Cuventul, ianuarie 1933 (Anul 9, nr. 2763-2791)

1933-01-02 / nr. 2763

Duminică 1 Ianuarie 1933 înmormântarea lui Ionaş Gradişteanu­ Asistenta. — Cuvântările. — cortegiul funebra­ ­ri d. a. la orele 2, a avut loc în­mormântarea regretatului luptător Ion C. Grădişteanu. Ceremonia religioasă a avut loc la biserica Boteanu, unde fuseseră depuse rămăşiţele pământeşti ale lui Grădişteanu. Numeroase coroane au fost de­puse de guvern, Senat, a partidelor politice şi societăţile culturale din întreaga ţară. In fata bisericei au luat loc deta­şamente din trupele garnizoanei, cari au dat onorurile. ASISTENTA Au luat parte în afară de membrii familiei, d-nii Iuliu Maniu, preșe­dintele consiliului, G. G. Mironescu, vice­preşedintele consiliului d-nii ministru Mirto, Gh. Crişan, I­­P. S. S. Patriarhul Miron Christea, d-nii I. Gr. Perieteanu fost ministru, Oct. Goga, I. G. Duca, C. Argetoianu, Pr. Man, V. Moldovanu, cu delega­lia Omătului, Dinu Tîrătianu, I- și C. Mitilineu, dr. N. Lupu, dr. C. An­­gh­elescu, generalii Petala, Mărdă­­rescu, Nicoleanu, Ștefănescu Am­za, Ocndeescu, d-nii Romulus Georo­­ceanu, vice-preşedintele Senatului, Pranasovici, Al. Lapedatu, etc., etc. SERVICIUL DIVIN Arhiereul Platon Ciossu, vicarul Patriarhiei a oficiat serviciul divin înconjurat de cler. Răspunsurile le-a dat corul bisericei. CUVÂNTAREA D-LUI G- G MIRONESCU In numele guvernului, d. G. G. Mironescu, vice­preşedintele consi­liului, după ce a făcut un potret politic al defunctului, a spus urmă­toarele: El s’a alăturat dela început la campania pornită de Nicu Filipes­cu ,şi Take Ionescu pentru grăbirea intrărei noastre în luptă. îmi amintesc cu câtă dârzenie ce­rea, la adunările «Acţiunei naţio­nale» să înceteze amânările şi să ne aruncăm imediat în viitoare şi cu câtă indescriptibilă fericire a salu­tat intrarea noastră în acţiune. După plinirea vremii şi a drep­tăţii pentru ţinuturile româneşti de peste Carpaţi şi de peste Prut, Gră­dişteanu şi-a continuat înalta lui chemare, pe de o parte stăruind pen­tru consolidarea Unirii înfăptuite, iar pe de altă parte îngrijindu-se d­e­ Românii din Macedonia şi din alte ţinuturi, căci el a fost şi a ră­mas partizanul ideii naţionale in­tegrale. Neamul românesc de pretutindeni va fi etern recunoscător lui Ion Gră­dişteanu care şi-a închinat viaţa cauzei naţionale. Hotărând a face lui Grădişteanu funerarii naţionale, guvernul a ţi­nut să afirme recunoştinţa poporu­lui român, pentru meritele sale pa­triotice excepţionale. IN NUMELE ARDEALULUI In numele Ardealului, Pr. Man vice­preşedintele Camerei, arată în cuvinte mişcătoare că Ion Grădiş­teanu, s’a făcut cunoscut cu mulţi ani în urmă pentru luptele ce a dus pentru desrobire-Ardealul îi va păstra vecinică a­mintire. IN NUMELE SENATULUI D. dr. V. Moldovanu vorbeşte în numele maturului corp al cărui membru a fost până în clipa morţii, defunctul. D. dr. Moldovanu face un portret viu al fostului senator Grădişteanu. OMAGIUL PARTIDELOR In numele partidului liberal, d. N. N. Săveanu rosteşte un omagiu pentru acela care a fost membru al acestui partid. D. Oct. Goga face elogiul lui Gră­dişteanu în numele partidului na­ţional agrar. D-sa a sfârşit astfel: Ziua când România a tras sabia a fost cea mai frumoasă sărbătoare a lui Ionaş Grădişteanu. Ce a urmat del ani înainte, după zilele de epopeie, sunt pagini triste cari n’au izbutit însă să ştirbească niciodată un program şi un devota­ment. In năvala profitorilor cari s'au îmbulzit în primele rânduri ca să exploateze biruinţa ce nu era a lor, Grădişteanu ca toţi profeţii visuri­lor împlinite, s’a dat la o parte, în­făşurat în mândrie şi necerând ni­mic, urmărind consolidarea patri­moniului răscumpărat şi lovind e­rezile multor nou-venii şi-a ţesut mai departe planul de izbăvire in­tegrală apărând pe românii mace­doneni şi susţinând la şcoală por­ii din valea Timocului. O viaţă dusă pe aceiaş linie, fărâ abateri şi fără greş... Azi, trupul lui înfrânt se coboară sub glie alături de strămoşi, struc­tura de gândire a lui Grădişteanu rămâne şi pe mai departe ca sin­gura orientare normală a spiritului public românesc. Să-i fie ţărâna uşoară... D. dr. Topa aduce omagiul ma­­cedo-românilor, iar d. Simion­ Mân­­drescu aduce omagii luptătorului şi îndrumătorului organului «Gra­iul Romno­sc». D- Diămandi aduce prinosul recu­noştinţei românilor din Pind, iar un student vorbeşte în numele ma­cedonenilor. CORTEGIUL FUNERAR Sicriul a fost ridicat apoi şi trans­portat până la cadrul funebru. S-a format cortegiul, având în frunte doi ofiţeri ce purtau decora­ţiile. Cortegiul, încheiat de trupe, a parcurs străzile C. A. Rosetti, calea Victoriei, calea Rahovei, str. II Iu­nie, până la cimitirul Belu, unde s’a făcut înhumarea.­ ­ HI „III Mill ■lit" către intelectualii şi cetăţenii din întreaga ţară Din partea «Ligii apărării aero­­chimice» primim un apel în care între altele se arată că acum în apropierea împlinirei a cincispre­zece ani de la înfiinţarea Societăţii Naţiunilor şi a intensificării miş­cării pacifiste în lume, cu toate a­­cestea pacea n’a părut nici­odată mai precară decât astăzi. Pretutindeni unde întoarcem o­­chii de jur împrejurul graniţelor noastre, vedem cum cresc frigurile înarmărilor şi setea de revanşe: în Ungaria, în Bulgaria, fără a mai pomeni de Rusia sovietică, actual­mente pe cale de a deveni una din cele mai redutabile forţe militare de pe pământ. Faţă de această situaţie, nici un român conştient şi îngrijorat de soarta ţării lui nu poate rămâne nepăsător. Cu utilizarea avionului în cadrul unei mari formaţii de luptă, as­pectul războiului modern se schim­bă cu totul, cel mai bine înarmat şi pregătit putând obţine foarte repede două rezultate de importan­ţă considerabilă: 1. surprinderea inamicului şi 2. distrugerea princi­palele sale centre de aprovizionare şi mobilizare, odată cu răspândi­rea panicei şi carnagiului în popu­laţia civilă. Astfel, problema pregătirii din vreme a populaţiei civile, asupra felului cum să facă faţă unor even­tuale agresiuni pe calea aerului, capătă o importanţă cu adevărat­­ capitală şi tinde să ocupe primul loc în ansamblul măsurilor de a­­părare naţională. Lucrul acesta l-au înţeles toate popoarele euro­pene. Franţa, Germania, Polonia, Cehoslovacia până şi minuscula Estonie au luat serioase măsuri în această privinţă şi rezultatele la cari au ajuns merită să fie cunos­cute cât mai larg şi la noi. In Po­lonia de pildă, Liga apărării aero­chimice numără aproape un mi­lion de membrii, dispune de un parc impresionant de 12 vagoane de propagandă, de numeroase publica­ţii de specialitate şi se bucură de un larg concurs din partea presei cotidiane. In Estonia s’au organi­zat adevărate manevre cu populaţia civilă cari au dat celor ce au avut prilejul să le cunoască, o înaltă idee despre simţimintele de ordine şi patriotism ale acestui popor. Trebue să constatăm cu o adâncă îngrijorare că noi românii suntem totuşi şi de astă dată în urma tu­turor statelor vecine cu noi şi în delicata materie a pregătirii popu­laţiei civile pentru a putea să re­ziste unor eventuale agresiuni aero­­chimice. Liga apărării aerochimice, la se­diul său central din Capitală, ţine la dispoziţia oricui, în mod absolut gratuit, tot materialul experimen­tal şi documentat indispensabil tu­turor acelora ce ţin să se documen­teze în mod sistematic şi complet în această materie. Tuturor acesto­ra le va fi de mare folos consulta­rea programului de realizări prac­tice al acestei instituţii, deoarece într’ânsul se prevede, pe lângă in­tensificarea şi sistematizarea p pro­­pagandei, dar şi modalităţile prac­tice de a echipa populaţia civilă cu masca de x protecţie. ------ecoo------ O arestare senzaţio­nală la Colonia BERLIN, 30 (Rador). — Azi a fost arestat la Colonia directorul serviciilor de publicitate din admi­nistraţia poştelor şi telegrafelor. El este acuzat că ar fi deturnat 500.680 de mărci. -----=*«=----­ GAZ METAN LA ARAD — o importanta descoperire boicotata — ARAD, 30. — Rămâne omul uimit când vede ce sforţări uriaşe face Ungaria spre a ea desprinde din dependenta economică de statele ve­cine, şi câtă nepăsare domneşte ’n schimb la noi faţă de bunuri na­­turale cu cari provedinta ne-a mi­luit, ca pe niciun alt popor din Eu­ropa. Ca să ne mărginim la chesti­unea despre care va fi vorba aci, la gazul metan, Ungaria face sfor­țările cele mai mari ca sa­ descopere rezervoarele de gaz metan într’un sol dintre cele mai sărace ’n bu­nuri subterane, iar noi când se în­tâmplă — cum s’a întâmplat la A­­rad — să dăm peste asemenea co­mori, fără nicio cercetare specială, le lăsăm în ştirea Domnului, din in­dolenţă sau poate ca să nu stricăm socotelile câtăror exploatatori ai obştei, pe cari ivirea acestei noi forţe motrice i-ar sili la o scădere a preţurilor lor exorbitante. Citito­rul a putut afla în ziare ce se des­copere la intervale mai mari sau mai mici gaz metan în cutare lo­calitate din Panonia, în cutare pus­tă din Hortobágy sau din altă veci­nătate a României, şi a mai putut afla că descoperirile acestea ungu­reşti nu sunt câtuşi de puţin în­tâmplătoare, sunt rezultatul unor cercetări de ani întregi, făcute cu enorme cheltueli în scopul acelei a­­mintite desfaceri a Ungariei din de­pendenţa în care­ o ţine îndeosebi de noi lipsa ei de petrol, de păduri, de cărbuni, etc. Asemenea cercetări la noi nu trebuesc. Solul nostru e plin de comori pe cari Ungaria nu le are­ Şi totuşi nu ne pricepem deloc să le preţuim; le dăm uitării în chipul cel mai condamnabil. Gazul metan descoperit pe teritoriul cetăţii Aradului Anul trecut s’au făcut pe terito­riul cetăţii roaşului nostru sălta­turi pentru o fântână semiarteziană necesară garnizoanei. întâmplarea a făcut să se descopere un rezervor de gaz metan la o adâncime de abia 90 de metri, iar norocul a vrut ca lucrările pentru săparea fântânii să fie făcute sub conducerea unui ofi­țer care s’a dedicat chestiunilor sub­solului, a d-lui maior Petre Giur­­giuţ, astăzi profesor la şcoala mili­tară din Sibiu, şi descoperirea ga­zului metan să se bucure astfel de toată atenţia unui bun cunoscător în materie. Gazul metan descoperit în fân­tâna aceasta a fost identificat de o comisie de experţi de la şcoala politehnică din Timişoara­­Ar fi urmat în chip firesc să se continue săpături pentru constatarea canti­tăţii acestui gaz, apoi să se facă cuvenitele instalări pentru captarea lui şi pentru a-l pune în slujba ob­ştei. Nimic din toate acestea nu s’a făcut însă. Maiorul Giurgiu­ şi co­mandantul garnizoanei au atras a­­tenţia tuturor celor de cari depin­dea valorificarea comorii acesteia. Ministerul armatei, căruia i s’au făcut propuneri, s’a desesizat de toată chestia. Primăria Aridului se păruse în­­tr’o vreme doritoare să se ocupe de descoperirea din cetate, dar apoi a bătut în retragere, din ce îndemn nu se poate şti; a invocat motivul că gazul se află pe teritoriu care e proprietatea ministerului de război, ca şi cum n’ar fi avut nicio cunoş­tinţă de legea subsolului. Prefectura judeţului s’a purtat la fel. Iar So­­nametan care a trimis imediat un expert, a umplut lumea cu zvonul tendenţios că la Arad nu poate exis­­ta gaz metan, sau în niciun caz nu la o adâncime mai mică de 1000 metri, aşa spunea raportul exper­tului său, care n’a luat niciun con­tact nici cu d- maior Giurgiul şi nici cu fântâna din cetate. Descoperiri mai vechi de gaz metan la Arad Cât de tendenţios a fost Sona­­metan în ştirea ce­ a lansat despre gazul metan de la Arad, rezultă şi din aceste două fapte: Sunt în Arad două întreprinderi care lucrează cu gaz metan propriu, captat la o adâncime mai mică de 1000 metri, Băile Simay, la o dis­tanţă de circa 800 metri dela locul unde d. maior Giurgiul a descoperit gaz metan la 90 metri, captează ga­zul la o adâncime de 320 metri; fabrica Neuman, în celalalt capăt al Aradului, are gaz metan dela 500 m­ Altitudinea gazului merge deci descrescând dela locul din cetatea Aradului unde a fost găsit la 90 m.; la Pecica e la 500 m. (la baia arte­ziană); la Mezőhegyes, dincolo de graniţă, e la o adâncime şi mai mare. Rezultă că în cetatea Aradului s’a descoperit vârful undei de gaz me­tan, şi că s’ar descoperi azi un în­treg rezervor, dacă cei chemaţi n’ar fi atât de indolenţi precum s’au dovedit. Ce ar putea să ’nsemne descoperirea din cetate pentru oraşul Arad Am ţinut s’aducem din jRrii în discuţie descoperirea ac deoa­rece ea ar putea să nu fie cea mai mare binefacere­­ ■■ oraşul şi ţinutul Aradului. Aradul e, precum sa­­te, un cen­tru industria. Ar fi deci de cea mai mare importanţă pentru un aseme­­nea oraş, să se trată ’n grabnică exploatare bogăţia descoperită fpe teritoriul cetăţii. Pentru ministerul de război n’ar fi mai puţin important acest lucru, dat fiind că va avea să cedeze ora­şului într’o zi mai îndepărtată sau mai apropită, teritoriul ce împrej­­mueşte cetatea. Se ştie că ’n zilele când mizeria nu gâtuia ca astăzi acest oraş, primăria Aradului visa să facă pe teritoriul cetăţii un car­tier de vile, luându-şi în schi­mb mari angajamente faţă de ministe­rul armatei­ Dacă la planul acesta s’a renunţat din pricina Împreju­rărilor de astăzi, nu înseamnă că renunţarea e definitivă. In deosebi dacă se va face — şi va trebui să se facă, pen­tru ca altfel oraşul e condamnat pieirii — canalul care să duca apa Murăşului în caz de inun­daţii în linie dreaptă pe din jos de cetate, oraşul va trebui inevitabil să se extindă pe teritoriul din ve­cinătatea cetăţii. Ministerul arma­tei va putea deci pune alte condiţii oraşului, va putea valorifica altfel decât astăzi acest teritoriu, dacă se va fi dovedit că-i vorba de un mare rezervor de gaz metan. S’ar cuveni dar să se dea atenţie serioasă descoperirii făcute de d­­maior Giurgiu.­ Are această datorie ministerul armatei şi autoritatea municipală şi judeţeană a Aradului. Bilete de 1000 lei false —-0600-­ Banca Naţională aduce la cunoş­tinţa generală că în ultimul timp s-au descoperit câteva încercări de falsif­ic­are a biletului de 1000 lei. Falsificatorii au fost arestaţi, du­pă ce însă reuşise să pună în circu­laţie parte din biletele falsificate. Publicul este rugat , în intere­sul său, — să observe cu atenţiune biletele de 1000 lei ce primeşte, ţi­nând seamă că biletele false se pot recunoaşte . a) După hârtie care este de o ca­litate inferioară, culoarea mai în­chisă, lipsindu-i luciul caracteris­tic biletelor bune. b) Prin filigrane care sunt mai puţin clare şi al căror desemn nu are asemănarea şi armonia tonuri­lor din filigranele biletelor bune. c) Tiparul acestor bilete observat cu atenţie prezintă lipsuri şi mne­­căciulii de cerneală. d) Literile şi cifrele din colţuri şi mijlocul biletului, au altă tăietu­ră, nepotrivindu-se cu ale biletelor bune. e) Culoarea cernelurilor este mai închisă, bătând în verde, pe când a biletelor bune este de un albastru clar. A căzut din ceruţă şi a murit R.­SARAT 29. — Călugărul Nec­­tarie Iacob în etate de 66 ani, pe când se întorcea cu sora sa Eufro­sina Lupu dela Mănăstirea Coteşti spre schitul Vărzăreşti, la trece­rea prin pădurea Coteşti a căzut jos din căruţă rămânând mort pe loc. Din cercetările făcute de jandar­mi, s’a constatat că din cauza în­tunericului, căruța s’a aplecat la o pantă, provocând căderea călu­gărului. Cazul se cercetează. CUVÂNTUL 1 Anutoare impârlite săracilor ---OOOO---­ In cartierul Şerban Vodă—Relu comitetul cetăţenesc, de sub preşe­dinţia d-lui Ion Dinescu, a luat lăudabila iniţiativă, cu ocaziunea­ sărbătorilor Crăciunului, să ajute familiile nevoiaşe. S’au ajutat astfel peste trei sute de familii cu: pâine, carne, zahăr, mezeluri, slănină, conserve, ceapă, orez, cartofi, ciorapi şi ghete pen­tru copii, împărţirea s-a făcut în prezenţa d-lui prof. C. Lăpuşnea­­nu,­­din partea primăriei Capitalei, de către d-nii: Ion Dinescu, Ion Benga, Silviu Lăpuşneanu, d-na Maria Stroescu, Paraschiv Rădule­­scu, (Cuza), Grigore Grigorescu, Dumitru Erceanu, Gh. Chim, Gh. Bâr­san, D- Bălăşescu, L Ştefănescu, Ion Stoica, Florea Emanoil, Moise Rusu, Ion Spârlea şi V. C-tinescu, cari au dat un preţios concurs la strângerea acestor ofrande. Complectarea cadrelor armatei Sovietice RIB A. 30 iRadio — Pe tot teri­toriul Uniunii Sovietice au avut loc I în ultimul timp k­oncursuri sporti­ve, ai căror învingători trebuiau să complecteze ca­dde armatei roșii Peste 450.800 dt. Wneri au primit, în urma acestor l.oncursuri, insigne speciale cu instipția: «Gata pen­tru apărare». * In primăvara anului 1933, exer­­citiile sportive vor îngloba 2.400.000 persoane, care vor fi încorporate în cadrele militare pregătitoare. Problema revizuirii frontierelor orientale ale Germaniei VARŞOVIA 30 (Rador). — Agen­­ţia Telegrafică Poloneză anunţă: In legătură cu audiţia de radio din Koenigsberg, transmisă tuturor posturilor de emisiune din Germa­nia, în favoarea revizuirii graniţei orientale a Reichului, presa Polo­neză, fără deosebire de opinii, sub­liniază că revizuirea graniţelor Po­­loniei ar constitui un casus belii. După ce s-a eliberat de reparaţii şi de limitarea înarmărilor, Germa­nia încearcă să facă actuală revi­zuirea celorlalte stipulaţii din tra­tatul din Versailles. Presa poloneză arată că acţiunea staţiilor germane de radio este contrarie «acordului de gentlemen» între radio-ul polo­nez şi cel german, acord încheiat la Geneva. ------ooZoo-----­ Indienii pregătesc o mare manifestare BOMBAY, 30 (Rador). — Din Poona se anunţă că fostul preşedinte­­ al Congresului pan-indian Copal A­­şam­ar a declarat că rezultatele ulti­mei conferinţe a Mesei R­otunde sunt inacceptabile. In urma unei întrevederi pe care a avut-o cu Gandhi în închisoare, acesta a lansat un apel către toţi indienii, invitându-i să manifesteze la 8 ianuarie spre a face pe Vice- Rege să sancţioneze măsurile legi­slative propuse cu privire la drep­tul partaşilor de a pătrunde în Tem­­pluri. VICE-REGELE NU VA DEMISIONA LONDRA, 30 (Rador). — Agenţia „Reuter“­ numeşte „pură invenţie“ ştirile publicate, după cam­ lordul Wil­­lingdon ar urma să părăsească func­ţiunea de vice-rege al Indiilor. Dea­­semenea este inexact că Gandhi ar urma să fie eliberat pe ziua de 1 Ianuarie. Din izvor autorizat se declară că guvernul Indiilor nu a primit din partea Cabinetului britanic nici o co­municare privitoare la Gandhi şi că linia de conduită urmată față de a­­cesta nu a fost modificată întru ni­mic. Groaznica nenorocire din comuna Tercheşti, Jud. R.-Sărat IN MAL SURPANDU-SE IN­­GROAPA DOUA FEMEI R.-SARAT, 29. — O groaznică ne­norocire, s’a întâmplat pe teritoriul comunei Tercheşti, judeţul R.-Sărat, în u­rmătoarele împrejurări: Pe când femeile Paraschiva D. Negoiţă şi Ţinea Simion Ceauşoiu, ambele din comuna Tercheşti, sco­teau pământ pentru lipit, de sub un mal situat la marginea satului, ma­lul s’a prăbuşit îngropând de vii pe ambele femei. Un trecător observând nenoroci­rea, a dat alarma, sărind apoi în a­­jutorul victimelor. Femeia Paraschiva D. Negoită a fost scoasă de sub pământ moartă, iar Tinca Ceauşoiu rănită grav la cai. In urma îngrijirilor ce i s’a dat­ imediat, se crede că va scăpa cu viaţă. Această nenorocire a impresionat profund întreaga regiune. Cazul a fost adus la cunoştinţa parchetului. Sărbătorirea d-lui Mihaiatfie la Atena ATENA, 30 (Rador). — Asocia­ţia Ştiinţelor sociale de sub pre­zidenţia d-lui Papanastasiu, fost pre­şedinte de consiliu, a oferit ori la hotelul Acropole un dineu în onoa­rea d-lor Mihalache şi Răducanu. Au asistat miniştrii Statelor bal­canice şi elita intelectualităţii elenice, D. Răducanu a făcut o catiserie asu­pra economiei dirijate, care a fost foarte aplaudată. Asociaţia prietenilor păcii a ofe­rit deasemenea un ceai în onoarea oaspeţilor români. DEJUNUL DE LA LEGA­ŢIA ROMANA ATENA,­ 30 (Rador). — D. Langa Răşcanu, ministrul României la A­­tena, a oferit un dejun în cinstea d-lui ministru Mihalache. Au participat la acest dejun în­tre alţii, preşedintele consiliului, mi­nistrul afacerilor străine, ministrul de interne şi d- Papanastasiu. Negocieri comerciale germano-argentiniene BUENOS AIRES 30 (Radio).­­ Intre însărcinatul cu afaceri al Ger­maniei şi o comisiune specială ar­­gentineană au început negocierile cu privire la reglemetarea raportu­rilor economice dintre cele două ţări. Obiectul principal al discu­ţiilor îl alcătueşte proectul german de sporire a taxelor vamale asupra orzului, unturei şi cărnii. -------ooZoo------­ Tot in chestiunea asasinatelor din str. Militari in reportajul asasinatelor din str. Militari, din numărul nostru de Joi 29 Decembrie 1932, am redat cu­vintele mamei lui Virgil Nicolaes­­cut când, dăruindu-i o iconiţă i-a spus ace­stuia: «Asta mi-a dat-o Episcopul nos­tru pentru tine- Inchină-tel... Mi-a spus Prea Sfântul că o să vie şi el să te apere», mărturisindu-ne totoda­tă îndoiala în veracitatea afirmaţiei făcute de mama lui Nicolaescu,­­ deoarece cunoşteam pe Prea Sfin­ţitul Vartolomeiu al Râmnicului. Cetind reportajul cu pricina, prea sfinţitul Vartolomeiu ne scrie rugându-ne să dăm cea mai cate­gorică desminţire faptului cu da­rul, întrucât prea sfinţia sa nu nu­mai că n’a dat vre-o icoană şi n’a făgăduit că-l va apăra pe criminal, dar de ani de zile n’a avut măcar contact cu familia acestuia. 3 Doriţi un cadou util frumos, băi­­ şl­eftin, vizitaţi Expoziţia Bijuteria LAZAR Calea Victoriei No. 39 ! Expoziţii de industrie casnice ro­mânească, in streinatate Consiliul superior al industriei casnice de pe lângă ministerul de industrie, condus de d-na Sarmiza Alimănişteanu, care dă de lucru prin centrele sale împrăştiate în ţară la peste 15.000 sătence, a orga­nizat cu mult succes în cursul aces­tui an expoziţii de industrie casni­că la Viena, Lemberg, Muenchen, Berlin, Hamburg, Colonia, Leipzig, Oslo, Götteborg, Haga, Amsterdam, Dresda, Frankfurt etc. Ultima expoziţie a avut loc la Anvers şi s-a bucurat de un real succes. Presa belgiană a dedicat o serie întreagă de articole elogioase, acestei expoziții. Omul care nu doarme ----------.*­ Atenţia cercurilor medicale din Budapesta sunt concentrate în ulti­­m­ul timp asudat unui caz cu totul excepţional; un om care de 17 ani încoace n’a dormit nici un singur minut­ Cu toate că acest curiosum nu stă tocmai ca un fapt singular în lite­ratura medicală totuşi el reprezintă o raritate de un gen aparte. Este vorba de funcţionarul din asigurări Paul Kern, în vârstă de 49 ani, şi care, de când era de 32 ani, n’a mai dormit până azi. Reporterul unui ziar budapestan a stat zilele trecute de vorbă cu Paul Kern, într’o cafenea unde acesta îşi petrece de obicei nopţile. Kern i-a po­vestit următoarele: «Deşi sunt în vârstă de 49 ani, pot spune cu drept cuvânt că am 59 ani, întrucât în ultimii 17 ani n’am dor­mit nici un minut. Ar fi totuşi gre­şit, dacă m’aşi plânge cumva din a­­ceastă cauză, întrucât starea aceasta nu mă face să sufăr, nu simt nevoia de somn, aşa că nici nu-mi lipseşte. Pot afirma, fără exagerare, că de câte ori văd pe cineva dormind, mă mir cu toată sinceritatea, căci a­­ceastă stare mi-a devenit absolut străină de concepţiile mele. Starea mea de insomnie cronică o datorez unei răni căpătate în timpul războiului. In Iunie 1915 comandam un regiment pe frontul rusesc. Nu mai aveam decât 230 oameni sub co­mandă. Intr’o noapte din luna Iu­nie avu loc o luptă deosebit de crân­cenă, noi primind ordinul să atacăm tranşeele ruseşti din faţa noastră. incă la începutul acestei acţiuni un glonte rusesc mă atinse în osul fron­tal. Glontele îmi găuri fruntea i­eşind pe partea cealaltă. Căzui în nesimţire şi rămăsei pe câmpul de luptă. Multe săptămâni mai târziu aflai că mulţi din soldaţii mei căzură atunci în captivitatea ruşilor. Cum făcură imprudenţa sa­şi ia rămas bun prea vizibil dela camarazii lor răniţi rămaşi pe câmp, cazacii îi măcelăriră pe toţi. Cum şi eu aşi fi fost făcut prizonier fără ace,îi rana ««yarxiracest emip dela o moarte sigură. Spre ziuă fu­­sei descoperit de sanitari şi trans- fiortat la un spital. Peste câteva luni aflai printr’o întâmplare că o­­ficial murisem şi că chiar fusesem şi îngropat. Când mă prăbuşisem rănit, mi s’a desprins dela piept semnul de recunoaştere, purtat de fiecare ostaş, şi el căzu peste un soldat mort, care fu luat drept Paul Kern. Astfel fui şi îngropat. Intre timp, trăiam, e drept cam jalnic, dar trăiam. In spitalul mi­­litar se ţinu un consult, dacă trebue să fiu operat sau nu. Cum medicii nu mai credeau în vindecarea mea, renunţară la operaţie. Timp de trei săptămâni am zăcut fără cunoştin­ţă; această stare a fost cu alte cu­vinte ultimul meu somn. De când m’am trezit din letargie, n’am mai putut dormi. Eram trimis dela un spital la altul, fără ca să mi se fi putut veni în ajutor cumva. Pro­priu zis mă făcusem bine, numai că aveam dureri de cap îngrozitoare. In sfârşit, după trei ani — între timp consultasem toate capacităţile medi­cale cari intrau în discuţie a sufe­rii o totală prăbuşire nervoasă, ur­mare a complectei mele epuizări. Mai zăcui bolnav în câteva rânduri şi... mă sculai sănătos. E drept că nu pot dormi, dar m’am obişnuit eu această stare. Du­pă cum sună concluziile medicilor, lovitura de glonte mi-a distrus cen­trul somnului din creeri. Ca să-mi cruț ochii, noaptea port ochelari cu sticle negre, apoi, de două ori pa săptămână, mă culc pentru trei ore în pat, și închid ochii. De dormit însă, nici vorbă. Noaptea întreprind plimbări lungi sau îmi petrec tim­pul — atât cât merge — prin baruri şi cafenele. Mai aveam pe vremuri un tovarăş de soartă, Cornelius Zet­­tler, dar acum doi ani s’a sinucis. Aud că ar mai fi la Paris un far­macist rus, care, tot ca şi mine, nu poate dormi de câţiva ani». Bătut în­ Croitorul Avram Segall, în etate de 65 ani, domiciliat în strada Dristorului No. 61, datora, de mai multă vreme, suma de 200 lei, tipo­grafului Iosef Roth, care-i făcuse nişte invitaţii de nuntă şi nişte cărţi de vizită. Dar, ca tot cetăţeanul... modern, a uitat să-şi plătească datoria. Tipograful i-a cerut, în repetate rânduri, banii. Fără rezultat însă. Debitorul nu era de găsit. Furios, Iosif Roth, aflând ori că Avram Segal s’a dus la templu în fundătura Vânători, a intrat vije­lios în templu şi, după ce a aştep­tat să se termine rugăciunea, a tă­­bărît cu un ciomag asupra croito­rului, aplicându-i două lovituri pu­ternice în cap. Victima, rănită destul de grav, a CAPITALA , templu a fost transportată cu «Salvarea» la spitalul Brâncovenesc. Agresorul a dispărut. INCENDIUL DELA «CAPȘA» Un început de incendiu s’a de­clarat aseară, la orele 8, în pivniţa cofetăriei «Capşa». Intervenind la timp pompierii postului Central, focul a fost stins înainte să fi luat proporţii. Au ars... câteva scânduri. SINUCIDERE In urma unor neînţelegeri fami­liare, lucrătoarea Elena Ardeleanu, în etate de 32 ani, domiciliată în strada Carol Knappe No. 51, și-a pus capăt zilelor, luând un toxic puternic. Din ordinul parchetului, cada­vrul a fost transportat la Morga. Economii bugetare în învâțâmântul superior Având în vedere necesitatea de a se realiza economii bugetare în în­văţământul superior — aşa cum s’au făcut şi în celelalte grade de învă­ţământ — consiliul de miniştri, printr’un jurnal al său, a decis ca, până la noui dispoziţiuni, să se sus­pende orice lucrare privitoare la nu­miri sau titularizări de personal di­dactic la şcoalele sau instituţiile de învăţământ superior. Ministerul instrucţiunii a făcut cunoscut tuturor universităţilor să nu mai facă nici o publicaţie în ve­derea ocupării de catedre vacante, iar publicaţiile deja făcute să fie a­­nulate. La fel se va proceda şi în ce priveşte ocuparea de conferinţe şi posturi de personal ajutător. Universităţile sunt rugate să nu mai facă nici o lucrare privitoare la înaintări dintr’un post în altul şi nici pentru titularizarea suplinitori­lor ce ocupă astfel de posturi. In cazul când ar fi vorba despre un post absolut indispensabil, uni­versităţile vor arăta aceasta prin ra­port special care va fi supus apro­bării consiliului de miniştri, singu­rul în măsură de a hotărî dacă nu­mirea trebue făcută, sau nu. Angli a ratificat împrumutul austriac GENEVA. 30 /Rador). — Marea Britanie a informat Societatea Na­­tiunilor că a ratificat protocolul pentru înprumutul austriac.

Next