Cuventul, decembrie 1932 (Anul 8, nr. 2735-2762)

1932-12-01 / nr. 2735

I­ rtâu­d Miercuri 30 noembrie 1932 394 m. BUCUREȘTI 12 kw. 761 kHz. 13: Muzică variată (plăci de gram­o­fon). 13.45 : Informatiuni, bursa de cereale bursa de efecte, cota apelor Dunării și semnal orar. 14: Muzică variată (plăci de gramo­­fon). 18: Orchestra Radio: K. Bura: Statele Unite marş; Er. diliét: Amintire din Spania; Eug. Micu: Regele petrece, me­nuet; Verdi; Fantezie dn «Aida»; Fr. Salabert: No, No, Nanette fantezie din opereta ge Vincent Youma. 19 : Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: D. O. Albescu: Cronică spor­tivă. 19.25: Orchestra Radio: Hruby Vic­tor: Din Viena prin lume potpuri. C. O. Millöcker: Studentul cerşetor pot­­puri UNIVERSITATEA RADIO 10: D. I. Paleologu: Din viaţa fana­­zloţilor. 20.20: D-l Eug. Filotti: Cronica ex­ternă. PROGRAM DE SEARA 20.40: Muzică uşoară {plăci de gra­mofon). 21: Ora exactă. D. Tibor Szatmári piano: Frescoba'di Bartók: Toccata şi fuga; Schumann: Sce­ne de copii; Kodály: Dansuri de pe Mu­reş. 22.30: Lecturi 21.45: D-nii Sansalvadore oboi şi Th. Bogalski piano: Marcel Mihalovici: So­natină; Th. Bogalski: Suită. 22.15: D-l Vasile Filip-violinä: Nardini Concert; Corelli; Folies d’Espagne; Gra­nados: Dans spaniol. 22.45; Informaţiuni şi ştiri sportive. Spicuiri din programele străine CONCERTE: Viena 18; Bari 22; Heils­berg 22.40; Breslau 20.50; Poste-Parisien 21.50 şi 23.10; Bruxelles II 22 şi 23; Strassbourg 20.30, 22.30 şi 1; Barcelona 21 şi 23.05; Londra 20.30 şi 23; Hamburg 21; Lipsea 20.30 şi 22.40; Belgrad 21 şi 22; Stockholm 22; Brno 20.45 şi 21.30 ; Langenberg 21.15; Praga 20.50 şi 21.05; München 20.25; Palermo 21.45; Buda­pesta 20.45; Oslo 21; Varşovia 21, 22.05 şi 23.15; Radio-Paris 21.20. TEATRU, OPERA, OPERETA Pul de nord Milano 21.30 retransmisi­­unea unei comedii; Borna 22.30 «Orp­heus». STIBI DE PBESA: Viena 22.45; Bari 21.30; Heilsberg 23.10; Breslau 22; Bru­xelles II 24; Muhlacker 23.25; Hamburg 23; Berlin 23; Borna 22; Borna 22.30 ; Langenberg 23.05; München 23.20. MUZICA DE DANS: Viena 23; Strass­bourg 0.30; Lipsea 24; Berlin 20.40; Bel­grad 20-20;; Stockholm 23; Berna 23 ; Langenberg 23.30; Praga 23.15; Oslo 23.15. 2 •=z=X= -==X= 1932 NOEMBRIE 80 *!ie Miercuri Zile trecute 333. Zile râmase 32. Rasaritul Soarelui 7.81. Apusul Soarelui 16.87. Lună Nouă, a 3.a *1. Ort.:-1- Sf. Apostol Andrei. Cat.: 1- Sf. Apostol Andrei Prot.: Andrei. Evr.: 1 Kislev 5693, Mah.: 1 Sabau 1351, Buletin meteorologic Timpul probabil de la 29 la 30 Noembrie 1932, ora 20. Presiunea atmosferică în creștere cu 6 la 10 milimetri. Cerul variabil. Venul pl­ab din sectorul Est. Temperatura sta­ţionară. AZI De toate și de pretutindeni! «Mecanica» gambelor femenine a făcut progrese mai ales de când au apărut «girls», faţă o minunată «roată» ale cărei «spiţe» sunt formate din cele 28 pi­cioare ale acestor ii frumoase dan­­satoare. Literatură şi divorţ Zilele trecute s-a judecat la Ber­lin un proces de divorţ destul de original. O femee tânără cerea di­vorţul, pretextând că bărbatul ei scrie romane proaste. Ea a refuzat să aprecieze literatura soţului ei, şi nu pierdea nicio ocazie, să-l facă de râs faţă de cunoştinţe. Bine­în­ţeles că soţul se simţea jicnit, de aci certuri, etc. Judecătorul a căutat să convingă pe doamna că trebuie să-şi încura­jeze soţul şi să-i stimuleze activi­tatea. «Căsnicia, a replicat dânsa, se bazează pe stima reciprocă. O femee cultă nu poate să stimeze un bărbat care scrie cărţi proaste. Când ne-am căsătorit era diplomat. După opt zile şi-a dat demisia şi a început să scrie. M’am înşelat, am crezut că devin soţia unui vii­tor ambasador şi nu soţia unui ro­mancier mediocru». Şi divorţul s’a pronunţat. Călătoriile filatelice ale unui bunic cu nepoata sa Georgina Harris, o fetiţă de nu­mai 12 ani, s-a reîntors zilele a­­cestea la New-York după o călă­torie în Statele Americei Latine, făcută în tovărăşia bunicului ei, pentru a-şi satisface pasiunea fi­latelică. Bunicul fetei, doctorul George Manson, este şi el un pasio­nat colecţionar de mărci, iar ne­poata i-a moştenit pasiunea lui. Ei fac în fiecare an o călătorie pentru a-şi complecta colecţiile res­pective şi dau preferinţă mărcilor poştale aeriene. De data aceasta au reuşit să ce-i ţină în Columbia o marcă ce datea­ză de la primul sbor transatlantic al­­Contelui Zeppelin. Este vorba de o adevărată raritate. Fetiţa a­­ceasta posedă în total 4000 de mărci ale diferitelor poşti aeriene, în va­loare de zeci de mii de dolari. Un palat se vinite la lici­taţie cu 5 şilingi Un palat, compus din 14 camere, înconjurat de o grădină vastă, a fost vândut zilele acestea la Glas­gow, singurei persoane care a ofe- Gtu­­rit cinci şilingi­ Pe cât se pare, doamna care trecea din întâmpla­re prin sala unde s’a ţinut licita­ţia, a oferit suma în glumă, dar cum nimeni nu a oferit mai mult, după cele trei strigări obicinuite, palatul s’a adjudecat ofertantei. Dar ea la mai toate afacerile strălucite există şi aci un inconve­nient. Casa, care aparţinea moşte­nitorilor maiorului Coats, magna­tul bumbacului, pentru a putea fi locuită are nevoe de multe repara­ţii şi proprietara casei trebue să plătească anual circa 850.000 de lei impozite, fără a putea locui în ca­să, până ce nu mai cheltueşte alte câteva mii de lire cu diverse re­­paraţiuni. Un ţă­ran suedez obţine titlul de doctor In filosofie Din Upsala se anunţă că zilele aces­tea se va desfăşura o ceremonie inte­resantă la una din cele mai cunoscute Universităţi din Scandinavia; în aula ateneului, se va decerna titlul de doc­tor în filologie, «honoris causa», unui ţăran bătrân. Este vorba de Patriciu Peterson, năs­cut acum 79 ani în comuna Valida, din provincia Halland. El mai locueşte şi astăzi în căsuţa sa de lemn, şi a ter­minat după o muncă de ani de zile o operă ştiinţifică de mare valoare: a compus o gramatică a dialectului său, care diferă mult de limba suedeză, şi a compilat un dicţionar de 36.000 voca­bule. Afară de aceasta a cules multe fa­bule, legende şi nuvele din ţara sa, ilus­trându-le cu desemne primitive, dar foarte interesante. El a donat toate o­­perele sale Universităţilor din Upsala şi Lund. D-na Udei, soţia celebrului avia­tor german, pe care la întovărăşit în sborurile sale de explorare prin regiunile arctice, fotografiată ală­turi de o «eschimo», după ce-a eșit din baia pe care o făcea zilnic în Li­ceanul îngheţat. • • . y ** * mă măim Căci cine este oare naivul să de­clare­ interesul religios sau cine ştie ce «naştere din nou» adună în forurile reprezentative biseri­ceşti, respectiv în supremul areopag al Bisericii — Congresul naţional bisericesc — toate valorile politice ale Statului?! Sf. Evanghelie a Mântuitorului şi Sf. canoane ale Părinţilor pre­scriu anumite orândueli şi anume linii de viaţă personală, în familie şi în Biserică, cari imperativ se cer a fi atinse, împlinite. Sub sancţiunea scoaterii din duhovni­ceasca mărire de fiu al Bisericii a celor ce nu se supun. Iar noi vedem cum, pe temeiul numitei legi, în consiliile reprezen­tative din Biserică intră şi se în­scăunează oameni cari adesea nu numai că n’au nimic comun, n’au nici o împărtăşire harnică-duhov­­nicească cu Biserica, dar sunt chiar vrăjmaşi declaraţi ai Bisericii. Oameni cari din copilăria lor nu mai cred şi nu practică niciuna din poruncile Mântuitorului şi a Bise­ricii pentru sfinţenia unei vieţi ca­re să fie vrednică de harul mân­tuirii. Spovedanie, împărtăşire, maslu — într’un cuvânt toate sfin­tele Taine isbăvitoare de păcat şi suferinţă umană sunt şi rămân pentru aceştia, ştim bine... peri­mate. Inchipuiţi-vă şi socotiţi acum ce adâncimi are prăpastia de păcat în care ei, sărmanii consilieri ai Bise­ricii, au lunecat şi s’au prăbuşit lipsinduse ostentativ de ajutorul harului?! Domnul Christos relevă acest e­­tern adevăr: «fără Mine nu puteţi face nimic!». Cine s ar încumeta însă să arate un fapt măcar, o singură legiuire a acestor politiciani — consilieri ai Bisericii! — în care spiritul diri­guitor să fie într’adevăr spiritul lui Christos ? Chiar când acel fapt sau acea legiuire priveau direct Biserica lui Christos!... Dar,„ domnii consilieri sunt mem­brii activi într’o organizaţie speci­fic anti-creştină: sunt francmasoni! Toţi — mai fără deosebire! Franc­masoneria internaţională, această organizaţiune ocultă de tiranizare şi materializare a spiritului, care îşi mână apele-i tulburi şi tumul­toase spre matca cine ştie cărui nou carnagiu pe omenire, — adevărată lucrare de antichrist — şi-a recru­tat la noi aproape toată elita inte­lectuală de marcă în taberile noas­tre politicianiste. Nu cunosc unul dintre oam­enii noştri politici, din primul plan al vieţii noastre poli­tice, despre care s’ar putea zice : nu este francmason; se luptă cu franc­masoneria! Cazul francmasoneriei este cea mai clasică ilustraţiune a adevăru­lui ce Domnul a zis: «Cine nu este cu Mine, ÎMPOTRIVA MEA ES­TEI». Francmasonii de totdeauna sunt virtual, chiar fără să ştie, duşmanii lui Christos! Atunci, ce hal este acesta: franc­masoni­a consilierii Bisericii?!... Ce altceva mai pustiitor pentru Biserica lui Christos ar fi putut unelti Antichrist însuşi?!... Nu cumva «noua lege de organi­zare a Bisericii» a desfiinţat şi des­fiinţează Legea lui Christos care zi­ce: «să-ţi fie ca un păgân şi vameş — cel ce nu ascultă de Biserică?». Şi iarăşi, cum zice sf. Apostol: «Cm vă înjugaţi cu necredincioşii!». Cum de au ajuns atunci atâţi «creştini cu numele», aţâţi franc­­masoni-duşmanii lui Christos în consiliile Bisericii şi au putere de stat, de hotărâri şi directive? Iată deci una din care mai funes­te consecinţe ale pretinsei «autono­mii» a Bisericii! Nu Biserica s’a e­­liberat de cine ştie ce povară de o­­bligaţiuni stânjenitoare pentru Bi­serică, în regimul de clasică cola­borare cu Statul, până la regimul «nouei» legi! Nu Biserica, ci Statul s’a eliberat, prin acordarea «auto­nomiei», de anume esenţiale obli­gaţiuni şi anume răspundere faţă de Biserică şi sufletul naţiei. Şi Biserica tot, sau deloc, nu e liberă! Abia acum, cu «autonomia», începe goana partidelor, întrecerea şi supralicitaţia ca să-şi asigure, cu orice preţ, o cât de relativă măcar preponderenţă politică, Prin Bise­rică, asupra sufletului naţiei. Bi­serica se vede astfel, în regimul autonomiei, asaltată şi tălăzuită de politicianism după cea mai pură metodă politicianistă: propaganda, cartelările, furtul urnelor şi tot ceea ce obicinuit se practică, ilicit, în lupta politică «cea fără Dumne­zeu». Biserica se află deci CA INTR’O CAPTIVITATE, din care nu ştim cum, cu ce riscuri -ti... cine... are... s’o elibereze! «POLITICIANISMUL IN BISE­RICA!» — iată primejdia de moar­te pentru Biserica lui Chritos, pen­tru ortodoxia noastră! El este fruc­tul găunos şi otrăvit al noului re­gim zis de «autonomie». Mai primejdios cu mult decât pri­mejdia «sectelor» care s’au deose­bit şi lucrează pe faţă lucrul înte­­­nerecului ! Pe când... aici, vrăjmaşul, care întunecă şi... descurajază, este... în­­lăuntru! In caisă! Şi porunceşte­., după norme», legale... PRĂPĂDUL! La urmă... te întrebi: Şi Statului ce are să-i folosească, ce-i foloseş­te... o Biserică în prăbuşireîl Ce are să-i folosească Statului­­naţiei complicitatea aceasta a Bi­sericii cu toate păcatele şi cu toa­tă orbirea politicianismului, pe ur­ma căruia ţara la un loc cu naţia suferă şi sângerează, aşa cumplit, din mii de răniîl Căci, în definitiv, aceasta este în esenţa ei juridico-morală pretinsa colaborare a valorilor (!) zise poli­tice pentru «mai binele» Bisericii: complicitatea Bisericii cu fapta şi cu răspunderea politico-morală a vremelnicilor cârdăşii politice, care conduc ţara şi naţia... spre... ce o conduci EXEMPLUL RUSIEI NU ESTE DECI... NICI ACUM... CÂTUŞI DE CAT... NICI INTR’UN FEL, EDI­FICATOR!.« Se înţelege, creştinii laici, în spe­cie politicianii, nu au de partea lor nici o vină Că sunt aşa cum din nenorocire sunt: «creştini cu nume­­lor intelectuali seci de orice fior de credinţă religioasă veritabilă, creş­tini de circumstanţă politică, mulţi francmasoni şi în fapta lor de toa­tă ziua, personală şi politică, aido­ma păgâni!... In privinţa aceasta Biserica trăi­eşte un eşec şi poartă o răspundere care nu pot fi, evident, lămurite aici. Rămâne însă să dovedim cât «faf­­cii», chiar dacă ar fi creştini emi­nenţi, «la conducerea şi organizarea Bisericii», cate o «INOVAfIUNE» străină spiritului ortodoxiei inte­­grale, străină Evangheliei lui Chris­tos. ESTE UNDA DE PROTES­TANTISM IN APELE ORTODO­XIEI! Vom face-o, analizând peste pu­ţin, spiritul şi relaţia «nouii legi de organizare a Bisericii» cu sfânta noastră ortodoxie. INTEGRALA­­TRADITIONALA. Preotul Petr­e Chiricuţă CUVÂNTUL M­ocn­otes Opera Română TOSCA, dramatica operă a lui Puc­cini, se reprezintă astfiseară în inter­pretarea d-nei Maria Cojocăreanu, te­norului Dinu Bădescu şi a dl.ui Sig. Zaleski, N. Secăreanu, G. Oprişan, Lu­cian Nanu. Conducerea muzicală d. U. Pessione. Spectacolul va fi complectat cu ba­letul IRIS de d. C. C. Nottara. Teatrul Naţional «Manon Lescaut» piesa lui Carl Sterheim, după celebrul roman al A­­batelui Prevost, se reprezintă din nou la Teatrul Naţional, în seara de Mier­curi 30 Noembrie. * Duminică 4 Decembrie, la ora 10 juni. dimineaţa, are loc la Teatrul Na­ţional, Conferinţa Experimentală «Ce­­hov şi drama rusească». Va conferen­ţia d. Ion Marin Sadoveanu şi se va juca actul al IV-lea din «Unchiul Va­­nea» de Cehov, în regia d-lui Victor Bulbeşti. Teatrul Regina Mana «TREI şi UNA», delicioasa comedie a lui Denys Amillin, traducerea d-lui Victor Rodan, a cărei premieră are loc la Teatrul «Regina Maria» Joi 1 De­cembrie, se bucură de­ o interpretare din cele mai alese, în frunte cu d-nii Tony Bulandra, Ion Talianu, Al. Fin­­ţî, C. Etterle şi d-nele Lucia Sturdza- Bulandra, Puica Patily, Maria Sandu, etc., etc.* Astăseară se joacă ilarianta comedie «TOTO» (Strum im....Wasserglas) de Bruno Frank, cu aceiaş excelentă dis­tribuție de la premieră. ------ooxoo—---­ r—..."■ . Asociaţia Concertelor de Cameră Bucureşti Anunţă al doilea Concert pentru Sâmbătă 3 Decembrie ora 5 p. m. în Amfiteatrul Fundaţiunei Dales. In Program: Quintetul de Cesar Franck Serenada de Max Reger pentru Flaut Violină şi Violă şi Octetul românesc de Andricu. Biletele la Feder, Dan, Doina și Ipcar. -------===xfe.=——■ Conferinţe Mâine, Joi, ora 5 d. a. la asoc. «­Casa femeii» (splaiul Independen­ţei 46), se va ţine a doua conferinţă a d-lui Horia Slobozeanu, docent universitar, care v­a vorbi despre «Puericultura». Intrarea liberă. Dxpozîţii In sala «Dalles» se deschide Du­minecă 4 Decembrie o importantă expoziţie de picturi şi gravuri da­torite pictorului Iser. # Dela 1 până la 15 Decembrie c. va avea loc, în­­ sala «Universul», expoziţia de pictură Angiolina San­­tocano. Expoziţia va fi deschisă zil­nic dela 10—1 a. m. şi dela 4—8 d. a. FUNDAŢIA Bulev. I. C. DALLES Brătianu VERNISAJUL ISER PICTURA, DESEN GRAVURA Duminecă 4 Decembrie Cronica teatrală Premiera la Teatrul Ventura Teatrul Ventura e de mult într'o­ cuc? Ar fi să repet cititorilor infu­ametită lichidare,­­artistică şi ma­­ria cu care direcţia teatrului Ven­­terială. Dar, nu-i bănuiam evoluţia, tura şi-a tratat spectatorii batjoco­riţi Luni seara. Puşi să servească un aşa de stu­degradării aşa de precipitată. Cea ce a reprezentat alaltăeri seară sub numele Habacuc et Co. este un ade­vărat atentat împotriva demnităţii răbdătoare a acestui bun public al nostru, pe care numai directorii proşti şi improvizaţi în culisele in­­trigelor de jupânese şi valeţi, îl in­sultă căutându-i satisfacerea gus­tului prin lăzile de gunoi dramatic ale mahalalei teatrului străin. Sâ vă spun de ce e vorba în Haba­pid vodevil, actorii au adoptat un joc de revistă, debitându-şi «hazu­rile» cu fata la public, şi deseori îndemnând cu gestul sau cu privi­rile lor, — hotește, — râsul facil al unei galerii, de data aceasta pru­dent garnisită. Și toată porcăria asta prezentată sub firma: «Teatrul Ventura»­.. D. T. In vlăsia cinematografică »Cum exploatează americanii Campania noastră de lămurire a activităţii asociaţiilor profesionale cinematografice, cu prevederile şi toate amănuntele ei, este în totul confirmată prin întrunirea de eri convocată şi prezidată de «Federa­ţia cinematografiei române» prin d. Nunucă Protopopescu. Am spus în această rubrică că ci­nematografele şi casele noastre de filme se sbat pentru ca — indirect — să facă jocul şi deci, să susţie in­teresele Societăţilor Anonime Ro­mâne (made în U. S. A.), Metro­polilman, Paramount şi Fox. Deasemenea organizaţiile sunt integral predominate de influenţa acestor trei societăţi, care au intere­­sul să-şi alăture massa (uniunile şi asociaţiile din Federaţie) în mişcă­rile şi agitaţiile de breaslă, cu sco­pul de a impresiona oficialitatea ca astfel să nu se schimbe regimul de până acum al spectacolului de cine­ma şi importului de filme. Au inte­resul să nu schimbe nimic, pentru­ că numai în România se mai poate azi ca pentru 1500 lei, taxă vamală, să se încaseze milioane cu un film. In speță, o afacere care costă 300.000 lei, vamă, aduce sute de milioane beneficii anuale. Acesta este interesul ma­rilor comparaii americane de filme în România şi pentru aceasta ne-au do­tat cu Societăţile Anoni­me Române (made in Ui S. A.). Noi am spus lămurit acum două zile că beneficiile tuturor cinemato­grafelor noastre merg în casa aces­tor societăţi, pentru ca ele să le re­mită la Hollywood — şi deci toate casele noastre de filme vor fi devo­rate de aceste societăţi» venite din America, întrucât celelalte case de filme afară de trimitatea americană plătesc monopolul de exploatare iar americanii nu dă acelor «societăţi» superioritatea de concurenţă, fără le opune vreun rival. Lupta este i­­vident inegală, împovărarea spectaco­lului de cinema este o gre­­şală gravă. Revizuirea im­portului din America a a­­cestui spectacol, este o formulă simplă şi echita­bilă. Guvernul e dator să dea un răgaz de refacere cine­matografiştilor noştri şi o protecţiune naţională im­portatorilor noştri de fil­me «casele mici», cum le-a denumit ori la întrunire d. Nunucă Protopopescu. ❖ JOI 1 DECEMBRIE 1932 CINEMATOGRAF Întrunirea cin­ematografiştilor dri la orele 12, în sala «Roxy» s’au întrunit reprezentanţii din Ca­­pitală şi provincie ai breslei cine­matografice ■pentru a protesta şi or­ganiza o luptă contra intenţiunii guvernului de a modifica taxele pe spectacole. D. M­NICA PROTOPOPESCU, preşedintele «Federaţiei cinemato­graficei române» face apel la soli­daritatea cinematografiştilor şi cere posibilităţi ca să poată lupta pen­tru apărarea intereselor profesio­nale. Propune adunării înfiinţarea unui fond de organizare percepută într’un procent de 50 bani la sută de casele de filme asupra facturilor, spunând că fără bani nu se poate lupta. D. ROZEANU admite fără rezer­ve înfiinţarea fondului propus. Re­marcă absenţa cinematografiştilor din centru (premieră). Preşedintele se plâng­e că ziarele «Universul» şi «Dimineaţa» nu spri­jină suficient interesele cinemato­grafiştilor. D. MUNDI ŞARAGA cere adună­rii ca să împuternicească consiliul federaţiei să dea orice destinaţie va Se aminteşte că Vineri 2 c. d. prim ministru va primi în audienţă delega­ţia cinematograf­iştilor. In acest sens am primit la redac­ţia noastră un comunicat, care nu mai poate avea loc întrucât reporte­rul nostru, asistând la desbateri, a redat cu fidelitate toate chestiunile discutate, ramount şi «Cer». Se ia în discuţie posibilitatea unei greve generale şi cu unanimitate este amânată după sărbătorile Cră­ciunului. La obiecţiunea că cinema­­­tografele şi casele de filme mici nu vor respecta greva, d, preşedinte spune: «Sindicatul poate lupta cu casele mici; nu poate lupta cu casele mari. Sin­dicatul are mijloace de constrângere contra case­­lor mici». Cere învoirea adunării ca Federa­ţia, prin consiliul ei, să poată lua avansuri în contul celor cincizeci de bani la sută-Se hotărăşte să se dea mandat nelimitat consiliu­lui ca să lupte pentru apă­rarea intereselor profesio­nale, iar în caz de grevă­ casele de filme au accep­tat să dea concurs nelimi­tat organizaţiei. Se ratifică încasarea 0,50 lei sută de facturi pen­tru fondul de organizare autoriză crede de cuviinţă ,urnelor ce se vor, dotul strânge şi totodată să facă plăţi an­ticipate. VOCI: Casele de filme de ce nu dau concursul ? D. EMANUEL cere concursul ma­­terial al caselor de filme. D. ZAHAROVICI, directorul ca­sei Metro Goldwin Mayer, spune că a început să strângă fonduri. La fel declară reprezentanţii caselor Pa­ MIZERII & indiscreţii D. Gr. Gafencu, fostul subsecretar, de stat al ministerului de externe, a înscris să vorbească în chestiu­nea pactului de neagresiune cu Ru­sia. „ Contribuţia d-lui Gafencu nu este lipsită de interes fiind unul din ac­torii principali — cum să-i zicem ?— dramei ce s’a jucat cu acest prilej. Articolul fin al d-lui Gafencu in­titulat «In f­ine, singuri!» a provo­cat surpriză în cercurile politice. D. N. Titulescu, interesat — e și firesc — în destăinuirile d-lui Ga­fencu, a căutat să-l vadă ori cu ori­ce chip pe fostul colaborator al d-lui Vaida punând, în acest scop, în mișcare întregul d-sale anturaj. Târziu, d. Gafencu a fost descope­rit pe culoarul circular al Camerei de către însuș d. Titulescu. Cum îl văzu, îl întâmpină: — Gafencule, te caut ! Convorbirea mult dorită nu putu, însă, să aibă loc îndată din cauza a­­fluenței de pe culoar. De aceea, abia intraţi în cabine­tul miniştrilor, d. Titulescu închise uşa după dânsul exclamând: — «Enfin seuls !» Nu ştim ce au vorbit d-nii Gafen­cu şi Titulescu. Fapt e că în «Argus» de azi apare al doilea articol în chestiunea pactului de neagresiune. Si .. . La Elisée după premiera comediei «Hababuk» s’au întâlnit doi cunos­cuţi literaţi. Unul care fusese la spectacol şi altul care avusese şansa să nu se ducă. — Spune, Camil, este bună «Haba­­kuk» ? •— Bună la ce ! Scorpion & Comp. spectacolele zilei Teatre OPERA ROMANA: Ernani.­­ TEATRUL NATIONAL: Manon Lescaut. . . TEATRUL VENTURA: Habukuk et Comp. TEATRUL REGINA MARIA: Toto. TETRUL ALHAMBRA:: Trăiască Alhambra. “La TEATRUL BARASCHEUM: Ti­­gem­erin.­­ CIRCUL KLUDSKY: Azi repre­­­zentaţie de gală la ora 9 seara. Cinematografe CAPITOL: Melo. REGAL: Atlantida. FEMINA: «O noapte la Suzi. TRIANON: Post-Restant 202, CORSP: Călăreţul negru. VOX: In umbra fericirii. RIO: Fetele doamnei Lehman. SELECT: Intre soţie şi amantă. ROXY: Melo. FORUM: Allo Paris, Adi Berlin şi Cine-mi dă o sărutare. OMNIA: Madam Barbă-Albastră şi Stan şi Bran în Legiunea străină. LIDO : Adio iubire şi Dragoste de ţigan. SALA FRANKLIN: Două inimi şi un suspin şi Balul. SALA EPISCOPIA: In slujba ina­micului şi Trei femei şi un diplo­mat. ii iit.îl AMERICAN: Fiul Indiei şi Stan şi Bran escroci. TERRA: Valea morţii şi artişti. TOMIS: In drum spre fericire, jur­nal şi complectare. MILANO: Fascinaţie şi Malec sal­vează Europa. TRIUMF: Jenny Lind şi Secretul secretarei. VOLTA: Titanii Cerului, Jurnal şi Comedie. MARCONI: Frumoasa Aventură şi Omul fără nume. MARNA: îndrăzneţul, jurnal, come­die şi trupa de reviste Lizica Pe­­trescu-Niculescu Buzău. RAHOVA: Un drac de fată și Ca­de­ți,I. LUX: Axelle și Dragostea în anul 2000.­­ ----­ carii reviste A apărut «Domnul Negoiţă sau individul împotriva statului», ro­man de d. Tudor Teodorescu-Bra­­nişte, edit. Naţională Ciornei, 200 pag. 25 lei exemplarul.

Next