Cuventul, octombrie 1932 (Anul 8, nr. 2674-2704)

1932-10-01 / nr. 2674

Sâmbătă 1 Octombrie 1932 Vizita escadrei engleze la Constanta ... ... ^ --------0000-------­ Concurs de regate. Dineul oferit de consulul englez , CO-^-^aNTA, 28..— Azi, între o­­rele 9.30—1130 a avut loc în bazi­nul portului un concurs de regate, purse de bărci, baleniere și ștafete, la cari au participat echipe române şi engleze, cele patru distrugătoare, cum şi navele engleze. Atât la cursele de regate, bătei şi baleniere, cât şi la ştafetă, echipele române au învins pe cele engleze. GUSTAREA PE M. M. P. «constanţa» La orele 11 s’a oferit oaspeţilor o gustare pe bordul navei bază «Con­stanţa», vizitarea navelor Intre orele 16—18, ofiţerii români din garnizoană au vizitat navele engleze. Deasemenea, maeştrii şi subofiţe­rii englezi au vizitat navele româ­ne, oferindu-li-se la bordul N. M. S. «Regele Ferdinand I» o gustare. DINEUL OFERIT DE CONSULUL ENGLEZ Seara la orele 20,30 consulatul englez a oferit oaspeţilor un dineu la restaurantul Francez. De la restaurant, oaspeţii s-au în­dreptat spre cercul militar «Regele Carol» unde au participat la balul dat de acelaş Consulat. Au participat şi ofiţerii de mari­nă română, în cap cu de amiral Bălănescu. Vizita ofiţerilor escadrei engleze la Sinaia DEJUNUL DELA CASTELUL PELEŞ SINAIA 29. — Astăzi au sosit în localitate ofiţerii vaselor engleze. De la gară oaspeţii împreună cu d­­general Samsonovici, ministerul a­­părării naţionale, au mers cu ma­şinile la Castelul Peleş unde M. S. Regele i-a reţinut pe toţi la dejun. După amiază oaspeţii au plecat cu­­ maşinile de la Castel, iar spre seară au părăsit localitatea. O impresionanta dramă familiară la Ploeşti rând In divorţ Maria lenescu îşi imposed soiul $i se sinucide PLOEŞTI 29. — O impresionan­tă dramă familiară s’a petrecut astăzi după amiază în camera unui hotel din oraşul nostru. Eroii dramei sunt Florea lonescu, în etate de 42 de ani, notarul comu­nei Ilzuga şi soţia sa Mina in vârstă de 28 de ani. In camera hotelului, Mina Ione­­scu a fost găsită ucisă cu un foc de revolver iar soțul ei Florea grav ră­nit de două gloanţe de armă Din primele cercetări întreprinse, de reprezentanţii autorităţilor judi­ciare şi poliţieneşti s’a putut sta­bili următoarele: Florea şi Mina Ionescu erau că­­să­oriji de vre-o trei ani şi în ultimul timp cei doi soţi se despărţiseră. Ionescu a rămas la Azuga unde era notarul comunei iar soţia sa venise, acum vre-o lună, în oraşul nostru şi se mutase la părinţii ei. Mina Ione­­scu intenţiona să dea divorţ de so­ţul ei şi făcuse chiar un demers în această privinţă la un avocat din localitate. Deşi despărţi,­ cei doi soli conti­nuau, din când în când, să se în­tâlnească în Ploeşti. ULTIMELE MOMENTE PETRE­­CUTE ÎMPREUNA Astăzi în timpul prânzului Florea Ionescu a sosit in localitate şi luân­­du-şi solia si au dus la restauarntul „Vissarion”, din centrul oraşului, unde au luat masa. După amiază, cam pe la orele 3, soţii au trecut vis-a-vis la hotelul „Central” şi au închiriat o cameră. Portarul le-a dat camera cu No. 21, de la etajul 1. Pe la ora 4 jumătate personalu­­hotelului a fost alarmat de mei multe de Turnuri de armă care veneau din­spre camera ocupată de cei doi soţi. Portarul şi câţiva pasageri au în­cercat să intre în cameră. Uşa era însă încuiată. Pe când încercau s’o forţeze, ci­neva dinăuntru a întors cheia in broască şi uşa s’a deschis. In acelaş moment un corp omenesc s’a prăbuşit pe podea. Inlăuntrul camerei se înfăţişa, ce­lor de faţă, o privelişte înfiorătoare. Jos lângă pat, într’un lac de sân­ge, complect desbrăcată de vestmin­te zăcea Mina Ionescu având în mână un revolver. Lângă uşe deasemeni în pielea goală se afla corpul notarului. Îngroziţi de cele văzute oamenii de serviciu au dat alarma anunţând autorităţile. SOSIREA AUTORITĂŢILOR Au sosit imediat la locul dramei d-nui judecător de instrucţie Al. Io­­nescu-Lungu, procuror I. Nedelcu, in­spector Porumboiu, chestorul muni­cipiului, Const. Vieru, secretarii ches­­turei, dr. V. Vasiliu-Iași, medic le­gist, I. Petrescu și Virgil lonescu, con­ducătorii biroului judiciar al chesturei și comisarul I. Tudosie. S’a cău­tat să se dea ajutoare celor doi soți. Mina lonescu însă încetase din viaţă, având o rană adâncă în partea dreap­tă a capului. Notarul mai dădea semne de viaţă. A fost imediat urcat într’o maşină şi transportat la spitalul „Schuller”. Aici s’a statol­it că Ionescu avea două gloanţe trase, unul in partea dreaptă a pieptului şi celălalt în umăr. CUM S’A PETRECUT DRAMA D. dr. Petre Tomoşoiu a făcut ră­nitului o intervenţie chirurgicală, ast­fel că pe seară Ionescu şi-a revenit în simţiri. Fiind interogat de reprezentanţii parchetului numitul a putut face’câ­teva declaraţii arătând că după ce a intrat în cameră cu soţia sa, s’a culcat. După o bună bucată de vre­me, pe când încă nu adormise bine, a auzit două detunături de armă şi s’a simţit împuşcat. Ridicându-se de pe pat a văzut cum sofia sa îşi des­carcă un glonte de revolver în cap şi apoi se prăbuşeşte la pământ. Au­zind bătăi în uşă Ionescu a făcut sforţări supraomeneşti şi s-a îndrep­tat spre aceasta pentru a o deschide. Şi-a pierdut apoi cunoştinţa. Din ordinul parchetului cadavrul Minei Ionescu a fost transportat la morga spitalului „Movila” şi în cursul zilei de astăzi d. dr. Vasiliu, me­dicul legist, va face autopsia cadavru­lui. Cu facerea cercetărilor a fost de­legat comisarul J. Tudosie de la ches­tura poliţiei. Bestiala faptâ a unui sătean CRAIOVA, 28. — In comuna Fi­­liaşi s’a petrecut o faptă de o bes­tialitate ce a umplut de revoltă în­treaga comună. Săteanul Ilie I. Grojdan din sus zisa comună, a atras la un loc dos­nic pe fata Chiricuţa Radu Piele, şi a violat-o. Apoi, fata fiind în nesimţire, a târât-o lângă o fântâna și a asvâr­­lit o înăuntru, cu gând s’o înece, spre a şi ascunde bestiala faptă. Nefericita copilă a stat timp de doă ore in apă, care nefiind prea adâncă, victima nu s’a putut in­neca. Ţipetele fetei fiind auzite de niș­te trecători, ea a fost scoasă din fântână într’o stare vecină cu moar­tea. I s’au dat primele ajutoare, apoi a fost dusă acasă-Grejdan a fost arestat. Peste 3.000 c­lştigruri în valoare de 7.430.000 Lei Intre cari unul de 700.000 lei se dau premii celor ce se abonează acum la ziarul „Cuvântul“ chiar numai pe trei luni Costul unui abonament pe 3 luni: lei 200 prezintând chitanţa de abonament la ghişeul COLECTURII Banca Română de Credit şi Economie (Str. Smârdan No. 2 şi Str. Doamnei No. 10) OBŢINEŢI un loz la Loteria de Stat (78) clasa I. N. B.— Colectura Banca Română de Credit şi Economie are sub-colecturi la toate agenţiile şi sub-agenţiile de „YVagons-Iits Cook” din înteaga ţară Chid­e risipit S’a adus azi, în discuţie, continuă d. Slama, chestiunea administraţiei intime a sectorului. D .Vasile Vasilescu, a ridicat u­­nele acuzaţii apărute într’un ziar municipal. Eu socotesc însă că dato­ria mea de consilier este să mă in­formez şi trebue să recunosc că, ve­rificând datele apărute în acel ziar, acuzaţiile sunt adevărate. Eu socoteam însă că era în primul rând datoria Delegaţiei permanente să se sesizeze şi să ia măsurile de rigoare. întrebarea ce se pune este dacă de ajutor de primar Andrei Ionescu avea calitatea să vândă, materialele primăriei, lucru categoric oprit de legea contabilitate­ publice. .ŞI CUM E CĂPĂTUIT D. PRO­COPIU înţeleg ca funcţionarii primăriei să fie ajutoraţi, dar nu pricep ca să se facă avantajii unui singur func­ţionar. Şi nu este permis ca în timp ce tuturor funcţionarilor li se pre­tinde să plătească transportul celor câteva sute kg. de lemne, d. Proco­piu să poată transporta gratuit 25 mii cărămizi ce i-au fost vândute pe 25 bani bucata şi câteva mH de kg­­fer. D. Slama, răsfoind dosa­rul Procopiu, citează fac­­turile corectate ca să poa­tă scăpa de controlul cânii, stimei de recepţie. In ace­ste facturi, un kg. de bum­bac pentru ştersul automo­bilului, figurează cu 60 lei, când în comerţ el se vin­de cu 42. Şi preţul de 60 lei a fost corectat de la 75 lei kg. Dar mai este vorba şi de alte fur­nituri livrate serviciului salubrită­ţii condus de d. I. Ionescu-Procopiu. E vorba de piesele de automobil, li­vrate de firma Colin, care se pre­tinde reprezentanta fabricei de Dieu Button, la care, în contrast cu ofer­ta firmei Timonier, reprezentantă a aceleiaşi fabrici, diferenţa la b­ret este extrem de importantă. D. CHIUITA VASILESCU: Eu sunt surpr­­ins de oferta acestui d. Timonier, care se pretinde şi el re­prezentant al fabricei de Dieu Bu­tton şi Vă rog să cercetăm cum stă chestiunea aceasta. mutul pomii SARABANDA DIURNELOR DE DEPLASARE Rugân­du-vă să luaţi măsuri ca pe viitor să se ceară oferte, fiindcă furnitura de la Colin însumează 100 mii lei, vă mai fac cunoscut — con­tinuă d. Slama — că d. Procopiu este singurul funcţionar care pe Au­gust şi Septembrie a luat câte 18 mii Iei lunar­D. CHIRIŢA VASILESCU: Dl Procopiu vine dimineaţă la ora 4 la serviciu. D. G. SLAMA: Dar de ce nu sun­teţi la fel de darnici, şi cu ceilalţi funcţionari. CAPITOLUL «IMPRIMATE» In continuare, vorbitorul arată că s-au plătit diurne impresionante — între 10 şi 35­ 000 lei — d-lor An­drei Ionescu, Manole Constantines­­cu şi un oarecare domn Lăzărescu, complect strein de primăria secto­rului. O altă chestiţnie este a­­ceea a copertelor de dosar plătite cu 37 lei bucata, când în comerţ se vând cu 1,50 bucata. D. CHIrUŢA VASILESCU: A fost o ofertă acceptată D. G. SLAMA: Nu s’au cumpă­rat. D. CHIRIŢA VASILESCU: Nu e adevărat. D. ANDREI IONESCU: Este e­­xact, s’au cumpărat. D. CHIRIŢA VASILESCU: A! A­­tunci nu ştiam. D. G. SLAMA: Furnitura aceas­ta, cumpărată de la firma Anton Io­­nescu (tipografia «Gutenberg») na putut trece graţie vigilenţei d-lui D. D. T­ănăsescu, preşedintele co­­misiunii de recepţie, căruia îi aduc aci omagiile mele. Dar acelaş tipograf, a li­vrat, pentru serviciul casi­eriei, banderole pentru pa­chetele de bancnote, plăti­te cu exorbitanta sumă de HM LEIJ BUCATA, când ele se flau gratuit. Aceeaşi tipografie a mai livrat şi o serie de alte im­primate, cu de 10 ori pre­­ţul pieţei, iar pentru a scă­pa de recepţie, facturile au fost sub 10.000 lei, în care caz recepţia se face de şeful serviciului res­pectiv. CUVÂNTUL Alte pungăşii municipale Jafurile de la primăria sect. iii. un record de neruşi­nare. In loc de preciziuni,ameninţări Şedinţa de ori a Consiliului Sectorului III Albastru Eri d­­a, la ora 6 .Consiliul Comu­nal al sect. III Albastru a ţinut şe­dinţă publică sub preşedinţia d-lui primar Chiriţă Vasilescu, asistat de d. Vasile Constantinescu, secreta­rul primăriei. La ordinea zilei, au fost interpe­lările d-lor consilieri G. Slama şi V. Vasilescu asupra activităţei d-lui Andrei Ionescu, ajutor de primar şi I. Procopiu, şeful serviciului salu­brităţii. D. CHIRIŢA VASILESCU, pri­marul sectorului, răspunzând unei întrebări făcute de dl. consilier G. Slama, într’o şedinţă a Consiliului general, arată că greşit s'a afirmat că s’ar fi intenţionat mutările a 10 funcţionari ai sectorului, din mo­tive politice. Este josnic, spune d-sa, ca pri­marul să aibe răsbunări politice în potriva funcţ­narilor, care sunt cei mai buni ai săi colaboratori. D-sa mai dă şi unele relaţii asu­pra incidentului dintre doui func­ţionari ai primăriei detaşaţi la sa­natoriul de la Timiş, menţionând că n’are nici o apropiere de rubedenie cu muniţii. D. V. VASILESCU: mă refer la unele acuzaţii apărute într’o gaze­tă municipală şi care privesc acti­vitatea d-lui Ionescu-Procopiu, şe­ful salubritate, sectorului, despre care se afirmă că şi-ar fi clădit un imobil cu materialul primăriei şi în atelierele primăriei. In aceeaşi gazetă, au apărut şi a­­cuzaţii la averea d-lui Andrei Ione­­scu, ajutor de primar al acestui sec­tor. Pentru prestigiul acestui consi­liu, vă rog să instituiţi o anchetă care să cerceteze temeinicia acuza­ţiilor aduse d-lor Andrei Ionescu şi Procopiu. D. G. SLAMA, începe prin a pre­ciza că, în toate comunicările sale, n’a ţinut seamă de partidul politic din care face parte, şi le-a formu­lat în spirit de perfectă obiectivita­te şi cu dorinţa de a contribui la buna gospodărie a sectorului din al cărui consiliu face parte. D-sa cere apoi ca, odată cu inter­zicerea accesului public în primărie, să fie înfiinţat şi un biurou de in­­formaţiuni, n’am spu­s tot ce ştiam. D. MANOLE CONSTANTINES­­CU: Nici eu n’am­ spus că d. Sla­ma a încasat pe gratis 68.000 lei. D. G. SLAMA: Calomnie. Cer cu­vântul. (Din nou, se face o sgomo­toasă manifestaţie). D-na O. SATMARY: Rog pe d. primar să nu mai permită imixti­unea publicului din sală. D. CHIRIŢA VASILESCU roagă păstrarea liniştei, sub sancţiunea evacuărei sălei. D. D. D. TANASESCU: Am fost pus în discuţie în legătură cu fur­nitura tipografiei «Gutenberg». Eu care ştiam că d. Andrei lonescu a venit la primărie cu reputaţia unui om de o morală şi corectitudine e­­xemplară, m-am adresat d-sale, şi a anulat imediat comanda. Am mai cerut ca tipografia care a încercat să înşele atât de grosolan primăria­, să fie ştearsă din lista furnizorilor primăriei. D. CHIRIŢA VASILESCU: Am şi dat ordine în acest sens. D-na ORTANSA SATMARY roa­gă ca ajutoarele de îmbrăcăminte acordate copiilor de şcoală să fie distribuite la 1 Noembrie, nu la Crăciun. Consiliul încuviinţează. D. VASILESCU-VARARU cere numirea unei comisii de anchetă din sânul consiliului care să cerce­teze exactitatea acuzaţiilor aduse d-lui Procopiu şi Andrei Ionescu. D. G. SLAMA arată că suma de 60.000 lei încasată de d-sa în timpul celor 2 ani decană e consilier comu­nal, constitue jetoanele de prezenţă pentru munca depusă în comisia fi­nanciară, edilitară şi electorală. Dv. d-le Manole Constantinescu, aţi încasat însă, acum, în luna Au­gust, câte 5000 lei pe zi pentru de­plasarea la Poiana-Tapului. Aţi recepţionat apoi autocamioa­ne de o tonă şi jumătate, semnând pentru trei tone. (Publicul din sală face o nouă manifestaţie ostilă). Cât priveşte certificatul dat de d. Şt. Creio Pop, el este a unui supe­rior politic şi eu deplâng că e ne­­voe de aceste certificate ca şi al publicului adus special să ne tero­rizeze. Aleg ca, pe viitor, acest lucru să nu se mai întâmple. D. CHIRIŢA VASILESCU: Voi asigura politia sălei. D. ANDREI IONESCU, în apăra­re, explică faptul că acea cărămidă de care se vorbeşte că a fost vân­dută d-lui Procopiu, provine dela imobilele dărâmate în Calea Văcă­reşti, din care mai întâi s’a dat pen­tru nevoile municipiului. Resturile care au prisosit, cărămizi sparte, au fost vândute d-lui Procopiu. De ce vă legaţi de aceste lucruri, când consilierii s’au împroprietărit pe terenurile primăriei. D-sa recunoaşte apoi că a dat ca­mioanele d-lui Procopiu să-şi trans­porte cărămida. In continuare, d-sa spune că vi­­nul i-a fost transportat de către un oarecare domn Beştoiu, cu plată. Expune apoi înlesnirile făcute de primăria sect. III Albastru, func­ţionarilor săi. Cât priveşte diurnele încasate, ele au fost o plată a deplasărilor efec­tiv făcute pentru nevoile primăriei. — Eu sunt om care muncesc pen­tru primărie, spune d. Andrei Iones­cu — şi cetăţenii pot confirma a­­ceste lucruri. Galeria aprobă sgom­o­­tos). Dă explicaţii apoi asupra furni­turilor tipografiei Gutenberg, în­cheind că d-sa ca fost ostaş, şi rănit în luptele răsboiului de întregire, nu poate fi calomniat. D. CHIrUŢA VASILESCU, pri­marul sectorului, face o caldă apă­rare d-lui Andrei Ionescu, expri­­mându-şi regretul că un om poate fi atât de violent atacat în cinstea lui. Când e vorba de d. Procopiu, eu ştiu unele lucruri afirmate aci care sunt însă inexacte. D. primar Chiriţă Vasilescu, pe un ton enervat, ameninţător, spune că abea a reuşit să-l împiedice pe d. Procopiu ca să nu facă un gest necugetat. I­­n încheere, primarul sectorului III Albastru a ţinut să se răsboias­­că cu presa, care refuză să recunoas­că şi capacitatea edilitară şi autori­tatea morală a unora din conducă­torii național-țărăniști ai primării­lor noastre. vin şi ajutor sim­­ic primar Dar mai e o chestiune extrem de­­ D. G. SLAMA, ca şi la Pai delicată. Cetăţenii au venit şi mi-au făcut, cunoscut că la cazarma mătu­rătorilor au fost păstrate poloboace cu vin şi rog pe d. Ancastasescu să confirme acest lucru. D. ANASTASESCU: V’am dat cu această informaţie î­nJ. G. SLAMA, regret că pierdeţi ocazia să vă felicit şi pe dv. Acest vin, aparţinând d-lui ajutor de primar Andrei Ionescu, a fost vândut măturătorilor cu 16 lei li­trul, iar preţul le-a fost reţinut prin serviciile ini­măriei. Faptul este extrem de grav şi i­­moral când vinul aparţine ajutoru­lui de primar. Oratorul, vorbeşte apoi de furni­tura din 1929 a celor 10 autocami­oane ale serviciului ‘salubrităţei, ca­re n’au avut capacitatea pentru ca­re au fost plătite, deşi un raport al d-lui inginer Marinescu preciza aceste lucruri. Autocamioanele au fost totuşi recepţionate, paguba fi­ind evidentă pentru primărie. In încheiere, d. Slama cere o se­rie de dosare. D. CHIRIŢA VASILESCU: Ara aci o decizie a comitetului central de revizuire, provocată de dv., care dă drept primarului să refuze anu­mite date. D. G. SLAMA : E vorba aci de ajutoarele acordate şi care n’au mers la cei nevoiaşi, ci la unii oa­meni cu stare. D. CHIRIŢA VASILESCU: Da­că onoratul consiliu aprobă, eu vi le pun la dispoziţie. I­ment, eu nu mă pot împiedeca de votul consiliului şi vă cer aceste dosare. D CHIRIŢA VASILESCU: Dacă am fi la Parlament, de mult am fi avut bătăi pe chestia acestor comu­nicări. D. V. VASILESCU: Cum d-le pri­mar, credeţi că tot ce s'a spus aci merită bălae? D. CHIRIŢA VASILESCU: Nu... D. G. SLAMA, în concluzie, cere instituirea unei anchete, care să aplice sancţiunile cerute de morala Publică. CINE E PĂGUBAŞUL? D­ MANOLE CON­ST­ANTIN­ES­­­CU începe prin a arăta pagubele ce se suportă primăria pe urma parcelării Soc. italiene de con­strucţii. Venind la interpelarea d-lui Sla­ma, contestă că ar fi primit sume de bani. N’am primit decât 5000 lei pe lună, dela Ianuarie 1932. Dar pe anii 1930 şi 1931, n’am­ primit nici un ban, în timp ce alţi consilieri au obţinut importante diurne (pu­blicul din sală, adus de circumstan­ţă, face o manifestaţie sgomotoasă d-lui Manole Constantinescu). In încheiere, d. Manole Constan­­tinnescu produce un certificat elo­gios pentru activitatea depusă. Cer­tificatul este semnat de un mare număr de cetăţeni în frunte cu d. Şt. Creio Pop. D. G. SLAMA: Vrea să zică ne daţi certificate politice. Ei bine, eu Subofiţerii pensionari la mormântul Soldatului Necunoscut Eri dimineaţă, un grup de vre­o două sute de subofiţeri pensionari, cari au participat la congresul de la Arenele Romane, a depus o coroa­nă de flori la mormântul Soldatului Necunoscut. Intenţionând să facă o manifes­taţie de simpatie la redacţiile ga­zetelor şi aducându-li-se la cunoş­tinţă de către organele de ordine că orice manifertiţie e interzisă, s-au risipit în ordine. eri după amiază a avut loc în­trunirea generală extraordinară a federaţiei generale a asociaţiilor sa­lariaţilor publici. A prezidat d. Brădişteanu. La întrunire au luat parte repre­zentanţi ai tuturor asociaţiilor de salariaţi publici din ţară şi mem­brii consiliilor de administraţie ai asociaţiilor din capitală. De asemenea au participat d-nii: dr. Şt. Stelian, preş. asoc. funcţ. din Basarabia, dr. Oana preş. asociaţiei funcţionarilor administrativi din Ardeal, Năstase, preş. filialei din Bucovina, d­r. Ceapâru preş. filialei de la Galaţi, S. Pretorian, pres. asoc. picherilor din Craiova, Careali, pre­şedintele federaţiei C. F. R., etc., etc. CUVÂNTUL PREŞEDINTELUI D. Brădişteanu, preşedintele fede­raţiei face o succintă expunere a si­tuaţiei creată funcţionarilor publi­ci prin legea pentru unele măsuri financiare urgente. D. dr. Stelian, reprezentantul func­ţionarilor mici din Basarabia, pro­pune o grevă a foamei pentru capii asociaţiilor funcţionarilor, pentru forţarea guvernului să satisfacă do­leanţele funcţionarilor, şi un marş al salariaţilor, asemănător aceluia al subofiţerilor. D. Ciapâru, în numele asociaţiei de la Galaţi propune intesificarea luptei pentru respectarea drepturi­lor corpului funcţionarilor. D. Oana cere ratificarea moţiunii şi trecerea imediată la acţiune. D. Năstase, mulţumeşte centrului pentru acţiunea întreprinsă şi cere întocmirea anuarului general al funcţionarilor din ţară. D. S. Pretorian, aduce adeziunea funcţionarilor din Craiova. In urmă s’a votat următoarea MOŢIUNE Adunarea generală extraordinară a Federaţiei generale a Asociaţiilor profesionale de salariaţi publici dela stat, judeţe, comune şi regiile auto­nome, din Capitală şi provincie, în­trunită în ziua de 29 Septembrie 1932 la sediul Federaţiei, în urma discu­­ţiunilor şi propunerilor făcute, ho­tărăşte să se intervină la guvern şi Parlament pentru satisfacerea ur­mătoarelor deziderate: APLICAREA STATUTULUI 1. Menţinerea şi aplicarea integra­lă a legii statului funcţionarilor publici, precum şi revenirea asupra articolelor de legi, care anulează, pe cale indirectă, legea statutului func­ţionarilor publici, lege de ordin con­stituţional (art. 8 din Constituţie). In adevăr, prin art. 2 din legea pentru unele măsuri financiare ur­­gente, al cărui text este: «Prin dero­gare dela legiuirile în ființă, In inte­­resul simplificării și organizării ser­viciilor, se vor putea face transferări dela un minister la altul, sau dela un serviciu la altul, aci intrând şi regiile autonome şi casele autono­me, în acelaş judeţ», s-a desfiinţat art. 50 din legea pentru statutul funcţionarilor publici, care garanta stabilitatea funcţionarilor. Art. 50 din statut prevede pentru transferare: interes vădit de servi­ciu, funcţiuni echivalente, aceiaş au­toritate şi avizul conform al Comi- siunii de numiri şi înaintări. Pe baza art. 2 din legea pentru măsuri financiare urgente, funcţio­narii publici pot fi tr­ansferaţi pe viitor, din loc în loc, în funciuni chiar inferioare şi după interese străine serviciului, astfel cum s’a procedat cu funcţionarii din cadrul auxiliar. Pentru a se înlătura consecinţele nefaste ale art. 2 din legea citată, ce­rem ca transferările şi detaşările să se îndeplinească în condiţiunile pre­văzute de art. 60 din statut, ca să se evite inutile procese în contencios, care vor provoca tulburări în rân­durile funcţionarilor şi daune, plăti­te din bugetul sărăcit al ţării. De asemenea cerem cu insistenţă, să se acorde statute-legi personalu­lui de la C. F. R., P. T. T. şi de la ce­lelalte regii şi case autonome. PROBLEMA REDUCERII SALA­RIILOR 2. Cerem să nu se mai reducă, in mod arbitrar, salariile, care au fost micșorate, prima dată prin bugetul anului 1931 cu 10—23 la sută și a doua oară prin bugetul pe 1932 cu 15 la sută, fără să se fi luat în Preala­bil măsuri pentru ieftinirea efectivă a traiului. Trebuie să se normalizeze şi armo­nizeze toate salariile, asigurându-se un minimum de existenţă, care as­tăzi lipseşte şi să se fixeze suma de lei 25.000 lunar, ca maximum de sa­lariu, fără niciun alt adaos. Revizuirea bugetelor pe 1932 să se facă numai în ceea ce priveşte mate­rialele, iar nu şi în privinţa salarii­­lor, întrucât reducerea acestora ar produce mari goluri în gospodăria funcţionarilor, care nu mai pot face faţă ch­eltuelilor cu chiria, educaţia copiilor, aprovizionarea pentru iar­nă etc. De asemenea cerem să se anuleze ultimul aliniat al art. 1 din legea citată, prin care s’au suprimat ori­ce indemnizări pentru transferări de funcţionari din oficiu, aplicân­­du-se dispoziţiunea art. 59 din sta­tut, care prevede pentru transfe­rări dreptul la transport gratuit pentru funcţionari, familia sa *1 bagaje. ;­ PLATA SALARIILOR 3. Pentru ca funcţionarii publici să nu mai fie împărţiţi în centrali şi exteriori, în privilegiaţi şi năpăs­tuiţi în privinţa achitării salariilor, unii fiind plătit la zi, iar alţii în restanţă cu 4-6 luni, cerem ca achi­tările salariilor să se facă în aceiaş măsură şi la acelaş timp pentru toate categoriile de salariaţi, din toată ţara, iar restanţele să se plă­tească de urgenţă, începăndu-se cu cele mai vechi. Plata restanţelor să se facă nu­mai în numerar. Până la achitarea complectă a restanţelor, sumele acestora să se primească integral pentru plata de impozit. 1. Pentru degrevarea şi echilibra­rea bugetului, propunem din par­tea Federaţiei următoarele: PURIFICAREA CORPULUI FUNCŢIONARILOR a) Purificarea corpului de sala­riaţi publici prin anularea tuturor numirilor şi înaintărilor ilegale luându­-se ca punct de plecare data de 1 Ianuarie 1924, când s’a pus în aplicare legea asupra statutului funcţionarilor publici, iar nu data de 1 Ianuarie 1926, prevăzută de art. 3 din legea pentru măsurile finan­ciare urgente şi care este cu totul arbitrară. Pentru ca verificările şi anulări­le să se facă cu toată obiectivitatea propunem constituirea de comisiu­­ni speciale pe ministere şi regii autonome, compuse dintr’un consi­lier de Curte de Apel, ca preşedin­te, un consilier dela înalta Curte de Compturi şi un delegat al Federa­ţiei ca membri, având ca secretari pe directori­ de personal. Să se aplice aceleaşi dispoziţiuni şi funcţionarilor dela judeţe şi co­mune, iar comisiunile să fie alcă­tuite după aceleaşi criterii. Funcţionarilor licenţiaţi din ser­viciu, ca numiţi Regal şi care ,a­u o vechime de cel puţin 2 ani, să li se da salariul pe 3 luni, pentru a nu fi lăsaţi muritori de foame. b) Să nu se mai facă noui numiri nu numai până la 1 Ianuarie 1933, după cum prevede art. 4 din citata lege, ci până ce se va normaliza nu­mărul salariaţilor publici, fixându­­se în prealabil şi pe bază de studii serioase, cadrele strict necesare fie­cărui serviciu. c) Să se desfiinţeze toate posturi­le ocupate de diurnişti şi sinecuri­­şti, oricare ar fi provenienţa fondu­­rilor, din care sunt plătiţi. Deasemenea să se înlăture func­ţionarii onorifici, care în realitate sunt retribuiţi sub diferite forme şi din diferite fonduri, deşi în formă apar ca nesalariaţi. d) Să se elimineze din corp toţi funcţionarii necorecti şi să sa ur­mărească cu cea mai mare perseve­renţă şi severitate toţi aceia, cari au frustrat şi păgubit statul, jude­ţele, comunele şi regiile autonome, prin administratia incorectă, dis­­poziţiuni abuzive şi incapacitate. APROVIZIONAREA SALARIA­ŢILOR PUBLICI 5. Cere Guvernului să intervină la Senat pentru votarea, chiar îa a­­ceastă sesiune, a proiectului de lege pentru aprovizionarea salariaţilor publici prin Federaţie, proiect votat de Adunarea deputaţilor la 15 A­­prilie 1932 şi aceasta cu atât mai mult, cu cât prin proiectul amintit nu se prevăd scutiri de vamă, redu­ceri de 50 la sută pe c. f.r. etc. cum s’a acordat altor organizaţii simi­lare, ci se asigură numai plata ra­telor pentru aprovizionarea efectu­ată, la libera voinţă a funcţionaru­lui, în condiţiuni mult mai ieftine decât preţurile piefii şi cu plata în rate lunare, fără niciun alt adaos, la cost. Insistăm asupra acestui deziderat întrucât Guvernele nu au luat nici o măsură pentru ieftenirea traiului aflăndu-ne chiar în faţa unor noui urcări de preţuri ale celor nece­sare vieţii. Adunarea generală extraordinară dă depline puteri Consiliului de ad­ministraţie al Federaţiei pentru a­­ducerea la îndeplinire a deziderate­lor de mai sus precum şi pentru fi­xarea datei, la care se va ţine Con­gresul general. 3 In vederea modificării legii bisericeştii Primim: Comisiunea provizorie instituită de Sfântul Sinod, pentru adunarea materialului informativ trebuitor modificării actualei legi de organi­zare bisericească din 1925, roagă pe d-ni profesori ai facultăţilor de teologie, seminarii şi academii, cum şi pe cucernicii preoţi, să binevoia­­scă a trimite în serie observaţiile şi propunerile ce vor crede de trebu­inţă pentru alcătuirea viitoarei le­gi, pe adresa Prea Sfinţitului Epis­cop Visarion, la episcopia din Bălţi, cel mai târziu până la 15 octombrie a. c. -------==x==-----­

Next