Cuventul, noiembrie 1932 (Anul 8, nr. 2705-2734)

1932-11-01 / nr. 2705

...... V 1" i * ■­ u * a­w T-u-t MARȚII NOEMBRIE 1932 Al X-lea congres român de d­o-m­iro-lanngologie Z0?a ll-a Şedinţa s-a deschis la ora 9 jum. dim, sub preşedinţia d-lui dr. HU­GO SELIG­MAN, secretar de şe­dinţă fiind d. dr. M. LAZEANU. Congresul aprobă trimiterea li­nei telegrame de condoleanţă d-r­u­­lui David Galaţi, care a avut du­rerea să-şi piardă soţia. COMUNICĂRI Se intră în ordinea de zi a con­gresului şi se fac următoarele co­municări: D. general prof. dr. Butoianu, maior dr. Brătăşanu şi lt. dr. Lu-­­­pulescu. Abcesul lobului frontal stâng la un copil de 2 luni. Operaţie şi vindecare temporară de 2 luni urmată de hidrocefalie acută. D. prof. dr. Predescu Rion: Otită a-cută meningită — operaţie — vin­decare. D. conf. dr. V. Tempea, vice pre­­sidentul soc. române de O. R. L. ia apoi prezidenţia congresului. D. dr. Vasiliu: Reflexul pto ute­rin. D. dr. L. Segall: Câteva cazuri de litiază salivară. D. dr. Costiniu Al. Senior: Prezen­­tarea unui caz de psamom. Operat şi vindecat. D. conf. dr. V. Tempea: a) Al­coolul ca hemostatic local în hemo­ragiile luco-faringiene. b) Tumoa­re periamigdaliană imitând un ab­ces periamigdalian. c) Corpuri străine extrase din trachee şi bron­chii. (5 cazuri). D. dr. Creţer. Forme de epigloti­­te cu ocazia unei epidemii. D. prof. dr. Predescu Rion. Ca­­zuri de papilome carcinomatoase, ale laringelui tratat prin raze X. Şedinţa se închide la ora 1­6. a­ ŞEDINŢA de după amiaza Şedinţa de după amiază se des­chide la ora 16, sub preşidenţia d-lor conf. dr. Tempea şi dr. Zdra­­vcoff (Sofia). Secretar de şedinţă d. dr. Kraft. Sunt prezenţi d-nii: Prof. Neu­man (Viena), rof. Predescu-Ricu, docent Blatt, doc. Daraban, doc. Buzoianu, agregat dr. I. Jianu, d-na Zeligman, Vasiliu, Popian, Lucimer, Ştefaniu, Lazeanu, Costi­­niu-Junior, Aron, Glaubes etc. COMUNICĂRI D. dr. Daraban prezintă un caz de hem­angiom (tumoră­­vasculară)­­ în regiunea amigdaliană şi un caz de trismus tetanic la un copil. In­­fecţiunea a avut ca poartă de in­trare o leziune subscapulară. La discuţii iau parte d-nii d-nn: conf. Tempea, L. Rosenberg, prof. Predeseu Rion. D. dr May­er soha citește o tele­gramă de salut din partea prof. Marschek (Viena). D. dr. Costiniu-senior şi dr. Po­pian prezintă două importante co­municări asupra bacteriologiei o­­zonei şi lucrări experimentale de inoculare la om şi animal. D. prof. Predescu Rion subliniază că lucrările experimentale prezen­tate, sunt singure în literatura uni­versală a ozenei. D. docent N. Blatt arată legătu­ra dintre nevritele retrobulbare şi afecţiunile sinusurilor nazale su­purate. La discuţii iau cuvântul: Prof Predeseu, dr. Suciu Sibianu şi dr. Ion Jianu. D. prof. Predeseu, tratează des­pre: efectul apelor din Slănicul- Moldovei, asupra afecţunilor rino­­faringo-laringiane. D. dr. Lucimer vorbeşte despre: Importanţa lipiodolului în radio­grafie şi sinusurilor maxilare. D. dr. Suciu-Sibianu desvoltă subiectul: Statistici asupra exami­nărilor şcolare şi supranaturalul în terapeutica O. R. L. ÎNCHIDEREA CONGRESULUI La orele 6.30 d. a. d. conf. dr. Tempea închide congresul, mulţu­mind tuturor celor cari au contri­buit la reuşita lui. Congresul producătorilor de energie electrică Discuţii asupra tulburării audiţiilor radiofonice Duminică, în sala „Politechnica“ din Calea Victoriei, s-a deschis con­gresul producătorilor şi distribuitorilor de energie electrică din ţară. Şedinţa de deschidere a fost pre­zidată de d. ing. I. Ştefănescu-Radu. D-sa, după ce a salutat pe repre­zentanţii filialelor din provincie, a ţinut să accentueze că încă dela con­gresul din 13 şi 14 August 1931, toate întreprinderile şi-au dat con­cursul pentru organizarea şi distribui­rea energiei electrice. Prin aceasta s’a făcut un pas satisfăcător, care în pri­mul rând, este spre binele general. S’a intrat, apoi, în ordinea de zi DĂRI DE SEAMA D. inginer P. Carlianu, secretar, dă citire listei nouilor membrii ade­renţi, cât şi organizaţiilor înscrise în cursul anului curent. D. inginer Dimo dă citire dări de seamă asupra activităţii comitetului central, în care se ocupă de demer­surile făcute de asociaţie, dela în­ceputul ei până în prezent. Printre aceste demersuri, cari s’au bucurat de­ o soluţionare practică datorită intervenţiilor asidui ale comitetului central în frunte cu preşedintele aso­ciaţiei d. I. Ştefănescu Radu, sunt: modificarea legii energiei, a legii dru­murilor, taxelor vamale pentru im­portul sârmei electrolitică cât şi a altor articole technice; modificarea legii sanitare privitoare la industria electrică şi a personalului din a­­ceastă industrie; votarea legii apă­rării audiţiilor radiofonice, etc. D. inginer Bu­şilă, în numele U. G. I. R.-ului şi a institutului social de economie,, laudă succesul aso­ciaţiei, care, în cursul unui singur an, a rezolvat atâtea probleme de acuitate industrială. AUDIŢIILE RADIOFONICE D. inginer Budeanu, referindu-se la legiuirile care garantează audiţiile radiofonice, este de părere că aceste legiuiri, sunt premature. In alte părţi, ele au un caracter provizoriu, aceasta datorită faptului că odată cu evoluţia technică sunt în perspectivă no­i mij­loace cari să pue la adăpost audiţiile radiofonice de perturbările paraziţi­lor. A răspuns d. prof. Hurmuzescu care a arătat că neajunsurile create audiţiilor radiofonice sunt în mare parte produse de aparatele de diater­­mie şi radiografie. D-sa e de părere că radiofoniştii, cât şi producătorii de energie, trebue să pornească o acţiune comună, care să garanteze o in­di­ţie cât mai nor­mală. D. M. Gh. Caraninl, ocupându-se de legea de apărare a audiţiilor ra­diofonice, arată că această lege a fost adusă din iniţiativă parlamentară şi că nu corespunde cerinţelor. Legea aceasta din fericire pentru producătorii de energie electrică, n’a fost însă votată. • D-sa e de părere că în anul vii­tor comitetul asociaţiei să păşească la cercetarea defectelor constatate şi aceasta pe cât posibil mai urgent,­ spre a se înlătura surpriza unei noui legi defectuoase. D. inginer I. Ştefănescu Radu dă explicaţii de felul cum au decurs decurs discuţiile în recenta confe­rinţă de la Paris relativ la apărarea audiţiilor radiofonice. ALTE LUCRĂRI ALE CONGRE­SULUI D. inginer Cartianu citeşte raportul financiar din care rezultă că, în ge­neral, prevederile au putut fi îm­plinite şi că în viitor asociaţia va putea face faţă nevoilor.. Adunarea a dat descărcare ge­­stiunei financiare, şi a votat bugetul pe anul viitor. După ce fac diverse observaţiuni în legătură cu sporirea cotizaţiilor chestiunea garanţiilor depuse la U. C. B. d-nii inginer Caraufil, Volan­­schi-Iaşi, I. Ştefănescu Radu şi Teh­­ner-Craiova, şedinţa s-a suspendat. Desbaterile vor continua azi dimi­neaţă în sala Politechnica din Ca­lea Victoriei. spectacolele zilei Teatre OPE­RA: Relache. NAŢIONAL: Manou Lescau. VENTURA: Premiera: Florăreasa Cinem­aforfrate BULEVARD PALACE- Stan şi Bran aventurieri. CAPITOL: Mata-Hari.­­ REGAL: Cadeţii. FEMINA: Răpirea miresei. TRIANON: Un cântec, o fată şi un sărut CORSO: A fost odată un vals. VOX: Frankenstein. Seara revista: Asta da.... RIO: Tragedia de la Mayerling. SELECT: Straniul caz al Clarei Deauve. ROXY: Mata-Hari. FORUM: Tragedia unei stele de cinema. OMNIA: Păcatul Madelene­. LIDO: Am ucis şi Ştrengărită. SALA EPISCOPIA: Fericirea m­ea eşti tu şi Totul pentru dragoste. SALA FRANKLIN: La miezul nopţii şi Manevre de Toamnă. AMERICAN: Prinţul Arcadiei. TERRA: Sefirul misterios. TOMIS: Oraşul cântecului. TRIUMF: Floarea din Cuba­şi complectări sonore. MARNA: Onoarea unui student şi Trupă de reviste. VOLTA BUZEŞTI: Omul de cr­. MARCONI: Contesa de Monte Cristo. RAHOVA: A fost odată un vals. De la Mejia „Dalles“ FILMUL CULTURAL Astăzi, Luni, orele 3 p. m. are loc în sala Fundaţiei Dalles reprezen­tarea filmului cultural «O călătorie pe Dunăre la Viena», precedată de conferinţa d-lui prof. E. Flavian. ii iu [iNB a nou ii nu --------------------- mm T —■__-____________* — Cauzele scumpirii pâinii. — ce vor brutarii — In sala de şedinţe a Camerii de comerţ, a avut foc eri, al doilea congres al brutarilor şi franzela­­rilor din întreaga ţară. D-l THEODOR GANOVICI, pre­şedintele sindicatului brutarilor din Bucureşti a arătat motivele pentru cari acest congres a fost convocat. S’a procedat apoi la alegerea biu­­roului care este alcătuit astfel: d-l Mrazec preşedinte, d-nii: Costescu şi Vasoldi, vice­preşedinţi şi d-l Nedelcu, secretar. DESBATERILE D-l MRAZEC, preşedinte, luând cuvântul a arătat că primul gând al congresiştilor trebue îndreptat către M. S. Regele (adunarea în picioare ovaţionează pe Suveran). A adus apoi mulţumiri d-lui Teo­dor Ganovici pentru munca depusă în fruntea sindicatului la îmbună­tăţirea soartei brutarilor. DE CE SE SCUMPEŞTE P­INE­A Ocupându-se apoi de problema pâinii d-s­a a arătat că uscarea pre­ţului pâinii este o consecinţă a scum­pirii neîncetate a grâului. Recolta de anul acesta a fost proastă; grâul din producţia anului acesta, pe lângă că este foarte prost calitativ, este şi insuficient pentru satisface­rea nevoilor de consumaţie ale po­pulaţiei. Din această cauză, de unde, anul trecut, cel mai bun grâu nu costa mai mult de 35.000 lei vagonul, anul acesta preţul s-a ri­dicat la 65.000 lei. Ar fi deci o imposibilitate ca pâinea să se vân­dă tot cu 5 lei kgr, mai ales când taxele către comună şi impozitele către fisc sunt atât de mari. Brutarii cer ca preţul la pâine să fie fixat ţinându-se seama de a­­ceste stări de fapt. Din moment ce grâul nu se îefteneşte, nu se mai poate fabrica pâine la preţul ac­tual. O PROPUNERE D-sa cere să se propună primă­­văriilor ca, dacă vor să ieftenească pâinea, să acopere ele cheltuelile de fabricare, până la costul real al pâinii. TELEGRAME Oratorul propune şi congresul a­­probă cu aclamaţii, trimiterea unei telegrame omagiale M. S. Regelui. De asemenea se mai expediază telegrame d-lor Voicu Niţescu, D. R. Ioaniţescu, Dem. Dobrescu, Or­­ghidan, etc. ALTE PROPUNERI D. ANGELESCU a vorbit în nu­mele Camerii de comerţ­­din Capi­tală, aducând congresiştilor salutul acestei instituţii. D-sa a spus că părerea Camerii de comerţ este că ar trebui luat dreptul primăriilor de a fixa preţurile la pâine şi că acest drept ar trebui încredinţat unei comisii speciale. D. NEDELCU, secretarul congre­sului, dă citire ordinei de zi a lucrărilor. D. GANOVICI, expune situaţia comerţului de brutăriie şi, din cifrele prezentate, ajunge la concluzia că preţul de fabricaţie al pâinei negre este de 8.15 lei, iar al celei albe de 9.65 kgr. Peste acest preţ de cost, brutarii nu cer decât un be­neficiu de 10 la sută. D-sa propune apoi ca, din 6 în 6 luni, ministerul industriei, de a­­cord cu brutarii, să fixeze preţurile pâinii, care să fie obligatorii pentru primării. Şi este necesar acest lucru, pentru că primăriile fac demagogie politică pe chestia pâinii. CINE SA FIXEZE PREŢUL FAINEI? D. C. COSTESCU expune rezul­tatul demersurilor făcute pe lângă ministerul muncii, interne şi indus­trie şi comerţ. D-sa dă largi ex­­plicaţiuni asupra dificultăţilor în­tâmpinate în rezolvarea problemei pâinii, din cauza lacunelor legilor şi ordonanţelor în vigoare. Guvernul ar trebui să se gân­dească odată la soluţionarea preţu­lui pâinei, pentru a evita un grav pericol social. Propune apoi ca preţurile pâinii să nu mai fie fixate de primării, ci, de ministerul de industrie, pe regiuni, avându-se în vedere preţul grâului din diversele părţi ale ţării. TIMBRUL PE PÂINE D. SEVER HERDAN: face câte­va obiecţiuni asupra compunerii or­dinei de zi a congresului şi se ri­dică împotriva maximalizărei preţu­lui pâinei, care nu este în interesul brutarilor. Cere desfiinţarea timbrului, moti­vând că el nu foloseşte nici bru­tarilor şi nici agriculturii. ACUZAŢII D. GHEORGHE SAVA începe prin a spune că situaţia ce se im­pune azi brutarilor este imorală. Nu este însă mai puţin adevărat că brutarii, prin atitudinea lor şo­­văelnică, au o mare vină, întrucât nu s-au hotărât să închidă brutăriile, pentru a demonstra că nu mai pot vinde în pagubă. Cere desfiinţarea timbrului pe pâine, şi municipalizarea brutăriilor şi a morilor, asigurându-se acestora minim de existenţă. Cere ca pre­ţul pâinei să fie stabilit în viitor de o comisiune specială, care să funcţioneze la ministerul de indus­trie şi nu la primării. In încheere, d-sa propune închi­derea brutăriilor, nu declararea gre­vei. D. SADIMA-FOCŞANI, cere ca sindicatul brutarilor să intervină ca taxa comunală de un leu pe kg. de pâine, impusă ilegal de comuna Odobeşti, să fie suprimată. D. I. NICILESCU-RIETZ, în­deamnă pe brutari la solidaritate pentru a impune cauza lor dreaptă. La ora 1 şedinţa e ridicată. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA D. NEDELCU, se ocupă de punc­tul şase din ordinea de zi, anali­zând şi criticând legile şi regula­mentele în vigoare privitor la bru­tării, formulând deziderate modi­ficatorii. D. ION MIHAI: propune ca ac­tualul timbru agricol să fie des­fiinţat. Pâinea să fie degrevată de taxe şi să se pună taxe pe rachiu, şampanie, nu pe pâinea săracului (aplauze). % CHESTIA SUBSTANŢELOR CHIMICE D. SEVER HERDAN, după ce aduce unele precizări şi face obiec­­ţiuni unor deziderate formulate de congres, se ocupă pe larg de ches­tiunea pâinii fabricată cu substanţe chimice, respingând acuzaţia ce se aduce brutarilor. Nu există — spune d-sa — bru­tari care să fabrice pâinea cu sub­stanţe chimice, deoarece brutarii ar pierde, chimicalele stricând aluatul. Protestează împotriva abuzurilor care se fac cu confiscările de pâine, arătând reaua credinţă a organelor însărcinate cu controlul brutăriilor, care vând pâinea confiscată. Cere desfiinţarea timbrului şi a taxei pe pâine. ROLUL POLITICEI D. VARSATI, cere ca brutarii să lupte ca preţul pâinii să nu mai fie fixat de priimării, care fac din aceasta un abuz politic. D. DUMITRU CRISTU (Galaţi) arată răul pe care l’a produs în sânul brutarilor politica. D. STOIAN (Craiova): cere ca pâinea să se vândă cu cântarul1. D. DRAŞOVEANU: aduce salu­tul brutarilor ardeleni. Cere apoi ca pâinea să fie liberă la vânzare, deoarece preţul ei nu este determi­nat nici de morari nici de brutari, ci de fluctuaţiile preţului grâului. AUTORIZAŢII PE VECI D. SEVER HERDAN: se ocupă de eliberarea autorizaţiilor pentru vânzarea pâinii, care trebue să se dea pe veci. In Franţa, brutarii sunt judecaţi după legi vechi de aproape 200 ani, nu ca la noi, unde se fac legi când ne vine gust. * D. ION DRUIA cere încetarea abuzurilor ce se fac cu preţul pâinii. D. VANGHELIDE (Buzău) ex­pune situaţia grea a brutarilor din provincie, care au ajuns în pragul falimentului. Cere marilor brutari să se pună în fruntea acţiunii începută, iar co­mitetul central al sindicatului, să se ţină în permanenţă cu provincia. Ind­.ee cerând desfiinţarea tutu­ror taxelor pe pâine. D. SEVER HERDAN, arată mo­tivele care stau la baza refuzului său de a participa activ la acţiu­nea brutarilor, din cauză că aceştia nu au simţul solidarităţei. O UNIUNE A BRUTARILOR D. GH. SAVA: propune cons­tituirea unei Uniuni generale a bru­tarilor din România, al cărei pre­şedinte să fie proclamat d. Sever Herdan.­­Sala primeşte cu ovaţii aceste propuneri. D. NEDELCU: Se asociază pro­punerilor d-lui Sava. D. DRAŞOVEANU: cere şi d-sa înfiinţarea „Uniunei generale a bru­tarilor” al cărei sediu să fie la Bucureşti. D. GH. SAVA, repetă propu­nerea sa, preconizând închiderea bru­tăriilor, deoarece brutarii nu mai pot fabrica în pagubă. O DELEGAŢIE LA MINIŞTRI După votarea unei moţiuni în sen­sul celor discutate, a fost aleasă o comisiune compusă din d-nii Mra­­zek, Sever Herdan, Ganovici, Cris­­tu-Galaţi, Craşoveanu-Braşov, Va­­soui-Constanţa, Costescu, Vangheli­­de-Brăila, Gh. Sava, Petre Ionescu- Coteşti şi Tr. Ionescu-Ploeşti. Delegaţia se va prezenta azi cu un memoriu d-lui ministru al mun­cii, al industriei și comerțului și agriculturii. * Seara a avut loc o masă comună la Luzana. Congresul își continuă azi lucră­rile. m întrunire® foştilor folontori români O acţiune ,de propaganda contra agitaţiilor maghiare pe lângă d. ministru al agriculturei pentru legarea aşezare a voluntari­lor, în spiritul legii de improprie­tări şi D. LUNGULESCU, ca fost luptă­tor, arată luptele românilor din tre­cut cu puterea oprimantă. D. general Rujinski, în numele o­­fiţerilor de rezervă, spune că-şi în­suşeşte toate punctele de vedere al foştilor voluntari şi în cuvinte e­­logioase aduce salutul ofiţerilor de rezervă. D. dr. E. Balamace, în numele foş­tilor voluntari macedoneni, arată suferinţele acestor voluntari. Face apel la unitatea tuturor legiunilor, rugând să fie sprijiniţi cu aceiaşi putere şi fraţii macedoneni. Ieri dimineaţă a avut loc în sala Gib, întrunirea foştilor voluntari români. Au fost prezenţi peste 600 voluntari din fostele legiuni italie­ne şi siberiene, ca şi parte din re­giunile macedonene de la Salonic. Parte din voluntarii ardeleni, îm­brăcaţi în costumele din regiunile respective, alături de steagurile na­ţionale, dădeau un pitoresc deosebit adunării. Şedinţa s-a deschis la orele 9 di­mineaţa sub preşedenţia d-lui ION DRAGHICI, preşedintele despărţă­mântului Bucureşti. D-sa arată că scopul acestei adunări solemne este numai intensificarea propagandei spre a se stăvili acţiunea de defăi­mare desfăşurată de duşmanii ţării. In numele fostelor legiuni de vo­luntari, declară că va lupta cu toate forţele pentru apărarea prestigiu­lui neamului. MOŢIUNEA După alte câteva cuvântări s’a vo­tat o moţiune cu următorul cuprins: Despărţământul Bucureşti al U. F. D. primar ANGELESCU aduce e­i, întrunit în ziua de 30 Oct 1932 voluntarilor salutul primăriei Ca­­mn adunarea generală anuală, în cri­pitalei şi scoate în relief sacrificiile făcute de aceştia, sacrificii cu atât mai mari, cu cât nu au fost mânaţi decât din dragoste pentru ţară. D. dr. DELEU, preşedintele gene­ral al Uniunei voluntarilor, declară că este fericit să asiste la această sărbătoare naţiot­ală şi dinastică. Ca fost luptător şi voluntar, face un istoric al luptelor românismului din trecut, pentru Patrie, Coroană şi Unitatea Ţării. Gestul M. S. Regelui, care este preşedintele de onoare al Uniunei voluntarilor, de a-i distinge cu Me­dalia Ferdinand, este o dovadă su­premă de încurajare şi de amintire a faptelor făcute de voluntari. Cere solidaritate şi pentru viitor între toate echipele de voluntari, atât legionari, cât şi cei din vechiul Regat, cari toţi au fost conduşi de acelaş simţământ nobil: iubirea de Patrie. D. general LIVIZEANU, vice-pre­­şedinte al F.I.D.A.G-ului, aduce sa­lutul Asociaţiei mondiale a foştilor luptători şi, după un succint istoric al celor făcute de voluntari în ma­rele război, cere solidaritate între toţi voluntarii ţării, fuzionarea tu­turor societăţilor de acest fel, toate având acelaş scop naţional. D. M. BREZOIANU, în numele demobilizaţilor, ca secretar general al acestei asociaţiuni, salută adu­narea şi aduce adeziunea asociaţiei ce reprezintă, pentru ca toţi, cu for­ţe unite, să lupte întru menţinerea idealului naţional şi în acelaş timp pentru dreptatea cauzei voluntari­lor. ■ D. VICHENTE CRAŞMARU din Banat arată situaţiunea locală voluntarilor şi cere o intervenţie­ pontan­­te de a intra în ordinea de zi, în conformitate cu programul său de activitate stabilit în adunarea dela 23 Sept. 1931 în chestiunea propa­gandei revizioniste a Ungariei, a vo­tat următoarea moţiune: U. F. V. R. hotărăşte ca în viitor să utilizeze toate mijloacele care-i stau la dispoziţie, pentru ca să în­frângă pentru totdeauna infamia maghiară, care tulbură prin activi­­tatea-i nefastă liniştea ţării noastre în acest scop înputerniceşte comite­tul de conducere să ia toate mă­surile ce le crede de cuviinţă prin propagandă de orice natură pentru ducerea la bun sfârşit a hotărârei noastre nestrămutate. S’au expediat telegrame de oma­gii M. S. Regelui, primului ministru şi d-lui ministru Voicu Niţescu. 1) — ■ 0000 — Comemorarea unui savant japonez la Paris PARIS, 30 (Rador). — Academia de Ştiinţe Morale şi Politice a ţinut ieri o şedinţă sub prezidenţia d-lui profesor Brunsehvieg. Deschizând şedinţa, preşedintele a rostit, elogiul funebru al defunctului profesor u­­niversitar Fukuda din Tokio, mem­bru corespondent al Academiei încă din 1927. D. Brunsehvieg şi-a încheiat dis­cursul cu următoarele cuvinte: «Primul Japonez care a pătruns în Institutul Franţei s’a silit s­ă strân­gă legăturile ţării sale cu Europa şi în special cu Franţa. De aceea moartea sa, care este o mare pier­dere pentru ştiinţă, va fi tot atât de viu resimţită la noi, ca şi în ja­ (Continuarea articolului din pagina 1­ ur­ mează actualmente buge­tul salubritate |. Mai mult, raportul afir­mă că oferta, prin condi­ţiile ei, are un caracter o­neros. Şi este oneroasă, firmfu« că fără să dea ceva, oferta cere tot: bani, maşini, per­sonal, pentru că, la capătul celor 5 ani de concesiune, municipiul să piardă şi fru­mosul parc de cisterne de car­e dispune astăzi. Dar nu este totul. Rapor­tul Oficiului d­e licitaţiuni aduce o serie de alte pre­­ciziuni — pe care le vom publica mâine — preciziuni care nu pot fi întunecate de presiunile diplomatice pe care le face d. Boude­­ville, datorită legăturilor sale de rubedenie cu uniri din foștii controlori ai sta­­bilizărei. In joc este interesul Ca­pitalei și consilierii muni­cipali numai pe acesta tre­bue să-l ai­be în vedere. Comisarul Stan Vrânceană din siguranţa Capitalei a arestat ori o bandă de spărgători recrutată din „catacombele” din clădirea în cons­trucţie a Senatului: Mircea Eugen zis Măturică — un cunoscut spăr­gător condamnat în mai multe rân­duri — Dobre Nicolae zis Micu, zis Florea şi Avram Barbu zis Gică. Cei trei „senatori” — cum îi se spune în limbajul de prin partea locului — își aveau un domiciliu foarte curios, în una din hrubele „catacombelor”, unde își amenaja­seră un adevărat bazar de lucruri furate. Intre ultimele lor lovituri sunt cele de la d. general Rădescu — unde au ridicat în câteva pachete, haine, lingerie, blănuri — şi de la restaurantul Boboc din strada Decebal. Astăzi, cei trei „senatori”, vor fi înaintaţi parchetului. ACCIDENTE DE AUTOMOBIL Ion Crişan, de 18 ani din şos. Bonaparte 16, aflându-se pe bici­cletă pe strada Lascăr Catarg­, a fost surprins de un automobil care purta numărul 10.739 sau 10.759, numărul exact nu i s-a putut lua deoarece şoferul, după comi­terea accidentului, a dat viteză ma­­şinei şi a dispărut. Victima, a cărei stare e gravă, a fost internată la spitalul Filan­tropia. Serviciul circulaţiei a luat măsuri pentru identificarea şoferului. • Pe bulevardul Maria, Nicolae Moi­sescu în vârstă de 19 ani din strada Ionescu No. 25, a fost surprins de automobilul 10.786 şi rănit. A fost transportat la spitalul Brâncovenesc. Şoferul a fost arestat. ÎNCERCARE DE SINUCIDERE Olympia Feistein de 28 ani din strada Soveja No. 13, certându-se cu mama sa, a încercat să se pună capăt zilelor înghiţând o cantitate de stricnină. In stare gravă a fost internată la spitalul Filantropia. DOUA ÎNCERCĂRI DE SINU­­CIDERE In urma unor neînţelegeri fami­liare, tânăra Fany Brugher, în etate de 20 ani, domiciliată în strada Mocăncuţei No. 18, a băut 260 grame de spirt denaturat. Un intern al „Salvării” i-a făcut obişnuitele spălături stomacale, trans­portând-o apoi la spitalul Brân­covenesc.­­ Acelaş motiv a îndemnat-o şi pe Margareta Herşcovici, funcţio­nară, în etate de 27 ani, domiciliată în strada 13 Septembrie No. 59, să bea o soluţie de vitriol. Primind îngrijiri la timp, starea ei e în afară de orice pericol. GRAV ACCIDENT DE AUTOMO­BIL PE ŞOSEAUA BERCENI — Patru răniţi — Un grav accident de automobil s’a întâmplat aseară pe la orice 11 jam, pe şoseaua Berceni, în faţa spitalu­lui Central de boli nervoase. Un automobil în care se aflau pa­tru pasageri şi şoferrul, venea în plină viteză pe şosea, dinspre Tur­­tucaia. Ajuns în faţa spitalului central de boli nervoase, şofe­rul, voind să ocolească o căruţă, a virat brusc. Din cauza vitezei cu care mergea maşina a derapat, răsturnându-se în şanţ. D-nele Emilia Constantinescu ş­i Margareta Mihail, din Bucureşti str. Traian 172, au fost grav rănite. S-a telefonat imediat la «Salva­re» şi la faţa locului a sosit inter­nul Gheorghiu, care a dat răniţilor primele îngrijiri, transportându-i apoi la­ spitalul Brâncovenesc. Ceilalţi doi pasageri, soţii victi­melor, s-au ales cu leziuni uşoare. SCANDAL CU FOCURI DE ARMA IN CIŞMIGIU — Isprava unui comisar beat —. Aseară, pe la orele 10 jum., co­misarul ajutor Zamfirescu, de la cir­cumscripţiei lp, ducându-se în Ciş­­migiu şi fiind în stare de ebrietate, a provocat scandal, luându-se la ceartă cu un vizitator nevinovat, scandal care a mers până la focuri de revolver. Intr’adevăr, comisarul, pentru a-şi intimida vis-a-visul, a tras câteva gloanțe în aer. Intervenind trecătorii, ■,comisarul a fost dezarmat. CAPITAL­A Arestarea unei bande din „cata­combele“ Senatului Balneologii unguri la Sinaia SINAIA 30.­­ Astăzi de dimi­neaţă au sosit la Sinaia un număr de 40 balneologi unguri din Bu­dapesta care sunt în vizită în ţara noastră. Dela gară oaspeţii au mers la restaurantul Ungari, unde li s’a servit masa, iar după amiază au vizitat împrejurimile oraşului şi cas­telul Zamora din Buşteni. Oaspeţii au fost conduși de d-nii: general Atanasiu și Vicol şi au părăsit lo­calitatea la ora 23.14, plecând spre Budapesta. ■­­ Maiestatea Sa Elena a primit ori dimineaţă pe d. N. Titulescu, mi­nistrul afacerilor străine, într’o au­dienţă de două ore. M. S. Regina Maria, Arhiducesa Ileana, Arhiducele Anton şi Mimi Arhiduce Ştefan vor sosi în Capi­tală Miercuri dimineaţă spre a lua reşedinţa în Bucureşti, M. S. Regina Elisabeta a Greciei a sosit azi dimineaţă în CaPHală, venind din Balde. Societatea «Macedonia» a ţinut o consfătuire, ori după amiază, în str. Bibescu-Vodă 22. S-a discutat situaţia precară a Aromânilor de­ peste hotare, hotă­­rându-se o serie de demersuri la departamentele de resort pentru a­­meliorarea condiţiilor lor de viaţă-Comisia românească de normali­zare, organizează pentru azi Luni, orele 17, în saloanele soc. Politeh­nica, din calea Victoriei 118, etaj I,, o conferinţă în limba franceză a d-lui Huber Ruf, secretarul gene­ral al Federaţiei internaţionale a Asociaţiilor Naţionale şi Internaţio­nale de normalizare asupra: «Nor­malizarea­ privită în raporturile naţionale şi internaţionale». Hippism BANEASA.­­ ZIUA VIL - DUMINI­CĂ 30 OCTOMBRIE 1932 REZULTATUL TECHNIC I) PR. CETATEA ALBĂ, 1500 metri: 1. Nora Popii (Ilinca) a d-lui M. Po­pescu; 2. Codina; 3. Orb; 4. Gorganu; 9 part. Pariu 35—14—23—20. II) PR. FIULOS, 900 metri: 1. Gipsy-Girl (M. Csillag) a d-lui Ni­reseller; 2. Mars; 3. Boletta; 4. Dru­meţ. 8 part. Pariu 42—14—12—16. III) PR. SINAIA, 1100 metri: 1. Ruzman (M. Csillag) a d-lui dr. Dumitra?; 2. Domnița şi Pască (dead­head); 3. Dragoman. 8 part. Pariu 15— 12—15—15. IV) PR. GENERAL MANU, 2300 m.: 1. Rosmarin (Iorga) al d-lui Scha­wartz; 2. Grand-Duc; 3. Sibrenetta. 6 partanți. Pariu 19—17—39. Event Ros­­zam-Rosmarin 38 pt. 10. V) PR. STAŢIUNEA DE MONTA, 1200 metri.: 1. Bufniţa (Iorga) a d-lui B. Catargi; 2. Marche en avant; 3. Liman; 4. Co­­pain. 9 partanți. Pariu 177. VI) PR. SIRIUL, 2400 metri: 1. Tyi (Ilinca) a d-lui Schwartz; 2. Ariniş; 3. Ciuvica; 4. Gospodar. 8 part. Pariu 42—64—37—42. Event Bufniţa— Tyr 5081 pt. 10 (Wr.). Epidemie de tifos in Bulgaria SOFIA, 30 (Rador). — O puternică epidemie de tifos bântue în diferi­te regiuni ale Bulgariei. In orașul Braţigovo, din totalul de 3500 locui­tori s’au îmbolnăvit 350. La Sofia se semnalează mai mul­te sute de bolnavi.­­ Epidemia se întinde, cu toate că s’au luat cele mai severe măsuri sa­nitare. Toate spitalele din Capitală sunt arhipline­ şi nu sunt rare ca­zurile când un singur pat este ocu­pat de mai mulţi bolnavi. Ziarele de dimineaţă semnaleză că nouă cazuri de tifos au fost consta­tate în mai multe sate din împre­jurimile Sofiei.

Next