Cuventul, ianuarie 1933 (Anul 9, nr. 2763-2791)
1933-01-02 / nr. 2763
Duminică 1 Ianuarie 1933 înmormântarea lui Ionaş Gradişteanu Asistenta. — Cuvântările. — cortegiul funebra ri d. a. la orele 2, a avut loc înmormântarea regretatului luptător Ion C. Grădişteanu. Ceremonia religioasă a avut loc la biserica Boteanu, unde fuseseră depuse rămăşiţele pământeşti ale lui Grădişteanu. Numeroase coroane au fost depuse de guvern, Senat, a partidelor politice şi societăţile culturale din întreaga ţară. In fata bisericei au luat loc detaşamente din trupele garnizoanei, cari au dat onorurile. ASISTENTA Au luat parte în afară de membrii familiei, d-nii Iuliu Maniu, președintele consiliului, G. G. Mironescu, vicepreşedintele consiliului d-nii ministru Mirto, Gh. Crişan, IP. S. S. Patriarhul Miron Christea, d-nii I. Gr. Perieteanu fost ministru, Oct. Goga, I. G. Duca, C. Argetoianu, Pr. Man, V. Moldovanu, cu delegalia Omătului, Dinu Tîrătianu, I- și C. Mitilineu, dr. N. Lupu, dr. C. Anghelescu, generalii Petala, Mărdărescu, Nicoleanu, Ștefănescu Amza, Ocndeescu, d-nii Romulus Georoceanu, vice-preşedintele Senatului, Pranasovici, Al. Lapedatu, etc., etc. SERVICIUL DIVIN Arhiereul Platon Ciossu, vicarul Patriarhiei a oficiat serviciul divin înconjurat de cler. Răspunsurile le-a dat corul bisericei. CUVÂNTAREA D-LUI G- G MIRONESCU In numele guvernului, d. G. G. Mironescu, vicepreşedintele consiliului, după ce a făcut un potret politic al defunctului, a spus următoarele: El s’a alăturat dela început la campania pornită de Nicu Filipescu ,şi Take Ionescu pentru grăbirea intrărei noastre în luptă. îmi amintesc cu câtă dârzenie cerea, la adunările «Acţiunei naţionale» să înceteze amânările şi să ne aruncăm imediat în viitoare şi cu câtă indescriptibilă fericire a salutat intrarea noastră în acţiune. După plinirea vremii şi a dreptăţii pentru ţinuturile româneşti de peste Carpaţi şi de peste Prut, Grădişteanu şi-a continuat înalta lui chemare, pe de o parte stăruind pentru consolidarea Unirii înfăptuite, iar pe de altă parte îngrijindu-se de Românii din Macedonia şi din alte ţinuturi, căci el a fost şi a rămas partizanul ideii naţionale integrale. Neamul românesc de pretutindeni va fi etern recunoscător lui Ion Grădişteanu care şi-a închinat viaţa cauzei naţionale. Hotărând a face lui Grădişteanu funerarii naţionale, guvernul a ţinut să afirme recunoştinţa poporului român, pentru meritele sale patriotice excepţionale. IN NUMELE ARDEALULUI In numele Ardealului, Pr. Man vicepreşedintele Camerei, arată în cuvinte mişcătoare că Ion Grădişteanu, s’a făcut cunoscut cu mulţi ani în urmă pentru luptele ce a dus pentru desrobire-Ardealul îi va păstra vecinică amintire. IN NUMELE SENATULUI D. dr. V. Moldovanu vorbeşte în numele maturului corp al cărui membru a fost până în clipa morţii, defunctul. D. dr. Moldovanu face un portret viu al fostului senator Grădişteanu. OMAGIUL PARTIDELOR In numele partidului liberal, d. N. N. Săveanu rosteşte un omagiu pentru acela care a fost membru al acestui partid. D. Oct. Goga face elogiul lui Grădişteanu în numele partidului naţional agrar. D-sa a sfârşit astfel: Ziua când România a tras sabia a fost cea mai frumoasă sărbătoare a lui Ionaş Grădişteanu. Ce a urmat del ani înainte, după zilele de epopeie, sunt pagini triste cari n’au izbutit însă să ştirbească niciodată un program şi un devotament. In năvala profitorilor cari s'au îmbulzit în primele rânduri ca să exploateze biruinţa ce nu era a lor, Grădişteanu ca toţi profeţii visurilor împlinite, s’a dat la o parte, înfăşurat în mândrie şi necerând nimic, urmărind consolidarea patrimoniului răscumpărat şi lovind erezile multor nou-venii şi-a ţesut mai departe planul de izbăvire integrală apărând pe românii macedoneni şi susţinând la şcoală porii din valea Timocului. O viaţă dusă pe aceiaş linie, fărâ abateri şi fără greş... Azi, trupul lui înfrânt se coboară sub glie alături de strămoşi, structura de gândire a lui Grădişteanu rămâne şi pe mai departe ca singura orientare normală a spiritului public românesc. Să-i fie ţărâna uşoară... D. dr. Topa aduce omagiul macedo-românilor, iar d. Simion Mândrescu aduce omagii luptătorului şi îndrumătorului organului «Graiul Romnosc». D- Diămandi aduce prinosul recunoştinţei românilor din Pind, iar un student vorbeşte în numele macedonenilor. CORTEGIUL FUNERAR Sicriul a fost ridicat apoi şi transportat până la cadrul funebru. S-a format cortegiul, având în frunte doi ofiţeri ce purtau decoraţiile. Cortegiul, încheiat de trupe, a parcurs străzile C. A. Rosetti, calea Victoriei, calea Rahovei, str. II Iunie, până la cimitirul Belu, unde s’a făcut înhumarea. HI „III Mill ■lit" către intelectualii şi cetăţenii din întreaga ţară Din partea «Ligii apărării aerochimice» primim un apel în care între altele se arată că acum în apropierea împlinirei a cincisprezece ani de la înfiinţarea Societăţii Naţiunilor şi a intensificării mişcării pacifiste în lume, cu toate acestea pacea n’a părut niciodată mai precară decât astăzi. Pretutindeni unde întoarcem ochii de jur împrejurul graniţelor noastre, vedem cum cresc frigurile înarmărilor şi setea de revanşe: în Ungaria, în Bulgaria, fără a mai pomeni de Rusia sovietică, actualmente pe cale de a deveni una din cele mai redutabile forţe militare de pe pământ. Faţă de această situaţie, nici un român conştient şi îngrijorat de soarta ţării lui nu poate rămâne nepăsător. Cu utilizarea avionului în cadrul unei mari formaţii de luptă, aspectul războiului modern se schimbă cu totul, cel mai bine înarmat şi pregătit putând obţine foarte repede două rezultate de importanţă considerabilă: 1. surprinderea inamicului şi 2. distrugerea principalele sale centre de aprovizionare şi mobilizare, odată cu răspândirea panicei şi carnagiului în populaţia civilă. Astfel, problema pregătirii din vreme a populaţiei civile, asupra felului cum să facă faţă unor eventuale agresiuni pe calea aerului, capătă o importanţă cu adevărat capitală şi tinde să ocupe primul loc în ansamblul măsurilor de apărare naţională. Lucrul acesta l-au înţeles toate popoarele europene. Franţa, Germania, Polonia, Cehoslovacia până şi minuscula Estonie au luat serioase măsuri în această privinţă şi rezultatele la cari au ajuns merită să fie cunoscute cât mai larg şi la noi. In Polonia de pildă, Liga apărării aerochimice numără aproape un milion de membrii, dispune de un parc impresionant de 12 vagoane de propagandă, de numeroase publicaţii de specialitate şi se bucură de un larg concurs din partea presei cotidiane. In Estonia s’au organizat adevărate manevre cu populaţia civilă cari au dat celor ce au avut prilejul să le cunoască, o înaltă idee despre simţimintele de ordine şi patriotism ale acestui popor. Trebue să constatăm cu o adâncă îngrijorare că noi românii suntem totuşi şi de astă dată în urma tuturor statelor vecine cu noi şi în delicata materie a pregătirii populaţiei civile pentru a putea să reziste unor eventuale agresiuni aerochimice. Liga apărării aerochimice, la sediul său central din Capitală, ţine la dispoziţia oricui, în mod absolut gratuit, tot materialul experimental şi documentat indispensabil tuturor acelora ce ţin să se documenteze în mod sistematic şi complet în această materie. Tuturor acestora le va fi de mare folos consultarea programului de realizări practice al acestei instituţii, deoarece într’ânsul se prevede, pe lângă intensificarea şi sistematizarea p propagandei, dar şi modalităţile practice de a echipa populaţia civilă cu masca de x protecţie. ------ecoo------ O arestare senzaţională la Colonia BERLIN, 30 (Rador). — Azi a fost arestat la Colonia directorul serviciilor de publicitate din administraţia poştelor şi telegrafelor. El este acuzat că ar fi deturnat 500.680 de mărci. -----=*«=---- GAZ METAN LA ARAD — o importanta descoperire boicotata — ARAD, 30. — Rămâne omul uimit când vede ce sforţări uriaşe face Ungaria spre a ea desprinde din dependenta economică de statele vecine, şi câtă nepăsare domneşte ’n schimb la noi faţă de bunuri naturale cu cari provedinta ne-a miluit, ca pe niciun alt popor din Europa. Ca să ne mărginim la chestiunea despre care va fi vorba aci, la gazul metan, Ungaria face sforțările cele mai mari ca sa descopere rezervoarele de gaz metan într’un sol dintre cele mai sărace ’n bunuri subterane, iar noi când se întâmplă — cum s’a întâmplat la Arad — să dăm peste asemenea comori, fără nicio cercetare specială, le lăsăm în ştirea Domnului, din indolenţă sau poate ca să nu stricăm socotelile câtăror exploatatori ai obştei, pe cari ivirea acestei noi forţe motrice i-ar sili la o scădere a preţurilor lor exorbitante. Cititorul a putut afla în ziare ce se descopere la intervale mai mari sau mai mici gaz metan în cutare localitate din Panonia, în cutare pustă din Hortobágy sau din altă vecinătate a României, şi a mai putut afla că descoperirile acestea ungureşti nu sunt câtuşi de puţin întâmplătoare, sunt rezultatul unor cercetări de ani întregi, făcute cu enorme cheltueli în scopul acelei amintite desfaceri a Ungariei din dependenţa în care o ţine îndeosebi de noi lipsa ei de petrol, de păduri, de cărbuni, etc. Asemenea cercetări la noi nu trebuesc. Solul nostru e plin de comori pe cari Ungaria nu le are Şi totuşi nu ne pricepem deloc să le preţuim; le dăm uitării în chipul cel mai condamnabil. Gazul metan descoperit pe teritoriul cetăţii Aradului Anul trecut s’au făcut pe teritoriul cetăţii roaşului nostru săltaturi pentru o fântână semiarteziană necesară garnizoanei. întâmplarea a făcut să se descopere un rezervor de gaz metan la o adâncime de abia 90 de metri, iar norocul a vrut ca lucrările pentru săparea fântânii să fie făcute sub conducerea unui ofițer care s’a dedicat chestiunilor subsolului, a d-lui maior Petre Giurgiuţ, astăzi profesor la şcoala militară din Sibiu, şi descoperirea gazului metan să se bucure astfel de toată atenţia unui bun cunoscător în materie. Gazul metan descoperit în fântâna aceasta a fost identificat de o comisie de experţi de la şcoala politehnică din TimişoaraAr fi urmat în chip firesc să se continue săpături pentru constatarea cantităţii acestui gaz, apoi să se facă cuvenitele instalări pentru captarea lui şi pentru a-l pune în slujba obştei. Nimic din toate acestea nu s’a făcut însă. Maiorul Giurgiu şi comandantul garnizoanei au atras atenţia tuturor celor de cari depindea valorificarea comorii acesteia. Ministerul armatei, căruia i s’au făcut propuneri, s’a desesizat de toată chestia. Primăria Aridului se păruse într’o vreme doritoare să se ocupe de descoperirea din cetate, dar apoi a bătut în retragere, din ce îndemn nu se poate şti; a invocat motivul că gazul se află pe teritoriu care e proprietatea ministerului de război, ca şi cum n’ar fi avut nicio cunoştinţă de legea subsolului. Prefectura judeţului s’a purtat la fel. Iar Sonametan care a trimis imediat un expert, a umplut lumea cu zvonul tendenţios că la Arad nu poate exista gaz metan, sau în niciun caz nu la o adâncime mai mică de 1000 metri, aşa spunea raportul expertului său, care n’a luat niciun contact nici cu d- maior Giurgiul şi nici cu fântâna din cetate. Descoperiri mai vechi de gaz metan la Arad Cât de tendenţios a fost Sonametan în ştirea ce a lansat despre gazul metan de la Arad, rezultă şi din aceste două fapte: Sunt în Arad două întreprinderi care lucrează cu gaz metan propriu, captat la o adâncime mai mică de 1000 metri, Băile Simay, la o distanţă de circa 800 metri dela locul unde d. maior Giurgiul a descoperit gaz metan la 90 metri, captează gazul la o adâncime de 320 metri; fabrica Neuman, în celalalt capăt al Aradului, are gaz metan dela 500 m Altitudinea gazului merge deci descrescând dela locul din cetatea Aradului unde a fost găsit la 90 m.; la Pecica e la 500 m. (la baia arteziană); la Mezőhegyes, dincolo de graniţă, e la o adâncime şi mai mare. Rezultă că în cetatea Aradului s’a descoperit vârful undei de gaz metan, şi că s’ar descoperi azi un întreg rezervor, dacă cei chemaţi n’ar fi atât de indolenţi precum s’au dovedit. Ce ar putea să ’nsemne descoperirea din cetate pentru oraşul Arad Am ţinut s’aducem din jRrii în discuţie descoperirea ac deoarece ea ar putea să nu fie cea mai mare binefacere ■■ oraşul şi ţinutul Aradului. Aradul e, precum sate, un centru industria. Ar fi deci de cea mai mare importanţă pentru un asemenea oraş, să se trată ’n grabnică exploatare bogăţia descoperită fpe teritoriul cetăţii. Pentru ministerul de război n’ar fi mai puţin important acest lucru, dat fiind că va avea să cedeze oraşului într’o zi mai îndepărtată sau mai apropită, teritoriul ce împrejmueşte cetatea. Se ştie că ’n zilele când mizeria nu gâtuia ca astăzi acest oraş, primăria Aradului visa să facă pe teritoriul cetăţii un cartier de vile, luându-şi în schimb mari angajamente faţă de ministerul armatei Dacă la planul acesta s’a renunţat din pricina Împrejurărilor de astăzi, nu înseamnă că renunţarea e definitivă. In deosebi dacă se va face — şi va trebui să se facă, pentru ca altfel oraşul e condamnat pieirii — canalul care să duca apa Murăşului în caz de inundaţii în linie dreaptă pe din jos de cetate, oraşul va trebui inevitabil să se extindă pe teritoriul din vecinătatea cetăţii. Ministerul armatei va putea deci pune alte condiţii oraşului, va putea valorifica altfel decât astăzi acest teritoriu, dacă se va fi dovedit că-i vorba de un mare rezervor de gaz metan. S’ar cuveni dar să se dea atenţie serioasă descoperirii făcute de dmaior Giurgiu. Are această datorie ministerul armatei şi autoritatea municipală şi judeţeană a Aradului. Bilete de 1000 lei false —-0600- Banca Naţională aduce la cunoştinţa generală că în ultimul timp s-au descoperit câteva încercări de falsificare a biletului de 1000 lei. Falsificatorii au fost arestaţi, după ce însă reuşise să pună în circulaţie parte din biletele falsificate. Publicul este rugat , în interesul său, — să observe cu atenţiune biletele de 1000 lei ce primeşte, ţinând seamă că biletele false se pot recunoaşte . a) După hârtie care este de o calitate inferioară, culoarea mai închisă, lipsindu-i luciul caracteristic biletelor bune. b) Prin filigrane care sunt mai puţin clare şi al căror desemn nu are asemănarea şi armonia tonurilor din filigranele biletelor bune. c) Tiparul acestor bilete observat cu atenţie prezintă lipsuri şi mnecăciulii de cerneală. d) Literile şi cifrele din colţuri şi mijlocul biletului, au altă tăietură, nepotrivindu-se cu ale biletelor bune. e) Culoarea cernelurilor este mai închisă, bătând în verde, pe când a biletelor bune este de un albastru clar. A căzut din ceruţă şi a murit R.SARAT 29. — Călugărul Nectarie Iacob în etate de 66 ani, pe când se întorcea cu sora sa Eufrosina Lupu dela Mănăstirea Coteşti spre schitul Vărzăreşti, la trecerea prin pădurea Coteşti a căzut jos din căruţă rămânând mort pe loc. Din cercetările făcute de jandarmi, s’a constatat că din cauza întunericului, căruța s’a aplecat la o pantă, provocând căderea călugărului. Cazul se cercetează. CUVÂNTUL 1 Anutoare impârlite săracilor ---OOOO--- In cartierul Şerban Vodă—Relu comitetul cetăţenesc, de sub preşedinţia d-lui Ion Dinescu, a luat lăudabila iniţiativă, cu ocaziunea sărbătorilor Crăciunului, să ajute familiile nevoiaşe. S’au ajutat astfel peste trei sute de familii cu: pâine, carne, zahăr, mezeluri, slănină, conserve, ceapă, orez, cartofi, ciorapi şi ghete pentru copii, împărţirea s-a făcut în prezenţa d-lui prof. C. Lăpuşneanu,din partea primăriei Capitalei, de către d-nii: Ion Dinescu, Ion Benga, Silviu Lăpuşneanu, d-na Maria Stroescu, Paraschiv Rădulescu, (Cuza), Grigore Grigorescu, Dumitru Erceanu, Gh. Chim, Gh. Bârsan, D- Bălăşescu, L Ştefănescu, Ion Stoica, Florea Emanoil, Moise Rusu, Ion Spârlea şi V. C-tinescu, cari au dat un preţios concurs la strângerea acestor ofrande. Complectarea cadrelor armatei Sovietice RIB A. 30 iRadio — Pe tot teritoriul Uniunii Sovietice au avut loc I în ultimul timp koncursuri sportive, ai căror învingători trebuiau să complecteze cadde armatei roșii Peste 450.800 dt. Wneri au primit, în urma acestor l.oncursuri, insigne speciale cu instipția: «Gata pentru apărare». * In primăvara anului 1933, exercitiile sportive vor îngloba 2.400.000 persoane, care vor fi încorporate în cadrele militare pregătitoare. Problema revizuirii frontierelor orientale ale Germaniei VARŞOVIA 30 (Rador). — Agenţia Telegrafică Poloneză anunţă: In legătură cu audiţia de radio din Koenigsberg, transmisă tuturor posturilor de emisiune din Germania, în favoarea revizuirii graniţei orientale a Reichului, presa Poloneză, fără deosebire de opinii, subliniază că revizuirea graniţelor Poloniei ar constitui un casus belii. După ce s-a eliberat de reparaţii şi de limitarea înarmărilor, Germania încearcă să facă actuală revizuirea celorlalte stipulaţii din tratatul din Versailles. Presa poloneză arată că acţiunea staţiilor germane de radio este contrarie «acordului de gentlemen» între radio-ul polonez şi cel german, acord încheiat la Geneva. ------ooZoo----- Indienii pregătesc o mare manifestare BOMBAY, 30 (Rador). — Din Poona se anunţă că fostul preşedinte al Congresului pan-indian Copal Aşamar a declarat că rezultatele ultimei conferinţe a Mesei Rotunde sunt inacceptabile. In urma unei întrevederi pe care a avut-o cu Gandhi în închisoare, acesta a lansat un apel către toţi indienii, invitându-i să manifesteze la 8 ianuarie spre a face pe Vice- Rege să sancţioneze măsurile legislative propuse cu privire la dreptul partaşilor de a pătrunde în Templuri. VICE-REGELE NU VA DEMISIONA LONDRA, 30 (Rador). — Agenţia „Reuter“ numeşte „pură invenţie“ ştirile publicate, după cam lordul Willingdon ar urma să părăsească funcţiunea de vice-rege al Indiilor. Deasemenea este inexact că Gandhi ar urma să fie eliberat pe ziua de 1 Ianuarie. Din izvor autorizat se declară că guvernul Indiilor nu a primit din partea Cabinetului britanic nici o comunicare privitoare la Gandhi şi că linia de conduită urmată față de acesta nu a fost modificată întru nimic. Groaznica nenorocire din comuna Tercheşti, Jud. R.-Sărat IN MAL SURPANDU-SE INGROAPA DOUA FEMEI R.-SARAT, 29. — O groaznică nenorocire, s’a întâmplat pe teritoriul comunei Tercheşti, judeţul R.-Sărat, în următoarele împrejurări: Pe când femeile Paraschiva D. Negoiţă şi Ţinea Simion Ceauşoiu, ambele din comuna Tercheşti, scoteau pământ pentru lipit, de sub un mal situat la marginea satului, malul s’a prăbuşit îngropând de vii pe ambele femei. Un trecător observând nenorocirea, a dat alarma, sărind apoi în ajutorul victimelor. Femeia Paraschiva D. Negoită a fost scoasă de sub pământ moartă, iar Tinca Ceauşoiu rănită grav la cai. In urma îngrijirilor ce i s’a dat imediat, se crede că va scăpa cu viaţă. Această nenorocire a impresionat profund întreaga regiune. Cazul a fost adus la cunoştinţa parchetului. Sărbătorirea d-lui Mihaiatfie la Atena ATENA, 30 (Rador). — Asociaţia Ştiinţelor sociale de sub prezidenţia d-lui Papanastasiu, fost preşedinte de consiliu, a oferit ori la hotelul Acropole un dineu în onoarea d-lor Mihalache şi Răducanu. Au asistat miniştrii Statelor balcanice şi elita intelectualităţii elenice, D. Răducanu a făcut o catiserie asupra economiei dirijate, care a fost foarte aplaudată. Asociaţia prietenilor păcii a oferit deasemenea un ceai în onoarea oaspeţilor români. DEJUNUL DE LA LEGAŢIA ROMANA ATENA, 30 (Rador). — D. Langa Răşcanu, ministrul României la Atena, a oferit un dejun în cinstea d-lui ministru Mihalache. Au participat la acest dejun între alţii, preşedintele consiliului, ministrul afacerilor străine, ministrul de interne şi d- Papanastasiu. Negocieri comerciale germano-argentiniene BUENOS AIRES 30 (Radio). Intre însărcinatul cu afaceri al Germaniei şi o comisiune specială argentineană au început negocierile cu privire la reglemetarea raporturilor economice dintre cele două ţări. Obiectul principal al discuţiilor îl alcătueşte proectul german de sporire a taxelor vamale asupra orzului, unturei şi cărnii. -------ooZoo------ Tot in chestiunea asasinatelor din str. Militari in reportajul asasinatelor din str. Militari, din numărul nostru de Joi 29 Decembrie 1932, am redat cuvintele mamei lui Virgil Nicolaescut când, dăruindu-i o iconiţă i-a spus acestuia: «Asta mi-a dat-o Episcopul nostru pentru tine- Inchină-tel... Mi-a spus Prea Sfântul că o să vie şi el să te apere», mărturisindu-ne totodată îndoiala în veracitatea afirmaţiei făcute de mama lui Nicolaescu, deoarece cunoşteam pe Prea Sfinţitul Vartolomeiu al Râmnicului. Cetind reportajul cu pricina, prea sfinţitul Vartolomeiu ne scrie rugându-ne să dăm cea mai categorică desminţire faptului cu darul, întrucât prea sfinţia sa nu numai că n’a dat vre-o icoană şi n’a făgăduit că-l va apăra pe criminal, dar de ani de zile n’a avut măcar contact cu familia acestuia. 3 Doriţi un cadou util frumos, băi şleftin, vizitaţi Expoziţia Bijuteria LAZAR Calea Victoriei No. 39 ! Expoziţii de industrie casnice românească, in streinatate Consiliul superior al industriei casnice de pe lângă ministerul de industrie, condus de d-na Sarmiza Alimănişteanu, care dă de lucru prin centrele sale împrăştiate în ţară la peste 15.000 sătence, a organizat cu mult succes în cursul acestui an expoziţii de industrie casnică la Viena, Lemberg, Muenchen, Berlin, Hamburg, Colonia, Leipzig, Oslo, Götteborg, Haga, Amsterdam, Dresda, Frankfurt etc. Ultima expoziţie a avut loc la Anvers şi s-a bucurat de un real succes. Presa belgiană a dedicat o serie întreagă de articole elogioase, acestei expoziții. Omul care nu doarme ----------.* Atenţia cercurilor medicale din Budapesta sunt concentrate în ultimul timp asudat unui caz cu totul excepţional; un om care de 17 ani încoace n’a dormit nici un singur minut Cu toate că acest curiosum nu stă tocmai ca un fapt singular în literatura medicală totuşi el reprezintă o raritate de un gen aparte. Este vorba de funcţionarul din asigurări Paul Kern, în vârstă de 49 ani, şi care, de când era de 32 ani, n’a mai dormit până azi. Reporterul unui ziar budapestan a stat zilele trecute de vorbă cu Paul Kern, într’o cafenea unde acesta îşi petrece de obicei nopţile. Kern i-a povestit următoarele: «Deşi sunt în vârstă de 49 ani, pot spune cu drept cuvânt că am 59 ani, întrucât în ultimii 17 ani n’am dormit nici un minut. Ar fi totuşi greşit, dacă m’aşi plânge cumva din această cauză, întrucât starea aceasta nu mă face să sufăr, nu simt nevoia de somn, aşa că nici nu-mi lipseşte. Pot afirma, fără exagerare, că de câte ori văd pe cineva dormind, mă mir cu toată sinceritatea, căci această stare mi-a devenit absolut străină de concepţiile mele. Starea mea de insomnie cronică o datorez unei răni căpătate în timpul războiului. In Iunie 1915 comandam un regiment pe frontul rusesc. Nu mai aveam decât 230 oameni sub comandă. Intr’o noapte din luna Iunie avu loc o luptă deosebit de crâncenă, noi primind ordinul să atacăm tranşeele ruseşti din faţa noastră. incă la începutul acestei acţiuni un glonte rusesc mă atinse în osul frontal. Glontele îmi găuri fruntea ieşind pe partea cealaltă. Căzui în nesimţire şi rămăsei pe câmpul de luptă. Multe săptămâni mai târziu aflai că mulţi din soldaţii mei căzură atunci în captivitatea ruşilor. Cum făcură imprudenţa saşi ia rămas bun prea vizibil dela camarazii lor răniţi rămaşi pe câmp, cazacii îi măcelăriră pe toţi. Cum şi eu aşi fi fost făcut prizonier fără ace,îi rana ««yarxiracest emip dela o moarte sigură. Spre ziuă fusei descoperit de sanitari şi trans- fiortat la un spital. Peste câteva luni aflai printr’o întâmplare că oficial murisem şi că chiar fusesem şi îngropat. Când mă prăbuşisem rănit, mi s’a desprins dela piept semnul de recunoaştere, purtat de fiecare ostaş, şi el căzu peste un soldat mort, care fu luat drept Paul Kern. Astfel fui şi îngropat. Intre timp, trăiam, e drept cam jalnic, dar trăiam. In spitalul militar se ţinu un consult, dacă trebue să fiu operat sau nu. Cum medicii nu mai credeau în vindecarea mea, renunţară la operaţie. Timp de trei săptămâni am zăcut fără cunoştinţă; această stare a fost cu alte cuvinte ultimul meu somn. De când m’am trezit din letargie, n’am mai putut dormi. Eram trimis dela un spital la altul, fără ca să mi se fi putut veni în ajutor cumva. Propriu zis mă făcusem bine, numai că aveam dureri de cap îngrozitoare. In sfârşit, după trei ani — între timp consultasem toate capacităţile medicale cari intrau în discuţie a suferii o totală prăbuşire nervoasă, urmare a complectei mele epuizări. Mai zăcui bolnav în câteva rânduri şi... mă sculai sănătos. E drept că nu pot dormi, dar m’am obişnuit eu această stare. După cum sună concluziile medicilor, lovitura de glonte mi-a distrus centrul somnului din creeri. Ca să-mi cruț ochii, noaptea port ochelari cu sticle negre, apoi, de două ori pa săptămână, mă culc pentru trei ore în pat, și închid ochii. De dormit însă, nici vorbă. Noaptea întreprind plimbări lungi sau îmi petrec timpul — atât cât merge — prin baruri şi cafenele. Mai aveam pe vremuri un tovarăş de soartă, Cornelius Zettler, dar acum doi ani s’a sinucis. Aud că ar mai fi la Paris un farmacist rus, care, tot ca şi mine, nu poate dormi de câţiva ani». Bătut în Croitorul Avram Segall, în etate de 65 ani, domiciliat în strada Dristorului No. 61, datora, de mai multă vreme, suma de 200 lei, tipografului Iosef Roth, care-i făcuse nişte invitaţii de nuntă şi nişte cărţi de vizită. Dar, ca tot cetăţeanul... modern, a uitat să-şi plătească datoria. Tipograful i-a cerut, în repetate rânduri, banii. Fără rezultat însă. Debitorul nu era de găsit. Furios, Iosif Roth, aflând ori că Avram Segal s’a dus la templu în fundătura Vânători, a intrat vijelios în templu şi, după ce a aşteptat să se termine rugăciunea, a tăbărît cu un ciomag asupra croitorului, aplicându-i două lovituri puternice în cap. Victima, rănită destul de grav, a CAPITALA , templu a fost transportată cu «Salvarea» la spitalul Brâncovenesc. Agresorul a dispărut. INCENDIUL DELA «CAPȘA» Un început de incendiu s’a declarat aseară, la orele 8, în pivniţa cofetăriei «Capşa». Intervenind la timp pompierii postului Central, focul a fost stins înainte să fi luat proporţii. Au ars... câteva scânduri. SINUCIDERE In urma unor neînţelegeri familiare, lucrătoarea Elena Ardeleanu, în etate de 32 ani, domiciliată în strada Carol Knappe No. 51, și-a pus capăt zilelor, luând un toxic puternic. Din ordinul parchetului, cadavrul a fost transportat la Morga. Economii bugetare în învâțâmântul superior Având în vedere necesitatea de a se realiza economii bugetare în învăţământul superior — aşa cum s’au făcut şi în celelalte grade de învăţământ — consiliul de miniştri, printr’un jurnal al său, a decis ca, până la noui dispoziţiuni, să se suspende orice lucrare privitoare la numiri sau titularizări de personal didactic la şcoalele sau instituţiile de învăţământ superior. Ministerul instrucţiunii a făcut cunoscut tuturor universităţilor să nu mai facă nici o publicaţie în vederea ocupării de catedre vacante, iar publicaţiile deja făcute să fie anulate. La fel se va proceda şi în ce priveşte ocuparea de conferinţe şi posturi de personal ajutător. Universităţile sunt rugate să nu mai facă nici o lucrare privitoare la înaintări dintr’un post în altul şi nici pentru titularizarea suplinitorilor ce ocupă astfel de posturi. In cazul când ar fi vorba despre un post absolut indispensabil, universităţile vor arăta aceasta prin raport special care va fi supus aprobării consiliului de miniştri, singurul în măsură de a hotărî dacă numirea trebue făcută, sau nu. Angli a ratificat împrumutul austriac GENEVA. 30 /Rador). — Marea Britanie a informat Societatea Natiunilor că a ratificat protocolul pentru înprumutul austriac.