Cuventul, februarie 1933 (Anul 9, nr. 2792-2819)

1933-02-01 / nr. 2792

2 1983 IANUARIE Si fiile Zile trecute 30. Zile râmase 335. Răsăritul Soarelui 7.38. Apusul Soarelui 17.20. Lună Nouă, a 6-a zi. Nașterea M. S. Hogelui Boris II al Bulgariei (1894). Ort.: S­tii doctori fără de plată Ciru și Ion. Cat.; Sf. Petru Nobasc. ProVirgiliu. Evr.; 4 Sevat 5693. Mali.; 4 Seval 1351. -==X ==-------­Narii rai­lio MARTI 31 IANUARIE 1933 394 m. BUCUREȘTI 12 kw. 761 kHz 1920 m­. Blaj experimental 0.750 kw. 156 kHz. 12.50: Bursa de cereale, bursa de e­­fecte, cota apelor Dunării. 13: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.45: Informatiuni și semnal orar. 14: Muzică românească (plăci de gra­mofon). 18: Orchestra Motoi: Muzică uşoară şi românească. 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: D. C. Săteanu: Anecdote lite­rare. 19.25: Orchestra Motoi: continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO Din ciclul asupra României: 20: D. general M. Ionescu. (81). 20.20: D. Ton Pillat: «Temele poesiei române». PROGRAM DE SEARA 20.40: D. Th. Solacolu: «Italia agri­colă»,­­în locul plăcilor de patefon. 21: Ora exactă. Orchestra Radio, dirijată de d. Th. Rogalski: Mozart: Uvertură la «Don Juan»; Schumann: Concert pentru piano şi orchestră (solistă d-ra Illy Wechsler). D-na Rosi Baumann-Rădulescu, can­to, acomp. de orchestră: Pergolesi: Tre giorni; Martini: .Piai­éi r d’amour ; Paisiello : Che voul la Zingarella; Mozart: Arie din «Figaro». Orchestra Radio. Mendelssohn: Capriccio briliant pen­tru piano şi orchestră (solistă d-ra Illy Wechsler). 22: D. Em. Ciomac: Simfoniile de Mendelssohn. 22.15: Orchestra Radio: continuarea concertului: Mendelssohn: Simfonia italiană în la major (din ciclul Istoric al simfoniei). 22-45: Informaţiuni şi știri sportive. ­ooxoo­m­ilili m sinii In noaptea de 31 Ianuarie Farmacia Vasiliu Cerb Dr. O. Lascăr et Dr. V. Thüringer, Victorie 7A, tel. 3.11.19; Geta Drăghici-Nichiforescu, Ra­­hovei 151, tel. 3.31.82; V. Steflea, Victo­riei 142; Farmacia Shunda, P-ţa Ru­seşti 47, tel. 3.01.85; Sebastian Nitescu, B-dul Ferdinand 103; Farmacia Acade­­miei (Aurian), Academiei 2, tel. 3.61.50; N. Wasserman, Moşilor 249, tel. 2.02.74; C. Herzenberg, Văcăreşti 25; Farmacia dr. Popovici, Grivitel 213, tel. 3.20.99 ; Farmacia dr. Einhorn (Bissdorfer), Str. Carol 19, tel. 3.20.88; Farmacia Bejan (Galperin), Dudesti 133, tel. 3.48.63. Curs de asistenţă sociala Cercul feminin al asociaţiei cul­turale Concordia, anunţă începerea cursului de asistenţă socială, pen­tru ziua de Joi 2 Februarie 1033, orele 11 dim, în localul Asociaţiei din strada Batiştei 25. După curs va avea loc şedinţa săptămânală a cercului. Persoanele străine de cerc, care doresc să urmeze aceste cursuri, se pot înscrie fără nici o taxă. -------ooxoo-----­ zbor greoi două sute de avioane de bombardament, lăsând în urmă-le ruina, incendiul şi gazele, în timp ce biata noastră popiulaţie nu nu­mai că nu va fi fost dotată cu cel mai elementar mijloc de protecţie, masca, dar nu va fi fost instruită din vreme cum să se apere împo­triva celui mai redutabil duşman al masselor mari de oameni în a­­tari circumstanţe : panica. Căci nu e locul să ne facem ilu­zii în această privinţă, pentru că ni le facem spre propria noastră pagubă. Populaţia noastră civilă este astăzi nepregătită să facă faţă unor eventuale agresiuni; covârşi­toarea majoritate a orăşenilor noş­tri, are numai vagi noţiuni asupra naturii şi eficacităţii gazelor as­fixiante şi asupra modalităţilor de apărare împotriva lor şi mulţi din­tre dânşii, adică toţi aceia cari n’au făcut armata, nici n’au văzut cum arată o mască, necum să ştie cum să şi-o aplice pe faţă. In vremea aceasta, ţări vecine sau îndepărta­te, mai puţin expuse ca noi, totuşi unor viitoare agresiuni, s’au pregă­tit admirabil sub acest raport. In Polonia, de pildă, Liga Apărării Aerochim­ice numără 700.000 de ade­renţi, dispune de un parc impresio­nant de 12 vagoane de propagandă şi de fonduri de rezistenţă consi­derabile. In Estonia, întreaga po­pulaţia orăşenească e încadrată şi organizată pentru a face faţă aces­tei primejdii mult mai reală şi mai iminentă de­cât sar crede. Situaţia de la noi contrastează într’un mod mai mult decât frapant cu aceea a vecinilor şi nici un om de stat cu un real simţ al răspun­derii, nu cred că are măcar cura­jul să se gândească acum cam­ pot fi consecinţele eventuale ale aces­­tei stări de lucruri. Ce-i de făcut ! Să aşteptăm im­pulsul oficialităţii ? Nici de cum. Ştim cu toţii prea bine cum lucrea­ză oficialităţile în genere şi cele româneşti in particular. Fără un impuls energic şi stăruitor al opi­niei publice conştiente din întrea­ga ţară, fără concursul organizat şi activ al iniţiativei particular© direct interesată, oficialitatea nu va putea face nimic temeinic în această privinţă. Prin urmare, e datoria cea mai imperioasă a ceasului, ca toţi oa­menii mai răsăriţi sufleteşte să înceapă a medita serios asupra a­­cestei importante probleme, să cau­te să contribue în mod activ la re­zolvarea ei şi să aplice aceste so­luţii într’un spirit strict de disci­plină şi de solidaritate naţională. Să ştim că delăsarea şi desintere­­sarea­ noastră poate avea drept con­secinţă nu numai stingerea în chi­nuri groaznică a sutimi de mii de oameni, dar şi dezastre naţionale ireparabile Ca să rămânem nepăsă­tori, ar însemna să facem dovada că simţul conservar­ii colective s'a stins cu desăvârşire din noi, ar fi să ne facem vinovaţi de cel mai groaznic păcat faţă de generaţiile viitoare cari, graţie ticăloşirei noas­tre, vor avea­ să îndure insolenţa, trufia şi ultragiul străinului. Astfel stând lucrurile, să ne în­trebăm pur şi simplu : Care e pri­ma noastră datorie, faţă de această gravă chestiune? Singurul î­­spuns ar fi să studiem toate ameninţările unor eventuale agresiuni cu gaze şi să pregătim întreaga populaţie civilă cu aceste eventualităţi, prin presă, prin con­ferinţe, prin radio şi prin simple discuţii de la om la om. In această direcţie, primul cu­vânt îl are presa cotidiană, indi­ferent de nuanţe, pentru că pri­mejdia ne paşte pe toţi deopotrivă. N. Bogdan Ionescu directorul serviciului de propa­gandă prin presă al «Ligii Apă­rării Aerochimice» Un Edison danez In ziarele daneze se desbate ac­tualmente chestiunea dacă un anume Kari Andersen, supranumit de o par­te din presă „Edisonul danez” este un excroc sau într’adevăr un inven­tato­r genial. Acum două luni Andersen lansă în public ştirea senzaţională că a reuşit să construiască un aparat cu care poate produce electricitate din aer. Fără a fi arătat aparatul el fu crezut, şi reuşi chiar să fundeze în scurtă vreme o societate pentru ex­ploatarea epocalei invenţiuni. Socie­tatea — denumită Karl Andersen-Vi­­borg-Konsorţium — începu să e­­mită bonuri de participare de 1. 100 coroane fiecare şi ele fură în mare parte acoperite de public. A­­paratul, despre care spune­a că l-ar fi construit, întârzia mereu să-l a­­rate. In acest timp cele mai diferite şi senzaţionale svonuri îşi făcură drum în public. Astfel se zicea că celebra A. E. G. tratează cumpărarea patentului, ba chiar că Ford i-ar fi şi făcut o primă propunere oferin­­du-i un milion de dolari. In ziare a­­părură articole prin cari se cerea ca guvernul să-l cumpere şi să nu lase ca americanii să pue mâna şi pe a­­ceastă miraculoasă invenţie. După ce trecu termenul înlăuntrul căruia Andersen urma să expună a­­paratul, el declară printr’un ziar că l’ar fi aruncat în mare, drept răs­puns la faptul că membrii din con­siliul Consorţiului l-ar fi înşelat. Mai târziu declară că este gata să con­struiască alt aparat, dacă i se va plăti suma de 2 milioane coroane. Consorţiul l-a dat însă în judecată şi Andersen i-a trimis atunci un a­­parat, care s-a dovedit a fi departe de a putea produce cât de puţin din cele promise de inventator. Cu toate acestea — lumea tot na­ivă a rămas — se pare că se va înfiinţa o nouă societate pentru ex­ploatarea „invenţiilor” lui Andersen. Cam miroase a „Dumikowski!” Fraţii Piccard: Cel din dreapta e faimosul explorator al stratosferei, iar alături, fratele său, care trăeşte în America. Fotografia a fost fă­cută recent, cu oca­da vizitei lui Piccard în Statele­ Unite De toate şi de pretutindeni!­pOl€ Teatrul pfional Doi pasionaţi jucători de şah Un saiut românesc pentru Roma in latineşte La ceremonia inaugurării şcoalei române dela Roma, d. dr. Oţoiu, director la Banca Naţională, a avut buna ideie şi, %}ai ales, compenten­­ţa rară de a ţine cuvântarea în lim­ba latină. Găsim interesant să dăm acest discurs în extenso : INCTjITISSIME FASCIUM DUX, Ainplissimi Viri, Propugnatores in literis et arti­­bus, Divi Traiani coloni resurgen­­tes, ab Istro ad Tiberim, ab imis Carpatis ad Romuli septem montes humanitatis colendae causa semeţ contulerunt. Novam aperientes yiarn ideirco nomine appelati luei­­ferorum, illudque Bánáti lumen, Iorgoviciu, saeculo duodevigesimo : proxime verő sequente, Moldáviáé literator Asachi aliique Roman adi­­verunt ut Duciae, suae carae patriae, Augusti olim provinciáé, lucem so­­lemque reducerent. Felicem eorum conatum imitans, Regnuin Romá­niáé, plures lapsu temporis Romani misit iuvenes artibus literisque im­­bueiulos, quos Alma Mater semper pie et benigne amplexa est. Decern ante annis, Romania seho­ lam in Urbe instituit Rumenam; superiore vero Auraria Mensa Pu­blica Romániáé has aedes, ad qua­­rum dedicationem eonvenimus, loco in Valle Iulia, favente Egregio Fas­­cium Duce Benedicto Mussolini, a Matre Roma liberaliter concesso, exstrui euravit. Generosissimo nostro Fautori ma­­ximas propterea agimus gratias. Grates item rependimus debitas Aeternae Urbis Magistratul, qui bonae Matris sensus erga filiam a­­peruit. Nobile hoc factum grato animo commemorare atque memoriae Íra­dere volumus. Tibi, ItalLcae Gentis Praestantis­­simo Duci, Vobisque, Amplissiinis Viris, qui periucunda Vostra prae­­sentia hoc festum illustrare dignati estis, nomine Aurariae Mensae Pu­­blicae Natiouis Romenae gratias persolvimus quam maximas. [I Jilii Lid" CUVÂNTULMiercuri 1 Februarie 1933 In seara de Marti 31 Ianuarie, Teatrul National reprezintă din nou cele trei piese româneşti în câte un act: «Găgăuţă» de d. Val. Mugur, «Vedenia» de d. I. Valjean, «Joc Primejdios» de d-na Lucrezia Pe­­trescu. * «Titanic Vals», marele succes al Teatrului Naţional, se reprezintă în cursul acestei săptămâni, în se­rile de Miercuri 1 Februarie, Vineri 3 Februarie, Sâmbătă 4 Februarie, și Duminecă 5 Februarie. * In matineul de Sâmbătă 4 Fe­bruarie, Teatrul National reia ca­podopera literaturii dramatice ro­mânești «Vlaicu Vodă» de Al. Da­vila. O­per^iîSân­â Astă seară Marti 31 Ianuarie, «Carmen», capodopera lui Bizet, va fi interpretată de d-nele Marie Sne­­jina, Emilia Gutianu, Zoe Corfes­­cu, Virg. Mieioară şi d-nii Nicu Apostolescu, Al. Lupescu, R. Stei­ner, Gh. Ştefanovici şi I. Ma­io­­rescu. La pupitru d. I. Nona Otescu. * Opera Română reia săptămâna aceasta două din operele cele mai de seamă ale repertoriului ei «D­na Butterfly», pitorească și înduioşă­toare dramă lirică a lui Puccini. Miercuri 1 Februarie sub conduce­rea d-lui Eg. Massini şi «Lohen­grin» de Rich. Wagner, Joi 2 Fe­bruarie sub conducerea muzicală a d-lui Alfred Alessandrescu. -------poZoo------­ Teatrul „R­­îna Maria“ Sărbătorirea marelui artist Tony Bulandra, în seara de Miercuri 1 Februarie, când se va juca «Mar­chizul de Priola» va lua proporţia unui mare eveniment. Va asista M. Sa Regele, care patronează a­­ceastă sărbătorire şi toți slujitorii culturei românești. ____, ---»___ Teatrul Cirarche«n Mischa Fischzoa celebrul actor obţine un formidabil succes la tea­trul Barasabeu»rf­.-celebra comedie muzicală «Groisser Aristocrat» în care are una din cele mai hila­­riante creaţiuni. Marele actor este frenetic aplau­dat la scenă deschisă. Alături de marele actor au stră­lucite creaţiuni minunaţii artişti d-nii B. Sadigursky, S. Smilovici, S. Sidov şi I. Ladislau Grof împre­ună cu d-nele Bety Segal şi Ety Sadigursky şi Asekenazi-Muzica evrească, cupletele şi due­tele, cântate de către toţi artiştii sunt bisate şi frenetic aplaudate. Excelentul Grof este deasemeni primit cu aplauze și nevoit a biza frumosul tango ce lansează. festival artîsttc scalar Duminică 29 ianuarie a. c. a a­­vut loc constituirea comitetului pentru înfiinţarea unui ateneu po­pular în cartierul Obor, cu denu­mirea «Huret-Obor». Cu această ocazie s-a dat şi un festival artistic. Părintele Chiricată a ţinut o con­ferinţă intitulată: întâi sufletul. Elevele de la şcoala primară No. 33 au desvoltat apoi un frumos program compus din declamaţii, jocuri naţionale şi coruri. La sfârşit d. T. Nicolaescu, con­silier comunal, aduce mulţumiri a­­sisten­ţei pentru concursul dat, ară­tând că fondurile strânse se vor folosi pentru înfiinţarea unei can­tine la şcoala de fete No. 33. -------ooXoo—— ­oo Zoo­ filarmonica --0000--­ Vineri 3 Februarie, orele 9 seara, are loc la Ateneu primul concert simfonic dirijat de d. Ionel Pernea, cu concursul pianistului ciung Paul Wittgenstein, cunoscut publicului bucureștean de acum cinci ani când a debutat cu o lucrare de Richard Strauss scrisă anume pentru el. Programul cuprinde preludiul la «Tristian şi Isolda» urmat de «Moartea Isoldei» de Wagner, o primă audiţie de Jora «Şase cân­tece şi o Rumbă», o altă primă au­diţie a concertului de Ravel pen­tru piano (o singură mână) şi or­chestră şi poemul simfonic. «Ast­fel grăi Zarathustra» de Richard Strauss. Tipo/TtíceF cârti Expoziţia de cărţi şi estamele pri­vitoare la Rusia de la «Biblioteca Ion I. C. Brătianu» rămâne deschi­să pentru public până Duminică 5 Februarie inclusiv, în fiecare zi în­tre orele 10—13 şi 16—18. Ireb­area este liberă. ^ -----=*=-----­ Cu toate că la Paris luna ianua­re este întotdeauna consacrată al­bului, care cuprinde toată rufăria casei, cronicile modei de acolo vor­besc puţin de acest articol, pentru bunul motiv că, afară de rufăria de pat, rămasă încă imaculată, al­bul e pe cale să dispară. Dantele minunate, triple voile, georgette creme şi rase pentru cămăşile voas­tre. Domniţă. Cotonade şi flanelute înflorite pentru copii. Capodopere de broderii şi dantele pentru feţele de masă. Buna şi resistenta olandă, rămâne numai pentru cearceafuri şi feţe de pernă, singura pânză care se sfială şi se calcă perfect. Tradi­ţia rufăriei frumoase trebue păs­trată. Olanda şi lineul fin, sunt singurele pânze cari rezistă la pe­riculoasele acide ale spălătoreselor. Bine îngrijite, sunt proaspete, de o albeaţă odihnitoare şi preţioasă, cari fac fala unei case bine rân­duite. Pentru că suntem la articolul al­bului, să vorbim puţin de culori, cu toate că un vechi adagio ne o­­preşte a discuta aceste... legi. Se pare că violetul ţine recordul iarna asta. Nimeni nu contestă frumuse­ţea acestei nuanţe, e însă greu de rzsastanin purtat. Dacă la 20 de ani vă lasă tot de 20 de ani, la 40 vă face nu­maidecât de 50; or, asta nu e tole­rabil. Şi apoi, la dame en violet înseamnă de multă vreme... soacră, toamnă, renunţare ! Din aceste mo­tive binecuvântate, violetul face rare şi scurte apariţii pe orizontul modei. Altă culoare ingrată e albastrul. Se poartă iar, ca ceva nou; va de­cepționa însă pe multe brune, mai cu seamă că nuanța modernă e un fel de bleu céleste sau préraphaéli­­que, cum sunt cerurile quattrocen­to... Prinde bine blondele foarte de­licate, dar numai pe ele. Noroc că roșul, cu întreaga-i tul­burătoare gamă, sare în ajutor la toată lumea, înfrumuseţând sută în sută pe oacheşe şi bălane. Pentru transformarea aspectului unei rochi de seară ori de după masă, dăm un model extrem de practic şi uşor de executat. Este o bertă, în formă de guler rotund, le­gat la spate cu o fundă din aceiaşi stofă, dar care poate contrasta ca nuanță. Se face în voile, satin, sau catifea și se bordează cu o tusă de panglică în ton. intre noi... Pudingă de pâine Se fierbe un litru de lapte până se îngroaşă, se toarnă peste 300 gra­me miez de pâine, se vaniliază şi se lasă la o parte o oră sau două Frământaţi apoi, ca să obţineţi o pastă compactă — adăugaţi şase gălbenuşuri şi două albuşuri, za­hăr pisat după gust. Bateţi vârtos celelalte patru albuşuri şi se ames­tecă totul bine. Se pune compozi­ţia într-o formă caramelizată şi o aşezaţi să fiarbă la bain-marie sau în cuptor 15 minute. După ce este răcită, se scoate şi se serveşte cu o cremă de vanilie sau sirop de fructe. M. M. L. ---------------0000----------— milor ani ai vieţii, bătrânul patriarh a scris cărţi frumoase, pline de în­ţelepciune pentru ca să intre — şi fi- clemenceau, răsturnătorul de guverne şi pârintele Victoriei Conferinţa d-lui profesor Constantin Kiriţescu­ la Fundaţia Dalles In­solitudinea dispreţuitoare a uriii In cadrul organizării «Filmul Cul­tural» şi al societăţii: «Amicii gândi­rii şi artei franceze», d. prof. Cons­tantin Kiriţescu, directorul general al învăţământului superior, a ţinut Du­minecă, la Fundaţia Dalles, o con­­ferinţă­ asupra lui Clemenceau. Excepţionala personalitate a mare­lui om de stat francez, a spus confe­renţiarul, ispiteşte pe orice iubitor de istorie, dar în acelaş timp intimi­dează pe cel ce vrea s’o încadreze în spaţiul unei­ conferinţe de o oră. Căci extraordinara-i carieră politică şi pro­­digioasa-i activitate, se confundă cu însăşi istoria Franţei contimporane, în care a fost totdeauna pe primul plan al acţiunei. N’a fost act politic important, începând cu Comuna din 1871, şi sfârşind cu Congresul păcii, care a lichidat marele răsboiu, în ca­re Clemenceau să nu fi adus contri­buţia de prim ordin a temperamen­tului său combativ, a vervei sale în­drăcite, a spiritului său mişcător, a pa­siunei sale clocotitoare. Spirit complex, amestec de calităţi şi defecte, Clemenceau a fost rând pe rând, temut şi admirat, urât şi iu­bit, crad şi generos, dând şi primind lovituri, lapidat şi venerat, conspira­tor şi om de ordine ,dărâmător şi con­structor. Totdeauna a avut însă parte de răsfăţul celebrităţii şi al gloriei şi niciodată şi de către nimeni s’au con­testat cele două mari calităţi: inteli­genţa scânteetoare şi inima pasionată, puse amândouă în serviciul patriei franceze, pe care o iubea ca un fa­natic. Ca într'un caleidoscop se înșiră e­­tapele acestei bogate și tumultoase cariere. ■ Comuna din Paris, intern,; ■ ierea radicalismului frav­ez, campa­nia împotriva guvernelor. Intre 1878 și 1892 răstoarnă nouă ministere şi are 20 de dueluri. «Tigrul» domina prin forţă şi ferocitate arena parlamenta­ră. E mereu pe primul plan al tuturor luptelor parlamentare: în campaniile coloniale, pentru laicitate, în afaceri­le Boulanger, Panama şi Dreyfus. Cu­noaşte şi înfrângerea, disgutaţia, apoi refacerea. La 60 de ani trecuţi, iaco­binul şi răsturnătorul, trece de cea­laltă parte a baricadei, şi devine şe­ful unui guvern de mână tare, care trăeşte trei ani. Perioada constructivă a vieţii lui Clemenceau culminează în epoca răs­­boiuluii, în care a chemat ca ultimă re­zervă de energie a Franţei, la vârsta de 76 de ani, ştie să înfrângă defetis­mul lăuntric şi să organizeze victo­ria. E salvatorul Franţei şi al uma­­ni­tăţei. Prezidează d­e aceiaş mână forte şi brutală conferinţa păcii şi a­­juns în culmea gloriei, cunoaşte amă­răciunea ingratitudinei, ziceşte — în nemurire, la vârsta de 89 de ani. Neîmpăcat cu lumea, a re­fuzat orice onoruri la înmormântarea rămăşiţelor sale. Intr’o margine de crâng, o mână de oameni, membrii strictei familii, au fost singurii mar­tori ai restituirii către pământul Van­­deei sale natale, o ţară de răsvră­­tire şi independenţă a resturilor a­­celuia, care va figura în istorie ca cel mai mare om de acţiune pe care l-a produs Franţa, după Napoleon. CLEMENCEAU Symposionul „enterior »lur Cel dinţa­iu Symposion (discu­ţiune controversată) din ciclul «Tendinţe», ţinut de asociaţia «Criterion», va avea loc mâine, Miercuri, ora 9 seara în sa­la Fundaţiei universitare Carol I. Dis­­cuţiunea va purta asupra «Directive­lor Spirituale în noua generaţie», fi­ind susţinute de următoarele teze: 1) Experienţa autentică (d. Mircea Elia­­de); 2) Agonia (d. Petre Manoliu); 3) Nihilismul spiritual (d. Emil Cioran); 4) Neoclasicismul (d. Petru Comarne­­scu); 5) Ortodoxia (d. Paul Steri­au); 6) Istorismul resemnării (d. Mircea Vulcănescu) şi fiind prezidată de d. profesor S. Mehedinţi. Biletele de vânzare la magazinul Ipcair şi în seara conferinţei la Fun­daţie. •------ooxoo— ----­ -ooXoo- fflZERII indiscrefii In ultimele zile a circulat svonul că d. Virgil Madgearu a demisio­nat. Un fruntaș liberal întâlnind pe un amic al d-lui Virgil Madgearu — unul spiritual, cum se va vedea (nu e de crezut ca un om spiritual să fie amic al d-lui Madgearu?) —­ îl întrebă: — Este adevărat că a demisionat Madgearu? — Cine ţi a spus? — Aşa circulă svonul. —■ Dragul meu! Trei lucruri n’a­­re să facă Madgearu de bună voie: n’are să demisioneze dela ministerul de finanţe; n’are să recunoască nici odată că este... o mazetă în politică; şi n’are să se despartă de... Ernest Ene... ...Ai înţeles? * Un tânăr advocat, mai mult bo­em decât jurist, îşi face în prezent, serviciul militar într’un regiment, de cavalerie — fiind crai şi crezând că pintenii fac... cocoşul — dintr’o­­ garnizoană de provincie, — unde soţiile se plictisesc mai mult — de unde trimite din când în când, prie­tenilor din Bucureşti, epistole dis­perate şi hazlii. t. Zilele trecute, un «major» i-a pus mătura în mână şi l-a trimis la grajd. f. — In zece minute, a ordonat ma­jorul, să fie curat ca în palmă. Ai înţeles? Ca în palmă. Junele teterist plecă resemnat spre grajd cu măturoiul pe umăr. După zece minute însă, majorul, venit în inspecţie, se luă cu mâinile de cap.­­ — Ce e asta, băiatule? Curăţenie, ăi? Asta-i curăţenie?"Nici mătura nu şti s’o ţii în mână? — Nu ştiu, dom’ major. — Nu ştii? Păi atunci ce ştii, sol­dat? Ce faci tu în civilie? — Sunt avocat. — Aha! advocat, la tribunal adi­că. Păi atunci trebue să fie acolo la voi o duhoare, de să ferească Dumnezeu!? Scorpion & Comp. & Saluri In­ saloanele Camerei de comerţ str. Bursei, va avea loc mâine. Miercuri, orele 9 seara un mare bal dat de Pri­măria sect. II Negru sub patronajul d-lui primar Al. R. Protopopescu în folosul asistenţei săracilor din sector« Vo­r fi mari surprize, tombolă bogată, confeti, serpentine, bufet bine asortat, orchestră Jaz-Tango, cu concursul ce­lebrului Jean Marcu, orchestra naţio­nală Ion Vlădescu, concurs de frumu­seţe cu premii sub auspiciile revistei «Realit­a­tea Ilustrată» şi concurs de dans. Se vor premia: cel mai simpatic şi cel mai urât bărbat. Intrarea: lei 100 de persoană, lei 200 de familie (3 persoane). Studenţeşti Cercul studenţesc constănţean ţine adunare generală Joi­e­bruarie ort. ora 3 p. m. în localul căminului din strada Austrului 14. -----c=.r=r­­ii: -----­ spectacolele zilei Teatre . TEATRUL NATIONAL: Găgăuţă.* Vedenia. Joc primejdios. OPERA ROMANA: Carmen. TEATRUL VENTURA: David Gol­­der.­­ TEATRUL REGINA MARIA : Trei si una.­­ TEATRUL ALHAMBRA : Alham­bra 1933. TEATRUL MAJESTIC: Yo-Yo. Cinematografe BULEVARD PALACE: Shanghai sub bombe şi jurnal sonor. CAPITOL: Baby. REGAL: Femeea fatală. FEMINA: Când femeia conduce. TRIANON: Friederike. VOX: Inimi frânte. CORSO: Nu vreau să ştiu cine eşti. RIO : Valsul imperial. SELECT: Noaptea de 13 Iunie şi jurnal sonor. ROXI: Baby. FORUM: Sărută-mă. OMNIA : Mata Hari; Pat şi Pata­­chon la varieteu. LIDO : Prinţul Arcadiei; Spionul morţii. TOMIS : Un vis sub cer albastru şi jurnal. SALA FRANKLIN: Cei cinci din Jazz şi Păcatul tinereţii. SALA EPISCOPIEI: Frumoasa a­­ventură şi Călăreţii deşertului. AMERICAN: Post Restant 202. TERRA: Dragoste de student; Zi­­gotto şi Bran. MILANO : Iubeşte-mă; Straniul caz­ al Clarei Deane. TRIUMF : Omul cu ochi de mons­tru (Svengali) şi artişti. VOLTA BUZEŞTI : Hotelul studen­ţilor şi jurnal. MARCONI: Quo Vadis; seara tea­tru. RAHOVA : In umbra fericirii şi complectări. MARNA: Scampolo; seara: revistă, LUX, Viciul blond și Vraja primei aventuri.

Next