Cuventul, octombrie 1932 (Anul 8, nr. 2674-2704)

1932-10-03 / nr. 2676

SL -==x= Duminica Zile trecute 274 Zile rămase 91 Răsăritul Soarelui 6.18 Apusul Soarelui 17.56 Lună Nouă, a 8-a zi. Repaus Duminical Ort.: Sfinţii Martiri Ci­­prian şi Justina, Cat.: îngerul Păzitor, Prot.: Leodegar Evr.: 2 Tisri 5693 Anul Nou, ziua II-a Mah.: 1 Gemadt-iel-Ahir 1351. Arătarea Arh. Gabriel Buletin meteorologic­ ­ — Timpul probabil dela 1—2 Octombrie gra 20.­­Presiunea în uşoară scădere cu 1—3 m. m. Cerul mai mult senin. Vânt slab din sectorul Est.­­ Temperatura în uşoară scădere. Pe alocuri dimineaţa şi seara ceaţă. « Audio» Duminică 2 Octombrie 1332 11.15: D-na Titea Col. Hague: Ora co­piilor. 11.30: Pr. G. Bobulescu: Lectură reli­gioasă. 11.45: Corul Bis. Schitu Măgureanu condus de d. Trache: Cântece religioase. 12: Orchestra Radio: Concert matinal. 13: Muzică variată (plăci de gramo­fon). 13.45: Informațiuni și semnal orar. 14: Muzică uşoară (plăci de gramo­fon). PROGRAM PENTRU SĂTENI 17. D. G. D. Mugur: Veşti. 17.15: D. Const. Ciulei: Cronica agri­colă. 17.30: Orchestra Puceanu: Muzică ro­mânească. 17.45 D. dr. Bădulescu-Calafat: Boa­­lele cari se iau de la animale la om. 18. Orchestra Jean Marcu: Muzică u­­şoară şi românească. 19:­ Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: Orchestra Jean Marcu: continua­rea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 20: D. prof. P. P. Panaitescu: Cum scriau vechii scriitori români. 20.20: D. dr. V. Voiculescu: Boala za­hărului. PROGRAM DE SEARA 20.40: Muzică simfonică (plăci de gra­mofon). 21. Toamna, poem într’un act de Al­fred Moşoiu. Regia d. V. Enescu. 21.30: Corul «Cântul Nostru»: Kreu­tzer; E ziua domnului; Popescu Bră­­neşti: Pre tine te lăudăm; G. Ştefănescu Ursita mea; G. Niculescu: Imnul nopţii I. Croitoru: Dor d’acasă; Vorobkievici Eri şi azi. 22. D-na Claudia Milian Minulescu Prin Dobrogea. 22.15: Corul «Cântul Nostru»: V. Jianu Vino mândră la isvor; N. Lungu: Maria neichi Marie; D. Cuclin: Dor, dorule; B. Anastasescu: Foae verde ş’’o răsură; G. Stoenescu: Lelişoară, lele dragă. G. Ni­culescu: Am un leu. 22,45: Poşta amatorilor. 23. Informaţiuni şi ştiri sportive. Spicuiri din programele străine CONCERTE: Viena 18,50, 21 şi 21,40 Lipsea 21; Bari 22,05; Heilberg 21,15 Breslau 22,15; Strassbourg 20,30; Bar­celona 20, 20,80 şi 21,10; Hamburg 21 Toulouse de la 20,15 la 0,30 muzică va-,­riata; Berlin 21; Belgrad 22,20 şi 23,20 Stockholm 20,30 şi 23; Langenberg 21 Praga 20,30 şi 23,25; Muenchen 21,15; Pa­lermo 21,45; Oslo 19 15, 21 şi 23,15; Paris- Eiffel 21,30; Radio-Paris 20 şi 21,45. TEATRU, OPERA, OPERETA: Brusel­ls II 21 retransmisiunea unei mari o­­pere de Xavier Lerox; Roma 21,45 «Cin- Cin-La», operetă de Lombardo; Milano 21,30, retransmisiunea unei opere de Mascagni. STIRI DE PRESA: Vineri 23,10; Lip­sea 23,15; Bruxelles II 20,30; Strassbourg 21,30; Hamburg 23; Berlin 23; Muen­chen 23,20. MUZICA DE DANS: Viena 23,25; Strassbourg 21,45; Barcelona 23,15; Bel­grad 24; Varşovia 23,10 și 24. De toate şi de pretutindeni în insula Bali, aflată în apropiere de Java, trăeşte un popor care are bărbaţi adevăraţi uriaşi. Şeful tribului e purtat de sclavi întrun ciudat vehicul, în formă de albie, aşa cum se vede în ilustraţia noas­tră. Celelalte patru ilustraţii redau minunate lucrări de artă executate de italieni. n­oies 1932 OCTOMVRIE 31 zile gur, dar o opoziţie împotriva unor «lucruri mari», reforma agrară, de pildă. Individul, ca atare, nu pre­zintă nici un interes. Dacă se po­menesc nume , se face pentru va­loarea lor demonstrativă, întrucât şi numai pentru că ilustrează «sis­temul» contra căruia se revoltă ce­tăţeanul. Că pasiunea românului pentru o­­poziţie abstractă nu e numai un fe­nomen recent şi rural — o dovedeşte pasiunea ţăranului pentru «judeca­tă». Oricât de mult ar suferi el cu judecăţile niciodată sfârşite, nu re­nunţă. E dreptul lui, şi pentru jus­tificare îşi cheltuie toată averea. Dar se luptă cu ceva abstract, cu «legea». Duşmanul lui nu mai contează odată ce au ajuns la tribunal. «Legea» e adversarul, ea trebuie convinsă, con­strânsă, îngenuchiată. Legea se per­sonalizează animist, «oamenii legii» ajung o forţă iraţională care tre­buie convertită. Deaceia pasiunea ţăranului pentru martori, pentru o ilustrare concretă a unui adevăr ab­stract, singura lor punte către sis­tem, singurul lor fundament pen­tru timp. Pe vremuri, contractele se făceau la noi în ţară în faţa «oa­menilor buni», «oameni ori buni şi bătrâni», «megieşi din sus şi din gios»; aceştia erau «martorii», dar dacă s’ar studia mai deaproape psi­hologia martorului român s’ar ve­dea cât de «abstractă» e funcţiunea lui socială, cât de obiectiv încearcă el să fie, şi cât de ridicul, de fals, de inutil ajunge el îndată ce e privit la tribunal, ca «individ». Suntem in­capabili să avem martori, pentru că îi silim să judece «individual». Ei au o funcţiune foarte ciudată în mentalitatea poporului nostru; ei sunt pecetii, semne cari vor întâm­pina timpul, scurgerea anilor şi moartea oamenilor. E ciudată dezinteresarea aceasta românească faţă de orice «oposi­­cion» individuală. E încă un aspect al toleranţii poporului — popor ca­re n’a cunoscut disputele teologice şi cine a dispreţuit numai pe «nele­giuiţi», pe acei fără nici o Lege, fără nici o­ameni». Succesele pe cari le au preficato­­ri, sectari la sate nu se datoresc ar­gumentaţiei lor, ci vieţii lor care ilustrează şi justifică noua Lege. De câte ori mi a fost dat să asist la dispute sectare, publicul nu se pa­siona după succesul unuia dintre disputanţi, nu admira deşteptăciu­­nea sau erudiţia lor, ci aplauda nu­­mai ceia ce credeau ei că justifică un adevăr pe care îl întrezăreau dar nu-1 cuprindeau. La oraşe, indiferenţa e şi mai vădită faţă de orice examen public cu tendinţă de «tournoi». In clipa când asistenţa se convinge că vor­bitorii urmăresc succesul lor perso­nal, încep glumele, îndoelile asu­pra sincerităţii lor, sarcasmele; în cele din urmă, boicotul. Am văzut odată, în Cişmigiu, un predicator adventist predicând în vânt. Oame­nii cari se adunaseră îl ascultau aşa cum se ascultă orice bazaconie din care ar putea, totuşi, ieşi ceva. Nici o simpatie. Şi iată că apare un stu­­dent, «un filosofic» repeta el, care începe a-l combate cu teoria lui Darwin şi celelalte. Oamenii îl as­cultau cu acelaşi zâmbet. Până când — aşa o fi fost, sau aşa li se va fi părut lor — studentul începu să caute succesul, să aştepte aplauze. Deodată bietul predicator ajunse simpatic, şi publcul ceru «să fie lăsat să vorbeacă şi el», deşi vorbi­se până atunci tot timpul. Studen­tul, cel care căuta premii, nu-l mai interesă. De aceea nu avem, aici la noi, nici pe Don Juan nici lupte cu tauri. Dacă ne plac spaniolismele, ne plac pentru că vin din Spania — nu pen­tru că se potrivesc biologiei şi logi­cei noastre. Care se refuză, cu toa­tă inerţia faptului milenar, oricărui adevăr obţinut «por oposioion». Mircea Eliade =ex-Expoziţie Azi la orele 10 dimineaţa va avea loc, în sala de expoziţie a Fundaţiei Dalles deschiderea expoziţiei de pic­tură a d-nei Elena Papea. Ah, Americanii !„­ Mai toţi americanii se asigură pe viaţă sau contra accidentelor. La a­­cest popor prevăzător, poliţa de asi­gurare este o necesitate socială, cum este de pildă vaccinul antivarione in bătrâna Europă. Din pricina ma­relui număr asigurat, societăţile au regulamente foarte severe. Anul trecut, la Londra un turist american coborând dintrun autobuz şi-a fracturat piciorul. Fiind asigurat, a cerut despăgu­biri. Societatea de asigurare a refu­zat însă net. «Plătim cu condiţia să aduceţi un martor al accidentului». Or, americanul, a uitat să­ ia această precauţie elementară. Reîntorcându-se la New-York, şi-a amintit că un şofer de taxi l-a con­ta spital. Consultaţi din nou, membri socie­tăţii au declarat această mărturie ca suficientă. «Bine, plec la Londra» a replicat americanul. Degeaba au căutat să-l convingă că voiajul şi cercetările întreprinse vor depăşi cu mult despăgubirea ce are de pri­mit, nim­ic nu a putut să-l înduplece-­­ a îmbarcat, decis să regăsească şo­ferul necunoscut. Timp de o lună a străbătut stră­zile Londrei, urcându-se mereu în alt taxi şi schimbând vehiculul în­dată ce constata că omul dela volan nu era cel căutat. Şi minunea s’a făcut; după U'e' zeci de zile, americanul şi-a regăsit martorul. Onoarea, a fost salvat dar cu ce preţ­.. Grota albastră dela Nu departe de Amalfi , a, descope­rit Un pendant al renumitei grote albastre de la lapsi. Grota are o lungime de 60 şi o lă­ţime de 30 metri, şi două intrări. Amolfi A promis căsătoria Boxeurul italian Primo Camera va trebui să apară în faţa tribuna­lului londonez pentru stricarea lo­godnei. Plângerea este făcută de o dom­nişoară Emilia Tresini, o fostă chel­ner­­ă la un restaurant, vizitat de Camera în timpul şederei sale la Londra în anul 1929. Căsătoria a fost anunţată atunci dar mai târziu desminţită. Camera şi­ apăra, declarând că totul este o invenţie, şi a însărcinat pe avocaţii săi să amâne procesul pentru luna Decembrie pentru a putea fi prezent la desbateri. ------poZoo------- 0. Mihai Sadoveanu reorganizează „Uniunea Agrară“ la Iaşi IAŞI, 30.­­ Peste câteva zile,­­ Mihai Sadoveanu, şeful organiza­ţiei «Uniunea Agrară» din Iaşi, va vizita pe d. C. Argetoianu, cu care va discuta modul de constituire a organizaţiei ieşene. D. Argetoianu a dat depline pu­teri d-lui Mihai Sadoveanu în ce priveşte organizaţia de Iaşi încă de la constituirea «Uniunea Agrare» din Capitală. D. Nicu Gheorghiadi, fost senator şi unul din intimii d-lui Argetoianu, colaborează cu d. Mihai Sadoveanu spre a duce la bun sfârşit dorinţa d-lui Argetoianu de a avea o orga­nizaţie la Iaşi, în care se vor în­scrie mai mulţi intelectuali de marcă de aci. ­in pariu falai CHIȘINĂU. __ Lucrătorul frizer loan Trisu, cu domiciliul în strada Unirii No. 17, a făcut un pariu cu un prieten al său că va bea două chilograme de spirt, tare de 96 grade. D­upă ce a băut această cantitate nu­mitul a căzut jos in nesimţire. El fost transportat in agonie la spital. Manualele de Geograpie „€ONT3N£Nf£LE” (fără Europa) de clasa I curs secundar şi comercial elementar, precum şi „ASIA” şi „Ak’allCA” pentru anul I comerţ superior de D-l Profesor P.N. MIRODESCU se află în depoz­i spre vânzare la librăria I. VOICULESCU din Ga­ra Griiței, 194 Bucureşti Teatrul Naţional «Scandalul«, celebra piesă a lui Henrry Bataille, se re­prezintă la Tea­trul Naţional în matineul de Dumine­că 2 Octombrie, într’o strălucită dis­tribuţie şi într'o fastuoasă montare. D-na Marioara­d Zimniceanu, d-nii R. Bulfonski, N. Bălţăţeanu, V. Valenti­ne­anu­, I. Anastasiad, joacă rohurile principale. In seara de Duminică 2 Octombrie, Teatrul Naţional reprezintă din nou «Insir’te Mărgărite» de d-l V. Eftimiu, cu d-nele Agepsima Maori, Mariette Anca, Cleo Pa,a,­ Sonia Cluceru, d-nii N. Bălţăţeanu, R. Bulfinsky, N. Bran­­comir etc. Teatrul Repa Maria Astăzi şi în fiecare seară se joacă la Teatrul «Regina Maria» «AM UCIS» ; subiectul piesei tratează o problemă de conştiinţă; tendinţa ei umanitară, precum şi cinstea sufle­tească înalţă nivelul piesei la culmi neatinse decât arareori, şi oferă pu­blicului unul din cele mai emoționan­te spectacole. In primele roluri d-nii Tony Bulamdra, G. Storin, I. Talianu și d-nele Lucia Sturdza-Bulandra, El­vira Petreanu, etc. . Teatmi Ventura Teatrul Ventura reprezintă Dumi­nică 2 Octombrie, atât în matineu cât și seara piesa «Mademoiselle» de Taques Deva­, în montarea d-lui Soa­re Z. Soare, cu d-nele Marioara Voi­culescu, Leny Calei, Silvia Fulda, Sil­via Dumitrescu, d-nii G. Timică, M. Pulpescu, V. Lăzărescu, F. Scărlătescu. Opera Român. Pregătirile pentru deschiderea sta­giu nei sunt în toi. Repetiţiile au tre­cut pe scenă şi ele se fac sub condu­cerea şefilor de orchestră, în deco­ruri, costume cu întreg ansamblu de orchestră, solişti, cor, balet şi figu­raţi. ... Deschiderea stagiunei va avea loc irevocabil Sâmbătă 15 Octombrie cu monumentalul poem mistic «PARSI­­FAT» de Richard Magner, a cărui conducere muzicală o va avea d. George Georgesciu în persoană. Necruţându-se aici un sacrificiu, Direcţiunea OptStCî sa îngrijit în pri­mul rând de distribuţie, încredinţând rolurile princippale, elementelor de fr­unte ale Operei şi anume : D-nii: N. Apostolescu, G. Folescu, Al. Lupescu, R. Steiner, N. Dumitre­scu, G. Ştef­a­novici, Lucian Nanu, Gh­. Marinescu, Dumitriel şi d-nele: N. Si­monit­, Marg. Metaxa, Em. Guţianu, V. Creţoiu, V. Costescu-Duca, Eug. Babac, Al. E­.efterescu și Zoe Cor­­fescu. Direcția de scenă o are d. S. Za­­leski. Deschiderea Salonului Oficial Astăzi, Duminică, se deschide «Sa­lonul de Toamnă 1932» cea mai mare expoziţie de pictură, sculptură, desen şi decorativă, organizată sub patrona­jul d-lui I. Gusli, ministrul instruc­ţiunii, în cele mai mari săli din Bucu­reşti. ■' ■ Deschiderea secţiunii de sculptură, desen şi decorativă la orele 10 jumă­tate la Fundaţia Ion I. Dalles b-dul Brătianu.­­ Deschiderea secţiunii pictură, orele 4 jumătate p. m. Palatul «Salonului Oficial», şoseaua Kiseleff. Oficialităţile şi admiratorii de artă sunt rugaţi pe această cale a lua par­te la vernisaj. Se poate vizita zilnic între orele 8 dimineața — 7 seara. Dela 2—30 Oc­tombrie a. c. -------------------------------------­ Studenţeşti Astăzi, Duminică, ora 11, se inau­gurează cu deosebită solemnitate, des­chiderea cantinei Gutenberg, la care au fost invitate oficialităţile universi­tare. Un sobor de slujbă religioasă. Studenţimea este rugată a lua par­te la această solemnitate, preoţi, va oficia o CiaVoQBraf Bfl! |Vî.5i¥2Cî.kâ C y LINA £ Arta culinară, Domniţă, pentru for­ma manifestărilor ei, depinde de sta­rea psihologică a societăţei. Ea ur­mează, fără să se poată sustrage impulsiunile ce le primeşte de a­­fară. Acolo unde viaţa e uşoară şi asigurată, arta culinară înfloreşte, pentru că o bucătărie bună este una plăcerile ce i-au fost dat omului să guste. In schimb, pe timpuri de zbu­cium şi nevoi, necesitatea mesei nu se simte, mănânci doar ca să trăeşti, sau numai mănânci de foc, ca Gandhi. Obiceiurile patriarhale nu se vor mai întoarce niciodată, ar trebui să le uităm. „Nu se poate impune o tradiţie şi o metodă veche consumatorilor de azi; esenţialul este să ne conformăm gusturilor lor”, zice un celebru şi înţelept restaurator din Paris. Are dreptate. In materie de bu­cătărie, nu sunt mai multe principii, ci numai unul, care este: să satisfaci pe cel care îl serveşti. Şi apoi, lu­mea e amărâtă pe întreaga pla­netă, dar prânzurile şi banchetele se succed netulburate. Se pare că la Stressa, pe lângă Conferinţă, a fost pentru participanţi şi o „haltă gastronomică”. Dealtfel, şi noi, bucuroşi sau nu de oaspeţi străini, îi ospătăm ireşte. Politica şi gastronomia au puncte de apropiere; franţuzul spune: on est le reflet de ce que Ton mange. Dacă, după această teorie, Dom­niţă, am avea indiscreţia să inoportu­­năm cu un interview pe câţiva din marii noştri oameni politici punându­le candida întrebare: „Care este fe­lul dv. preferat?" răspunsurile ar fi aproximativ următoarele: D-nii Mironescu: vol­ au-vent fi­nancier. Argetoianu: chaud-froid de gri­ves en bellevue. Mihalache: pommes de terre en robe des champs. Iunian: créme-caprice.­­ Madgearu: île flottante. Titulescu: bombe glacée ă la Talleyrand. Maniu: tourne-dos á l’Opéra Iorga: souflée de cervelle. Lupu: épigrammes de mouton, Tranen Iaşi: sweet-cakes. Vaida: plat du jour. intre noi... Jigou cu sos Se scoate carnea de pe os şi se puen într’un vas să stea 24 de ore în marinată astfel făcută: un pahar vin negru, unul de vin alb şi altul de oţet de vin, sare, piper, felii de ceapă şi morcovi, trei-patru cuişoare şi oasele jigoului. Cu două trei ore înainte să-l scoatem, se pune la marinat şi slănina cu care îl vom împăna. După acest timp se ia ji­goul, se formează la loc peste os, aşa cum a fost, legându-l cu sfoară, se împănează şi se pune la tavă peste bucăţi late de şorici. Se toarnă deasupra marinata cu legume cu tot şi se mai adaugă şi zeamă de carne sau puţină apă caldă. Se lasă la cup­tor moale vre­o şase ore. Jigoul se scoate pe farfurie, zeama se dă prin sită şi se toarnă peste el. Se poate servi cu fasole albă, dar e mai în acord cu cartofi fierţi, fasolea fiind bună atunci când jigoul este împă­nat cu usturoi. În alţii a­l­­e ani fitosofu­lu­i mmm fosile ------— BUZĂU, 1. __ Astăzi a avut Ioc în său sala de festivităţi a liceului nostru co­memorarea a 25 de ani dela moartea lui Niculae Vasile, fost conferenţiar la Sor­­bona. Niculae Vasile s’a născut în oraşul Buzău şi după ce a făcut studii în lo­calitate şi la liceul Sf. Sava din Bucu­reşti, a urmat la Paris, filosof­ia, medi­cina şi sterele. Doctor al Sorbonei, conferenţiar, autor numeroase lucrări de valoare, el şi-a făcut un renume în ştiinţă, în litera­tură şi în societatea aleasă. Născut la 6 Decembrie 1874 el a murit la Paris, la 13 octombrie 1907, în ajunul numirii sale ca profesor titular la Cole­giul Franţei, când toate porţile gloriei i se deschideau, fiind decorat cu legiu­nea de onoare pentru lucrările sale SOSIREA D-LUI PUAUX, MINIS­­STRUL FRANŢEI In vederea comemorării au sosit în lo­calitate d-nii: Puaux, ministrul Fran­ţei la Bucureşti şi prof. Duprout. In vederea acestei vizite, oraşul a fost frumos pavoazat cu drapele fran­ceze şi române. La gară în întâmpinarea oaspeţilor au ieşit d-nii: Emanoil Homoriceanu, pri­marul oraşului, consilier C. Papadopol, directorii şi profesorii şcolilor secundare din oraş şi un numeros public. La descinderea din tren d. Puaux, fost salutat de primarul oraşului. A avut loc apoi o recepţie la primă­rie, după care d. Puaux a vizitat bise­rica şi cimitirul eroilor, unde a depus o coroană de flori naturale. BANCHETUL DIN PADUREA CRÂNGULUI Oaspeţii au vizitat apoi crângul unde le-a fost oferit un banchet de primăria municipiului, prilej cu care au toastat d. E. Homoriceanu primarul oraşului, d. consilier Papadopol, d. Sava Anghel, directorul liceului. A răspuns d. Gabriel Puaux şi profe­sorul Daniel Pluzel- membru al mi­siunii universitare franceze în Româ­nia. FESTIVITATEA DE LA TEATRUL MOLDOVEI La ora 3 d. a. în sala teatrului Mol­dovei a avut loc apoi o mare festivitate. D. Sava Anghel, directorul liceului spune că se simte mândru că liceul din localitate a avut elevi de valoarea lui Niculae Vasile şi mulţumeşte pentru frumoasa iniţiativa a comemorării lui Niculae Vasile care revine d-lui Pluzel. D. prof. Pluzel, rosteşte un documen­tat discurs asupra activităţii dispăru­tului pe teren ştiinţific şi literar, evi­­denţiând valoarea şi caracterul filoso­fului dispărut în floarea vieţii. D-sa aminteşte că la Paris trăieşte încă d-na Vasile şi fiul ei Dar, mare mutilat, de război de pe câmpul de luptă al frontului francez, şi cere în­ţelegere şi sprijin pentru strângerea fondului necesar ridicări unei statui lui Niculae Vasile. D. R. Rosetti, fost prieten cu N. Va­lile, dă cetire unei bucăţi din volumul «Spicuiri», în care arată sufletul, caracterul şi puterea de muncă a dis­părutului. D. C. Tăbăcaru, docent universitar, arată activitatea lui N. Vasile ca pro­­cesor şi întemeietor al psihologiei ex­perimentale. CUVÂNTUL D-LUI PUAUX D. Gabriel Puaux, într’o frumoasă cu­vântare spune că se simte fericit că în calitate de reprezentant al Franţei a putut să asiste la comemorarea care pune în lumina adevărat personalitatea unui vrednic fecior al României şi ne­condiţionat prieten al Franţei. D-sa urează tineretului şcolar să pă­şească pe urmele talentului marelui fi­losof Niculae Vasile. D-soarele Popovici şi Anastasia au oferit d-lui Pitax un frumos buchet de flori. La sfârşitul festivităţii s-au rulat filmele: «Sorbona» şi «Plimbări prin Franţa de altă dată». La ora 18 d. Puaux a părăsit oraşul plecând la Bucureşti. spectacolele zilei Teatre TEATRUL NAŢIONAL: Matineu: Scandalul; seara: înşiră-te măr­gărite. TEATRUL VENTURA: Matineu şi seara: Mademoiselle. TEATRUL REGINA MARIA: Ma­ineu: Etienne; seara: Am ucis. Cinematografe BOULEVARD PALACE: Fasci­naţie. CAPITOL : A fost odată un vals. REGAL: Camaraderie. FEMINA: Paşă fără voe. TRIANON: Gitta. CORSO: Visul lui Tănase. VOX: Tarzan. RIO: Vraja primei aventuri. SELECT: Omul de em­. ROXY: A fost odată un vals. FORUM: Am ucis şi Malec filan­trop din dragoste. OMNIA: Dansatoarea ţarului şi Rango. LIDO: Cântecul s’a sfârşit şi înge­rul nopţii. SALA EPISCOPIEI: Doly face ca­rieră. SALA FRANKLIN: Alraune. TERRA: Răzbunarea neligiuitului şi Flagrant delict. TOMIS: Ducele de Reichstadt şi Femeia despre care se vorbeşte. TRIUMF: Tragedia americană şi Tainele deşertului. MARNA: Şoarece de biserică. VOLTA BUZEŞTI: Stan şi Bran în legiunea străină. MARCONI: Două inimi şi un sus­pin şi Romanţa dragostei. RAHOVA: Obraznicul. AMERICAN: Axelle, femeia care n’a minţit. LUNI 3 OCTOMBRIE 1932 michii & Indiscreţii Viitorul e apucat pe neaşteptate de un amor nebun pentru d. Titu­iescu. Un­ liberal bătrân care citea ieri, la bufetul Camerei, Viitorul, reflecta în auzul vecinilor: — Eu ştiu un lucru: dacă era Io­nel Brătianu în locul lui Vaida, Ti­tuiescu era destituit tele­graf­ic.. Alt liberal care asculta zise: — Te înșeli! — Cum ? Crezi că lucrurile ar fi luat proporţia scandalului la care asistăm !, replică bătrânul liberal cu indignare. — Nu.... — Atunci? — Nu, fiindcă Titulescu n’ar fi fă­­cut ce face!.... * Cunoscutul actor I. s’a dus zilele trecute la d. ministru C. cu o peti­ţie în care cerea să-i acorde de la ordinea publică suma de lei 12.000 fiindu-i necesară pentru «douăzeci şi patru de ore de existenţă». D. Ministru C. a pus pe petiţie următoarea rezoluţie: «se acordă trei mii de lei, pentru şase ore de existenţă. Scorpion & Comp. Manifestări artistice româneşti în Polonia Domnişoara Dusza Szara, o distin­să ziaristă poloneză, care a vizitat în ultimul timp ţara noastră, a ţinut în seara de 26 Septembrie, la pos­tul de radio­ Varşovia ,o conferinţă despre teatrul românesc. Conferinţa d-sale­ a fost difuzată în acelaş timp de către toate posturile de emisiune din Polonia. In seara de 27 Septembrie, d-şoara Jusza Czara a ţinut la postul de e­misiune radio-Cracovia o conferinţă despre arta populară românească. * In ziua de 25 Septembrie a avut pc la „Teatr Polski” din Varşovia un concert în care cântăreaţa americană d-na Olga d’Allaz, soţia ataşatului militar al Statelor­ Unite la Varşovia şi Bucureşti, a cântat mai multe me­lodii populare româneşti. al foi~LiSf Câr(i-Reviste A apărut: Ancotro» An. 11 No. şs cu următorul sumar: Conflictul dintre Ro­mânia şi d. Titulescu, d. Aurel Vlad în Halat şi Papuci, tPrima noapte» a lui Mihaiu Viteazul său Reconstituirea isto­rica dela O. N. E. F. Societatea pentru iele şi înfrăţirea om­enirei. Svonuri. Fapte. Răfueli. Călise. Polemici. Rău­tăţi. Redactori (Victor Rónád) Tudor Şatmaru, L. G. Legrel. 12 pagini ilustrate de Dragoş şi I. Val. 7 lei. ­[ Turneul MAREI ARTISTE cu cel mai mare succes al ultimilor stagiuni „SCANDALUL“ piesa in 4 acte de H. BATAILU­I Decoruri Proprii­­ în rolurile principale: PETRE STURDZA M. Enescu C. Danielescu M. lanatescu, baby Lupascu, Yaiy Mmm­­ i Jules [azaban, fl. Dumitrescu, L Serb­an 1 Toaletele d-nei Marioara Zimni­­ceanu sunt aduse de la marele case din Paris Prima reprezentaţie are loc Luni 10 Noembrie la Constanţa Marţi 11, Ploeşti Au­tor general: Lică Teodorescu

Next