Cuventul, octombrie 1932 (Anul 8, nr. 2674-2704)
1932-10-01 / nr. 2674
Sâmbătă 1 Octombrie 1932 Vizita escadrei engleze la Constanta ... ... ^ --------0000------- Concurs de regate. Dineul oferit de consulul englez , CO-^-^aNTA, 28..— Azi, între orele 9.30—1130 a avut loc în bazinul portului un concurs de regate, purse de bărci, baleniere și ștafete, la cari au participat echipe române şi engleze, cele patru distrugătoare, cum şi navele engleze. Atât la cursele de regate, bătei şi baleniere, cât şi la ştafetă, echipele române au învins pe cele engleze. GUSTAREA PE M. M. P. «constanţa» La orele 11 s’a oferit oaspeţilor o gustare pe bordul navei bază «Constanţa», vizitarea navelor Intre orele 16—18, ofiţerii români din garnizoană au vizitat navele engleze. Deasemenea, maeştrii şi subofiţerii englezi au vizitat navele române, oferindu-li-se la bordul N. M. S. «Regele Ferdinand I» o gustare. DINEUL OFERIT DE CONSULUL ENGLEZ Seara la orele 20,30 consulatul englez a oferit oaspeţilor un dineu la restaurantul Francez. De la restaurant, oaspeţii s-au îndreptat spre cercul militar «Regele Carol» unde au participat la balul dat de acelaş Consulat. Au participat şi ofiţerii de marină română, în cap cu de amiral Bălănescu. Vizita ofiţerilor escadrei engleze la Sinaia DEJUNUL DELA CASTELUL PELEŞ SINAIA 29. — Astăzi au sosit în localitate ofiţerii vaselor engleze. De la gară oaspeţii împreună cu dgeneral Samsonovici, ministerul apărării naţionale, au mers cu maşinile la Castelul Peleş unde M. S. Regele i-a reţinut pe toţi la dejun. După amiază oaspeţii au plecat cu maşinile de la Castel, iar spre seară au părăsit localitatea. O impresionanta dramă familiară la Ploeşti rând In divorţ Maria lenescu îşi imposed soiul $i se sinucide PLOEŞTI 29. — O impresionantă dramă familiară s’a petrecut astăzi după amiază în camera unui hotel din oraşul nostru. Eroii dramei sunt Florea lonescu, în etate de 42 de ani, notarul comunei Ilzuga şi soţia sa Mina in vârstă de 28 de ani. In camera hotelului, Mina Ionescu a fost găsită ucisă cu un foc de revolver iar soțul ei Florea grav rănit de două gloanţe de armă Din primele cercetări întreprinse, de reprezentanţii autorităţilor judiciare şi poliţieneşti s’a putut stabili următoarele: Florea şi Mina Ionescu erau căsăoriji de vre-o trei ani şi în ultimul timp cei doi soţi se despărţiseră. Ionescu a rămas la Azuga unde era notarul comunei iar soţia sa venise, acum vre-o lună, în oraşul nostru şi se mutase la părinţii ei. Mina Ionescu intenţiona să dea divorţ de soţul ei şi făcuse chiar un demers în această privinţă la un avocat din localitate. Deşi despărţi, cei doi soli continuau, din când în când, să se întâlnească în Ploeşti. ULTIMELE MOMENTE PETRECUTE ÎMPREUNA Astăzi în timpul prânzului Florea Ionescu a sosit in localitate şi luându-şi solia si au dus la restauarntul „Vissarion”, din centrul oraşului, unde au luat masa. După amiază, cam pe la orele 3, soţii au trecut vis-a-vis la hotelul „Central” şi au închiriat o cameră. Portarul le-a dat camera cu No. 21, de la etajul 1. Pe la ora 4 jumătate personaluhotelului a fost alarmat de mei multe de Turnuri de armă care veneau dinspre camera ocupată de cei doi soţi. Portarul şi câţiva pasageri au încercat să intre în cameră. Uşa era însă încuiată. Pe când încercau s’o forţeze, cineva dinăuntru a întors cheia in broască şi uşa s’a deschis. In acelaş moment un corp omenesc s’a prăbuşit pe podea. Inlăuntrul camerei se înfăţişa, celor de faţă, o privelişte înfiorătoare. Jos lângă pat, într’un lac de sânge, complect desbrăcată de vestminte zăcea Mina Ionescu având în mână un revolver. Lângă uşe deasemeni în pielea goală se afla corpul notarului. Îngroziţi de cele văzute oamenii de serviciu au dat alarma anunţând autorităţile. SOSIREA AUTORITĂŢILOR Au sosit imediat la locul dramei d-nui judecător de instrucţie Al. Ionescu-Lungu, procuror I. Nedelcu, inspector Porumboiu, chestorul municipiului, Const. Vieru, secretarii chesturei, dr. V. Vasiliu-Iași, medic legist, I. Petrescu și Virgil lonescu, conducătorii biroului judiciar al chesturei și comisarul I. Tudosie. S’a căutat să se dea ajutoare celor doi soți. Mina lonescu însă încetase din viaţă, având o rană adâncă în partea dreaptă a capului. Notarul mai dădea semne de viaţă. A fost imediat urcat într’o maşină şi transportat la spitalul „Schuller”. Aici s’a statolit că Ionescu avea două gloanţe trase, unul in partea dreaptă a pieptului şi celălalt în umăr. CUM S’A PETRECUT DRAMA D. dr. Petre Tomoşoiu a făcut rănitului o intervenţie chirurgicală, astfel că pe seară Ionescu şi-a revenit în simţiri. Fiind interogat de reprezentanţii parchetului numitul a putut face’câteva declaraţii arătând că după ce a intrat în cameră cu soţia sa, s’a culcat. După o bună bucată de vreme, pe când încă nu adormise bine, a auzit două detunături de armă şi s’a simţit împuşcat. Ridicându-se de pe pat a văzut cum sofia sa îşi descarcă un glonte de revolver în cap şi apoi se prăbuşeşte la pământ. Auzind bătăi în uşă Ionescu a făcut sforţări supraomeneşti şi s-a îndreptat spre aceasta pentru a o deschide. Şi-a pierdut apoi cunoştinţa. Din ordinul parchetului cadavrul Minei Ionescu a fost transportat la morga spitalului „Movila” şi în cursul zilei de astăzi d. dr. Vasiliu, medicul legist, va face autopsia cadavrului. Cu facerea cercetărilor a fost delegat comisarul J. Tudosie de la chestura poliţiei. Bestiala faptâ a unui sătean CRAIOVA, 28. — In comuna Filiaşi s’a petrecut o faptă de o bestialitate ce a umplut de revoltă întreaga comună. Săteanul Ilie I. Grojdan din sus zisa comună, a atras la un loc dosnic pe fata Chiricuţa Radu Piele, şi a violat-o. Apoi, fata fiind în nesimţire, a târât-o lângă o fântâna și a asvârlit o înăuntru, cu gând s’o înece, spre a şi ascunde bestiala faptă. Nefericita copilă a stat timp de doă ore in apă, care nefiind prea adâncă, victima nu s’a putut inneca. Ţipetele fetei fiind auzite de niște trecători, ea a fost scoasă din fântână într’o stare vecină cu moartea. I s’au dat primele ajutoare, apoi a fost dusă acasă-Grejdan a fost arestat. Peste 3.000 clştigruri în valoare de 7.430.000 Lei Intre cari unul de 700.000 lei se dau premii celor ce se abonează acum la ziarul „Cuvântul“ chiar numai pe trei luni Costul unui abonament pe 3 luni: lei 200 prezintând chitanţa de abonament la ghişeul COLECTURII Banca Română de Credit şi Economie (Str. Smârdan No. 2 şi Str. Doamnei No. 10) OBŢINEŢI un loz la Loteria de Stat (78) clasa I. N. B.— Colectura Banca Română de Credit şi Economie are sub-colecturi la toate agenţiile şi sub-agenţiile de „YVagons-Iits Cook” din înteaga ţară Chide risipit S’a adus azi, în discuţie, continuă d. Slama, chestiunea administraţiei intime a sectorului. D .Vasile Vasilescu, a ridicat unele acuzaţii apărute într’un ziar municipal. Eu socotesc însă că datoria mea de consilier este să mă informez şi trebue să recunosc că, verificând datele apărute în acel ziar, acuzaţiile sunt adevărate. Eu socoteam însă că era în primul rând datoria Delegaţiei permanente să se sesizeze şi să ia măsurile de rigoare. întrebarea ce se pune este dacă de ajutor de primar Andrei Ionescu avea calitatea să vândă, materialele primăriei, lucru categoric oprit de legea contabilitate publice. .ŞI CUM E CĂPĂTUIT D. PROCOPIU înţeleg ca funcţionarii primăriei să fie ajutoraţi, dar nu pricep ca să se facă avantajii unui singur funcţionar. Şi nu este permis ca în timp ce tuturor funcţionarilor li se pretinde să plătească transportul celor câteva sute kg. de lemne, d. Procopiu să poată transporta gratuit 25 mii cărămizi ce i-au fost vândute pe 25 bani bucata şi câteva mH de kgfer. D. Slama, răsfoind dosarul Procopiu, citează facturile corectate ca să poată scăpa de controlul cânii, stimei de recepţie. In aceste facturi, un kg. de bumbac pentru ştersul automobilului, figurează cu 60 lei, când în comerţ el se vinde cu 42. Şi preţul de 60 lei a fost corectat de la 75 lei kg. Dar mai este vorba şi de alte furnituri livrate serviciului salubrităţii condus de d. I. Ionescu-Procopiu. E vorba de piesele de automobil, livrate de firma Colin, care se pretinde reprezentanta fabricei de Dieu Button, la care, în contrast cu oferta firmei Timonier, reprezentantă a aceleiaşi fabrici, diferenţa la bret este extrem de importantă. D. CHIUITA VASILESCU: Eu sunt surprins de oferta acestui d. Timonier, care se pretinde şi el reprezentant al fabricei de Dieu Button şi Vă rog să cercetăm cum stă chestiunea aceasta. mutul pomii SARABANDA DIURNELOR DE DEPLASARE Rugându-vă să luaţi măsuri ca pe viitor să se ceară oferte, fiindcă furnitura de la Colin însumează 100 mii lei, vă mai fac cunoscut — continuă d. Slama — că d. Procopiu este singurul funcţionar care pe August şi Septembrie a luat câte 18 mii Iei lunarD. CHIRIŢA VASILESCU: Dl Procopiu vine dimineaţă la ora 4 la serviciu. D. G. SLAMA: Dar de ce nu sunteţi la fel de darnici, şi cu ceilalţi funcţionari. CAPITOLUL «IMPRIMATE» In continuare, vorbitorul arată că s-au plătit diurne impresionante — între 10 şi 35 000 lei — d-lor Andrei Ionescu, Manole Constantinescu şi un oarecare domn Lăzărescu, complect strein de primăria sectorului. O altă chestiţnie este aceea a copertelor de dosar plătite cu 37 lei bucata, când în comerţ se vând cu 1,50 bucata. D. CHIrUŢA VASILESCU: A fost o ofertă acceptată D. G. SLAMA: Nu s’au cumpărat. D. CHIRIŢA VASILESCU: Nu e adevărat. D. ANDREI IONESCU: Este exact, s’au cumpărat. D. CHIRIŢA VASILESCU: A! Atunci nu ştiam. D. G. SLAMA: Furnitura aceasta, cumpărată de la firma Anton Ionescu (tipografia «Gutenberg») na putut trece graţie vigilenţei d-lui D. D. Tănăsescu, preşedintele comisiunii de recepţie, căruia îi aduc aci omagiile mele. Dar acelaş tipograf, a livrat, pentru serviciul casieriei, banderole pentru pachetele de bancnote, plătite cu exorbitanta sumă de HM LEIJ BUCATA, când ele se flau gratuit. Aceeaşi tipografie a mai livrat şi o serie de alte imprimate, cu de 10 ori preţul pieţei, iar pentru a scăpa de recepţie, facturile au fost sub 10.000 lei, în care caz recepţia se face de şeful serviciului respectiv. CUVÂNTUL Alte pungăşii municipale Jafurile de la primăria sect. iii. un record de neruşinare. In loc de preciziuni,ameninţări Şedinţa de ori a Consiliului Sectorului III Albastru Eri da, la ora 6 .Consiliul Comunal al sect. III Albastru a ţinut şedinţă publică sub preşedinţia d-lui primar Chiriţă Vasilescu, asistat de d. Vasile Constantinescu, secretarul primăriei. La ordinea zilei, au fost interpelările d-lor consilieri G. Slama şi V. Vasilescu asupra activităţei d-lui Andrei Ionescu, ajutor de primar şi I. Procopiu, şeful serviciului salubrităţii. D. CHIRIŢA VASILESCU, primarul sectorului, răspunzând unei întrebări făcute de dl. consilier G. Slama, într’o şedinţă a Consiliului general, arată că greşit s'a afirmat că s’ar fi intenţionat mutările a 10 funcţionari ai sectorului, din motive politice. Este josnic, spune d-sa, ca primarul să aibe răsbunări politice în potriva funcţnarilor, care sunt cei mai buni ai săi colaboratori. D-sa mai dă şi unele relaţii asupra incidentului dintre doui funcţionari ai primăriei detaşaţi la sanatoriul de la Timiş, menţionând că n’are nici o apropiere de rubedenie cu muniţii. D. V. VASILESCU: mă refer la unele acuzaţii apărute într’o gazetă municipală şi care privesc activitatea d-lui Ionescu-Procopiu, şeful salubritate, sectorului, despre care se afirmă că şi-ar fi clădit un imobil cu materialul primăriei şi în atelierele primăriei. In aceeaşi gazetă, au apărut şi acuzaţii la averea d-lui Andrei Ionescu, ajutor de primar al acestui sector. Pentru prestigiul acestui consiliu, vă rog să instituiţi o anchetă care să cerceteze temeinicia acuzaţiilor aduse d-lor Andrei Ionescu şi Procopiu. D. G. SLAMA, începe prin a preciza că, în toate comunicările sale, n’a ţinut seamă de partidul politic din care face parte, şi le-a formulat în spirit de perfectă obiectivitate şi cu dorinţa de a contribui la buna gospodărie a sectorului din al cărui consiliu face parte. D-sa cere apoi ca, odată cu interzicerea accesului public în primărie, să fie înfiinţat şi un biurou de informaţiuni, n’am spus tot ce ştiam. D. MANOLE CONSTANTINESCU: Nici eu n’am spus că d. Slama a încasat pe gratis 68.000 lei. D. G. SLAMA: Calomnie. Cer cuvântul. (Din nou, se face o sgomotoasă manifestaţie). D-na O. SATMARY: Rog pe d. primar să nu mai permită imixtiunea publicului din sală. D. CHIRIŢA VASILESCU roagă păstrarea liniştei, sub sancţiunea evacuărei sălei. D. D. D. TANASESCU: Am fost pus în discuţie în legătură cu furnitura tipografiei «Gutenberg». Eu care ştiam că d. Andrei lonescu a venit la primărie cu reputaţia unui om de o morală şi corectitudine exemplară, m-am adresat d-sale, şi a anulat imediat comanda. Am mai cerut ca tipografia care a încercat să înşele atât de grosolan primăria, să fie ştearsă din lista furnizorilor primăriei. D. CHIRIŢA VASILESCU: Am şi dat ordine în acest sens. D-na ORTANSA SATMARY roagă ca ajutoarele de îmbrăcăminte acordate copiilor de şcoală să fie distribuite la 1 Noembrie, nu la Crăciun. Consiliul încuviinţează. D. VASILESCU-VARARU cere numirea unei comisii de anchetă din sânul consiliului care să cerceteze exactitatea acuzaţiilor aduse d-lui Procopiu şi Andrei Ionescu. D. G. SLAMA arată că suma de 60.000 lei încasată de d-sa în timpul celor 2 ani decană e consilier comunal, constitue jetoanele de prezenţă pentru munca depusă în comisia financiară, edilitară şi electorală. Dv. d-le Manole Constantinescu, aţi încasat însă, acum, în luna August, câte 5000 lei pe zi pentru deplasarea la Poiana-Tapului. Aţi recepţionat apoi autocamioane de o tonă şi jumătate, semnând pentru trei tone. (Publicul din sală face o nouă manifestaţie ostilă). Cât priveşte certificatul dat de d. Şt. Creio Pop, el este a unui superior politic şi eu deplâng că e nevoe de aceste certificate ca şi al publicului adus special să ne terorizeze. Aleg ca, pe viitor, acest lucru să nu se mai întâmple. D. CHIRIŢA VASILESCU: Voi asigura politia sălei. D. ANDREI IONESCU, în apărare, explică faptul că acea cărămidă de care se vorbeşte că a fost vândută d-lui Procopiu, provine dela imobilele dărâmate în Calea Văcăreşti, din care mai întâi s’a dat pentru nevoile municipiului. Resturile care au prisosit, cărămizi sparte, au fost vândute d-lui Procopiu. De ce vă legaţi de aceste lucruri, când consilierii s’au împroprietărit pe terenurile primăriei. D-sa recunoaşte apoi că a dat camioanele d-lui Procopiu să-şi transporte cărămida. In continuare, d-sa spune că vinul i-a fost transportat de către un oarecare domn Beştoiu, cu plată. Expune apoi înlesnirile făcute de primăria sect. III Albastru, funcţionarilor săi. Cât priveşte diurnele încasate, ele au fost o plată a deplasărilor efectiv făcute pentru nevoile primăriei. — Eu sunt om care muncesc pentru primărie, spune d. Andrei Ionescu — şi cetăţenii pot confirma aceste lucruri. Galeria aprobă sgomotos). Dă explicaţii apoi asupra furniturilor tipografiei Gutenberg, încheind că d-sa ca fost ostaş, şi rănit în luptele răsboiului de întregire, nu poate fi calomniat. D. CHIrUŢA VASILESCU, primarul sectorului, face o caldă apărare d-lui Andrei Ionescu, exprimându-şi regretul că un om poate fi atât de violent atacat în cinstea lui. Când e vorba de d. Procopiu, eu ştiu unele lucruri afirmate aci care sunt însă inexacte. D. primar Chiriţă Vasilescu, pe un ton enervat, ameninţător, spune că abea a reuşit să-l împiedice pe d. Procopiu ca să nu facă un gest necugetat. In încheere, primarul sectorului III Albastru a ţinut să se răsboiască cu presa, care refuză să recunoască şi capacitatea edilitară şi autoritatea morală a unora din conducătorii național-țărăniști ai primăriilor noastre. vin şi ajutor simic primar Dar mai e o chestiune extrem de D. G. SLAMA, ca şi la Pai delicată. Cetăţenii au venit şi mi-au făcut, cunoscut că la cazarma măturătorilor au fost păstrate poloboace cu vin şi rog pe d. Ancastasescu să confirme acest lucru. D. ANASTASESCU: V’am dat cu această informaţie înJ. G. SLAMA, regret că pierdeţi ocazia să vă felicit şi pe dv. Acest vin, aparţinând d-lui ajutor de primar Andrei Ionescu, a fost vândut măturătorilor cu 16 lei litrul, iar preţul le-a fost reţinut prin serviciile inimăriei. Faptul este extrem de grav şi imoral când vinul aparţine ajutorului de primar. Oratorul, vorbeşte apoi de furnitura din 1929 a celor 10 autocamioane ale serviciului ‘salubrităţei, care n’au avut capacitatea pentru care au fost plătite, deşi un raport al d-lui inginer Marinescu preciza aceste lucruri. Autocamioanele au fost totuşi recepţionate, paguba fiind evidentă pentru primărie. In încheiere, d. Slama cere o serie de dosare. D. CHIRIŢA VASILESCU: Ara aci o decizie a comitetului central de revizuire, provocată de dv., care dă drept primarului să refuze anumite date. D. G. SLAMA : E vorba aci de ajutoarele acordate şi care n’au mers la cei nevoiaşi, ci la unii oameni cu stare. D. CHIRIŢA VASILESCU: Dacă onoratul consiliu aprobă, eu vi le pun la dispoziţie. Iment, eu nu mă pot împiedeca de votul consiliului şi vă cer aceste dosare. D CHIRIŢA VASILESCU: Dacă am fi la Parlament, de mult am fi avut bătăi pe chestia acestor comunicări. D. V. VASILESCU: Cum d-le primar, credeţi că tot ce s'a spus aci merită bălae? D. CHIRIŢA VASILESCU: Nu... D. G. SLAMA, în concluzie, cere instituirea unei anchete, care să aplice sancţiunile cerute de morala Publică. CINE E PĂGUBAŞUL? D MANOLE CONSTANTINESCU începe prin a arăta pagubele ce se suportă primăria pe urma parcelării Soc. italiene de construcţii. Venind la interpelarea d-lui Slama, contestă că ar fi primit sume de bani. N’am primit decât 5000 lei pe lună, dela Ianuarie 1932. Dar pe anii 1930 şi 1931, n’am primit nici un ban, în timp ce alţi consilieri au obţinut importante diurne (publicul din sală, adus de circumstanţă, face o manifestaţie sgomotoasă d-lui Manole Constantinescu). In încheiere, d. Manole Constantinnescu produce un certificat elogios pentru activitatea depusă. Certificatul este semnat de un mare număr de cetăţeni în frunte cu d. Şt. Creio Pop. D. G. SLAMA: Vrea să zică ne daţi certificate politice. Ei bine, eu Subofiţerii pensionari la mormântul Soldatului Necunoscut Eri dimineaţă, un grup de vreo două sute de subofiţeri pensionari, cari au participat la congresul de la Arenele Romane, a depus o coroană de flori la mormântul Soldatului Necunoscut. Intenţionând să facă o manifestaţie de simpatie la redacţiile gazetelor şi aducându-li-se la cunoştinţă de către organele de ordine că orice manifertiţie e interzisă, s-au risipit în ordine. eri după amiază a avut loc întrunirea generală extraordinară a federaţiei generale a asociaţiilor salariaţilor publici. A prezidat d. Brădişteanu. La întrunire au luat parte reprezentanţi ai tuturor asociaţiilor de salariaţi publici din ţară şi membrii consiliilor de administraţie ai asociaţiilor din capitală. De asemenea au participat d-nii: dr. Şt. Stelian, preş. asoc. funcţ. din Basarabia, dr. Oana preş. asociaţiei funcţionarilor administrativi din Ardeal, Năstase, preş. filialei din Bucovina, dr. Ceapâru preş. filialei de la Galaţi, S. Pretorian, pres. asoc. picherilor din Craiova, Careali, preşedintele federaţiei C. F. R., etc., etc. CUVÂNTUL PREŞEDINTELUI D. Brădişteanu, preşedintele federaţiei face o succintă expunere a situaţiei creată funcţionarilor publici prin legea pentru unele măsuri financiare urgente. D. dr. Stelian, reprezentantul funcţionarilor mici din Basarabia, propune o grevă a foamei pentru capii asociaţiilor funcţionarilor, pentru forţarea guvernului să satisfacă doleanţele funcţionarilor, şi un marş al salariaţilor, asemănător aceluia al subofiţerilor. D. Ciapâru, în numele asociaţiei de la Galaţi propune intesificarea luptei pentru respectarea drepturilor corpului funcţionarilor. D. Oana cere ratificarea moţiunii şi trecerea imediată la acţiune. D. Năstase, mulţumeşte centrului pentru acţiunea întreprinsă şi cere întocmirea anuarului general al funcţionarilor din ţară. D. S. Pretorian, aduce adeziunea funcţionarilor din Craiova. In urmă s’a votat următoarea MOŢIUNE Adunarea generală extraordinară a Federaţiei generale a Asociaţiilor profesionale de salariaţi publici dela stat, judeţe, comune şi regiile autonome, din Capitală şi provincie, întrunită în ziua de 29 Septembrie 1932 la sediul Federaţiei, în urma discuţiunilor şi propunerilor făcute, hotărăşte să se intervină la guvern şi Parlament pentru satisfacerea următoarelor deziderate: APLICAREA STATUTULUI 1. Menţinerea şi aplicarea integrală a legii statului funcţionarilor publici, precum şi revenirea asupra articolelor de legi, care anulează, pe cale indirectă, legea statutului funcţionarilor publici, lege de ordin constituţional (art. 8 din Constituţie). In adevăr, prin art. 2 din legea pentru unele măsuri financiare urgente, al cărui text este: «Prin derogare dela legiuirile în ființă, In interesul simplificării și organizării serviciilor, se vor putea face transferări dela un minister la altul, sau dela un serviciu la altul, aci intrând şi regiile autonome şi casele autonome, în acelaş judeţ», s-a desfiinţat art. 50 din legea pentru statutul funcţionarilor publici, care garanta stabilitatea funcţionarilor. Art. 50 din statut prevede pentru transferare: interes vădit de serviciu, funcţiuni echivalente, aceiaş autoritate şi avizul conform al Comi- siunii de numiri şi înaintări. Pe baza art. 2 din legea pentru măsuri financiare urgente, funcţionarii publici pot fi transferaţi pe viitor, din loc în loc, în funciuni chiar inferioare şi după interese străine serviciului, astfel cum s’a procedat cu funcţionarii din cadrul auxiliar. Pentru a se înlătura consecinţele nefaste ale art. 2 din legea citată, cerem ca transferările şi detaşările să se îndeplinească în condiţiunile prevăzute de art. 60 din statut, ca să se evite inutile procese în contencios, care vor provoca tulburări în rândurile funcţionarilor şi daune, plătite din bugetul sărăcit al ţării. De asemenea cerem cu insistenţă, să se acorde statute-legi personalului de la C. F. R., P. T. T. şi de la celelalte regii şi case autonome. PROBLEMA REDUCERII SALARIILOR 2. Cerem să nu se mai reducă, in mod arbitrar, salariile, care au fost micșorate, prima dată prin bugetul anului 1931 cu 10—23 la sută și a doua oară prin bugetul pe 1932 cu 15 la sută, fără să se fi luat în Prealabil măsuri pentru ieftinirea efectivă a traiului. Trebuie să se normalizeze şi armonizeze toate salariile, asigurându-se un minimum de existenţă, care astăzi lipseşte şi să se fixeze suma de lei 25.000 lunar, ca maximum de salariu, fără niciun alt adaos. Revizuirea bugetelor pe 1932 să se facă numai în ceea ce priveşte materialele, iar nu şi în privinţa salariilor, întrucât reducerea acestora ar produce mari goluri în gospodăria funcţionarilor, care nu mai pot face faţă cheltuelilor cu chiria, educaţia copiilor, aprovizionarea pentru iarnă etc. De asemenea cerem să se anuleze ultimul aliniat al art. 1 din legea citată, prin care s’au suprimat orice indemnizări pentru transferări de funcţionari din oficiu, aplicându-se dispoziţiunea art. 59 din statut, care prevede pentru transferări dreptul la transport gratuit pentru funcţionari, familia sa *1 bagaje. ; PLATA SALARIILOR 3. Pentru ca funcţionarii publici să nu mai fie împărţiţi în centrali şi exteriori, în privilegiaţi şi năpăstuiţi în privinţa achitării salariilor, unii fiind plătit la zi, iar alţii în restanţă cu 4-6 luni, cerem ca achitările salariilor să se facă în aceiaş măsură şi la acelaş timp pentru toate categoriile de salariaţi, din toată ţara, iar restanţele să se plătească de urgenţă, începăndu-se cu cele mai vechi. Plata restanţelor să se facă numai în numerar. Până la achitarea complectă a restanţelor, sumele acestora să se primească integral pentru plata de impozit. 1. Pentru degrevarea şi echilibrarea bugetului, propunem din partea Federaţiei următoarele: PURIFICAREA CORPULUI FUNCŢIONARILOR a) Purificarea corpului de salariaţi publici prin anularea tuturor numirilor şi înaintărilor ilegale luându-se ca punct de plecare data de 1 Ianuarie 1924, când s’a pus în aplicare legea asupra statutului funcţionarilor publici, iar nu data de 1 Ianuarie 1926, prevăzută de art. 3 din legea pentru măsurile financiare urgente şi care este cu totul arbitrară. Pentru ca verificările şi anulările să se facă cu toată obiectivitatea propunem constituirea de comisiuni speciale pe ministere şi regii autonome, compuse dintr’un consilier de Curte de Apel, ca preşedinte, un consilier dela înalta Curte de Compturi şi un delegat al Federaţiei ca membri, având ca secretari pe directori de personal. Să se aplice aceleaşi dispoziţiuni şi funcţionarilor dela judeţe şi comune, iar comisiunile să fie alcătuite după aceleaşi criterii. Funcţionarilor licenţiaţi din serviciu, ca numiţi Regal şi care ,au o vechime de cel puţin 2 ani, să li se da salariul pe 3 luni, pentru a nu fi lăsaţi muritori de foame. b) Să nu se mai facă noui numiri nu numai până la 1 Ianuarie 1933, după cum prevede art. 4 din citata lege, ci până ce se va normaliza numărul salariaţilor publici, fixânduse în prealabil şi pe bază de studii serioase, cadrele strict necesare fiecărui serviciu. c) Să se desfiinţeze toate posturile ocupate de diurnişti şi sinecurişti, oricare ar fi provenienţa fondurilor, din care sunt plătiţi. Deasemenea să se înlăture funcţionarii onorifici, care în realitate sunt retribuiţi sub diferite forme şi din diferite fonduri, deşi în formă apar ca nesalariaţi. d) Să se elimineze din corp toţi funcţionarii necorecti şi să sa urmărească cu cea mai mare perseverenţă şi severitate toţi aceia, cari au frustrat şi păgubit statul, judeţele, comunele şi regiile autonome, prin administratia incorectă, dispoziţiuni abuzive şi incapacitate. APROVIZIONAREA SALARIAŢILOR PUBLICI 5. Cere Guvernului să intervină la Senat pentru votarea, chiar îa această sesiune, a proiectului de lege pentru aprovizionarea salariaţilor publici prin Federaţie, proiect votat de Adunarea deputaţilor la 15 Aprilie 1932 şi aceasta cu atât mai mult, cu cât prin proiectul amintit nu se prevăd scutiri de vamă, reduceri de 50 la sută pe c. f.r. etc. cum s’a acordat altor organizaţii similare, ci se asigură numai plata ratelor pentru aprovizionarea efectuată, la libera voinţă a funcţionarului, în condiţiuni mult mai ieftine decât preţurile piefii şi cu plata în rate lunare, fără niciun alt adaos, la cost. Insistăm asupra acestui deziderat întrucât Guvernele nu au luat nici o măsură pentru ieftenirea traiului aflăndu-ne chiar în faţa unor noui urcări de preţuri ale celor necesare vieţii. Adunarea generală extraordinară dă depline puteri Consiliului de administraţie al Federaţiei pentru aducerea la îndeplinire a dezideratelor de mai sus precum şi pentru fixarea datei, la care se va ţine Congresul general. 3 In vederea modificării legii bisericeştii Primim: Comisiunea provizorie instituită de Sfântul Sinod, pentru adunarea materialului informativ trebuitor modificării actualei legi de organizare bisericească din 1925, roagă pe d-ni profesori ai facultăţilor de teologie, seminarii şi academii, cum şi pe cucernicii preoţi, să binevoiască a trimite în serie observaţiile şi propunerile ce vor crede de trebuinţă pentru alcătuirea viitoarei legi, pe adresa Prea Sfinţitului Episcop Visarion, la episcopia din Bălţi, cel mai târziu până la 15 octombrie a. c. -------==x==-----