Cuventul, noiembrie 1932 (Anul 8, nr. 2705-2734)
1932-11-01 / nr. 2705
...... V 1" i * ■ u * aw T-u-t MARȚII NOEMBRIE 1932 Al X-lea congres român de do-miro-lanngologie Z0?a ll-a Şedinţa s-a deschis la ora 9 jum. dim, sub preşedinţia d-lui dr. HUGO SELIGMAN, secretar de şedinţă fiind d. dr. M. LAZEANU. Congresul aprobă trimiterea linei telegrame de condoleanţă d-rului David Galaţi, care a avut durerea să-şi piardă soţia. COMUNICĂRI Se intră în ordinea de zi a congresului şi se fac următoarele comunicări: D. general prof. dr. Butoianu, maior dr. Brătăşanu şi lt. dr. Lu-pulescu. Abcesul lobului frontal stâng la un copil de 2 luni. Operaţie şi vindecare temporară de 2 luni urmată de hidrocefalie acută. D. prof. dr. Predescu Rion: Otită a-cută meningită — operaţie — vindecare. D. conf. dr. V. Tempea, vice presidentul soc. române de O. R. L. ia apoi prezidenţia congresului. D. dr. Vasiliu: Reflexul pto uterin. D. dr. L. Segall: Câteva cazuri de litiază salivară. D. dr. Costiniu Al. Senior: Prezentarea unui caz de psamom. Operat şi vindecat. D. conf. dr. V. Tempea: a) Alcoolul ca hemostatic local în hemoragiile luco-faringiene. b) Tumoare periamigdaliană imitând un abces periamigdalian. c) Corpuri străine extrase din trachee şi bronchii. (5 cazuri). D. dr. Creţer. Forme de epiglotite cu ocazia unei epidemii. D. prof. dr. Predescu Rion. Cazuri de papilome carcinomatoase, ale laringelui tratat prin raze X. Şedinţa se închide la ora 16. a ŞEDINŢA de după amiaza Şedinţa de după amiază se deschide la ora 16, sub preşidenţia d-lor conf. dr. Tempea şi dr. Zdravcoff (Sofia). Secretar de şedinţă d. dr. Kraft. Sunt prezenţi d-nii: Prof. Neuman (Viena), rof. Predescu-Ricu, docent Blatt, doc. Daraban, doc. Buzoianu, agregat dr. I. Jianu, d-na Zeligman, Vasiliu, Popian, Lucimer, Ştefaniu, Lazeanu, Costiniu-Junior, Aron, Glaubes etc. COMUNICĂRI D. dr. Daraban prezintă un caz de hemangiom (tumorăvasculară) în regiunea amigdaliană şi un caz de trismus tetanic la un copil. Infecţiunea a avut ca poartă de intrare o leziune subscapulară. La discuţii iau parte d-nii d-nn: conf. Tempea, L. Rosenberg, prof. Predeseu Rion. D. dr Mayer soha citește o telegramă de salut din partea prof. Marschek (Viena). D. dr. Costiniu-senior şi dr. Popian prezintă două importante comunicări asupra bacteriologiei ozonei şi lucrări experimentale de inoculare la om şi animal. D. prof. Predescu Rion subliniază că lucrările experimentale prezentate, sunt singure în literatura universală a ozenei. D. docent N. Blatt arată legătura dintre nevritele retrobulbare şi afecţiunile sinusurilor nazale supurate. La discuţii iau cuvântul: Prof Predeseu, dr. Suciu Sibianu şi dr. Ion Jianu. D. prof. Predeseu, tratează despre: efectul apelor din Slănicul- Moldovei, asupra afecţunilor rinofaringo-laringiane. D. dr. Lucimer vorbeşte despre: Importanţa lipiodolului în radiografie şi sinusurilor maxilare. D. dr. Suciu-Sibianu desvoltă subiectul: Statistici asupra examinărilor şcolare şi supranaturalul în terapeutica O. R. L. ÎNCHIDEREA CONGRESULUI La orele 6.30 d. a. d. conf. dr. Tempea închide congresul, mulţumind tuturor celor cari au contribuit la reuşita lui. Congresul producătorilor de energie electrică Discuţii asupra tulburării audiţiilor radiofonice Duminică, în sala „Politechnica“ din Calea Victoriei, s-a deschis congresul producătorilor şi distribuitorilor de energie electrică din ţară. Şedinţa de deschidere a fost prezidată de d. ing. I. Ştefănescu-Radu. D-sa, după ce a salutat pe reprezentanţii filialelor din provincie, a ţinut să accentueze că încă dela congresul din 13 şi 14 August 1931, toate întreprinderile şi-au dat concursul pentru organizarea şi distribuirea energiei electrice. Prin aceasta s’a făcut un pas satisfăcător, care în primul rând, este spre binele general. S’a intrat, apoi, în ordinea de zi DĂRI DE SEAMA D. inginer P. Carlianu, secretar, dă citire listei nouilor membrii aderenţi, cât şi organizaţiilor înscrise în cursul anului curent. D. inginer Dimo dă citire dări de seamă asupra activităţii comitetului central, în care se ocupă de demersurile făcute de asociaţie, dela începutul ei până în prezent. Printre aceste demersuri, cari s’au bucurat de o soluţionare practică datorită intervenţiilor asidui ale comitetului central în frunte cu preşedintele asociaţiei d. I. Ştefănescu Radu, sunt: modificarea legii energiei, a legii drumurilor, taxelor vamale pentru importul sârmei electrolitică cât şi a altor articole technice; modificarea legii sanitare privitoare la industria electrică şi a personalului din această industrie; votarea legii apărării audiţiilor radiofonice, etc. D. inginer Buşilă, în numele U. G. I. R.-ului şi a institutului social de economie,, laudă succesul asociaţiei, care, în cursul unui singur an, a rezolvat atâtea probleme de acuitate industrială. AUDIŢIILE RADIOFONICE D. inginer Budeanu, referindu-se la legiuirile care garantează audiţiile radiofonice, este de părere că aceste legiuiri, sunt premature. In alte părţi, ele au un caracter provizoriu, aceasta datorită faptului că odată cu evoluţia technică sunt în perspectivă noi mijloace cari să pue la adăpost audiţiile radiofonice de perturbările paraziţilor. A răspuns d. prof. Hurmuzescu care a arătat că neajunsurile create audiţiilor radiofonice sunt în mare parte produse de aparatele de diatermie şi radiografie. D-sa e de părere că radiofoniştii, cât şi producătorii de energie, trebue să pornească o acţiune comună, care să garanteze o indiţie cât mai normală. D. M. Gh. Caraninl, ocupându-se de legea de apărare a audiţiilor radiofonice, arată că această lege a fost adusă din iniţiativă parlamentară şi că nu corespunde cerinţelor. Legea aceasta din fericire pentru producătorii de energie electrică, n’a fost însă votată. • D-sa e de părere că în anul viitor comitetul asociaţiei să păşească la cercetarea defectelor constatate şi aceasta pe cât posibil mai urgent, spre a se înlătura surpriza unei noui legi defectuoase. D. inginer I. Ştefănescu Radu dă explicaţii de felul cum au decurs decurs discuţiile în recenta conferinţă de la Paris relativ la apărarea audiţiilor radiofonice. ALTE LUCRĂRI ALE CONGRESULUI D. inginer Cartianu citeşte raportul financiar din care rezultă că, în general, prevederile au putut fi împlinite şi că în viitor asociaţia va putea face faţă nevoilor.. Adunarea a dat descărcare gestiunei financiare, şi a votat bugetul pe anul viitor. După ce fac diverse observaţiuni în legătură cu sporirea cotizaţiilor chestiunea garanţiilor depuse la U. C. B. d-nii inginer Caraufil, Volanschi-Iaşi, I. Ştefănescu Radu şi Tehner-Craiova, şedinţa s-a suspendat. Desbaterile vor continua azi dimineaţă în sala Politechnica din Calea Victoriei. spectacolele zilei Teatre OPERA: Relache. NAŢIONAL: Manou Lescau. VENTURA: Premiera: Florăreasa Cinemaforfrate BULEVARD PALACE- Stan şi Bran aventurieri. CAPITOL: Mata-Hari. REGAL: Cadeţii. FEMINA: Răpirea miresei. TRIANON: Un cântec, o fată şi un sărut CORSO: A fost odată un vals. VOX: Frankenstein. Seara revista: Asta da.... RIO: Tragedia de la Mayerling. SELECT: Straniul caz al Clarei Deauve. ROXY: Mata-Hari. FORUM: Tragedia unei stele de cinema. OMNIA: Păcatul Madelene. LIDO: Am ucis şi Ştrengărită. SALA EPISCOPIA: Fericirea mea eşti tu şi Totul pentru dragoste. SALA FRANKLIN: La miezul nopţii şi Manevre de Toamnă. AMERICAN: Prinţul Arcadiei. TERRA: Sefirul misterios. TOMIS: Oraşul cântecului. TRIUMF: Floarea din Cubaşi complectări sonore. MARNA: Onoarea unui student şi Trupă de reviste. VOLTA BUZEŞTI: Omul de cr. MARCONI: Contesa de Monte Cristo. RAHOVA: A fost odată un vals. De la Mejia „Dalles“ FILMUL CULTURAL Astăzi, Luni, orele 3 p. m. are loc în sala Fundaţiei Dalles reprezentarea filmului cultural «O călătorie pe Dunăre la Viena», precedată de conferinţa d-lui prof. E. Flavian. ii iu [iNB a nou ii nu --------------------- mm T —■__-____________* — Cauzele scumpirii pâinii. — ce vor brutarii — In sala de şedinţe a Camerii de comerţ, a avut foc eri, al doilea congres al brutarilor şi franzelarilor din întreaga ţară. D-l THEODOR GANOVICI, preşedintele sindicatului brutarilor din Bucureşti a arătat motivele pentru cari acest congres a fost convocat. S’a procedat apoi la alegerea biuroului care este alcătuit astfel: d-l Mrazec preşedinte, d-nii: Costescu şi Vasoldi, vicepreşedinţi şi d-l Nedelcu, secretar. DESBATERILE D-l MRAZEC, preşedinte, luând cuvântul a arătat că primul gând al congresiştilor trebue îndreptat către M. S. Regele (adunarea în picioare ovaţionează pe Suveran). A adus apoi mulţumiri d-lui Teodor Ganovici pentru munca depusă în fruntea sindicatului la îmbunătăţirea soartei brutarilor. DE CE SE SCUMPEŞTE PÂINEA Ocupându-se apoi de problema pâinii d-sa a arătat că uscarea preţului pâinii este o consecinţă a scumpirii neîncetate a grâului. Recolta de anul acesta a fost proastă; grâul din producţia anului acesta, pe lângă că este foarte prost calitativ, este şi insuficient pentru satisfacerea nevoilor de consumaţie ale populaţiei. Din această cauză, de unde, anul trecut, cel mai bun grâu nu costa mai mult de 35.000 lei vagonul, anul acesta preţul s-a ridicat la 65.000 lei. Ar fi deci o imposibilitate ca pâinea să se vândă tot cu 5 lei kgr, mai ales când taxele către comună şi impozitele către fisc sunt atât de mari. Brutarii cer ca preţul la pâine să fie fixat ţinându-se seama de aceste stări de fapt. Din moment ce grâul nu se îefteneşte, nu se mai poate fabrica pâine la preţul actual. O PROPUNERE D-sa cere să se propună primăvăriilor ca, dacă vor să ieftenească pâinea, să acopere ele cheltuelile de fabricare, până la costul real al pâinii. TELEGRAME Oratorul propune şi congresul aprobă cu aclamaţii, trimiterea unei telegrame omagiale M. S. Regelui. De asemenea se mai expediază telegrame d-lor Voicu Niţescu, D. R. Ioaniţescu, Dem. Dobrescu, Orghidan, etc. ALTE PROPUNERI D. ANGELESCU a vorbit în numele Camerii de comerţdin Capitală, aducând congresiştilor salutul acestei instituţii. D-sa a spus că părerea Camerii de comerţ este că ar trebui luat dreptul primăriilor de a fixa preţurile la pâine şi că acest drept ar trebui încredinţat unei comisii speciale. D. NEDELCU, secretarul congresului, dă citire ordinei de zi a lucrărilor. D. GANOVICI, expune situaţia comerţului de brutăriie şi, din cifrele prezentate, ajunge la concluzia că preţul de fabricaţie al pâinei negre este de 8.15 lei, iar al celei albe de 9.65 kgr. Peste acest preţ de cost, brutarii nu cer decât un beneficiu de 10 la sută. D-sa propune apoi ca, din 6 în 6 luni, ministerul industriei, de acord cu brutarii, să fixeze preţurile pâinii, care să fie obligatorii pentru primării. Şi este necesar acest lucru, pentru că primăriile fac demagogie politică pe chestia pâinii. CINE SA FIXEZE PREŢUL FAINEI? D. C. COSTESCU expune rezultatul demersurilor făcute pe lângă ministerul muncii, interne şi industrie şi comerţ. D-sa dă largi explicaţiuni asupra dificultăţilor întâmpinate în rezolvarea problemei pâinii, din cauza lacunelor legilor şi ordonanţelor în vigoare. Guvernul ar trebui să se gândească odată la soluţionarea preţului pâinei, pentru a evita un grav pericol social. Propune apoi ca preţurile pâinii să nu mai fie fixate de primării, ci, de ministerul de industrie, pe regiuni, avându-se în vedere preţul grâului din diversele părţi ale ţării. TIMBRUL PE PÂINE D. SEVER HERDAN: face câteva obiecţiuni asupra compunerii ordinei de zi a congresului şi se ridică împotriva maximalizărei preţului pâinei, care nu este în interesul brutarilor. Cere desfiinţarea timbrului, motivând că el nu foloseşte nici brutarilor şi nici agriculturii. ACUZAŢII D. GHEORGHE SAVA începe prin a spune că situaţia ce se impune azi brutarilor este imorală. Nu este însă mai puţin adevărat că brutarii, prin atitudinea lor şovăelnică, au o mare vină, întrucât nu s-au hotărât să închidă brutăriile, pentru a demonstra că nu mai pot vinde în pagubă. Cere desfiinţarea timbrului pe pâine, şi municipalizarea brutăriilor şi a morilor, asigurându-se acestora minim de existenţă. Cere ca preţul pâinei să fie stabilit în viitor de o comisiune specială, care să funcţioneze la ministerul de industrie şi nu la primării. In încheere, d-sa propune închiderea brutăriilor, nu declararea grevei. D. SADIMA-FOCŞANI, cere ca sindicatul brutarilor să intervină ca taxa comunală de un leu pe kg. de pâine, impusă ilegal de comuna Odobeşti, să fie suprimată. D. I. NICILESCU-RIETZ, îndeamnă pe brutari la solidaritate pentru a impune cauza lor dreaptă. La ora 1 şedinţa e ridicată. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA D. NEDELCU, se ocupă de punctul şase din ordinea de zi, analizând şi criticând legile şi regulamentele în vigoare privitor la brutării, formulând deziderate modificatorii. D. ION MIHAI: propune ca actualul timbru agricol să fie desfiinţat. Pâinea să fie degrevată de taxe şi să se pună taxe pe rachiu, şampanie, nu pe pâinea săracului (aplauze). % CHESTIA SUBSTANŢELOR CHIMICE D. SEVER HERDAN, după ce aduce unele precizări şi face obiecţiuni unor deziderate formulate de congres, se ocupă pe larg de chestiunea pâinii fabricată cu substanţe chimice, respingând acuzaţia ce se aduce brutarilor. Nu există — spune d-sa — brutari care să fabrice pâinea cu substanţe chimice, deoarece brutarii ar pierde, chimicalele stricând aluatul. Protestează împotriva abuzurilor care se fac cu confiscările de pâine, arătând reaua credinţă a organelor însărcinate cu controlul brutăriilor, care vând pâinea confiscată. Cere desfiinţarea timbrului şi a taxei pe pâine. ROLUL POLITICEI D. VARSATI, cere ca brutarii să lupte ca preţul pâinii să nu mai fie fixat de priimării, care fac din aceasta un abuz politic. D. DUMITRU CRISTU (Galaţi) arată răul pe care l’a produs în sânul brutarilor politica. D. STOIAN (Craiova): cere ca pâinea să se vândă cu cântarul1. D. DRAŞOVEANU: aduce salutul brutarilor ardeleni. Cere apoi ca pâinea să fie liberă la vânzare, deoarece preţul ei nu este determinat nici de morari nici de brutari, ci de fluctuaţiile preţului grâului. AUTORIZAŢII PE VECI D. SEVER HERDAN: se ocupă de eliberarea autorizaţiilor pentru vânzarea pâinii, care trebue să se dea pe veci. In Franţa, brutarii sunt judecaţi după legi vechi de aproape 200 ani, nu ca la noi, unde se fac legi când ne vine gust. * D. ION DRUIA cere încetarea abuzurilor ce se fac cu preţul pâinii. D. VANGHELIDE (Buzău) expune situaţia grea a brutarilor din provincie, care au ajuns în pragul falimentului. Cere marilor brutari să se pună în fruntea acţiunii începută, iar comitetul central al sindicatului, să se ţină în permanenţă cu provincia. Ind.ee cerând desfiinţarea tuturor taxelor pe pâine. D. SEVER HERDAN, arată motivele care stau la baza refuzului său de a participa activ la acţiunea brutarilor, din cauză că aceştia nu au simţul solidarităţei. O UNIUNE A BRUTARILOR D. GH. SAVA: propune constituirea unei Uniuni generale a brutarilor din România, al cărei preşedinte să fie proclamat d. Sever Herdan.Sala primeşte cu ovaţii aceste propuneri. D. NEDELCU: Se asociază propunerilor d-lui Sava. D. DRAŞOVEANU: cere şi d-sa înfiinţarea „Uniunei generale a brutarilor” al cărei sediu să fie la Bucureşti. D. GH. SAVA, repetă propunerea sa, preconizând închiderea brutăriilor, deoarece brutarii nu mai pot fabrica în pagubă. O DELEGAŢIE LA MINIŞTRI După votarea unei moţiuni în sensul celor discutate, a fost aleasă o comisiune compusă din d-nii Mrazek, Sever Herdan, Ganovici, Cristu-Galaţi, Craşoveanu-Braşov, Vasoui-Constanţa, Costescu, Vanghelide-Brăila, Gh. Sava, Petre Ionescu- Coteşti şi Tr. Ionescu-Ploeşti. Delegaţia se va prezenta azi cu un memoriu d-lui ministru al muncii, al industriei și comerțului și agriculturii. * Seara a avut loc o masă comună la Luzana. Congresul își continuă azi lucrările. m întrunire® foştilor folontori români O acţiune ,de propaganda contra agitaţiilor maghiare pe lângă d. ministru al agriculturei pentru legarea aşezare a voluntarilor, în spiritul legii de improprietări şi D. LUNGULESCU, ca fost luptător, arată luptele românilor din trecut cu puterea oprimantă. D. general Rujinski, în numele ofiţerilor de rezervă, spune că-şi însuşeşte toate punctele de vedere al foştilor voluntari şi în cuvinte elogioase aduce salutul ofiţerilor de rezervă. D. dr. E. Balamace, în numele foştilor voluntari macedoneni, arată suferinţele acestor voluntari. Face apel la unitatea tuturor legiunilor, rugând să fie sprijiniţi cu aceiaşi putere şi fraţii macedoneni. Ieri dimineaţă a avut loc în sala Gib, întrunirea foştilor voluntari români. Au fost prezenţi peste 600 voluntari din fostele legiuni italiene şi siberiene, ca şi parte din regiunile macedonene de la Salonic. Parte din voluntarii ardeleni, îmbrăcaţi în costumele din regiunile respective, alături de steagurile naţionale, dădeau un pitoresc deosebit adunării. Şedinţa s-a deschis la orele 9 dimineaţa sub preşedenţia d-lui ION DRAGHICI, preşedintele despărţământului Bucureşti. D-sa arată că scopul acestei adunări solemne este numai intensificarea propagandei spre a se stăvili acţiunea de defăimare desfăşurată de duşmanii ţării. In numele fostelor legiuni de voluntari, declară că va lupta cu toate forţele pentru apărarea prestigiului neamului. MOŢIUNEA După alte câteva cuvântări s’a votat o moţiune cu următorul cuprins: Despărţământul Bucureşti al U. F. D. primar ANGELESCU aduce ei, întrunit în ziua de 30 Oct 1932 voluntarilor salutul primăriei Camn adunarea generală anuală, în cripitalei şi scoate în relief sacrificiile făcute de aceştia, sacrificii cu atât mai mari, cu cât nu au fost mânaţi decât din dragoste pentru ţară. D. dr. DELEU, preşedintele general al Uniunei voluntarilor, declară că este fericit să asiste la această sărbătoare naţiotală şi dinastică. Ca fost luptător şi voluntar, face un istoric al luptelor românismului din trecut, pentru Patrie, Coroană şi Unitatea Ţării. Gestul M. S. Regelui, care este preşedintele de onoare al Uniunei voluntarilor, de a-i distinge cu Medalia Ferdinand, este o dovadă supremă de încurajare şi de amintire a faptelor făcute de voluntari. Cere solidaritate şi pentru viitor între toate echipele de voluntari, atât legionari, cât şi cei din vechiul Regat, cari toţi au fost conduşi de acelaş simţământ nobil: iubirea de Patrie. D. general LIVIZEANU, vice-preşedinte al F.I.D.A.G-ului, aduce salutul Asociaţiei mondiale a foştilor luptători şi, după un succint istoric al celor făcute de voluntari în marele război, cere solidaritate între toţi voluntarii ţării, fuzionarea tuturor societăţilor de acest fel, toate având acelaş scop naţional. D. M. BREZOIANU, în numele demobilizaţilor, ca secretar general al acestei asociaţiuni, salută adunarea şi aduce adeziunea asociaţiei ce reprezintă, pentru ca toţi, cu forţe unite, să lupte întru menţinerea idealului naţional şi în acelaş timp pentru dreptatea cauzei voluntarilor. ■ D. VICHENTE CRAŞMARU din Banat arată situaţiunea locală voluntarilor şi cere o intervenţie pontante de a intra în ordinea de zi, în conformitate cu programul său de activitate stabilit în adunarea dela 23 Sept. 1931 în chestiunea propagandei revizioniste a Ungariei, a votat următoarea moţiune: U. F. V. R. hotărăşte ca în viitor să utilizeze toate mijloacele care-i stau la dispoziţie, pentru ca să înfrângă pentru totdeauna infamia maghiară, care tulbură prin activitatea-i nefastă liniştea ţării noastre în acest scop înputerniceşte comitetul de conducere să ia toate măsurile ce le crede de cuviinţă prin propagandă de orice natură pentru ducerea la bun sfârşit a hotărârei noastre nestrămutate. S’au expediat telegrame de omagii M. S. Regelui, primului ministru şi d-lui ministru Voicu Niţescu. 1) — ■ 0000 — Comemorarea unui savant japonez la Paris PARIS, 30 (Rador). — Academia de Ştiinţe Morale şi Politice a ţinut ieri o şedinţă sub prezidenţia d-lui profesor Brunsehvieg. Deschizând şedinţa, preşedintele a rostit, elogiul funebru al defunctului profesor universitar Fukuda din Tokio, membru corespondent al Academiei încă din 1927. D. Brunsehvieg şi-a încheiat discursul cu următoarele cuvinte: «Primul Japonez care a pătruns în Institutul Franţei s’a silit să strângă legăturile ţării sale cu Europa şi în special cu Franţa. De aceea moartea sa, care este o mare pierdere pentru ştiinţă, va fi tot atât de viu resimţită la noi, ca şi în ja (Continuarea articolului din pagina 1 ur mează actualmente bugetul salubritate |. Mai mult, raportul afirmă că oferta, prin condiţiile ei, are un caracter oneros. Şi este oneroasă, firmfu« că fără să dea ceva, oferta cere tot: bani, maşini, personal, pentru că, la capătul celor 5 ani de concesiune, municipiul să piardă şi frumosul parc de cisterne de care dispune astăzi. Dar nu este totul. Raportul Oficiului de licitaţiuni aduce o serie de alte preciziuni — pe care le vom publica mâine — preciziuni care nu pot fi întunecate de presiunile diplomatice pe care le face d. Boudeville, datorită legăturilor sale de rubedenie cu uniri din foștii controlori ai stabilizărei. In joc este interesul Capitalei și consilierii municipali numai pe acesta trebue să-l aibe în vedere. Comisarul Stan Vrânceană din siguranţa Capitalei a arestat ori o bandă de spărgători recrutată din „catacombele” din clădirea în construcţie a Senatului: Mircea Eugen zis Măturică — un cunoscut spărgător condamnat în mai multe rânduri — Dobre Nicolae zis Micu, zis Florea şi Avram Barbu zis Gică. Cei trei „senatori” — cum îi se spune în limbajul de prin partea locului — își aveau un domiciliu foarte curios, în una din hrubele „catacombelor”, unde își amenajaseră un adevărat bazar de lucruri furate. Intre ultimele lor lovituri sunt cele de la d. general Rădescu — unde au ridicat în câteva pachete, haine, lingerie, blănuri — şi de la restaurantul Boboc din strada Decebal. Astăzi, cei trei „senatori”, vor fi înaintaţi parchetului. ACCIDENTE DE AUTOMOBIL Ion Crişan, de 18 ani din şos. Bonaparte 16, aflându-se pe bicicletă pe strada Lascăr Catarg, a fost surprins de un automobil care purta numărul 10.739 sau 10.759, numărul exact nu i s-a putut lua deoarece şoferul, după comiterea accidentului, a dat viteză maşinei şi a dispărut. Victima, a cărei stare e gravă, a fost internată la spitalul Filantropia. Serviciul circulaţiei a luat măsuri pentru identificarea şoferului. • Pe bulevardul Maria, Nicolae Moisescu în vârstă de 19 ani din strada Ionescu No. 25, a fost surprins de automobilul 10.786 şi rănit. A fost transportat la spitalul Brâncovenesc. Şoferul a fost arestat. ÎNCERCARE DE SINUCIDERE Olympia Feistein de 28 ani din strada Soveja No. 13, certându-se cu mama sa, a încercat să se pună capăt zilelor înghiţând o cantitate de stricnină. In stare gravă a fost internată la spitalul Filantropia. DOUA ÎNCERCĂRI DE SINUCIDERE In urma unor neînţelegeri familiare, tânăra Fany Brugher, în etate de 20 ani, domiciliată în strada Mocăncuţei No. 18, a băut 260 grame de spirt denaturat. Un intern al „Salvării” i-a făcut obişnuitele spălături stomacale, transportând-o apoi la spitalul Brâncovenesc. Acelaş motiv a îndemnat-o şi pe Margareta Herşcovici, funcţionară, în etate de 27 ani, domiciliată în strada 13 Septembrie No. 59, să bea o soluţie de vitriol. Primind îngrijiri la timp, starea ei e în afară de orice pericol. GRAV ACCIDENT DE AUTOMOBIL PE ŞOSEAUA BERCENI — Patru răniţi — Un grav accident de automobil s’a întâmplat aseară pe la orice 11 jam, pe şoseaua Berceni, în faţa spitalului Central de boli nervoase. Un automobil în care se aflau patru pasageri şi şoferrul, venea în plină viteză pe şosea, dinspre Turtucaia. Ajuns în faţa spitalului central de boli nervoase, şoferul, voind să ocolească o căruţă, a virat brusc. Din cauza vitezei cu care mergea maşina a derapat, răsturnându-se în şanţ. D-nele Emilia Constantinescu şi Margareta Mihail, din Bucureşti str. Traian 172, au fost grav rănite. S-a telefonat imediat la «Salvare» şi la faţa locului a sosit internul Gheorghiu, care a dat răniţilor primele îngrijiri, transportându-i apoi la spitalul Brâncovenesc. Ceilalţi doi pasageri, soţii victimelor, s-au ales cu leziuni uşoare. SCANDAL CU FOCURI DE ARMA IN CIŞMIGIU — Isprava unui comisar beat —. Aseară, pe la orele 10 jum., comisarul ajutor Zamfirescu, de la circumscripţiei lp, ducându-se în Cişmigiu şi fiind în stare de ebrietate, a provocat scandal, luându-se la ceartă cu un vizitator nevinovat, scandal care a mers până la focuri de revolver. Intr’adevăr, comisarul, pentru a-şi intimida vis-a-visul, a tras câteva gloanțe în aer. Intervenind trecătorii, ■,comisarul a fost dezarmat. CAPITALA Arestarea unei bande din „catacombele“ Senatului Balneologii unguri la Sinaia SINAIA 30. Astăzi de dimineaţă au sosit la Sinaia un număr de 40 balneologi unguri din Budapesta care sunt în vizită în ţara noastră. Dela gară oaspeţii au mers la restaurantul Ungari, unde li s’a servit masa, iar după amiază au vizitat împrejurimile oraşului şi castelul Zamora din Buşteni. Oaspeţii au fost conduși de d-nii: general Atanasiu și Vicol şi au părăsit localitatea la ora 23.14, plecând spre Budapesta. ■ Maiestatea Sa Elena a primit ori dimineaţă pe d. N. Titulescu, ministrul afacerilor străine, într’o audienţă de două ore. M. S. Regina Maria, Arhiducesa Ileana, Arhiducele Anton şi Mimi Arhiduce Ştefan vor sosi în Capitală Miercuri dimineaţă spre a lua reşedinţa în Bucureşti, M. S. Regina Elisabeta a Greciei a sosit azi dimineaţă în CaPHală, venind din Balde. Societatea «Macedonia» a ţinut o consfătuire, ori după amiază, în str. Bibescu-Vodă 22. S-a discutat situaţia precară a Aromânilor de peste hotare, hotărându-se o serie de demersuri la departamentele de resort pentru ameliorarea condiţiilor lor de viaţă-Comisia românească de normalizare, organizează pentru azi Luni, orele 17, în saloanele soc. Politehnica, din calea Victoriei 118, etaj I,, o conferinţă în limba franceză a d-lui Huber Ruf, secretarul general al Federaţiei internaţionale a Asociaţiilor Naţionale şi Internaţionale de normalizare asupra: «Normalizarea privită în raporturile naţionale şi internaţionale». Hippism BANEASA. ZIUA VIL - DUMINICĂ 30 OCTOMBRIE 1932 REZULTATUL TECHNIC I) PR. CETATEA ALBĂ, 1500 metri: 1. Nora Popii (Ilinca) a d-lui M. Popescu; 2. Codina; 3. Orb; 4. Gorganu; 9 part. Pariu 35—14—23—20. II) PR. FIULOS, 900 metri: 1. Gipsy-Girl (M. Csillag) a d-lui Nireseller; 2. Mars; 3. Boletta; 4. Drumeţ. 8 part. Pariu 42—14—12—16. III) PR. SINAIA, 1100 metri: 1. Ruzman (M. Csillag) a d-lui dr. Dumitra?; 2. Domnița şi Pască (deadhead); 3. Dragoman. 8 part. Pariu 15— 12—15—15. IV) PR. GENERAL MANU, 2300 m.: 1. Rosmarin (Iorga) al d-lui Schawartz; 2. Grand-Duc; 3. Sibrenetta. 6 partanți. Pariu 19—17—39. Event Roszam-Rosmarin 38 pt. 10. V) PR. STAŢIUNEA DE MONTA, 1200 metri.: 1. Bufniţa (Iorga) a d-lui B. Catargi; 2. Marche en avant; 3. Liman; 4. Copain. 9 partanți. Pariu 177. VI) PR. SIRIUL, 2400 metri: 1. Tyi (Ilinca) a d-lui Schwartz; 2. Ariniş; 3. Ciuvica; 4. Gospodar. 8 part. Pariu 42—64—37—42. Event Bufniţa— Tyr 5081 pt. 10 (Wr.). Epidemie de tifos in Bulgaria SOFIA, 30 (Rador). — O puternică epidemie de tifos bântue în diferite regiuni ale Bulgariei. In orașul Braţigovo, din totalul de 3500 locuitori s’au îmbolnăvit 350. La Sofia se semnalează mai multe sute de bolnavi. Epidemia se întinde, cu toate că s’au luat cele mai severe măsuri sanitare. Toate spitalele din Capitală sunt arhipline şi nu sunt rare cazurile când un singur pat este ocupat de mai mulţi bolnavi. Ziarele de dimineaţă semnaleză că nouă cazuri de tifos au fost constatate în mai multe sate din împrejurimile Sofiei.