Cuventul, februarie 1933 (Anul 9, nr. 2792-2819)
1933-02-01 / nr. 2792
2 1983 IANUARIE Si fiile Zile trecute 30. Zile râmase 335. Răsăritul Soarelui 7.38. Apusul Soarelui 17.20. Lună Nouă, a 6-a zi. Nașterea M. S. Hogelui Boris II al Bulgariei (1894). Ort.: Stii doctori fără de plată Ciru și Ion. Cat.; Sf. Petru Nobasc. ProVirgiliu. Evr.; 4 Sevat 5693. Mali.; 4 Seval 1351. -==X ==-------Narii railio MARTI 31 IANUARIE 1933 394 m. BUCUREȘTI 12 kw. 761 kHz 1920 m. Blaj experimental 0.750 kw. 156 kHz. 12.50: Bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării. 13: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.45: Informatiuni și semnal orar. 14: Muzică românească (plăci de gramofon). 18: Orchestra Motoi: Muzică uşoară şi românească. 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: D. C. Săteanu: Anecdote literare. 19.25: Orchestra Motoi: continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO Din ciclul asupra României: 20: D. general M. Ionescu. (81). 20.20: D. Ton Pillat: «Temele poesiei române». PROGRAM DE SEARA 20.40: D. Th. Solacolu: «Italia agricolă»,în locul plăcilor de patefon. 21: Ora exactă. Orchestra Radio, dirijată de d. Th. Rogalski: Mozart: Uvertură la «Don Juan»; Schumann: Concert pentru piano şi orchestră (solistă d-ra Illy Wechsler). D-na Rosi Baumann-Rădulescu, canto, acomp. de orchestră: Pergolesi: Tre giorni; Martini: .Piaiéi r d’amour ; Paisiello : Che voul la Zingarella; Mozart: Arie din «Figaro». Orchestra Radio. Mendelssohn: Capriccio briliant pentru piano şi orchestră (solistă d-ra Illy Wechsler). 22: D. Em. Ciomac: Simfoniile de Mendelssohn. 22.15: Orchestra Radio: continuarea concertului: Mendelssohn: Simfonia italiană în la major (din ciclul Istoric al simfoniei). 22-45: Informaţiuni şi știri sportive. ooxoomilili m sinii In noaptea de 31 Ianuarie Farmacia Vasiliu Cerb Dr. O. Lascăr et Dr. V. Thüringer, Victorie 7A, tel. 3.11.19; Geta Drăghici-Nichiforescu, Rahovei 151, tel. 3.31.82; V. Steflea, Victoriei 142; Farmacia Shunda, P-ţa Ruseşti 47, tel. 3.01.85; Sebastian Nitescu, B-dul Ferdinand 103; Farmacia Academiei (Aurian), Academiei 2, tel. 3.61.50; N. Wasserman, Moşilor 249, tel. 2.02.74; C. Herzenberg, Văcăreşti 25; Farmacia dr. Popovici, Grivitel 213, tel. 3.20.99 ; Farmacia dr. Einhorn (Bissdorfer), Str. Carol 19, tel. 3.20.88; Farmacia Bejan (Galperin), Dudesti 133, tel. 3.48.63. Curs de asistenţă sociala Cercul feminin al asociaţiei culturale Concordia, anunţă începerea cursului de asistenţă socială, pentru ziua de Joi 2 Februarie 1033, orele 11 dim, în localul Asociaţiei din strada Batiştei 25. După curs va avea loc şedinţa săptămânală a cercului. Persoanele străine de cerc, care doresc să urmeze aceste cursuri, se pot înscrie fără nici o taxă. -------ooxoo----- zbor greoi două sute de avioane de bombardament, lăsând în urmă-le ruina, incendiul şi gazele, în timp ce biata noastră popiulaţie nu numai că nu va fi fost dotată cu cel mai elementar mijloc de protecţie, masca, dar nu va fi fost instruită din vreme cum să se apere împotriva celui mai redutabil duşman al masselor mari de oameni în atari circumstanţe : panica. Căci nu e locul să ne facem iluzii în această privinţă, pentru că ni le facem spre propria noastră pagubă. Populaţia noastră civilă este astăzi nepregătită să facă faţă unor eventuale agresiuni; covârşitoarea majoritate a orăşenilor noştri, are numai vagi noţiuni asupra naturii şi eficacităţii gazelor asfixiante şi asupra modalităţilor de apărare împotriva lor şi mulţi dintre dânşii, adică toţi aceia cari n’au făcut armata, nici n’au văzut cum arată o mască, necum să ştie cum să şi-o aplice pe faţă. In vremea aceasta, ţări vecine sau îndepărtate, mai puţin expuse ca noi, totuşi unor viitoare agresiuni, s’au pregătit admirabil sub acest raport. In Polonia, de pildă, Liga Apărării Aerochimice numără 700.000 de aderenţi, dispune de un parc impresionant de 12 vagoane de propagandă şi de fonduri de rezistenţă considerabile. In Estonia, întreaga populaţia orăşenească e încadrată şi organizată pentru a face faţă acestei primejdii mult mai reală şi mai iminentă decât sar crede. Situaţia de la noi contrastează într’un mod mai mult decât frapant cu aceea a vecinilor şi nici un om de stat cu un real simţ al răspunderii, nu cred că are măcar curajul să se gândească acum cam pot fi consecinţele eventuale ale acestei stări de lucruri. Ce-i de făcut ! Să aşteptăm impulsul oficialităţii ? Nici de cum. Ştim cu toţii prea bine cum lucrează oficialităţile în genere şi cele româneşti in particular. Fără un impuls energic şi stăruitor al opiniei publice conştiente din întreaga ţară, fără concursul organizat şi activ al iniţiativei particular© direct interesată, oficialitatea nu va putea face nimic temeinic în această privinţă. Prin urmare, e datoria cea mai imperioasă a ceasului, ca toţi oamenii mai răsăriţi sufleteşte să înceapă a medita serios asupra acestei importante probleme, să caute să contribue în mod activ la rezolvarea ei şi să aplice aceste soluţii într’un spirit strict de disciplină şi de solidaritate naţională. Să ştim că delăsarea şi desinteresarea noastră poate avea drept consecinţă nu numai stingerea în chinuri groaznică a sutimi de mii de oameni, dar şi dezastre naţionale ireparabile Ca să rămânem nepăsători, ar însemna să facem dovada că simţul conservarii colective s'a stins cu desăvârşire din noi, ar fi să ne facem vinovaţi de cel mai groaznic păcat faţă de generaţiile viitoare cari, graţie ticăloşirei noastre, vor avea să îndure insolenţa, trufia şi ultragiul străinului. Astfel stând lucrurile, să ne întrebăm pur şi simplu : Care e prima noastră datorie, faţă de această gravă chestiune? Singurul îspuns ar fi să studiem toate ameninţările unor eventuale agresiuni cu gaze şi să pregătim întreaga populaţie civilă cu aceste eventualităţi, prin presă, prin conferinţe, prin radio şi prin simple discuţii de la om la om. In această direcţie, primul cuvânt îl are presa cotidiană, indiferent de nuanţe, pentru că primejdia ne paşte pe toţi deopotrivă. N. Bogdan Ionescu directorul serviciului de propagandă prin presă al «Ligii Apărării Aerochimice» Un Edison danez In ziarele daneze se desbate actualmente chestiunea dacă un anume Kari Andersen, supranumit de o parte din presă „Edisonul danez” este un excroc sau într’adevăr un inventator genial. Acum două luni Andersen lansă în public ştirea senzaţională că a reuşit să construiască un aparat cu care poate produce electricitate din aer. Fără a fi arătat aparatul el fu crezut, şi reuşi chiar să fundeze în scurtă vreme o societate pentru exploatarea epocalei invenţiuni. Societatea — denumită Karl Andersen-Viborg-Konsorţium — începu să emită bonuri de participare de 1. 100 coroane fiecare şi ele fură în mare parte acoperite de public. Aparatul, despre care spunea că l-ar fi construit, întârzia mereu să-l arate. In acest timp cele mai diferite şi senzaţionale svonuri îşi făcură drum în public. Astfel se zicea că celebra A. E. G. tratează cumpărarea patentului, ba chiar că Ford i-ar fi şi făcut o primă propunere oferindu-i un milion de dolari. In ziare apărură articole prin cari se cerea ca guvernul să-l cumpere şi să nu lase ca americanii să pue mâna şi pe această miraculoasă invenţie. După ce trecu termenul înlăuntrul căruia Andersen urma să expună aparatul, el declară printr’un ziar că l’ar fi aruncat în mare, drept răspuns la faptul că membrii din consiliul Consorţiului l-ar fi înşelat. Mai târziu declară că este gata să construiască alt aparat, dacă i se va plăti suma de 2 milioane coroane. Consorţiul l-a dat însă în judecată şi Andersen i-a trimis atunci un aparat, care s-a dovedit a fi departe de a putea produce cât de puţin din cele promise de inventator. Cu toate acestea — lumea tot naivă a rămas — se pare că se va înfiinţa o nouă societate pentru exploatarea „invenţiilor” lui Andersen. Cam miroase a „Dumikowski!” Fraţii Piccard: Cel din dreapta e faimosul explorator al stratosferei, iar alături, fratele său, care trăeşte în America. Fotografia a fost făcută recent, cu ocada vizitei lui Piccard în Statele Unite De toate şi de pretutindeni!pOl€ Teatrul pfional Doi pasionaţi jucători de şah Un saiut românesc pentru Roma in latineşte La ceremonia inaugurării şcoalei române dela Roma, d. dr. Oţoiu, director la Banca Naţională, a avut buna ideie şi, %}ai ales, compentenţa rară de a ţine cuvântarea în limba latină. Găsim interesant să dăm acest discurs în extenso : INCTjITISSIME FASCIUM DUX, Ainplissimi Viri, Propugnatores in literis et artibus, Divi Traiani coloni resurgentes, ab Istro ad Tiberim, ab imis Carpatis ad Romuli septem montes humanitatis colendae causa semeţ contulerunt. Novam aperientes yiarn ideirco nomine appelati lueiferorum, illudque Bánáti lumen, Iorgoviciu, saeculo duodevigesimo : proxime verő sequente, Moldáviáé literator Asachi aliique Roman adiverunt ut Duciae, suae carae patriae, Augusti olim provinciáé, lucem solemque reducerent. Felicem eorum conatum imitans, Regnuin Romániáé, plures lapsu temporis Romani misit iuvenes artibus literisque imbueiulos, quos Alma Mater semper pie et benigne amplexa est. Decern ante annis, Romania seho lam in Urbe instituit Rumenam; superiore vero Auraria Mensa Publica Romániáé has aedes, ad quarum dedicationem eonvenimus, loco in Valle Iulia, favente Egregio Fascium Duce Benedicto Mussolini, a Matre Roma liberaliter concesso, exstrui euravit. Generosissimo nostro Fautori maximas propterea agimus gratias. Grates item rependimus debitas Aeternae Urbis Magistratul, qui bonae Matris sensus erga filiam aperuit. Nobile hoc factum grato animo commemorare atque memoriae Íradere volumus. Tibi, ItalLcae Gentis Praestantissimo Duci, Vobisque, Amplissiinis Viris, qui periucunda Vostra praesentia hoc festum illustrare dignati estis, nomine Aurariae Mensae Publicae Natiouis Romenae gratias persolvimus quam maximas. [I Jilii Lid" CUVÂNTULMiercuri 1 Februarie 1933 In seara de Marti 31 Ianuarie, Teatrul National reprezintă din nou cele trei piese româneşti în câte un act: «Găgăuţă» de d. Val. Mugur, «Vedenia» de d. I. Valjean, «Joc Primejdios» de d-na Lucrezia Petrescu. * «Titanic Vals», marele succes al Teatrului Naţional, se reprezintă în cursul acestei săptămâni, în serile de Miercuri 1 Februarie, Vineri 3 Februarie, Sâmbătă 4 Februarie, și Duminecă 5 Februarie. * In matineul de Sâmbătă 4 Februarie, Teatrul National reia capodopera literaturii dramatice românești «Vlaicu Vodă» de Al. Davila. Oper^iîSânâ Astă seară Marti 31 Ianuarie, «Carmen», capodopera lui Bizet, va fi interpretată de d-nele Marie Snejina, Emilia Gutianu, Zoe Corfescu, Virg. Mieioară şi d-nii Nicu Apostolescu, Al. Lupescu, R. Steiner, Gh. Ştefanovici şi I. Maiorescu. La pupitru d. I. Nona Otescu. * Opera Română reia săptămâna aceasta două din operele cele mai de seamă ale repertoriului ei «Dna Butterfly», pitorească și înduioşătoare dramă lirică a lui Puccini. Miercuri 1 Februarie sub conducerea d-lui Eg. Massini şi «Lohengrin» de Rich. Wagner, Joi 2 Februarie sub conducerea muzicală a d-lui Alfred Alessandrescu. -------poZoo------ Teatrul „Rîna Maria“ Sărbătorirea marelui artist Tony Bulandra, în seara de Miercuri 1 Februarie, când se va juca «Marchizul de Priola» va lua proporţia unui mare eveniment. Va asista M. Sa Regele, care patronează această sărbătorire şi toți slujitorii culturei românești. ____, ---»___ Teatrul Cirarche«n Mischa Fischzoa celebrul actor obţine un formidabil succes la teatrul Barasabeu»rf.-celebra comedie muzicală «Groisser Aristocrat» în care are una din cele mai hilariante creaţiuni. Marele actor este frenetic aplaudat la scenă deschisă. Alături de marele actor au strălucite creaţiuni minunaţii artişti d-nii B. Sadigursky, S. Smilovici, S. Sidov şi I. Ladislau Grof împreună cu d-nele Bety Segal şi Ety Sadigursky şi Asekenazi-Muzica evrească, cupletele şi duetele, cântate de către toţi artiştii sunt bisate şi frenetic aplaudate. Excelentul Grof este deasemeni primit cu aplauze și nevoit a biza frumosul tango ce lansează. festival artîsttc scalar Duminică 29 ianuarie a. c. a avut loc constituirea comitetului pentru înfiinţarea unui ateneu popular în cartierul Obor, cu denumirea «Huret-Obor». Cu această ocazie s-a dat şi un festival artistic. Părintele Chiricată a ţinut o conferinţă intitulată: întâi sufletul. Elevele de la şcoala primară No. 33 au desvoltat apoi un frumos program compus din declamaţii, jocuri naţionale şi coruri. La sfârşit d. T. Nicolaescu, consilier comunal, aduce mulţumiri asistenţei pentru concursul dat, arătând că fondurile strânse se vor folosi pentru înfiinţarea unei cantine la şcoala de fete No. 33. -------ooXoo—— oo Zoo filarmonica --0000-- Vineri 3 Februarie, orele 9 seara, are loc la Ateneu primul concert simfonic dirijat de d. Ionel Pernea, cu concursul pianistului ciung Paul Wittgenstein, cunoscut publicului bucureștean de acum cinci ani când a debutat cu o lucrare de Richard Strauss scrisă anume pentru el. Programul cuprinde preludiul la «Tristian şi Isolda» urmat de «Moartea Isoldei» de Wagner, o primă audiţie de Jora «Şase cântece şi o Rumbă», o altă primă audiţie a concertului de Ravel pentru piano (o singură mână) şi orchestră şi poemul simfonic. «Astfel grăi Zarathustra» de Richard Strauss. Tipo/TtíceF cârti Expoziţia de cărţi şi estamele privitoare la Rusia de la «Biblioteca Ion I. C. Brătianu» rămâne deschisă pentru public până Duminică 5 Februarie inclusiv, în fiecare zi între orele 10—13 şi 16—18. Irebarea este liberă. ^ -----=*=----- Cu toate că la Paris luna ianuare este întotdeauna consacrată albului, care cuprinde toată rufăria casei, cronicile modei de acolo vorbesc puţin de acest articol, pentru bunul motiv că, afară de rufăria de pat, rămasă încă imaculată, albul e pe cale să dispară. Dantele minunate, triple voile, georgette creme şi rase pentru cămăşile voastre. Domniţă. Cotonade şi flanelute înflorite pentru copii. Capodopere de broderii şi dantele pentru feţele de masă. Buna şi resistenta olandă, rămâne numai pentru cearceafuri şi feţe de pernă, singura pânză care se sfială şi se calcă perfect. Tradiţia rufăriei frumoase trebue păstrată. Olanda şi lineul fin, sunt singurele pânze cari rezistă la periculoasele acide ale spălătoreselor. Bine îngrijite, sunt proaspete, de o albeaţă odihnitoare şi preţioasă, cari fac fala unei case bine rânduite. Pentru că suntem la articolul albului, să vorbim puţin de culori, cu toate că un vechi adagio ne opreşte a discuta aceste... legi. Se pare că violetul ţine recordul iarna asta. Nimeni nu contestă frumuseţea acestei nuanţe, e însă greu de rzsastanin purtat. Dacă la 20 de ani vă lasă tot de 20 de ani, la 40 vă face numaidecât de 50; or, asta nu e tolerabil. Şi apoi, la dame en violet înseamnă de multă vreme... soacră, toamnă, renunţare ! Din aceste motive binecuvântate, violetul face rare şi scurte apariţii pe orizontul modei. Altă culoare ingrată e albastrul. Se poartă iar, ca ceva nou; va decepționa însă pe multe brune, mai cu seamă că nuanța modernă e un fel de bleu céleste sau préraphaélique, cum sunt cerurile quattrocento... Prinde bine blondele foarte delicate, dar numai pe ele. Noroc că roșul, cu întreaga-i tulburătoare gamă, sare în ajutor la toată lumea, înfrumuseţând sută în sută pe oacheşe şi bălane. Pentru transformarea aspectului unei rochi de seară ori de după masă, dăm un model extrem de practic şi uşor de executat. Este o bertă, în formă de guler rotund, legat la spate cu o fundă din aceiaşi stofă, dar care poate contrasta ca nuanță. Se face în voile, satin, sau catifea și se bordează cu o tusă de panglică în ton. intre noi... Pudingă de pâine Se fierbe un litru de lapte până se îngroaşă, se toarnă peste 300 grame miez de pâine, se vaniliază şi se lasă la o parte o oră sau două Frământaţi apoi, ca să obţineţi o pastă compactă — adăugaţi şase gălbenuşuri şi două albuşuri, zahăr pisat după gust. Bateţi vârtos celelalte patru albuşuri şi se amestecă totul bine. Se pune compoziţia într-o formă caramelizată şi o aşezaţi să fiarbă la bain-marie sau în cuptor 15 minute. După ce este răcită, se scoate şi se serveşte cu o cremă de vanilie sau sirop de fructe. M. M. L. ---------------0000----------— milor ani ai vieţii, bătrânul patriarh a scris cărţi frumoase, pline de înţelepciune pentru ca să intre — şi fi- clemenceau, răsturnătorul de guverne şi pârintele Victoriei Conferinţa d-lui profesor Constantin Kiriţescu la Fundaţia Dalles Insolitudinea dispreţuitoare a uriii In cadrul organizării «Filmul Cultural» şi al societăţii: «Amicii gândirii şi artei franceze», d. prof. Constantin Kiriţescu, directorul general al învăţământului superior, a ţinut Duminecă, la Fundaţia Dalles, o conferinţă asupra lui Clemenceau. Excepţionala personalitate a marelui om de stat francez, a spus conferenţiarul, ispiteşte pe orice iubitor de istorie, dar în acelaş timp intimidează pe cel ce vrea s’o încadreze în spaţiul unei conferinţe de o oră. Căci extraordinara-i carieră politică şi prodigioasa-i activitate, se confundă cu însăşi istoria Franţei contimporane, în care a fost totdeauna pe primul plan al acţiunei. N’a fost act politic important, începând cu Comuna din 1871, şi sfârşind cu Congresul păcii, care a lichidat marele răsboiu, în care Clemenceau să nu fi adus contribuţia de prim ordin a temperamentului său combativ, a vervei sale îndrăcite, a spiritului său mişcător, a pasiunei sale clocotitoare. Spirit complex, amestec de calităţi şi defecte, Clemenceau a fost rând pe rând, temut şi admirat, urât şi iubit, crad şi generos, dând şi primind lovituri, lapidat şi venerat, conspirator şi om de ordine ,dărâmător şi constructor. Totdeauna a avut însă parte de răsfăţul celebrităţii şi al gloriei şi niciodată şi de către nimeni s’au contestat cele două mari calităţi: inteligenţa scânteetoare şi inima pasionată, puse amândouă în serviciul patriei franceze, pe care o iubea ca un fanatic. Ca într'un caleidoscop se înșiră etapele acestei bogate și tumultoase cariere. ■ Comuna din Paris, intern,; ■ ierea radicalismului fravez, campania împotriva guvernelor. Intre 1878 și 1892 răstoarnă nouă ministere şi are 20 de dueluri. «Tigrul» domina prin forţă şi ferocitate arena parlamentară. E mereu pe primul plan al tuturor luptelor parlamentare: în campaniile coloniale, pentru laicitate, în afacerile Boulanger, Panama şi Dreyfus. Cunoaşte şi înfrângerea, disgutaţia, apoi refacerea. La 60 de ani trecuţi, iacobinul şi răsturnătorul, trece de cealaltă parte a baricadei, şi devine şeful unui guvern de mână tare, care trăeşte trei ani. Perioada constructivă a vieţii lui Clemenceau culminează în epoca răsboiuluii, în care a chemat ca ultimă rezervă de energie a Franţei, la vârsta de 76 de ani, ştie să înfrângă defetismul lăuntric şi să organizeze victoria. E salvatorul Franţei şi al umanităţei. Prezidează de aceiaş mână forte şi brutală conferinţa păcii şi ajuns în culmea gloriei, cunoaşte amărăciunea ingratitudinei, ziceşte — în nemurire, la vârsta de 89 de ani. Neîmpăcat cu lumea, a refuzat orice onoruri la înmormântarea rămăşiţelor sale. Intr’o margine de crâng, o mână de oameni, membrii strictei familii, au fost singurii martori ai restituirii către pământul Vandeei sale natale, o ţară de răsvrătire şi independenţă a resturilor aceluia, care va figura în istorie ca cel mai mare om de acţiune pe care l-a produs Franţa, după Napoleon. CLEMENCEAU Symposionul „enterior »lur Cel dinţaiu Symposion (discuţiune controversată) din ciclul «Tendinţe», ţinut de asociaţia «Criterion», va avea loc mâine, Miercuri, ora 9 seara în sala Fundaţiei universitare Carol I. Discuţiunea va purta asupra «Directivelor Spirituale în noua generaţie», fiind susţinute de următoarele teze: 1) Experienţa autentică (d. Mircea Eliade); 2) Agonia (d. Petre Manoliu); 3) Nihilismul spiritual (d. Emil Cioran); 4) Neoclasicismul (d. Petru Comarnescu); 5) Ortodoxia (d. Paul Steriau); 6) Istorismul resemnării (d. Mircea Vulcănescu) şi fiind prezidată de d. profesor S. Mehedinţi. Biletele de vânzare la magazinul Ipcair şi în seara conferinţei la Fundaţie. •------ooxoo— ---- -ooXoo- fflZERII indiscrefii In ultimele zile a circulat svonul că d. Virgil Madgearu a demisionat. Un fruntaș liberal întâlnind pe un amic al d-lui Virgil Madgearu — unul spiritual, cum se va vedea (nu e de crezut ca un om spiritual să fie amic al d-lui Madgearu?) — îl întrebă: — Este adevărat că a demisionat Madgearu? — Cine ţi a spus? — Aşa circulă svonul. —■ Dragul meu! Trei lucruri n’are să facă Madgearu de bună voie: n’are să demisioneze dela ministerul de finanţe; n’are să recunoască nici odată că este... o mazetă în politică; şi n’are să se despartă de... Ernest Ene... ...Ai înţeles? * Un tânăr advocat, mai mult boem decât jurist, îşi face în prezent, serviciul militar într’un regiment, de cavalerie — fiind crai şi crezând că pintenii fac... cocoşul — dintr’o garnizoană de provincie, — unde soţiile se plictisesc mai mult — de unde trimite din când în când, prietenilor din Bucureşti, epistole disperate şi hazlii. t. Zilele trecute, un «major» i-a pus mătura în mână şi l-a trimis la grajd. f. — In zece minute, a ordonat majorul, să fie curat ca în palmă. Ai înţeles? Ca în palmă. Junele teterist plecă resemnat spre grajd cu măturoiul pe umăr. După zece minute însă, majorul, venit în inspecţie, se luă cu mâinile de cap. — Ce e asta, băiatule? Curăţenie, ăi? Asta-i curăţenie?"Nici mătura nu şti s’o ţii în mână? — Nu ştiu, dom’ major. — Nu ştii? Păi atunci ce ştii, soldat? Ce faci tu în civilie? — Sunt avocat. — Aha! advocat, la tribunal adică. Păi atunci trebue să fie acolo la voi o duhoare, de să ferească Dumnezeu!? Scorpion & Comp. & Saluri In saloanele Camerei de comerţ str. Bursei, va avea loc mâine. Miercuri, orele 9 seara un mare bal dat de Primăria sect. II Negru sub patronajul d-lui primar Al. R. Protopopescu în folosul asistenţei săracilor din sector« Vor fi mari surprize, tombolă bogată, confeti, serpentine, bufet bine asortat, orchestră Jaz-Tango, cu concursul celebrului Jean Marcu, orchestra naţională Ion Vlădescu, concurs de frumuseţe cu premii sub auspiciile revistei «Realitatea Ilustrată» şi concurs de dans. Se vor premia: cel mai simpatic şi cel mai urât bărbat. Intrarea: lei 100 de persoană, lei 200 de familie (3 persoane). Studenţeşti Cercul studenţesc constănţean ţine adunare generală Joiebruarie ort. ora 3 p. m. în localul căminului din strada Austrului 14. -----c=.r=rii: ----- spectacolele zilei Teatre . TEATRUL NATIONAL: Găgăuţă.* Vedenia. Joc primejdios. OPERA ROMANA: Carmen. TEATRUL VENTURA: David Golder. TEATRUL REGINA MARIA : Trei si una. TEATRUL ALHAMBRA : Alhambra 1933. TEATRUL MAJESTIC: Yo-Yo. Cinematografe BULEVARD PALACE: Shanghai sub bombe şi jurnal sonor. CAPITOL: Baby. REGAL: Femeea fatală. FEMINA: Când femeia conduce. TRIANON: Friederike. VOX: Inimi frânte. CORSO: Nu vreau să ştiu cine eşti. RIO : Valsul imperial. SELECT: Noaptea de 13 Iunie şi jurnal sonor. ROXI: Baby. FORUM: Sărută-mă. OMNIA : Mata Hari; Pat şi Patachon la varieteu. LIDO : Prinţul Arcadiei; Spionul morţii. TOMIS : Un vis sub cer albastru şi jurnal. SALA FRANKLIN: Cei cinci din Jazz şi Păcatul tinereţii. SALA EPISCOPIEI: Frumoasa aventură şi Călăreţii deşertului. AMERICAN: Post Restant 202. TERRA: Dragoste de student; Zigotto şi Bran. MILANO : Iubeşte-mă; Straniul caz al Clarei Deane. TRIUMF : Omul cu ochi de monstru (Svengali) şi artişti. VOLTA BUZEŞTI : Hotelul studenţilor şi jurnal. MARCONI: Quo Vadis; seara teatru. RAHOVA : In umbra fericirii şi complectări. MARNA: Scampolo; seara: revistă, LUX, Viciul blond și Vraja primei aventuri.