Cuventul, februarie 1933 (Anul 9, nr. 2792-2819)
1933-02-23 / nr. 2814
AZI 1933 FEBRUARIE 28 *de Zile trecute 52. Zile rămase 313. Răsăritul Soarelui 7.9. Apusul Soarelui 17.52. Luna in Pătr. II, a 6-a zi. Naşterea lui George Washington, întemeetorul Statelor Unite ale Americei (1732). Ori.: An. M-ştelor Sf.ţilor Martiri din Eugenia. Cat.. Scaunul lui Sf. Pro Prot.; Casimir. Evr.: 26 Șevat 5693. Mah.: 26 Șeval 1351. Miercuri Buletin meteorologic Timpul probabil dela 21 la 22 Februarie 1933 ora 20. Presiunea mai întâi în scădere cu 5 la 7 mm., apoi în creștere cu 5 la 10 milimetri. Cerul mai mult acoperit. Vânt tare din sectorul E. Temperatura în scădere. In Banat, Oltenia, Muntenia și Dobrogea tendință de ninsoare pe alocuri viscolită. -------poZoo------- «rat'Citio Miercuri 22 Februar. 1333 12.50: Bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării. 13: Muzică de dans (plăci de gramofon) 13.45: Informaţiuni şi semnal orar. 14: Muzică simfonică (plăci de gramofon). 18: Orchestra Radio; Mozart : Marş turcesc Strauss Acceleration, vals. Lineke Uvertură la opereta «Doamna Lună». .Verdi: Fantezie din opera «Falstaff». Urbach: Fantezie din operele lui «Weber». 19.00: Informaţiuni şi semnal prad. 19.10: D. N. C. Albescu: Cronica sportivă. 19.25: Orchestra Radio. Bach: Bource în la minor. Bruch : Adagio (Kol Niedrei) Kielbey: Melodie Algeriană. Ivanovici: Valurile Dunării. UNIVERSITATEA RADIO Din ciclul asupra României. , 20: D. ing. Lazăr: Gaz metan ,53. 20.20: D. Eug. Petit: Libertatea individuală și arestarea preventivă. PROGRAM DE SEARA 20.40: Muzică corală (plăci de gramofon). 21: Ora exactă. O şezătoare la ţară, balade în versuri de Horia Furtună. 21.30: D-na Nina Alexandrescu, violină. Brahms: Sonata în la maior. Bavel: Berceuse. Schubert: Albina. 22: D. G. Ștefanovici, tenor de la Opera Română. Meyer Helmund: Sub portocalii în floare. Fr. Cilea: Arlesiana. Buzzi- Peccia: Rău de dregoste. Paschill: Cine n’are dor. V. Jianu: 2 cântece populare. 22.20: D-ra Medeleine Cocorăscu, piano: Schumann. Carnaval op. 9 Schulz Euler: Arabescuri pe teme de Joh. Strauss. 22.45. Informaţiuni şi ştiri sportive. 0 spioană sovietică arestată la Constanţa CONSTANŢA. 20. Siguranţa locală a arestat ieri noapte, într'o casă conspirativă de aci, pe individul Albertina Cocii, de 19 ani, spioană sovietică, care sosise în localitate cu instrucţiuni şi bani spre a înjgheba un nucleu de spionaj comunist după directivele Moscovei. Ea fusese semnalată autorităţilor şi în momentul descinderii a fost arestată. Asupra ei s-au găsit: corespondenţă cifrată, o mare sumă de bani şi alte documente compromiţătoare din care rezultă că ar fi avut un rol principal şi în complotul descoperit la poştă, din care bine deghizată fiind a scăpat nearestată la timp. Albertina Cocli e originară din Galăţi şi e absolventă a şcoalei de spionaj G. P. U. După cercetările de rigoare, cari se fac de d. Nicolau, şeful siguranţei, spioana va fi înaintată siguranţei generale S’a stabilit că ea a trecut recent frontiera din Rusia de unde îi se încredinţase o misiune specială pentru România. '■ Autorităţile noastre par a fi prins firul care va duce la descoperirea unei noul organizaţii de spionaj în favoarea Sovietelor. transpirase că Veronica, fată la Pension, servise de instrument Transilvănenilor de la Universitate ca să însceneze faimosul proces lui Maiorescu. Unul din acești Transilvăneni ar fi luat-o apoi de nevastă. Hâjdeu este acela care i-a făcut lui Maiorescu, cu această ocazie epigrama, Ghidi,Ghidi, Ghidion, ce ea şi noaptea la Pension. Lui Hâjdeu aceiaşi bandă îi va intenta un proces de aceiaşi categorie, care-1 va lăsa văduv şi pe el de catedră. In sfârşit într’o veche revistă se publică acum memoriile toamai a unei persoane, citată în această scrisoare. Persoana, după cum se vede, era o concurentă a Veronicsei. Stilul, cam Mahala, al Veronicăi îi explică Maiorescianu în acelaş gen, spunând, că Veronica, sau Ana Campan, fusese fată în casă, venită cin Braşov. Em. C. Grigoraş De toate si de pretutindeni Treme sa ştii sa te descurci E fapt notoriu, că nu e tocmai uşor să vinzi un automobil vechi, şi, mai ales, să obţii şi un preţ bun pe el. Un ofiţer englez, venit din India acasă ca să-şi petreacă concediul îşi cumpără un automobilvechi, de care însă, la terminarea concediului, nu mai putea să scape. Când se urcă pe vapor ca să se înapoieze în Indii, părăsi pur şi simplu maşina în port. Vaporul o porni. Poliţia portului făcu cercetări asupra maşinei părăsite şi dresă imediat proces-verbal de contravenţie, amendând pe proprietarul ei cu şase lire sterlineNeprezentându-se în timp util nimeni să plătească, după publicaţiile respective se procedă la vânzarea automobilului prin licitaţie publică astfel ca statul să nu fie păgubit de amendă. La licitaţie, maşina se vându cu 60 lire sterline. Statul îşi opri şase lire — amenda — şi trimise restul de 54 ofiţerului. Vă imaginaţi mutra acestuia când primi aceşti bani, mai ales că pe automobil el nu plătise la cumpărare decât 40 lire sterline! O nouă statue a zeiţei NefreteSe Din Cairo se anunţă: O societate de cercetări egiptologe a descoperit o nouă statue a reginei Nefretete, cea mai frumoasă femee a antichităţii egiptiene. Statuia poate fi comparată cu celebrul bust al Nefretetei, care se găseşte într’un muzeu din Berlin. Michelangelo imorali Oficiul vamal din New-York, care — fie din motive determinate «de restricţii valutare, fie din convingere, — s’a erijat în ultimele luni în judecător moralist al Americei, reţinând sau înapoind expeditorului, dintr’un motiv sau altul, diferite transporturi cu obiecte de artă, până atunci libere la import în America, a făcut-o de data aceasta cam... de oaie ! Oficiul a înştiinţat pe d-rul Veghe, proprietarul unei galerii de artă, că a reţinut în vamă şi intenţionează să-i dea foc, un transport sosit pe adresa d-sale conţinând «fotografii obscene», intitulate «Bolta Capelei Sixtine». Adresantul nu poate scăpa de o pedeapsă mare decât dacă renunţă de bună voe la eliberarea mapelor cu aceste fotografii. D-rul Weghe nu e însă deloc dispus să renunţe la transport şi s’a hotărât să dea în judecată înaltul for moralist. A murit dreptatea Ziarul ceh «Venkow» publică o stranie întâmplare petrecută în orăşelul Meserich. Există acolo obiceiul ca, din turnul bisericii din centru, să se anunţe populaţiei de câte ori moare vreun locuitor al comunei. In acest scop se trag mai întâi aşa zisele «clopote ale morţii» ca să se adune în faţa bisericii cât mai multă lume care să afle trista veste. Şi Duminica trecută sunară lugubru clopotele şi piaţa se umplu de cetăţeni în aşteptarea numelui ultimului decedat. După ce se stinseră ultimele refrenuri ale clopotului, se auzi vocea puternică a fabricantului de cremă A. I., care se urcase neobservat de nimeni în clopotniţă: «A murit dreptatea în republica cehoslovacă». Bietul om pierduse în ajun un proces şi n’a găsit, se vede, alt mijloc de a-şi exterioriza neplăcerea suferită. Parchetul local a deschis acţiune contra lui. Un om cumpără un oraş întreg Englezul Robert Bell s’a hotărât să facă o afacere destul de ingenioasă, numai să vedem dacă i-o ieşi aşa cum şi-a propus-o. A cumpărat de curând portul chilian Galeta —locuit până de curând de peste 5000 locuitori. L-a cumpărat cu pământ, cu străzi, cu case, cu instalaţii, cu absolut tot. Prin decăderea industriei de salpetru, portul şi-a pierdut cu totul importanţa-i destul de mare de odinioară. Societatea pentru produsul salpetrului, proprietara oraşului, s’a grăbit deci să-l vândă şi Bell îl cumpără cu suma de vre o 20 milioane lei. Ideea în această nostimă şi unică afacere este utilizarea materialului de construcţie, a geamurilor şi a tuburilor instalaţiilor de apă, pe care Bell are să le transporte în Chile de sud, unde se simte puternic lipsa acestora, şi în consecinţă, sunt plătite scump. Bell speră să realizeze un beneficiu de cel puţin 40—50 milioane lei şi puţin îi pasă că, graţie lui va dispare un oraş întreg după faţa pământului. O uriaşă balenă prinsă in aşa numitul «golf al balenelor» din Africa de sud-vest __1. O măncăcioasă Conferinţe-comunicări La cercul de studii al partidului liberal-democrat La clubul central al partidului liberal-democrat din b-dul Elisabeta No. 6, mâine, Joi, ora 7 seara va conferenţia în contradictoriu, d. Const. Sipsom, prof. universitar, despre «Dezordinea financiară». Va prezida d. I. Th. Florescu, preşedintele partidului. Pot participa şi lua cuvântul şi persoane în afară de partid. Intrarea liberă. La cercul inginerilor C. F. R. Mâine, Joi, ora 21 va avea loc în palatul soc. Politechnice din Calea Victoriei 118, etajul I, conferinţa d-lui ing. D. Şerbescu din direcţiunea L/D cu următorul subiect: «Influența dedibitaţilor în economia unei căi ferate». Conferinţa are loc în cadrul de activitate al Cercului inginerilor de căi ferate ce activează sub auspiciile soc. Politechnice din România. Despre Camerile Agricole Azi. Miercuri, orele 18, va conferenţia in ciclul organizat de Societatea Inginerilor Agronomi, în localul Societăţii din strada C. A. Rosetti 35, d. avocat Petre Gr. Morcovescu, despre «Camerile Agrcole». Membrii Societăţii şi persoanele cari au fost invitate sunt rugate a lua parte. La Liga Culturală Azi, Miercuri, orele 8 luni, seara, la «Liga Culturală», B-dul Schitu Măgureanu-1, va vorbi d. dr. chimist V. Zaharescu despre «Războiul chimic». După conferinţă va urma partea artistică. Apoi, corul «Ligii Culturale» de sub conducerea d-lui Ferdinand Agopian, va cânta cântece populare. Intrarea liberă. La biserica Sf. Vineri Obţinând autorizaţia cuvenită, asociaţia de cultură «Avântul» invită pe toţi acei ce vor să ia parte la obişnuita şezătoare săptămânală ce se va ţine azi. Miercuri, ora 9 seara, în sala de conferinţe a bisericei Sf. Vineri (str. Sf. Vineri, colţ cu cal, Călăraşi). Intre alte producţiuni va conferenţia de Tr. Dumitru Şoimu despre «O călătorie la Ierusalim». La Teatrul Naţional Duminică 26 Februarie ora 10 şi jumătate are loc a XI-a conferinţa experimentală închinată teatrului Indian, despre care va vorbi d- Ion Marin Sadoveanu. Se vor juca scene din «Sacontala» de Kalidassa, cu d-nii A. Pop Marţian, N. Bălţăţeanu şi d-soarele Marietta Anca, Emfi Mihailovici. „ „Omul fără identitate" Miercuri 1 Martie, teatrul Regina Maria va reprezenta pentru prima oară comedia originală «Omul fără identitate, d. Valeriu Murdare». Rolul negustorului care şi-a pierdut, la un chef, identitatea va fi interpretat de d. V. Maximilian. In rolul unui comisar va apare d. Talianu, iar pe un reporter viol îl joacă d. Eterle. Alte roluri vor fi interpretate de d-nii Hociung, Păunescu, Musceleanu, Romano, V. Bulandra și d-na Maria Sandu. Piesa este pusă în scenă de d. Maximilian. Succesul revistei Yo-Yo Yo-Yo revista de la teatrul Majestic a d-lui N. Kiriţescu, îşi continuă triumfala serie trecută de mai mult de 50 de reprezentanţii. Publicul răsplăteşte cu acelaş entuziasm vioiciunea şi humorul care domnesc şi aplaudă şi bisează scenele culminante ale triumfului de la Majestic ca: Yo-Yo, Tipul, Obsesia, Hollywood, Capşa, Hamlet, Comedia muzicală, Expoziţia oamenilor anormali, etc. Toate acestea sunt bisate şi triate. Interpretarea în frunte cu cei trei mari protagonişti: Ion Manu, Mia Steriade şi Ion Morţun apoi d-nele Lulu Savu, Vera Tacco, Lisette Verea, Zizi Teodorescu, Jeana Doljan, Titica Bănicescu, etc. și d-nii Calmusky, I. Brună, Măicănescu, etc. deci mai departe cu vioiciune și talent gloria lui Yo-Yo. saluri Comitetul de d-ne al spitalului şi policlinicii «Iubirea de oameni» organizează în seara de Sâmbătă 25 col., un bal în sala Liedertafel. Se prepară multe surprize şi succesul balului se anunţă la înălţimea anilor trecuţi. Biletele se găsesc la d-nele din comitet şi la sediul societăţii, str. Mircea Vodă No. 51. „ Sâmbătă 25 col., va avea loc marele bal al societăţii, «Mărăşti», sub înaltul patronaj al M. S .Regina Maria, în saloanele Cercului Agilitar din localitate. Ţinuta de rigoare. Biletele se găsesc de vânzare la sediul societăţii, Calea Victoriei No. 89, iar în seara balului la Cassa Cercului Militar. * Federaţia «Soc. Elevilor Ingineri» de la Şcoala Politechnică «Regele Carol II» organizează în seara zilei de 24 Februarie a. c. un mare bal sub înaltul Patronaj al Maiestăţii Sale Regelui Carol II în saloanele Cercului Militar cu scopul de a pune bazele unui fond pentru construcţia unui cămin al elevilor şcoalei. „ Sâmbătă 25 Februarie cor., va avea loc în saloanele Athenée Palace, balul fizicienilor. Biletele la Ipcar. spectacolele zilei Teatre OPERA ROMANA: Lucia. TEATRUL NATIONAL: Titanic vals. TEATRUL REGINA MARIA: Fe- meia la volan! TEATRUL VENTURA: Veninul. I chizul de Priola. TEATRUL ALHAMBRA: Alhambra în carnaval. MAJESTIC: Yo-Yo. Cinematografe BULEVARD PALACE: Amant de carton. CAPITOL: Viena, muzica, amorul. REGAL: Semnul. Crucii. FEMINA: Norocul lui Moritz TRIANON: Așa fată nu se uită. VOX: Congorilla; seara revista: Minunea Voxului. CORSO: Visul din Schoenbrunn revista Gând la gând cu bucurie RIO: Noroc peste noapte. SELECT: Un bărbat de vânzare. ROXY: Viena, muzica, amorul. FORUM: Letty Lynton şi Broadway Revue. OMNIA: Tarzan şi Charly Duce LIDO: Un vis blond şi Omul fără nume. TOMIS: Valsul imperial şi Banda veselă. SALA FRANKLIN: Quo vadis , Cherie. SALA EPISCOPIA: Post Restant 202 şi Fără tine nu pot trăi. AMERICAN: Baby şi jurnal. TERRA: Naşterea unei naţiuni; seara revistă. MILAN 10: Un cântec, o fată, un sărut şi Fiul Indiei. TRIUMF: Răzbunarea nelegiuitului şi artişti. VOLTA BUZEŞTI: Baby şi o noapte de groază. MARCONI: Inimi frânte şi revistă. RAHOVA: Inimi frânte şi jurnal. MARNA: Moştenire cu bucluc şi jurnal. LUX: Titanii Cerului şi Noaptea aventurilor. CMTanSaiI femeii QQQQ IUBIRE -ccoo- Atât pentru subiect, cât pentru conferenţiarii cari au vorbit, un public numeros a fost atras Duminica trecută în sala fundaţiei CaroL Era firesc, Domniţă, se vorbea despre Iubire. Iubirea care încălzeşte viaţa şi vă face fericirea altora mai trebuincioasă ca a voastră. Georges Sand, una din cele mai mari figuri ale romantismului, a zis cândva: «Là où il n’y a pas d’amour il n’y a point de femme». La ea, toate sentimentele, dragostea, amiciţia, iubirea filială şi iubirea de mamă, s’au manifestat cu o intensitate şi un curaj nesfârşit. Femeia şi dragostea sunt două cuvinte de o mutuală dependenţă; nu poţi să pronunţi pe unul, fără a te gândi la celalt. Oricare ar fi iubirea, până şi vaga chimeră platonică, câtă varietate în expresia acestui sentiment unic... Verva poeţilor, a romancierilor, a dramaturgilor, îşi va trage mereu ficţiunile din acest izvor, — să-l numim ideal, sentiment sau dor; ţinta e aceiaşi: iubirea. Nici un cult nu a provocat o idolatrie mai frenetică decât aceia a Venusei păgâne. Minunata Astarte nu mai are cult oficial în societatea modernă, dar cine-i mai poate număra altarele? Comitetul organizator al IC. F. R. a fost rugat ca «suita» de alte aspecte ale iubirei să fie ţinută într’o sală mai mare. La întâia şedinţă au conferenţiat d-na Claudia Minulescu, frumoasa poetesă a garoafelor roşii, despre: «Iubirea pentru Divinitate», d-na M. Catargi («iubirea în prietenie»), d-na Satmary («iubire maternă»), neîntrecuta d-nă Voinescu, d-ra Marincu..Rămân însă multe de spus, şi ciclul acestor conferinţe promite să fie interesant. Cine ştie? Poate odată vom auzi pe d. dr. Lupu vorbind bunăoară de: Iubirea în Cameră (cu proecţiuni sonore), pe d. Iorga: Iubirea de sine sub patru legi. D. Titulescu: Ce e Amorul! D. Mihalache: Iubirea (homo additus naturae) urmată de: Iubeşte-nici putică dragă Până-mi e cămaşa neagră D. Maniu: Calvar şi Iubire. D. Lugojanu: Iubire în Univers. D-na Alex. Cantacuzino: Dragostea de Cămin. D. Iunian: Iubirea Sterilă sau fuziunea de sentimente. D. Racoveanu: Mironosiţele şi Iubirea. D. Georges Brătianu: «Amorul e copil Pribeag!» Şi aşa mai departe. Pasiunea are doar accidente şi accente nesfârşite.. intre noi Ceaiul (reţetă cerută) Ceaiurile sunt de două mari clase: ceaiurile negre şi ceaurile verzi. Cele dintâi sunt fermentate şi mai puţin aere. Nu se poate spune cam sunt mai bune, chestiune de gust. Speciile, varietăţile şi amestecurile, sunt nenumărate. Cantitatea de ceai depinde natural de tărie care doriţi să aibă infuzia. Multă lume confundă tăria cu coloraţia. Tăria ceaiului ţine exclusiv, de cantitatea alcaloizilor dizolvaţi şi intensitatea culoarei ţine de durata infuziei. Infuzia este mai bună şi mai higienică atunci când e mai slabă, reducând durata infuziei, obţinem o băutură mai puţin încărcată de tanin. Cam zece grame de ceai ajung la un litru de apă. Apa să fie proaspătă şi repede fiartă, ca să nu expulzeze totalitatea aerului printr’o prea lungă vaporizare. încălziţi ceainicul înainte de întrebuinţare. Se toarnă apă elocotindă peste ceai, astupaţi şi lăsaţi trei sau patru minute. Dacă vă serviţi de ceainicile cari au interiorul prevăzut cu un aparat de infuzie, foile trebuesc scoase imediat după minutele prescrise. M. M. L. Capitolui Rola: „Jena, muzica şi amorul“ Acţiunea începe exact în ziua contractării — dintre editor şi teatru — a reprezentaţiei celebrei operete «Liliacul» de Iohan Strauss. Autorul (în carne şi oase) participă la repetiţii şi la comentariile premergătoare premierei din saloanele aristocraţiei vieneze. Filmul este inspirat de biografia regelui valsului. Căderea de «gaiță» a operetei e bine explicată (în film); regizorul Conrad Wiene ne face să luăm parte cu sinceritate la decepţia marelui compozitor, victimă — cu Fledermauss — a amorului său cu Lilly. Pribegia la Paris şi triumful dela Berlin, admirabil reconstituite ca decor şi atmosferă, se mărginesc la interioare. Pitorescul epocei, diligente, hanuri, etc, e complect absent. Peripeţiile carierii lui Strauss sunt cu fidelitate şi impresionant de precis aduse pe ecran. Michael Bohnen, în rolul eroului, încarnează exact personagiul din imaginaţia noastră. O voce caldă şi clară îi ajută mult să intensifice pateticul cerut de situaţie. Lee Parry, cu talent şi graţie, diminuează mult o slabă urmă de antipatie din figura ei, cu care natura ingrată, a înzestrat-o. Lilly, rolul ei, rămâne un personaj intrus în acţiunea filmului. Nu se ştie de unde provine şi nu justifică nici o calitate socială. Gretl Theimer, însă apare — în rolul ei — bine încadrată în acţiune, cu mult farmec feminin şi nerv actoricesc. Restul ansamblului se achită cu mare competenţă artistică. Regizorul a înscenat episodul exact în ritmulvremii: caracteristica filmului faţă de alte realizări cu acţiune modernă. Deşi, surprinzător pentru amatorii de ritm accelerat în cinematograf, transpunerea fidelă a acţiunei în atmosfera epocii, este marea valoare a spectacolului. * «Aci a trăit un geniu» este un fragment documentar din jurnalul «Radio-News» asupra locuinţei şi a teatrului din Beyrouth, fiind actualizat de cinquantenarul morţei lui Richard Wagner, sărbătorit de curând în lumea întreagă * înmormântarea victimelor recente) catastrofe din Neunkirchen (Germania) e redată profund impresionant în acelaş jurnal. ☆ f’i .1 - ■ ' Un film scurt, colorat şi muzical reeditează drama «Lăutarului din Cremona» în condiţiuni admirabile din punct de vedere tehnicolor- QUICK Cercul pastoral biserica Albă Astăseară. Miercuri, la ora 7, Cercul Pastoral va ţine şedinţă în Biserica Albă din calea Victoriei. Va vorbi părintele M. Vulpescu, parohul bisericei Kretzulescu, comentând cântările din sfântul şi marele post: Uşile pocăiinţii şi Cămara Ta Mântuitorul meu. Corul biisericei Albe, de sub conducerea maestrului Istrătescu, va executa următoarele cântări: Ectenia mare, de Cucu; Heruvicul, de Podoleanu; Aleluia, de Berezowsky; Cânt şi voiu cânta Domnului, de Bortniansky. -OOOXOOO JOI 23 FEBRUARIE 1933 niZEMI & indiscreţii Actualmente au loc, pe scena teatrului Regina Maria, ultimele repetiţii ale comediei «Omul fără identitate», de d. V. I. I. M. r. d. r, a cărei premieră este anunţată pentru primele zile ale săptămânii viitoare. Se vorbeşte mult bine despre aceasta comedie, adăugăndu-se chiar că, dacă sar fi chemat altfel decât se numeşte, — de-o pildă Victor Eftimiu sau aşa ceva, — d. V. M. ar fi reuşit, fără îndoială, să-şi vadă piesa reprezentată pe scena teatrului Naţional, mobilizat în prezent, — cu costume, clopote, fluiere, pocnitori, confetti, etc, — pentru... impresionantul Theoerys- Autorul comediei «Omul fără identitate», d. V. M., — debutant in ale dramaturgiei, — aşteptând premiera, este, fireşte, foarte emoţionat şi tracul acesta are o foarte discutată influenţă, asupra felului cum se comportă, de la o vreme, d. V. M., în slujba sa de reporter de fapte diverse, de noapte, la un cotidian din Capitală. D. V. M. a izbutit însă să inoculeze un prestigiu apreciabil reportajului de fapte diverse, arătând că poate nu numai să relateze sinuciderea Paraschivei Petreacă, ci să facă față celor mai mari exigenţe ale literaturii. Pentru seara premierei, autorul şi-a comandat un smoking, va eşi la rampă şi apoi, — la slujbă, in aceiaş noapte. Câţiva confraţi plănuiseră — în urmă au renunţat, — să-i strice cheful la premieră. Şi anume, când ar fi eşit la rampă, să-i strige : — E foc mare în strada Berzii ! ...şi e sigur că, cu toată vraja ambianţei, neastâmpărul reportericesc, ar fi învins odată mai mult! D. Virgil Madgearu fiind suferind n’a putut lua parte la şedinţa de ori a Senatului, în care s’a discutat totuşi, legea pentru reducerea felurilor funcţionarilor publici. In absenţa ministrului, senatorii majoritari au «discutat» legea, vorbind însă... despre altceva. Astfel, d. N. Cristescu a cerut.. închiderea cinematografelor şi a teatrelor, fiindcă lumea cheltueşte prea mulţi bani pentru.. distracţii. Acelaş minajor a mai propus inchiderea barurilor şi a «şantanurilor» fiindcă« acolo use vinde vinul prea (sic) scump». Victimă a... a cumpetei, — sau reformator ingenios, onorabilul n’a precizat... Aceasta despre legea în discuţie; iar despre d. Madgearu, d. Cristescu a spus «autorul legei lipseşte poate din motive binecuvântate».« Boala unui ministru — un motiv... binecuvântat pentru un majoritar ! Nu cunoaştem raporturile d-lui Cristescu cu d. Madgearu, dar, de, duşman să-i fie _ şi încă! Scorpion & Comp« Cârfi norii «Misterele continentului negru» de Mihai Tican «Misterele Continentului negru», apărută recent, e o lucrare din cele mai interesante ale cunoscutului scriitor Mihai Tican. Sunt în acest volum, scris într’un stil limpede și curgător, pagini admirabile cari cuprind amănunte nespuse de pitoreşti, ce iniţiază cu folos pe cititori in tainele continentului negru. Ceea ce face farmecul acestei cărţi e indeobşte marele talent de povestitor al d-lui Tican. D MIHAIL TICAN In adevăr, acest scriitor posedă darul de a tinde încordată atenţia cititorilor de la început până la sfârșit, astfel că lectorul, după ce a terminat volumul, are marele regret că d. Tican a isprăvit prea repede ciclul interesantelor sale povestiri. * In curând va apare în acelaș timp în limbile engleză, franceză, germană și română romanul «Al doilea amant al Doamnei Chatterley datorit scriitorului Cliford Moore. Acest roman duce problema pusă de Lawrence până la ultimele ei consecinţe pe cari autorul englez, răpit de o moarte prematură, desigur le-ar fi tras el însuşi într’o nouă lucrare. Ediţia românească va apare în editura «Alcalay». Expoziția Grupului „Criterion" Este deschisă în fiecare zi la sala Dalles, şi se bucură de un binemeritat succes. ■ m A