în cursul primar, îşi justifică salariul ce primeşte acum ca preot. In modul acesta raţional şi cu duhul dragostei fiind aplicată legea se va ajunge ca absolut toţi preoţii să poată repeta cuvintele Mântuitorului lumii: «lăsaţi copiii să vină la mine». Pr. Al. N. Constantinescu Dela „Criterion“ Criterion presintă în cursul săptămânii: Marţi repetarea symposionului despre Lenin, Joi Symposion despre Preud prezidat de d. Prolf I. Petrovici şi la care vor lua cuvântul domnii Dr. Popescu- Sibiu A. Calistrat, Ion I. Cantacuzino, H H. Stahl, Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Al. Mironescu susţinând diferite puncte de vedere despre marele psihiatru, iar Sâmbătă conferinţa d-lui Mihail Sebastian despre romanul românesc actual, conferinţă însoţită de exemplificări artistice, executate de d-nele Marieta Sadeva, Lili Popovici și Apriliana Medianu. Toate aceste manifestări au loc la Fundația Carol I la ora 9 seara. Biletele la magazinul Ipcar. Conferinţele cercului analelor române D. prof. I. Petrovici, fost ministru al instrucţiunii, va deschide Vineri 21 Octombrie ora 6 d. a, la Fundaţia I. I. Dalles (Bul. Brătianu) ciclul de conferinţe organizat de Cercul analelor române. D-sa va vorbi despre: Puterile culturii. Biletele la Agenţia Jean Feder. Membrii studenţi au intrarea liberă. e indiscreţii D.Alex. Vaida a refuzat să stea la hotel, la Sinaia, preferindsă rămână în gară, în vagonul cu care călătoresc de obicei preşedinţii de consiliu. Un fost ministru spunea em după demisia guvernului: — Orice ministru trebuie să aibă un suflet şi un temperament de călător. Şi unui călător îi stă totdeauna bine într’un vagon de tren. Deaceia Vaida n’a vrut săse ducă la hotel.. Primeşte sau nu primeşte Maniu? — Iată care a fost întrebarea care circulat ori pe toate străzile, în toate cercurile, prin toate cluburile. Primeşte Maniu ? se întreba într’un grup, la Capşa un tânăr deputat ţărănist. — Nu ştiu, i-a răspuns un convorbitor liberal, nu ştiu dacă primeşte Maniu, dar Duca grozav ar primi. — Ei, nene, dar ştii că ai haz, matale? Ce are a face una cu alta? Asta vine ca şi cum eu te-aşi întreba dacă ştii englezeşte şi d-ta mi-ai răspunde că nu știi, dacă ai un frate care joacă bridge. Scorpion & Comp; = x==----- De la soc. „Bogdan Petriceicu Haşdeu“ In cadrul unei şedinţe a Societăţi spiritiste «Bogdan Petriceicu Haşdeu», d. profesor Acariat Demetrescu a ţinut o conferinţă tratând despre «Medium şi mediumnitate». A fost o expunere ştiinţifică şi bogat documentată asupra acestei facultăţi extraordinare, denumită mediumnitate, pe care o posedă unii oameni. Această însuşire ar fi ereditară şi se păstrează prin exerciţiu. Ea se cuvine folosită, însă nu merea utilizată, ci pusă în slujba ştiinţei ş, a progresului spiritual şi moral al omenirii. D. Scarlat Demetrescu a recomandat că se nutrească afecţiune şi stimă celor înzestraţi cu această excepţională facultate, căci mediile îşi consacră libertatea, liniştea sufletului şi gândirii lor, iar uneori chiar sănătatea trupului în folosul ştiinţei şi umanităţii. Viitoarea şedinţă a societăţii va avea loc Duminică 13 Noembrie ora H a. m., tot în sala de conferinţe a Casei de credit a corpului didactic. oartea saui mare explorator SYDNEY, 18 (Rador). — Eri a încetat din viață prospectorul australian William Ford, care în colaborare cu Arthur Bailey, a descoperit în 1892, importantele mine de aur de la Cooldardie, care de atunci și până azi au produs peste 100 milioane lire sterline. Conferinţe-comunicari iLuni a avut loc inaugurarea Cercului de Studii al tineretului partidului evreesc. D. dr. S. I. Stern, secretarul general al partidului, a arătat scopurile şi tendinţele organizaţiunii de tineret a partidului, care menţine vie puritatea lui ideologică şi care se pregăteşte pentru lupta politică viitoare. D. ag. Mişu Weissman, deputat, şi-a desvoltat interesanta d-sale conferinţă asupra «Valorii etice a politicii evreeşti». D. ing. M. Cofler, conducătorul tineretului, a arătat scopul organizaţiei. — Cercul universitar român de studii internaţionale de sub auspiciile Fundaţiei Carnegie, reluânduşi al IV-lea an de activitate, anunţă pentru astăzi Miercuri 19 cor, ora 6 juni, în Palatul Academiei Comerciale comunicarea sa obişnuită. D. N. Tripcovici va face cronica politică internaţională din ulimile 4 luni. Intrarea liberă. Expoziţia de animale mici de la Cluj Regia căilor ferate a acordat o reducere de 50 la sută din taxele tarifare pentru toate clasele şi numai la întoarcere, vizitatorilor de animale mici «Fauna», precum şi vizitatorilor expoziţiei pentru valorificarea fructelor, florilor şi păsărilor. Ambele expoziţii se vor ţine la Cluj între 19 şi 30 octombrie mărfurilor li se vor acorda o reducere de 50 la sută din taxele de transport, atât la ducere cât şi la întoarcere. Cârfi-Reviste A apărut: «Moniteur du Petrole Roumain» No. 20, anul XXXIII, cu data de 15 octombrie, cuprinzând un bogat sumar: România obţine soluţionarea favorabilă a tuturor dezideratelor în legătură cu convenţia petroliferă. Exportul din Statele Unite a produselor petrolifere, în ţările Europene. Date complete pe ţări şi produse aduse. Un discurs pronunţat de d. I. B. Aug. Kessler la «Institution of Petroleum Technologists». Documentări asupra importului de produse în diferite ţări: Franţa şi Indochina. Cronica Technică: Pompajul la adâncimi mari în U. S. A. Punerea în producție a sondelor cari au presiune mică în zăcământ. Amplasamentul sondelor într’un câmp petrolifer. Politica combustibilului la căile ferate de d. Ing. Ion Miclescu.