Cuventul, octombrie 1932 (Anul 8, nr. 2674-2704)

1932-10-20 / nr. 2693

AZI 1932 OCTOMBRIE 31 zile Zile trecute 291. Zile rămase 74. Răsăritul Soarelui 6.36. Apusul Soarelui 17.24. Lună Plină, a 6-a zi. Ort.­ Sf. Profet Ioil. Cpt.­ ,Sf. Petru d’Alcant. ProtFlorentin. Evr.: 19 Tisri 5693. Sukoth (Cuștile) ziua Va. -Mah.: 18 Cemadi el-Ahir Buletin meteorologic Timpul probabil de la 18 la 19 Octombrie 1932 ora 20. Presiunea în creştere cu 3 la 5 milimetri. Cerul ,variabil mai mult senin, vânt potrivit din sectorul­­Vestic. Temperatura staţionară. Noaptea zece cu îngheţ la munte şi în ju­mătatea de N. a ţării. Ploi puţine şi locale vor mai cădea pe alocuri în răsăritul ţării. Miercuri di■t ad­io Miercuri 19 Octomb. 1932 de orchestră (plăci de 13: Muzică gramofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14: Muzică instrumentală: (plăci de gramofon). 18: Orchestra Radio: Kalman: Marş fox din opereta «Călăreţul diabolic»; Komzak: In frumoasa Narenta; Rossi­ni: Uvertură la «Wilhelm Teil«; R. Rudolf: Berceuse şi Canzonetta; Ambro­­iso: Glumind-scherzino pt. orch. de coarde; Granichstaedten: Fantezie din opereta «Orloff». 19. Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10. D. O. N. Albescu: Cronica spor­tivă. 19.15: Orchestra Radio. Tiberiu Bre­­diceanu: Hora şi arcanul dansuri Bu­­covinene pt. trompetă şi orch. (solist, d. Danisil Theo Dron: Comoara stră­­bună-fantezie pastorală. Ed. Eysler: Fantezie din opereta «Die goldene Mai­­sterin»; G. Becce: Serenada D’Amalfi. UNIVERSITATEA RADIO 20: D. prof. I. Valaori: O tragedie trăită în antichitate. 2020: D. prof. Eug. Herovanu: d pre iubire. PROGRAM DE SEARA 20.40: Muzică românească: (plăci de gramofon). 21: Ora exactă. D. C. Apostolescu- violină. Bach Ioa­­chim: Adagio şi Presto. Beethoven: Ro­manta in sol; F­. Kreisler: Cohön Ros­­marin; Glazounov: Serenada spaniolă; C. Debussy: Menuet 21.45: D-ra Ghizela Krasniansky- pia­no: Lopatnikoff: 5 Kontraste; M. Jora: Marş evreesc; John: Humoreske; Seria­­bine: Studiu; Scriabine: Allegro de concert. 22.15: D-nii Grigore Cocea violoncel­li Caro! Brunetti piano: Brahms: So­nata în mi minor. 22.45; Informaţiuni şi ştiri sportive. Spicuiri din programele străine CONCEPTE: Viena 18. 21, 22.10 şi 23 35; Lipsea 20.30, 21, 22.10 şi 23.40; Bari 22.05; Bruxelles II 20-30, 22 şi 0.10; Brno 2155; Strassbourg 23.30; Barcelona 21 şi 23.05; Londra 20 şi 23; Mühlacker 20.30; Ham­burg 22; Toulouse de la 21 la 0.45 muzică variată; Berlin 21 şi 22.10; Belgrad 21 21.50 şi 22.50; Stockholm 21.30; Berna 21.40; Langenberg 21 şi 21.45; Praga 21.05 2135 şi 23.20; München 20­05; Palermo 21.45; Budapesta 20.15 şi 22.15; Oslo 21 Varşovia 22.05; Paris-Eiffel 22.30 şi 21.10 Radio Paris 21.30. TEATRU, OPERA, OPERETA: Stras­sbourg 21-45 retr. a două operete; Roma 21.45 retr. unei opere de Puccini; Gru­pul de Nord Milano 21.30 «D’Artagnan­s operetă de Verney. STIRI DE PRESA: Viena 23.20; Lip­sca 23.20; Bruxelles II 21.30 si 24; Brno 23.15; Berlin 23; Roma 21; Palermo 23 55 Paris-Eiffel 19-45. es Congresul „obştiilor tineretului moldovenesc“ din Basarabia CHIŞINĂU, 17. — la 1929, au luat fiinţă în Basarabia «obştiile tine­retului moldovenesc», organizate şi prezidate de d. avocat Anibal Gheor­ghiu. Mai târziu aceste obştii sau fuzionat cu organizaţia tineretului naţional ţărănist. Astăzi, obştiile nu­mără peste 10.000 de membri. Eri la locuinţa d-lui Anibal Gheor­­ghiu a avut loc congresul obştiilor­­la care s-au exprimat toate nemul­ţumirile tineretului, faţă de atitu­dinea partidului naţional-ţărănesc, care nu cheamă la viaţă politică e­­lementele tinere. ‘ In sensul celor vorbite s’a votat o moţiune, după ce s’au trimis te­legrame de încredere d-lui Iuliu Ma­niu şi d-lui Nestor Badea, preşedin­tele tineretului naţional ţărănesc din ţară. In vederea congresului general al partidului naţional ţărănist, care va avea loc la Bucureşti în Noem­­brie, s’au delegat la acest congres, d. preşedinte al obştiilor Anibal Gheorghiu şi preşedintele organi­zaţiei din jud I­ăpuşna d. avocat Gross­u. De toate si de pretutindeni in loc de Dani, ceapă al ardei Tânărul J. M. Harris, de 22 ani, şi casei, etc., spre marea lu mirare văzu d-ra Leona Ballard de 19 ani, din pe- ' locul gol ca în palmă, minele, Oklahoma, vroiau să se căsă­torească. Pentru îndeplinirea formali­tăţilor ce trebuia suma de 1 dolar şi 75 cenţi (vre-o 300 de lei). Dar n’a­­veau nici unul suma aceasta. Atunci se sfătuiră să dea secretarului judeţu­lui ceva din produsul gradinei mirelui. Se duseră deci la secretarul Kenneth , Higdon şi îi spuseră păsul şi planul. Higdon acceptă propunerea, cerând o buşelă de ceapă şi zece funţi de ar­dei gras verde. Şi treaba s’a făcut: mirele a adus ceapa şi ardeii şi a obţinut actele ne­cesare ca să-şi realizeze fericirea. Câte ţigarete se fumea­ză în America După datele indicate de biuroul fe­deral fiscal din Washington, poporul american nu şi-a redus deloc consu­mul de ţigarete, cu toată depresiunea financiară. Din contră, după cum a­­nunţă acest birou, fumatul de ţigarete s-a mărit considerabil, în proporţie cu lunile trecute. Ţigaretele fumate în luna August, se ridică la colosalul număr de nouă miliarde şi jumătate, o creştere de a­­proape 39 de milioane faţă de luna August a anului 1931. Creşterea din luna­ August a anului curent e primii, după datele biroului, în tot intervalul din luna Mai 1931 şi până acum. Un «robot» prea per­fecţionat La Branghton, în Anglia, «Alpha», un om mecanic, care ajunsese să ducă la îndeplinire aproape tot ce-i dicta inventatorul său, era cât pe aci să-şi suprime stăpânul. Inventatorul «robotului» se numeşte Harry May. Acesta demonstra puterea aproape supranaturală a omului de o­­ţel «Alpha» înaintea unei adunări de oameni de ştiinţe din Bringhton. Intre altele a demonstrat că «omul-maşină» poate să descarce orce armă ce i se dă. înainte de a i se da comanda, «Al­pha» se întoarse la un moment dat, îşi îndreptă arma spre inventator şi trage cocoşul. Norocul bietului inven­tator a fost că glonţul îi pătrunsese numai prin mână, astfel că scăpă cu viaţă. In America se fură şi... casele ! La Kansas City, Ma., un anume H. B. Cohn a înştiinţat poliţia că ci­neva i-a furat locuinţa, compusă din două etaje cu şapte odăi. Păgubaşul se numeşte Cohn, şi nu şi-a vizitat casa de câteva luni. Când a venit să vadă de grădină, de lucrurile din jurul Poliţia fiind avizată, s’a pus pe lu­cru. Şi cu acest prilej, ei găsiră şase oameni angajaţi cu mutarea unei alte locuinţe. Toţi şase, împreună cu şeful lor, au fost arestaţi şi înaintaţi par­chetului. Proces, pentr­u că i-au distrus pălăria de pae In America există un obicei ca, celui prins pe stradă cu pălăria de paie du­pă 15 Septembrie, să i se rupă pălă­ria. Actul îl comit, bineînţeles, oameni glumeţi şi năbădăioşi. Conform acestui obiceiu, i s’a rupt luna trecută pălăria lui John H. Bran­­lett din Asheville, N. C. Dar păguba­şul, neţinând seamă nici de glumă, nici de sfinţenia obiceiului, a dat pe agresori în judecată. Branlett s-a dus în biroul şerifului, unde se aflau câţiva avocaţi şi mai mulţi funcţionari. Unul i-a spus că trecuse vremea în care se mai putea ţine «nutreţ de capră» pe cap. La cu­vintele acestea toţi cei din birou au năvălit, asupra pălărei cu pumnii şi i-au făcut-o turtă Omul i-a dat pe toţi în judecată, ce­rând despăgubire de 95 de cente pen­tru pălărie şi 1 dolar şi 25 pentru in­siliţii ce i-au adus-o prin actul lor ne­socotit. Un viitor campion mondial Micuţul Ralph Flanagan nu are de­cât trei ani şi este deţinătorul recor­dului de înnoi infantil. Concursul, ţi­nut pe ulu­ parcurs de 1500 metri, a fost deschis copiilor sub vârsta de zece ani. Minusculul şampion al a­­pei trăeşte la Miami, în Florida şi petrece zilnic câteva ore în apă. Sărut în apă ----------xoxox-------------­ 5® Dansatoarea­ acrobata Marianne care obține mari succese în Ger. ' ma­ n­otes nmfwmrin­ menească, şi a obţine o stare de co­incidenţă perfectă cu divinitatea. Gestul iconografic, aşa­dar, nu e de­cât un­ imbold la experienţă, la tră­irea neştirbită de iluzii şi pasiuni­ Gestului hieratic—de pe planul divin — îi corespunde voinţa de sfinţe­nie, pe planul uman. Devotul se a­­propie de imagine cu voinţa de li­berare, de depăşire a iluzoriei vieţi pe care o vieţuieşte. Meditaţia, in­teriorizarea, imitarea divinităţii— acestea sunt corolab­ile oricărei teme iconografice. Punte concretă între cele două lumi. Gest care se se­cere imitat şi experimentat. Rod sufletesc intraductibil celui care n’a încercat el însuşi ascensiunea aceasta prin meditare. Iconografia indiană, în imensele ei forme, nu e decât o serie infi­nită de drame ale ascensiunii uma­ne către perfecţiune, ascensiune condusă de voinţa de sfinţenie (li­bertate şi milă pentru toată latu­­ra) a omului. De aceia fiecare temă iconografică — în legătură fiind cu o anumită meditaţie, cu o anumită experienţă — îşi are cheia ei aparte. E ceia ce europenii nu­mesc «simbolismul» iconografiei in­diene. De fapt, nu e decât formu­larea ei algebrică, adică în termeni consacraţi şi lesne înţeleşi de cei ce cunosc alfabetul limbei acesteia fantastice. Am mai spus-o şi cu alt prilej: nu există simbolism oriental, ci numai un limbaj specific, cores­punzând unei experienţe fantasti­ce a întregei vieţi asociate (vezi articolele despre «Jad» şi «Mudra» în Cuvântul 1932). Şi în buddhism, şi în hinduism— ca să vorbim numai de principa­lele curente religioase cari au ali­mentat India — fiecare divinitate (în buddhism, feluritele ipostaze ale lui Buddha ajung cu timpul divinităţi aparte) îşi are culoarea ei specială, gestul şi simbolul ei. Nu numai atât. In fiecare ritual — adică în fiecare schemă de me­ditaţie, de experimentare — culoa­rea se schimbă, se îmbină, gestul se modifică, simbolurile variază Iconografia cunoaşte astfel o infi­nitate de nuanţe, fiecare indicând o treaptă anumită, un stadiu bine stabilit al ascensiunii spirituale. Drama libertăţii se experimentea­ză printr’o serie infinită de acte şi de scene. Dar, să băgăm bine de seamă, iconografia nu e decât al­gebrica acestei drame, formularea hieratică a stărilor de suflet ce trebuiesc trăite până a ajunge per­fect armonios, perfect liber, per­fect senin. Nu toţi pot urca seara până la­ capăt. Cei mai mulţi nu caută liberarea, ci armonia cu tran­scendentul, cu dogma, cu puterile suprafireşti. Aceştia constituie i­­mensa majoritate a poporului in­dian. Pe ei îi numim, deobiceiu, i­­dolatri Mircea Eliade CUVÂNTUL Teatrul Naţional La reprezentaţia din seara de Miercuri 19 Octombrie cu piesa «Maron Lescaut» de Carl Sternheim, la Teatrul Naţional, rolurile Manon şi Des Grieux vor fi jucate de d-na Puia Ionescu şi d- Al- Critico. «Nora», capodopera lui Ibsen, se reprezintă la Teatrul Naţional, cu preţuri reduse, în matineul de Joi 20 Octombrie. Rolul titular îl joa­că d-na Agepsina Macri. In cele­lalte roluri d-nii: Ion Manolescu, G. Ciprian, A. Athanasescu, etc. Icairih Ventura «Pasărea de foc», marele succes al Teatrului Ventura, se joacă în fiecare seară cu cassa închisă. Piesa e servită de o excelentă dis­tribuţie formată din 25 de artişti în frunte cu: Maria Filotti, Geor­ge Vraca, G. Ciprian, Mihail Popes­­cu, Silvia Fulda, Silvia Dumitrescu, Tantzi Cocea, Cella Marion, Vero­nica Vasiliu, Tilda Radovici, etc. Decoruri fastuoase. Regia d- Haig Acterian-Ultimele spectacole ale piesei «Ma­demoiselle» jucându-se cu săli ar­hipline şi faţă de cererea publicu­lui, s’au fixat irevocabil ultime două matineuri: Joi 20 şi Sâmbătă 22 Oc­tombrie- Preturi reduse. Nouile descoperiri arheologice din Oltenia CRAIOVA, 17. — Inspectoratul re­gional al Olteniei fiind informat că după retragerea apelor Dunărei, în regiunea Corabia— Celei—Romanati, au fost găsite în mai felurite obiec­te din epoca romană, d. inspector general Ilie Gănescu a intervenit la direcţiunea muzeului etnografic să întreprindă cuvenitele cercetări. In acest scop, d. prof. C. S. Ni­­colăescu-Plopşor, directorul muzeu­lui a şi plecat în regiune. D-sa a constatat că la Celei, pe locul vechei cetăţi romane Suci Dava, a fost gă­sită în malul Dunărei o piatră cu inscripţii. Piatra a fosst adusă la gimnaziul Corabia unde d. prof. N. Mustaţă a studiat-o, constând că e vorba de o piatră funerară romană. Continuând cercetările la Celei, în ItouiMuaţi, U. pxOi. ificolavilovuUlup­şor, a colecţionat o serie de monede romane găsite de locuitori după re­tragerea apelor Dunărei. De aseme­ni a mai colecţiona­t un fragment de piatră funerară şi un vas scos dintr’un mormânt roman şi care a fost găsit de locuitorul Vasile Ion Ceauş. Toate obiectele au fost a­­duse la muzeul etnografic al Olte­niei. O serie de monede romane au fost dăruite muzeului de către d. Geor­­gescu, directorul Băncei Comerţului din Corabia şi d-nii profesori Mus­taţă şi Georgescu dela gimnaziu. Din Romanati, d. Nicolăescu-Plop­­şor a plecat la Turnu-Măgurele şi comuna Liţu-Teleorman, unde s-au făcut importante descoperiri de ur­me preistorice, aparţinând paleolii­­cului superior şi inferior. Prin nouile descoperiri, muzeul regional al Olteniei se îmbogăţeşte cu o altă serie de mărturii asupra istoriei ţării noastre. ------==x==------­ spectacolele zilei Teatre Andre Che-Inşiră-te ROMANA: OPERA oier. TEATRUL NATIONAL mărgărite. TEATRUL VENTURA: Pasărea de foc. TEATRUL REGINA MARIA: Mă­trăguna. Cinematografe BULEVARD PALACE: Iubşte mă (Alm­ez moi ce spir). CAPITOL: Cântecul nopţii. REGAL: Un drac de faţă. FEMINA: Demonul alb. TRIANO­N: Un cântec, o fată şi un sărut CORSO: Parada cea mare. VOX: Allo Paris! Aici Berlin. RIO: Opera Wally. SELECT: Iubeşte-mă! (Aimez-moi Ce soir) ROXY: Cântecul nopţii. FORUM: Vraja primei aventuri OMNIA: Cabaretul Tingl-Tangl. IJDO: Două inimi fericite. SALA EPISCOPIEI: Fericirea mea eşti tu. SALA FRANKKLIN: Manevre de toamnă. TERRA: O noapte de spaimă. AMERICAN: Tarzan şi Journal Fox. TOMIS: Evreul polonez. TRIUMF: Balul de la Opera Mare şi complectări sonore. MARNA: Onoarea unui student şi Trupă de reviste. VOLTA BUZEŞTI: Dunărea alba­stră. MARQONI: Melodia inimii. RAHOVA: Fete în uniformă. Con­ferinții balcanică ■ ■■■--------ocoo----—---­Programul conferinței VINERI 21 OCTOMBRIE ORA 15: întrunirea Consiliului Conferinţei. ORA 16: întrunirea Comisiunilor şi Comitetelor care trebuie să ţină şedinţă, după hotărârea Consiliu­lui, înainte de deschiderea Confe­rinţei. ORA 21,30: Primirea delegaţilor şi a doamnelor care îi însoţesc, de către Grupul român, în Palatul Cercului Militar. SAMBATA 22 OCTOMBRIE ORA 10: Şedinţa de deschidere a Conferinţei. ORA 13: Dejun oferit de către Preşedintele Conferinţei preşedin­ţilor de de­lgaţiuni şi membrilor Consiliului la restaurantul «Oină». ORA 16: Constitutia şi şedinţele Comisiunilor Conferinţei. ORA 22: Recepţie la Ministerul Afacerilor Streine. DUMINICA 23 OCTOMBRIE Vizitarea oraşului şi a împreju­rimilor. ORA 14: Excursiune la Snagov, — ceai oferit de d. Dem. Dobrescu, primarul Capitalei. LUNI 24 OCTOMBRIE ORA 9,30: Şedinţe de Comisiuni. ORA 15: Idem. ORA 21: Reprezentaţie de gală la Operă, oferită de Ministrul Intrac­­ţiunii Publice, al Cultelor şi al Ar­telor. MARŢI 25 OCTOMBRIE ORA 9,30: Şedinţe de Comisiuni. ORA 15: Şedinţă plenară. ORA 21: Dineu oferit de Camera de Comerţ din Bucureşti. MIERCURI 26 OCTOMBRIE ORA 10: Şedinţă plenară. ORA 15: Şedinţă de închidere. ORA 21: Dineu oferit de Munici­palitatea Bucureşti. JOI 27 şi VINERI 28 OCTOMBRIE Vizite la Mo­reni, Câmpina, Slanic, Sinaia şi Braşov. (Exploatări pe­ Iugoslave şi turceşti, troli­fere, Rafinării, Saline, Fabrica de avioane, etc.). Sosirea delegaţilor străini pentru conferinţa balcanică Vaporul «Principesa Maria» al S. M. R. va pleca în cursă excepţională pe ruta Co­nstanţa—Vama—Pireu— Stambul, spre a aduce în ţară pe delegaţii streini cari participă la conferinţa balcanică de la Bucureşti şi pe cari-i va îmbarca din porturile sus arătate. Sosirea delegaţiei iugo­slave D. Ivanovici, preşedintele delega­ţiei iugoslave la Conferinţa Bal­canică, fost ministru, soseşte azi Miercuri la Bucureşti, însoţit de d-nii Popovici, secretarul delegaţiei iugoslave şi Topaloviei. Delegaţia greacă In fruntea delegaţiei greceşti la Conferinţa Balcanică sunt d-nii Al. Papanastasiu, fost preşedinte al Consiliului de Miniştri, general D. Botzaris, fost ministru al comuni­caţiilor şi al marinei, deputat şi preşedinte al grupului parlamenta­rilor republicani din Epir şi Pe­­ricle Pa­padopoulo, fost consul ge­neral şi secretar general al primei Conferinţe Balcanice. Călătoria pe C. F. R. S-au luat măsuri ca la trenul ra­pid O. B. «Regele Carol I», din ziua de Vineri 21 Octombrie, să se ata­şeze trei vagoane de clasa I şi even­tual un vagon restaurant, pentru participanţii la congresul balcanic­ Numărul acestroa, cari vor sosi la Constanta, va fi de 100. Ei vor sosi în portul Constanta cu vapoarele S.M.R. «Principesa Maria şi «Dacia» Direcţiunea C.F.R. a mai luat mă­suri ca până în ziua de Joi 20 Oct., Baia de Nord să fie pavoazată cu drapelele bulgare, albaneze, gripeşti. JOI 20 OCTORfflBREE 1932 învăţământul religios In cursul primar ---------xoxox­(Continuarea articolului din pag l­ a) să i se impună Pe lângă obligaţiu­nile multe pe cari le are ca Preot, să predea şi zeci die ore gratuit, după ce i s’a redus de Stat salariul cu 60 la sută (punându-i-se cinci curbe în loc de două ca celorlalţi funcţionari), şi după ce aproape au încetat complect veniturile din par­tea satului. Domnul Christos a fixat un prin­cipiu, pe care ni-l redă sf. ap. Pa­vel în forma următoare: «Aşa şi Domnul a rânduit celor, ce propo­­vedue­sc Evanghelia din Evanghelie să trăiască» (I Cor. 9, 14). In concluzie propunem: 1) In privinţa orelor să se fixeze un maximum de şase ore săptămâ­nal, cum prevede însăşi legea: la cl. I-a şi a Il-a câte două jumătăţi de oră pe săptămână, iar la clasa IlI-a şi a IV-a câte două ore de fie­care, în total ( şase). Numai dacă are timp preotul să i se permită a preda mai multe ore, căci nu trebue zelul învăţătoricesc să fie în detri­mentul celui liturgic. Acolo unde învăţământul e divi­zionar preotul va avea 4 ore. Feric­rea produsă în cler e foarte justifi­cată, când i se cere sumedenie de ore de religie. E neuman să-i con­­fişti libertatea de a se hrăni din munca lui de agricultor, pironindu-i toată săptămâna în şcolile din pa­rohie, fără a-i asigura existenţa fa­miliei lui! Dealtfel şi legea prevede ca unde nu va preda preotul, va continua să predea învăţătorul. 2) Ar mai fi o soluţie, ca să nu rămână nicio şcoală primară, unde preotul să nu catehizeze. Preotul să întregească prin conferinţe pen­tru copii şi vizite în şcoală preda­rea făcută de învăţători. In acest caz preotul s’ar ocupa mai mult de partea practică a vieţii religioase, în timp ce în prima soluţie (No. 1) ar fi ocupat în primul rând de ins­trucţia religioasă. 3) In parohiile unde sunt mai mul­te şcoli, sau unde există clase pa­ralele, religia s’o predea învăţăto­rul, să nu i se facă jignirea de a fi însărcinată altă persoană, în a­­fară d şcoală, căci s’ar provoca stări foarte periculoase pentru ra­porturile dintre Şcoală şi Biserică. 4) Pentru preoţii prof. universi­tari, cei secundari şi cei din admi­nistraţie să se fixeze două ore pe săptămână la clasa ultimă a şcoalei primare respectivă, fiind complect scutiţi numai preoţii-învăţători, în­trucât aceştia predau religii la ca­tedra lor. Toţi aceştia având pe lângă cate­dră şi ocupaţii la bisericile lor, nu pot fi supuşi absolut exact la ace­leaşi obligaţiuni de ore, ca cei cari au numai biserica în prezent. Deci au dreptul la o degrevare marţială de ore, în niciun caz însă vreun Drept, orice situaţie ar ocupa (afa­ră de preoţii-învăţători) să nu fie complect dispensat de a preda reli­gia în cursul primar. 5) Ştiind că salariul preotului este plătit jumătate de Stat şi jumătate de sat, să i se recunoască dreptu de a avea salariul micşorat în a­ceeaş măsură ca ceilalţi slujitori ai neamului, adică nu cu trei curbe în plus. At­fel procedându-se, gra­tuitatea impusă prin lege nu va mai avea caracterul jignitor, în sensul că preotul numai predând religia în cursul primar, îşi justifică sala­riul ce­­ primeşte acum ca preot. In modul acesta raţional şi cu duhul dragostei fiind aplicată legea se va ajunge ca absolut toţi preoţii să poată repeta cuvintele Mântui­torului lumii: «lăsaţi copiii să vină la mine». Pr. Al. N. Constantinescu Dela „Criterion“ Criterion presintă în cursul săp­tămânii: Marţi repetarea symposio­nului despre Lenin, Joi Symposion despre Preud prezidat de d. Prolf I. Petrovici şi la care vor lua cu­vântul domnii Dr. Popescu- Sibiu A. Calistrat, Ion I. Cantacuzino, H H. Stahl, Mircea Vulcănescu, Mir­cea Eliade, Al. Mironescu susţinând diferite puncte de vedere despre ma­rele psihiatru, iar Sâmbătă confe­rinţa d-lui Mihail Sebastian despre romanul românesc actual, conferin­ţă însoţită de exemplificări artisti­ce, executate de d-nele Marieta Sa­­deva, Lili Popovici și Apriliana Medianu. Toate aceste manifestări au loc la Fundația Carol I la ora 9 seara. Biletele la magazinul Ipcar. Conferinţele cercului analelor române D. prof. I. Petrovici, fost ministru al instrucţiunii, va deschide Vineri 21 Octombrie o­ra 6 d. a, la Fundaţia I. I. Dalles (Bul. Brătianu) ciclul de conferinţe organizat de Cercul ana­lelor române. D-sa va vorbi despre: Puterile culturii. Biletele la Agenţia Jean Feder. Membrii studenţi au intrarea li­beră. e indiscreţii D.­­Alex. Vaida a refuzat să stea la hotel, la Sinaia, preferind­­să ră­mână în gară, în vagonul cu care călătoresc de obicei preşedinţii de consiliu. Un fost ministru spunea em­ du­pă demisia guvernului: — Orice ministru trebuie să aibă un suflet şi un temperament de că­­lător. Şi unui călător îi stă totdea­una bine într’un vagon de tren. De­­aceia Vaida n’a vrut să­­se ducă la hotel.. Primeşte sau nu primeşte Maniu? — Iată care a fost întrebarea care circulat ori pe toate străzile, în toate cercurile, prin toate cluburile. Primeşte Maniu ? se întreba în­tr’un grup, la Capşa un tânăr de­putat ţărănist. — Nu ştiu, i-a răspuns un convor­bitor liberal, nu ştiu dacă primeşte Maniu, dar Duca grozav ar primi. — Ei, nene, dar ştii că ai haz, ma­tale? Ce are a face una cu alta? As­­ta vine ca şi cum eu te-aşi întreba dacă ştii englezeşte şi d-ta mi-ai răspunde că nu știi, dacă ai un frate care joacă bridge. Scorpion & Comp; = x==-----­ De la soc. „Bogdan Petri­­ceicu Haşdeu“ In cadrul unei şedinţe a Societă­ţi spiritiste «Bogdan Petriceicu Haşdeu», d. profesor Acariat Deme­­trescu a ţinut o conferinţă tratând despre «Medium şi mediumnitate». A fost o expunere ştiinţifică şi bogat documentată asupra acestei facultăţi extraordinare, denumită mediumnitate, pe care o posedă u­­nii oameni. Această însuşire ar fi ereditară şi se păstrează prin exer­ciţiu. Ea se cuvine folosită, însă nu merea utilizată, ci pusă în slujba ştiinţei ş, a progresului spiritual şi moral al omenirii. D. Scarlat Demetrescu a recoman­dat că se nutrească afecţiune şi sti­mă celor înzestraţi cu această ex­cepţională facultate, căci mediile îşi consacră libertatea, liniştea sufletu­lui şi gândirii lor, iar uneori chiar sănătatea trupului în folosul ştiin­ţei şi umanităţii. Viitoarea şedinţă a societăţii va avea loc Duminică 13 Noembrie o­­ra H a. m., tot în sala de conferinţe a Casei de credit a corpului didac­tic. ­oartea saui mare explorator SYDNEY, 18 (Rador). — Eri a în­cetat din viață prospectorul austra­lian William Ford, care în colabo­rare cu Arthur Bailey, a descope­rit în 1892, importantele mine de aur de la Cooldardie, care de atunci și până azi au produs peste 100 milioane lire sterline. Conferinţe-comuni­cari­ iLuni a avut loc inaugurarea Cer­cului de Studii al tineretului parti­dului evreesc. D. dr. S. I. Stern, secretarul gene­ral al partidului, a arătat scopurile şi tendinţele organizaţi­unii de tine­ret a partidului, care menţine vie puritatea lui ideologică şi care se pregăteşte pentru lupta politică vii­toare. D. ag. Mişu Weissman, deputat, şi-a desvoltat interesanta d-sale con­ferinţă asupra «Valorii etice a poli­ticii evreeşti». D. ing. M. Cofler, conducătorul tineretului, a arătat scopul organi­zaţiei. — Cercul universitar român de studii internaţionale de sub auspi­ciile Fundaţiei Carnegie, reluându­­şi al IV-lea an de activitate, anunţă pentru astăzi Miercuri 19 cor, ora 6 juni, în Palatul Academiei Comer­ciale comunicarea sa obişnuită. D. N. Tripcovici va face cronica poli­tică internaţională din ulimile 4 luni. Intrarea liberă. Expoziţia de animale mici de la Cluj Regia căilor ferate a acordat o reducere de 50 la sută din taxele tarifare pentru toate clasele şi nu­mai la întoarcere, vizitatorilor de animale mici «Fauna», precum şi vizitatorilor expoziţiei pentru va­lorificarea fructelor, florilor şi pă­sărilor. Ambele expoziţii se vor ţine la Cluj între 19 şi 30 octombrie măr­furilor li se vor acorda o reducere de 50 la sută din taxele de trans­port, atât la ducere cât şi la în­toarcere. Cârfi-Reviste A apărut: «Moniteur du Petro­­le Roumain» No. 20, anul XXXIII, cu data de 15 octombrie, cuprin­zând un bogat sumar: România obţine soluţionarea fa­vorabilă a tuturor dezideratelor în legătură cu convenţia petroliferă. Exportul din Statele Unite a pro­duselor petrolifere, în ţările Euro­pene. Date complete pe ţări şi pro­duse a­duse. Un discurs pronunţat de d. I. B. Aug. Kessler la «Insti­tution of Petroleum Technolo­gists». Documentări asupra impor­tului de produse în diferite ţări: Franţa şi Indochina. Cronica Tech­­nică: Pompajul la adâncimi mari în U. S. A. Punerea în producție a sondelor cari au presiune mică în zăcământ. Amplasamentul son­delor într’un câmp petrolifer. Po­litica combustibilului la căile fe­rate de d. Ing. Ion Miclescu.

Next