Cuventul, noiembrie 1932 (Anul 8, nr. 2705-2734)
1932-11-01 / nr. 2705
• • * ANUL A ti VilMea. Ni o. 2705 Redacta si Administrația. BUCUREȘTI, Calea Victoriei 4#, etajul 1 • (Intrarea prin Pasagiul Imobiliara) 1 312/45 Directia 378/10 Redaclia 378/09 Administrația Fondator: Director: ENACOVICI _______ NAE IONESCU rm Kill RILE $1 PrinUCftNIHE Se primesc la * administrativ „cuvântului“ Şi prin toate agenţiile de publicitate Taxa de francare plătită in nuarar conformn airabira Dir. Sn P. I. T* Ro. 69.196/93? Comemorarea lui Alexanora cel Voi coMmarca fl S. Stegelol restita cri la Bistriţii Prăznuind astăzi pe Domnitorul cu înfăţişarea blândă căruia poporul nostru în adânca lui cuminţenie l-a numit «cel bun», aducem un prinos de recunoştinţă aceluia care timp de 32 de ani a cârmuit cu înţelepciune ţara Moldovei. Figura lui Alexandru Voevod se desprinde pe orizontul istoriei noastre naţionale prin străduinţa lui neobosită de a întări prin aşezări trainice puterea şi prestigiul Ţării. In vremuri când gloria Suveranilor se măsura în deosebi prin fala lor pe câmpul de bătae şi prin numărul popoarelor pe cari le-a învins, acest domnitor din vila muşatinilor a reuşit să lase urmele organizări paşnice cari sute de ani vor lăsa semne adânci de pământul pe care l-a stăpânit cu iubire şi înţelepciune. Despre războaiele lui nu e copil din şcolile primare care să nu fie hrănit cu dânsele, războaie susţinute cu vitejie faţă de Regi vestiţi ai ţărilor vecine; dar aceste războaie n’au fost duse de poftă de cucerire sau din certuri de nimica, ci au fost dintre acelea cari fac parte din întregul lanţ de lupte pentru păstrarea chiar a fiinţei naţionale. Trecerea Pocuţiei şi al Sefenului în stăpânirea Moldovei, cucerirea Cetăţii Albe şi Părţilor Tătăreşti cu Chilia nu sunt cuceriri fudule ci întăriri neapărat necesare ale graniţelor. Dar fapta războinică cea mai de seamă din timpul domniei lui este de sigur apariţia acelui mănunchi de ostaşi români conduşi de Spătarul Coman sub zidurile Marienburgului, nu atât de însemnată este această luptă prin victoria dobândită cât prin afirmaţiunea în faţa lumei întregi a valoarei ostaşilor săi şi existenţei Moldovei ca stat care să conteze efectiv în jocul de alianţe ale popoarelor europene. Legăturile noastre depăşeau astfel cercul vecinilor. Ce nesfârşit de interesant şi de instructiv ar fi să putem cunoaşte repercusiunea asupra sufletului ţăranului din aceşti munţi ai Neamţului şi din alte părţi când porniţi din preajma Mării Negre s’au găsit vărsându-şi sângele pe malurile Balticei. Alţi oameni alte obiceiuri şi ce impresie a putut naşte din contactul acestor cavaleri teutoni, apărători în Nord a credinţei catolice cu el răzeşul moldovan acis în Sud- Estul European apărător al credinţei sale ortodoxe, îmi amintesc ca şcolar mândria sufletească ce o resimţeam citind această pagină a trecutului nostru, aceiaş emoţie şi mândrie o resimt astăzi ca om matur şi ca Suveran al unei Românii care şi-a afirmat locul ei în Europa modernă. 500 de ani au trecut peste capul acestui popor, lupte nesfârşite pentru păstrarea integrităţii lui au avut Ioc fără încetare de atuncea, dar ce frumos este de a privi acest început, astăzi când ne bucurăm de o Patrie întregită pe care prin calităţile atât de frumoase ale poporului nostru o vom întări aşa cum trebue întărită. Acest fapt, care trebue să treacă în marile legende ale neamului, după atâtea veacuri un fapt ca lupta de la Marienburg, are privilegiul de a cere pecetia legendei ca să facă parte din chiar fiinţa poporului, nu acest fapt este opera de căpetenie a lui Alexandru Muşat, care a îndrituit poporul şi istoria să-l numească «cel bun». Prin stăruinţa şi voinţa lui el va lăsa urmă neperitoare prin aceea că este organizatorul bisericei naţionale Moldoveneşti. După afirmarea internaţională de la Marien-burg vine afirmarea naţională prin impunerea Patriarhiei de la Con- stantinopol al unui moldovean în capul bisericii. Cum în trecutul nostru cheia de boltă a rezistenţei naţionale a fost biserica căci noţiunea de patriotism şi de credinţă se confundau într’una singură, influenţa organizăreiacesteia a fost covârşitoare în decursul vremurilor. In locaşurile sfinte de sub jurisdicţia Mitropoliei Moldoveneşti sa putut păstra în vremuri de resmerite şi de bejenie credinţa în puterea de rezistenţă naţională. Biserica organizată şi întărită de acest mare domn şi-a îndeplinit pe deplin multe veacuri de-a rândul chemarea ehiar în acelaş timp ce frumoasă pildă de iubire de neam şi de pricepere a unui spirit modern de toleranţă ne-a dat-o acest domn făcând această puternică organizare în timp ce Doamnele Margareta şi Kingala întăreau influenţa catolicismului. Opera sa de organizare nu s’a limitat numai la biserică căci el a fost şi întemeietorul în Moldova al sfatului Domnesc, al eparhiei boereşti şi a întocmit vămile pe mărfuri, dar totuşi organizarea care a lăsat urme mai trainice din punctul de vedere naţional tot al bisericei a fost. Ce vremuri mari sunt acelea în care a trăit Alexandru cel Bun în Moldova, Mircea în Ţara Românească precursori ai României întregite de azi, pe deoparte stăpânitor asupra, Basarabiei iar pe de alta asupra Bobrogei. Cum destinurile unui neam se cunosc din timp şi cum aceasta ne arată că legile de evoluuţiune sunt imuabile. Aceste legi se văd încă şi prin faptul că Domnitorul a cărui amintire o sărbătorim astazi şi a cărui operă este în deosebi una de pace, a fost sortit de a muri in urma rănilor căpătate în luptă! Şi acum în faţa Mormântului acestui mare şi bun Domnitor să ne închinăm cu evlavie şi cu reculegere. E un lucru atât de bun să medităm asupra învăţămintelor trecutului. O Alexandre Domn al Moldovei noi cei de azi ce trăim pe acest pământ pe care l’ai iubit şi ai stăpânit ne gândim cu adâncă reculegere la opera care ai săvârşit-o tu şi care ne-a ajutat să stăm aci astăzi şi să ne închinăm în faţa amintirei tale. M.S. Regele şi Voevodul Mihai s’au inapoat la Sinaia -----9300---- SINAIA, 30. — Astă seară la orele 8,50 au sosit, cu un tren special, venind dela Piatra-Neamţ, unde au asistat la serbările aniversării de 500 de ani dela moartea lui Alexandru cel Bun, M. S. Regele cu Marele Voevod Mihai, însoţiţi de suită. In gară M. S. Regele a fost întâmpinat de către d-nii: col. Bădescu, căpitan Gheorghiu şi inspector Stănescu, şeful gării. De la gară. Suveranul cu Măria Sa Voevodul Mihai au plecat cu Automobilul la Castelul Peleş. •---------00X00-------- Cel life lung cablu submarin ROMA, 30 (Rador). Azi a fost inaugurat cel mai lung cablu telefonic submarin din lume. Cablul face legătura între Fiumicino și Terranova (Sardina). El are o lungime de 370 km. Darea de seamă a serbărilor dels »'s rasa se gâsește la pagina. Destăinuirile ziarului nostru asupra dedesubturilor ofertei prezentată de firma Boudeville prin prepusul său din Bucureşti, d. Al. Colin, au produs o profundă impresiune în sânul Delegaţiei permanente a municipiului, care tocmai discută concesiunea salubrităţei, determinând împărţirea discuţiunei pe mai multe şedinţe şi redactarea unui raport în care toată această chestiune să fie lămurit precizată. Fiindcă, ceea ce am spus şi cu alt prilej, majoritatea consilierilor municipali nu cunosc nici conţinutul ofertei. Boudeville—Colin, nici mai ales raportul Oficiului central de licitaţiuni, care se pronunţă categoric nu înpotriva concesiunii, ci a ofertei Boudeville, pe care o numeşte oneroasă. Pentru a facilita sarcina aceloraşi consilieri municipali, redăm textul raportului Oficiului de licitaţii, pentru ca să se vadă ce atentat a fost pregătit înpotriva bugetului Capitalei. Iată ce spune raportul, adresat primăriei municipiului Bucureşti. Raportul oficiului de licitaţii Ca urmare la adresa No. 106181318 L. 1932, trimisă cu actele licitaţiei din 12 Mai a. c., pentru darea în antrepriză a salubrităţei municipiului Bucureşti, avem onoare a vă comunica că" Oficiul central de licitaţii în vedere că s’au ţinut până in prezent 3 licitaţii, fără a da un aviz defavorabil, atrage atenţia asupra următoarele defecte constatate : A. — Asupra caetului de sarcini. 1. — Nu s’a ţinut seama la întocmirea caetului de sarcini de toate dresa No. 358.842/931 și anume : a) Nu s’a limitat destul de precis indicaţiunile date de O. C. L. cu aatributiunile adjudecatarului și nu s’a indicat în mod detailat modul de executarea lucrărilor, nu s’au fixat anumite ore de noapte pentru măturat" şi orele de stropit, nu s’au stabilit precis limitele de ore între cari s’ar putea ridica gunoaiele menajere, — regulamentul de salubritate prevăzut de art. 106 legea administraţiei locale şi art. 16 din legea municipiului Bucureşti, fiind lipsa dela această licitaţieb) Nu s’au indicat localurile de remizaj. c) Nu s’a stabilit cum să funcţioneze contoarele de kilometraj nespecificându-se dacă plata se va face pentru tot timpul mersului, sau numai atunci când vehiculele sunt în funcţiune (maşinele de măturat cu mături în jos, stropitoarele în funcţiune, etc.), Oficiul central de licitaţii indicând să se stabilească ca contoarele să funcţioneze numai când vehiculele sunt în acţiune, sau să se suprime prima kilometrică care poate da naştere la abuzuri. d) Nu s-a stabilit nimic în privinţa întreţinerii localurilor de descărcare, fapt ce ar face ca antreprenorul să nu mai dea nici o atenţie la descărcare. Prin toate acestea s-a călcat art. 83 din legea contabili, pub. şi art. 36 ultimul aliniat din regulamentul O. C. L. care dau dreptul O. C. L-ului de a se pronunţa şi aproba caetele de sarcini. 2) Obiectul licitaţiei nu este destul de precis fixat redeterminăndu- se intinerariile pentru lucrările normale efectuate şi nici condiţiile pe care trebue să le îndeplinească lucrările de salubritate în chestiune şi modul lor de executare, caetul de sarcini nedefinind precis nici măcar ce se înţelege pen buna executare a lucrărilor şi nici modul de schimbare a periilor. Astfel s’a contravenit dela art. 92 alin. 1 din L. C. P. şi art. 31 din regulamentul O. C. L. 3) Nu se Precizează ce anume birouri şi ce anume locuri de gararea maşinelor se vor pune la dispoziţia antreprenorului de municipiu, antreprenorul putând avea ulterior semnării contractului fel de fel de pretenţii. 4) Nu se precizează condiţiile de plată pentru cazul când se prelungeşte contractul, cu încă cinci ani, căci dacă s’ar face plata în aceleaşi condiţiuni şi după expirarea acestor 5 ani, cum reese din cadtul de sarcini, atunci contractul devine cât se poate de oneros. Garanţia este insuficientă 5) Garanţia definitivă cerută la cifra de 10.008.000 lei nu este suficient şi judicios stabilită, antreprenorul nefiind legat printr-o sumă importantă efectivă, pentru a avea continuu toată grija în buna executare a lucrărilor, care după cum am văzut mai sus nici măcar nu este definitivă. Garanţia trebuia stabilită la 10 la sută conform legei din valoarea aproximativă a lucrărilor pe tot cursul duratei contractului. Nece Iiitatea unei garanții mai mari este dictată și de faptul că: a) Nu există nici o penalitate prevăzută pentru antreprenor în cazul când n’ar avea să mai continue contractul cu încă 3 ani. b) In cadtul de sarcini există clauza că Primăria cu toate că contractează cu un antreprenor, totuși primele de amortizare urmează să le depună la o bancă pe contul fabricei furnizoare cu care nu are nici un raport juridic, fiind obligată în plus să plătească toate cheltuelile de transport, asigurare în timpul transportului și vamă ale vehiculelor ce se importă, la livrarea fiecărui vehicul după recepționarea la București, astfel că antreprenorul nu este legat personal de nici o cheltuială de investire în lucrările cu care se angajează. 7) Nu se prevede nici o penalitate în cazul când un vehicul va sta în reparaţie sau va fi scos din funcţiune mai mult de 60 zile în tot cursul unui an. 8) Nu se prevede modul de plată pentru vehiculele scoase din serviciciu din caz de forţă majoră, şi nici nu se definesc toate cazurile de forţă majoră. Dacă un vehicul de exemplu ar fi scos din circulaţie din cauză de forţă majoră în ultimul an al contractului, nu se ştie nimic în ce mod se va plăti cel care-l înlocueşte. 9) Nu se defineşte cum se va face plata primei zilnice în cazul scăderei salariilor, variaţiile de preţuri la benzină de 0,50 lei litru care nu se iau în considerare, credem că ar putea fi reduse la 0.25 lei litru. 10) Asupra cadtului de sarcini OC. L. nu s’a pronunţat conform art 83 L. C. P. şi regulamentului OC.L. Concesionarea salubrităţei municipale Oferta Boudeville-Colin este oneroasă — ——txi — Aşa afirmă oficiul de licitaţii.—Cât ar câştiga concesionarul şi cât ar pierde municipiul. — Oferta trebue scoasâ din discuţia delegaţiei Capitalei — Desvelirea monumentului Eroilor din Dudeşti—Cioplea Se dăunează industria Indigenă 1) La contractul pe care aceiaşi Cât ar trebui să Plătească anual casă îl are cu oraşul Dublin, vehi- municipiul antreprizei conform conculele sunt Puse la dispoziţie de antreprenor. 2) Parte din vehiculele în chestiune s’ar putea construi la industria metalurgică din ţară, ceea ce ar constitui o uşurare a şomajului intern. 3) Rentabilitatea întreprinderei. Pentru a cerceta care este avantajul financiar al întreprinderei vom face următorul calcul: tractului ? Cât ar costa muncipiul executarea acestor lucrări dacă ar exploata în regie maşinele ce s’ar procura conform licitaţiei pe baza costului dedus din cheltueleli bugetare pe 1931. I) Cât ar trebui să plătească municipiul Bucureşti concesionarului ? Conform ofertei Boudeville, municipiul va trebui să plătească urmă- 1 Avansuri 1 Lei Brima fixă Lei/zi Bruna de amortizare Lei Brima Km. Lei/km. Bene..................... . . . . I 177.746 408 45 956 65 Stropitoare............................. . I 199.767 580 650 65 Camioane I 160.970 427.55 I 450 45 0 discuție inutilă Din cele de rs mai sus — c rește decât acapararea ce» primă parte a raportului Ier 116 milioane cât însu- Ofîcîului central de licita»țîunî — reese clar că oferta —-------------------------------------—■— Boudeville—Colin nu urmă- (Continuare în pagina lll-a). D. Harriot la Poitiers In non important discurs al preşedintelui guvernului PARIS 30 Rador). — D. Herriot a plecat eri seară la ora 23:30 de la Paris spre Poitiers în drum spre Madrid. La Poitiers d-sa a sosit azi dimineaţă la ora 6. La Poitiers d. Herriot a ţinut azi un important discurs la o întrunire radical-socilalistă. D. Herriot a amintit în primul rând dorinţa sinceră a Franţei şi guvernului sau, de a echilibra budgetul. D-sa a arătat apoi că până acum s’au realizat economii în sumă de 5 miliarde 200 milioane franci, la capitolul cheltuelilor Din această sumă, s’au făcut economii la cheltuelile pentru apărarea naţională, în sumă de un miliard şi 440 milioane franci. Deficitul evaluat de guvern însă, se ridică la peste 8 miliarde franci, a declarat d. Herriot. Studiind nouile compresiuni posibile ale cheltuelilor, d. Herriot a ajuns la concluzia că cheltuelile pentru securitate au suferit de pe acum partea lor de compresiune. «Se știe și se va vedea mai bine în scurt timp, a spus d. Herriot, că guvernul este favorabil unor largi măsuri în vederea dezarmării. Nu ne vom atinge însă de securitatea noastră actuală, a adăugat d-sa atâta timp cât ea nu va fi înlocuită şi chiar sporită prin noui garanţii». Oratorul a anunţat că guvernul va încerca să acopere deficitul budgetar prin diferite amenajamente fiscale. PLANUL DE UTILAJ NATIONAL D. Herriot a vorbit apoi despre planul de utilaj naţional care comportă mari lucrări de utilitate publică cari trebuiesc să fie executate în special în regiunile bântuite de şomaj. In această ordine de idei, d. Herriot a semnalat faptul că numărul şomerilor s’a redus simţitor, azi fiind numai 256.000 şomeri, iar indicele vieţei arată o atenuare a crizei. Primul ministru a vorbit apoi despre politica externă declarând între altele următoarele:» CONFERINŢA DEZARMĂRII «Conferinţa dezarmării a ajuns din nou la un punct critic. Acum este vorba de a se şti dacă ea va putea să găsească un regim care să dea peparelor dreptul să lucreze în pace, sau dacă se va relua goana după înarmări care are drept consecinţă nu numai ruina dar şi alte nenorociri mult mai mari». Vorbind despre planul francez de dezarmare şi securitate, d. Herriot a declarat: «încă odată, Franţa a lansat în omenire apelul său în favoarea generozităţii şi Justiţiei. încă odată ara preferat riscul concepţiei, în loc să ne mulţumim să amânăm chestiunea pentru mai târziu. Ar fi bine ca cel puţin proiectul nostru să fie centrul unirei pentru toate voinţele pline de curaj». In partea finală a discursului său, d. Herriot, faţă de svonurile care au circulat în legătură cu vizita pe care o face în Spania, a declarat următoarele: «Cei de rea credinţă sau plini de ignoranţă, au încercat să denatureze un act care va avea valoare numai prin sinceritatea sa. Aşi voi ca amiciţia dintre Spania şi Franţa, două ţări republicane, să fie simbolul şi să servească de exemplu prieteniilor cari ar trebui să unească toate popoarele*. D. Herriot şi-a continuat drumul spre Madrid, la ora 14,50 urmând să ajungă în capitala Spaniei mâiine dimineaţă la 9,15. Discursul d-lui Herriot a fost mult aplaudat. Comemorarea aniversării repomtuccliei poslovace Serbarea de la Liedertafel Colonia cehoslovacă din Bucureşti, împreună cu societatea de gimnastică «Sokol» şi cu sprijinul asociaţiei universitare româno-cehoslovace «Abatele Zavoral», au comemorat Sâmbătă seara, printr’o foarte reuşită serbare, dată în sala Liedertafel, împlinirea a patrusprezece ani de la proclamarea republicei cehoslovace. Sala a fost neîncăpătoare pentru participanţi, mulţi prieteni români ai coloniei ţinând să manifesteze simpatia pentru poporul cehoslovac cu prilejul acestei sărbători naţionale a vecinilor noştri. Au luat parte membrii coloniei cehoslovace, precum şi membrii ai coloniilor iugoslave şi poloneze, cari s’au asociat la festivitate. Serbarea s’a deschis la ora 9 seara, prin imnurile naţionale cehoslovac şi român, intonate de întreaga asistenţă. D. K. Kettner, preşedintele coloniei cehoslovace, a rostit apoi, în limba cehă şi română, cuvinte ocazionale de omagii pentru cele două ţări aliate. D. Jan Seba, ministrul Cehoslovaciei, a ţinut o alocuţiune în care a arătat însemnătatea istorică a faptului comemorat. D-sa s’a ocupat pe larg de legăturile dintre români şi cehoslovaci de-a lungul veacurilor şi de rolul istoric al acestor două naţiuni aliate. Din partea asociaţiei «Abatele Zavoral» au pronunţat cuvântări entuziaste d-la Valeria Mitru (într’o expresivă limbă cehă) şi d. G. Marinescu, preşedintele asociaţiei, care au făcut urări de prosperitate poporului cehoslovac. D. J. Jurek, conducătorul societăţii «Soko» din Bucureşti, a ţinut o conferinţă despre Miroslav Tyrs, fondatorul sokolismului, cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la naşterea acestuia. A urmat un bogat program de muzică cehoslovacă la care şi-au dat concursul d-na Kopecka, d-nii J. Youska (piano), Khun (vioara), A. Ponert (cello) şi d-ra Ponert (piano). A făcut frumoasă impresie originalul exerciţiu ritmic, simbolizând subjugarea şi desrobirea Slovaciei, executat de un grup de sokoli împreună cu d. Jureck, profesor la şcoala cehoslovacă. Sokolii au complectat programul cu diverse grupuri simbolice în cadru feeric. După program a urmat dans, într-o vie atmosferă de însufleţire şi comunicativitate. Sărbătorirea de la coda PRAGA 30 (Rador). Azi înainte de amiază a avut loc în localitatea Nădlac din Cehoslovacia, o impresionantă serbare organizată de Uniunea Socolilor din România, pentru sfinţirea drapelului societăţii, primit de la federaţia centrală socolistă din Praga. Serbarea a fost pusă sub patronajul d-lui ministru M. Şerban care a fost şi naşul drapelului. Ea s’a desfăşurat în mijlocul unei însufleţiri extraordinare dat fiind că în acelaşi timp s’a sărbătorit şi aniversarea întemeierei Republicei cehoslovace. Drapelul sfinţit cu această ocazie, reprezintă un simbol, fiind chiar steagul fostei Uniuni socaliste din Budapesta, pe care autorităţile maghiare au voit să-l confişte. Numai graţie eroismului membrilor acelei Uniuni, drapelul a fost scăpat de această soartă. S-au ţinut mai multe discursuri în care au fost relevate suferinţele comune îndurate de poporul român şi de cel ceh pe vremuri, suferinţe care au dat naştere prieteniei sincere dintre aceste popoare. DISCURSUL D-LUI MINISTRU ŞERBAN D-l ministru Şerban, a răspuns amintind că d-sa a lucrat împreună cu d-nii Hrabowskki, Hirka, şi Tac, delegaţii cehi şi slovaci la conferinţa de pace de la Paris, pentru afirmarea principiului de autodeterminare a popoarelor. D-sa a arătat că între cele două popoare aliate nu a fost în trecut nici un războiu şi că profunda prietenie care le uneşte rezultă din vechi afinităţi care se manifestă până şi în influenţele ce se regăsesc în limbile ambelor popoare. D. ministru Şerban a terminat vrând Uniunei deplină prosperitate. S’a trimes Majestăţii Sale Regelui Carol al II-lea o telegramă de omagii, exprimând profundul sentiment de-.credinţă şi dragoste al celor prezenţi, faţă de Tron şi ţară. Serbarea a continuat cu diferite demonstraţii de cultură şi educaţie fizică, într’o atmosferă desinceră prietenie.