Cuventul, aprilie 1933 (Anul 9, nr. 2851-2877)

1933-04-01 / nr. 2851

AZI 1933 MARTIE 31 zile Zile trecute 89. Zile râmase 276. Răsăritul Soarelui 6.2. Apusul Soarelu 18.38. Lună Nouă, a 6-a zi. Luna în Apogeu, la 15 h. Nașterea S. S. Papei Pius XI (Achilla Ratti) (1857). Ort.: St. Mart Ipatie Episcopul. (Seara Denie) Com.: St­a Bibiana. Pro£.; Silvia. Evr.; 4 Nissan 5693. Mah.: 4 Giul-Heg.* 1351. Giuma. -ooxoo- Buletin meteorologic Timpul probabil dela 30 la 31 IV. 1933 ora 20. Presiunea în creștere cu 2 la 4 m. m­-Cerul variabil. Vânt slab din sec­torul NE. Temperatura în ușoara scădere. Noaptea îngheț slab. Vineri rtitciîe VINERI 31 MARTIE 1933 894 m. BUCUREȘTI 12 kw. 761 kHz 1920 m. Blaj experimental 0.750 Kw 156 kHz 12.50: Bursa de cereale, bursa de c Oaspete, cota apelor Dunării. 13: Concert de prânz (plăci de gra­mofon); Weber: Uvertură la «Obaron», dirijat de H. Wood; Brăiloiu: Cântec de leagăn; Schumann: Cei doi grena­­diri, cântate de G. Folescu; Puccini : Selecţiuni din Toscat dirijat de Percy Pitt; Beethoven: Romanţă, executată de Thibaud; 2 cântece ruseşti, execu­tate de Corul Jaroff; Robrecht: Pot­­puri de valsuri, executat de Dajos Bé­la ; Fr. Thomé: înţelegere şi Di Ca­pua: Marie, Marie, cântate de Tauber. 14.00: Radio-Jurnal. 14.15: Continuarea concertului de prânz (plăci de gramofon). 18: Orchestra Radio: Meyerbeer: Mar­şul încoronării; Oscar Strauss : Vals din opereta «Tânărul domn»; Cimaro­­sa: Uvertură la «Căsătoria secretă» E. Kostal: Suită italiană; G. de Micheli: Serenadă spaniolă; Koehmann: Fox trot pe motive din «Liliacul». 19.00: Radio-Jurnal. 19.15: Orchestra radio; Gh. Dinicu : Garofiţa — potpuri naţionale; Dvorak: Humoreske şi Mazurka; Cortopassi : Rusticanella. UNIVERSITATEA RADIO S ciclul asupra României. 19.45: I. Jalea: Sculptura (90). 20.05: Octav Onicescu: Cronică: Zările gândirii. 20.20: Demostena Botez: Cronică mol­dovenească. 20.40: Em. Ciomac: Concertul simfonic de astă seară. 21: Ora exactă. Orchestra Filarmoni­că: Concert simfonic, dirijat de George Georgescu. (Transmisiune de la Ateneu); Smetana: Uvertură la «Mireasa Vân­dută». Concert pentru piano şi orche­stră.­­Autorul şi solistul vor fi anun­ţaţi prin jurnal. 21.45.­­ C­antacuzino: Cronica cine­matografică. 22. Orchestra Filarmonică: Continua­rea concertului; Berlioz: Simfonia fan­tastică. La sfârşitul concertului: Ra­­dio-jurnal şi conferinţă în limba ger­mană pentru străinătate; Konrad Rich­ter: Cărţi: «Răscoala» lui Behreann. Cărţi noui GEORGE MIHAIL ZAMFIRESCU, autorul apreciatului roman «Madona cu Trandafiri», care a cunoscut un frumos succes de librărie, face ulti­mele corecturi în pagină, noului său roman in două volume, «Maidanul cu dragoste», care va să apară în editura Ciornei, în primele zile ale lunei A­­prilie a. c.­ ­ " • universalul avându-şi o validitate de sine,, ceia ce se spune despre om în relaţia lui cu Brahman nu e justificat şi pentru Brahman în re­laţia sa cu omul. Nici încat actul revelaţiei nu trebuie aplicat lui Brahman, căci această revelaţie e determinată de Karma, adică de is­toria cosmică, de Timp — iar Brah­man, fiind aniversar şi etern, nu poate fi limitat de Karma. Identificarea firmei-Brah­man e cea mai grandioasă sinteză meta­fizică a speculaţiei indiene, dar la baza ei nu e un proces dialectic ca în idealismul occidental, ci o expe­rienţă a «prezenţei», esenţială ori­cărui misticism şi pantheism. Nu poate fi chemată iraţională (în sensul lui R. Otto), pentru că e o integrare a funcţiunilor raţionale în conştiinţa universală. Exprima­rea lor linguistică poate produce impresia că acest suprem este e, de fapt, un nucleu luminos — dar trebuie să ţinem seama că limitele conştiinţei raţionative nu sunt i­­dentice în Orient şi Occident. A­­colo unde conştiinţa occidentală trebue să cedeze, întunecată fiind de subconştient sau de inconştient — un creer indian îşi păstrează claritatea intelectuală, cum e cazul somnului, transeu, etc., stări sub­conştiente şi inconştiente hi esxi conştiinţa unui yoghin e totuş trea­ză *). ...... In experienţa unui rishi (oameni cari n’au dispărut în India nici azi d. p. filosoful Aurobindo Gosh), ac­tivitatea şi formele existenţii con­­ştiete sunt de fapt dezvoltările u­­nui esse care rămâne static, din­colo de mutaţii şi dinamica psihică, esenţa ei fiind superioară oricărei activităţi. In ierarhia funcţiunilor psihologice, gândirea e cea mai a­­propiată de acest atman în aspec­tul său de cunoscător, celelalte funcţiuni tinzând firesc către ac­ţiune. Dar «gândirea» de care se pomeneşte în textele indiene nu e cea pe care o folosim cotidian, ci p­­luiescenţă, nudă potenţa, redusă prin voinţă la simpla experienţă a «actualităţii» (awareness). E nece­sar de adăugat, totuş, că această integrare într’o conştiinţă supe­rioară nu are nimic dea face cu «a- 1) Exerciţiile ritmice ale respiraţiei (pranagama), atât de neînţelese şi defor­mate în dările de seamă europene, şi compromise de ridicolele şcoli «ocult­­teosofice» — urmăresc tocmai permutarea conştiinţei în alte stări decât cele diur­ne, cum e de pildă somnul, somnul fără vise şi Kathalepsia. Această transmu­tare nu are nimic comun cu transele mediumnice şi neurotice ale aşa numitu­lui «neo-spiritualism» occidental, soterismul» şi «ocultismul» modern. Nimic misterios şi nimic «mistic» în această disciplină metafizică. Ea nu e condiţionată automatic de jo­cul subconştientului, ci e o simplă «deşteptare», concretă integrare în formele statice ale conştiinţii abso­lute. Ceiace e Brahman, acelaş lucru e atman. Brahman e principiul uni­versal şi necalificat al oricărei e­­xistenţe, atman trebuie să fie i­­dentic. «Cât e de larg acest akăsa (spaţiu, eterul cosmic, simbol al in­finitului şi al conştiinţei ce condi­ţionează acest infinit), tot atât de larg e akăsa ce se află înlăuntrul inimei. Focul şi Aerul, Soarele şi Luna, Fulgerul ca şi Stelele *), şi orice se află în această lume ca şi orice nu se află, totul e conţinut în el». (Chhanologya Op. VIII, I, 3). «Acest atman, mai mic decât cel mai mic, şi mai mare decât cel mai mare, sălăşlueşte în inima făpturi­lor. Cel care a depăşit dorinţele şi e­liberat de durere, realizează acea glorie a lui atman prin puritatea simţurilor şi a­­minţii». (Katha Up. II, 20; Svetasvatara Up. III, 20). Acesta e sufletul meu din inimă (esha ma at mă antarhridaye), mai mic decât un bob de muştar, etc... Având toate acţiunile, toate dorin­ţele, toate mirosurile, toate gusturi­le, străbătând toate acestea fără cu­vânt și fără confuzie (avakyana­­dara); acesta e sufletul meu din inimă, acesta e Brahman (etad brahma)». (Chandlogya Op. III, XIV, 3-4). După cum din Brahman gene­rează toate formele Universului (de fapt, ele sunt în Brahman, ge­nerarea e aspectul dinamic accesi­bil minţii,­ tot astfel generează din atman (Chhandogya, VII, XXVI, 1). Iar după cum Brahman, principiu impensabil şi totuş de o indiscuta­bilă prezenţă, nu putea fi definit de­cât prin proximi negativi sau prin identitatea contrariilor, tot astfel e definit şi atman, care e «jos şi sus, înapoi, înainte, la dreapta, la stânga...». (Chhandogya, VII, XXV, 1). «Acest mare, renăscut suflet e a­­celaş care se află ca (suflet) inteli­gent în toate creaturile, acelaş ca­re se află ca ether în inimă aka­­sa),... e domnul tuturor». (Brhada­­ranyaka Op. IV, IV, 22), pentru că el, «marele, nevăzutul, pururi tână­rul, nemuritorul, netămătorul suf­let, e Brahman» (ibid. IV, IV, 25). Revelaţia interioară a acestui 1) Elementele nu trebuiesc înţelese în limitele lor fizice, căci ele sunt deva­­tas, zeii el­ementali, potentele subtile cari determină aspectul fenomenic,­­ principiu care se refuză oricărui alt nume decât saccidananda, săvâr­şeşte instantaneu o generală «răs­turnare a tuturor valorilor». E a­­proape iureşul psihic al unei con­vertiri. Limitele cad, valorile se a­­nulează, legile dispar, posibilităţi­le se extind şi o satisfacţie globală, aproape neutră, iluminează con­ştiinţa. Sub aceste semne psihologice tre­buie să descifrăm indescriptibila in­tegrare în ritmul necunoscut al con­ştiinţei universale saccidananda. Nu e o emoţie beatifică de panthe­ism mistic, şi nici o exaltare vita­lă de incertă asimilare în macro­­cosmos — ci, repetăm, aceiaş «deşteptare» nudă şi necalificată, participare firească la actualitate (awareness). Astfel descrie Brhadaranyaka U­­panishad revoluţia împlinită prin revelaţia sufletului «...Adevărata sa natură e liberă de dorinţă, păcat (Shankara interpretează acest cu­vânt prin Karma, el închizând, a­­dică, păcatul şi virtutea) şi teamă. După cum în îmbrăţişarea soţiei iubite, omul e inconştient de orice alt, exterior sau interior, tot astfel, îmbrăţişat de atot-cunoscătorul suf­let (prajna, în comentariul lui Shan­kara), acest purusha (sufletul omu­lui, atman) e inconştient de orice alt, dinafară sau dinlăuntru. Aceas­ta e (adevărata sa) natură, când toate dorinţele sunt potolite, când singura dorinţă e pentru Suflet, unde nu e dorinţă nici durere. A­­tunci tatăl nu mai e tată, mama nu mai e mamă, lumile nu mai sunt lumi, zeii nu mai sunt zei. Vedele nu mai sunt Vede, hoţul nu mai e hoţ, ucigaşul nu mai e ucigaş, etc... El e detaşat de orice e sacru, după cum e detaşat de orice e păcătos, pentru că el e atunci deasupra ori­cărei dureri». (Brhadaranyaka, IV, III, 29—22). Evident, prin revelaţia indentită­­ţii aimem-Brahman şi prin realiza­rea actuală şi concretă a propriu­lui, indeductibil atman — se obţine acel calm neutru, o placiditate ne­alterată care adesea se confundă cu inerţia, limită către care tind toţi rishii şi yoghinii Indiei. Cal­mul nu implică indiferenţă inorga­­nică, ci transcenderea tuturor oscila­ţiilor, suspensiilor şi nostalgiilor psihice, stabilirea unei neutralităţi purificate de bine şi de rău. Se înţelege lesne aceasă placidi­tate — idealul etic al gândirii in­diene — căci prin transcenderea vieţii sufleteşti normale, cu tot di­namismul şi relativitatea sa, se transcende în acelaş timp instincte­le, emoţiile speţei şi valorile acor­date lor de societate. Mila (Karuna) unui rishi e necontaminată de emo­tivitate şi depresiuni nervoase; ea e pură, detaşată, deşi nu mai puţin efectivă. «Cel care vede totul în propriul său atman, şi atman în orice lucru, nu simte nici ură nici desgust (na vijugupsate). Când a­­cestuia (cunoscătorul, vijanatah) toate lucrurile îi apar drept nimic alt decât atman, ce dezamăgire şi ce durere ar putea veni atunci în­ţeleptului care contemplă această unitate?». (Is’a Upanishad, 6, 1; Gi­ta, VI, 30). Motivul acest­a al indiferenţii neu­tre prin cunoaşterea «adevăratului suflet», se va transmite mai tuturor sistemelor etice indiene. Bhagavad Gita, acea prodigioasă sinteza­­« umanismului indian, nu e decât ilustrarea acestui principiu etic şi metafizic; metafizic întrucât e o cu­noaştere dincolo de simţuri şi de scripturi; etic, pentru că dirijează acţiunile, condiţionează Karma. «Cel înţelept nu suferă, cunoscând acest a’man, spune Katha Upanis­had (II, 22). Mircea Eliade (II­aliE Lumii" bloc de toate şi de pretutindeni M. S. Regina Maria a vizit­at ori şcoala horticolă de la Grozăveşti Regine ale fru­sefii se cearta Intr’un concurs, de frumuseţe orga­nizat la Istambul a fost aleasă regină d­ra Nazire Hanem, spre decepţia pu­blicului, care credea că această cinste i s’ar fi cuvenit d-rei Feriha Hanem. Cu ocazia unui bal care a avut loc imediat după concurs, s’a produs un scandal enorm, căci una din cele două frumuseţi a reproşat rivalei sale că nu are nici măcar gene, la care aceasta a răspuns prompt că în schimb cea­laltă are dinţi falşi. După aceste acuzaţii reciproce, cele două fete s’au dat în judecată una pe alta. In afară de aceasta, deputatul Ianus Nady Bey va cere în Parlament pedepsirea ziarelor care au publicat reportaţii răutăcioase asupra scanda­lului. Pe de altă parte, un alt membru al Parlamentului, Aka Gunduz Bey, va depune un proect de lege care să interzică cu desăvârşire organizarea concursurilor de frumuseţe. De pe vremea tătarilor Din Budapesta se anunţă: In apropierea Bisericii evanghelice din Nagy Körös, s’a descoperit, cu o­­cazia unor lucrări edilitare, o groapă mare plină cu schelete şi oseminte. După o apreciere sumară s’ar găsi în groapă resturile a o sută de oameni. Se crede că e vorba de o groapă co­mună de pe vremea tătarilor. Altă sectă religioasă (!?) In satul Lutrze Wielkie poliţia a arestat pe un anume Jan Kalus­­syn, şeful sectei «luna sângeroasă». Kalussyn se înapoiase de scurt timp din Minsk. Ajuns în Polonia a adunat în jurul său un grup de femei şi bărbaţi. Kalussyn un idol mare, în a cărui gură deschisă membrii sectei aruncau, drept jert­fă, mâncăruri şi turnau lapte, du­pă care operaţie femeile şi bărba­ţii începeau orgii fantastice. «Săr­bătorile» acestei secte, compuse din orgii, sub regizoratul «marelui pre­ot» Kalussyn, sunt imposibil de descris. Discurs la radio ameri­can in româneşte D. Mihail R. Bida, preşedintele asociaţiei studenţilor români ame­ricani, a ţinut un important discurs la radio în seara, zilei de 3 Martie, prin staţiunea din Detroit. D-sa a vorbit în limba română despre d. William G. Buckley, de­putat în parlamentul statului Mi­chigan şi candidat pe lista parti­dului democrat la postul de audi­tor în plasa Wayne. Important furt de cărţi scumpe Institutul de matematică din Got­tingen a constatat că din bibliote­că, una din cele mai preţioase bib­lioteci de matematică din lume, au dispărut — de la Crăciun şi până azi — vre­o 200 volume. Modul cum a operat botul, este absolut misterios, căci de spargere nu poate fi vorba. Cert e un lucru: boţul pare să fie de specialitate, căci a ales din bogata bibliotecă cele mai preţioase exemplare. ------ooxoo—— „Omul fără identitate“ serbează 25 de repre­zentaţii Iată încă o isbândă teatrală, care se datoreşte tot unei piese româ­neşti. Faptul e semnificativ şi îmbucu­rător, atât pentru autorii drama­tici originali, cât şi pentru directo­rii de teatru cari, mereu în căuta­rea pieselor de serii, vor fi siliţi să acorde acum un credit cât mai larg lucrărilor autohtone. Biruinţa aceasta a teatrului ori­ginal, care nu va mai trebui să fie impus, ci va fi căutat ca o sursă de succes, a fost prilejuită desigur, într’o măsură, şi de comedia repre­zentată de curând la teatrul Regi­na Maria: «Omul fără identitate» de d. Valeriu Mardare şi care se joacă astăseară a 25-a oară. Meritul succesulu­i revine în în­tregime d-lui V. Maximilian, care, pe lângă că şi-a pus tot sufletul la punerea în scenă a piesei — după ce o acceptase fără rezerve în re­pertoriu — a şi creiat într’un chip magistral tipul «omului fără... iden­titate», negustorul Matei Ghimbă­­şanu din bulevardul Basarab. In jurul acestui personaj se agită amuzant, într’un ritm vioi, o serie de personagii foarte bine jucate de interpreţi, în fruntea cărora stau d-na Maria Sandu şi d-nii I. Tali­­anu, Al. Giugariu-Huşi, Eterle, Ho­­ciung, Păunescu, Romano, V. Bulan­dra, Musceleanu, etc. «Omul fără identitate» îşi conti­nuă seria strălucită, reprezentându­­se săptămâna aceasta: astăseară, Sâmbătă seara şi Duminică în ma­tineu. AUTORUL CUVÂNTUL Teatrul National «Titanic Vals» comedia d-lui T. Mușătescu, se reprezintă la Tea­trul National, pentru a 66-a oară în seara de Vineri 31 Martie ort. Opera Montana Mâine Sâmbătă 1 Aprilie se re­prezintă la Operă sub auspiciile Asociaţiei cercetaşilor români şi sub înaltul patronaj al M. S. Re­gelui, Manon de Massenet cu d-na Lidia Lipkowska în rolul titular. Teatrul Iancovescu In fiecare seara ,se joacă pe sce­na teatrului Iancovescu comedia «VÂRCOLACUL» în faţa unor săli pline până la ultimul loc de un public entuziaşti In rolurile principale apar, ală­turi de d. Ion Iancovescu, d-nele Maria Antonova, Didy Theodores­­cu M. Wauvrina, Lily Mihăilescu şi d-nii Grigore Vasiliu, G. Chamel, N. N. Matei şi P. Stratilat. S’a pus în repetiţie extraordina­ra comedie «Banii Râd» de Franz Camerlohr şi Erich Ebermayer în traducerea d-ui Sergiu Milor­an. spectacolele zilei Teatre TEATRUL NAŢIONAL: Titanic vals. OPERA ROMANA: Belache. TEATRUL REGINA MARIA: O­­mul fără identitate. TEATRUL VENTURA: Cuceritorul TEATRUL IANCOVESCU: Vârco­lacul.­­ TEATRUL MAJESTIC: Majestic Ediţie specială TEATRUL BARASCHEUM: Copii cari nu uită. Cinematografe BULEVARD PALACE: Galeria monştrilor şi o comedie. CAPITOL: Marathon (Olimpiada dragostei). REGAL: Suzana în baie. FEMINA: Fetiţa din provincie. TRIANON: Când două inimi se întâlnesc. VOX: Tainele văzduhului. CORSO: Marchizul de S. RIO: Complicele.­ 8 şi 10 seara program tie Mift­er Hail. SELECT: Blonda de la Revistă. ROXY: Marathon (Olimpiada dra­gostei.) OMNIA: Grand Hotel şi Stan şi Bran se însoară., LIDO: Prima dragoste prima iubi­re şi o să fie bine. FORUM: Dansul spre prăpastie ; Malee amant de carton. TOMIS: Liebelei (Dragoste şi du­rere). AMERICAN: M-me Buterfly şi Se­cretul celor 6. TERRA: Potopul şi Frumoasa exi­lată. ■ vi.:A FRANKLIN: Pe drum greşit şi îngerul nopţii* SALA EPISCOPIEI: Shanghai sub bombe şi Pasiune. MILANO: Contesa Maritza şi A­ fost odată un vals. VOLTA BUZESTI: Eroii aerului şi Straniul caz al Clarei Deane. MARNA: Valsul imperial şi re­vistă. RAHOVA: F- P. 1 nu răspunde și complectări. Succesul revistei „Ediţie specială Majestic“ Pe scena teatrului Majestic se joacă în fiecare seară cu mare suc­ces revista «Ediţie specială Majes­tic» de d. N. Kiriţescu. Sâmbătă şi Duminică matineuri cu preţuri reduse „M­ARION (Su­zata In­kae) Marion, fiica unui fabricant de săpun pozează pentru Kurt Bach, pictor tânăr şi talentat. îndrăgos­tiţii sunt obligaţi să treacă prin multe încurcături simpatice până când, în fine, se căsătoresc. Kurt Siodmack, cu multă fante­zie, a scris o nuvelă modernă foar­te reuşită. E. W. Eino, regizor nu prea cunoscut până acum, a turnat filmul. Pentru bunul aranjament distribuţie şi scenele realizate în «Marion» presa străină i-a adus laude. Ansamblul, în frunte cu Hermann Thimig şi Magda Schneider, e com­plectat de Otto Warburg şi Iulius Falkenstein, despre cari, credem, nu putem face decât anticipaţiuni bu­ne Talentul şi verva lor e, de mult, recunoscută în spectacolele de co­medie muzicală. Muzica, de Otto Stransky, e antre­nantă şi aduce două «şlagăre»: un tango şi un vals-boston. Autorii: literar, tehnic-cinemato­­grafic şi muzical sunt o garanţie suficientă pentru un spectacol ve­sel, bine pus la punct şi amuzant. In epând de azi putem admira a­­cest spectacl la «Regal». La noi, este distribuit de casa Vesca-film, care în acest sezon ne-a adus numai spectacole bune­ €€ Recital de dans şi canto La teatrul «Regina Maria» va a­­vea loc Duminică 2 Aprilie 1933 o­­rele 11 dim­ precis un recital de dans şi canto dat de Leria-Niky- Cucu, care va cânta şi dansa din : Puccini, Verdi, Ponchielli, Tschai­­kowsky, Rimsky-Korsakoff, Mon­­ţia, etc. cu concursul d-lui Şerban Tassian de la Opera Română. La pian: d. Kulibin. Bilete se găsesc la Ipcar Calea Victoriei, Cassa teatrului și la Con­servatorul choregrafic din Bule­vardul Lascăr Catargiu No. 8, te­lefon 251-57. Polonia la târgul din Paris VARŞOVIA, 28. — Institutul de ex­port organizează participarea oficială a Poloniei la apropiatul Târg de l­­a Pa­ris. După datele provizorii, Polonia va fi reprezentată de cca. patruzeci de­ în­treprinderi din industriile alimentare, textile, chimice, construcții mecanice, forestiere și altele. PREMIERE Capitol şi lexy: „narathon (Olimpiada tfragoslek) Cum e şi firesc, între sportivi şi sportive, pe bază de colegialitate la institutele de educaţie fizică, se întâmplă idile cari pornesc spre a­­mor cu iuţeala unei curse de o suta desăvârşit, acţiunea lui dramatică pe tabloul original şi viu al olim­piadei­ din California. Spectacolul este o comedie senti­mentală cu emoţiuni inevitabile de metri. Dragostea de pe stadion a marilor emulaţii dintre popoare, hotărăşte soarta sportivă a unei na­ţiuni într’o olympiadă; aceasta e tema filmului. Reich-ul nu a avut prea mare succes pe teren în olimpiada noa­stră; în film, însă, elementele spor­tului german apar copleşite de toate calităţile: atletice, sufleteşti, cama­radereşti, etc. etc. Ceea ce se poate interpreta — după dispoziţia spec­tatorului — ca o consolare naţiona­lă, sau ca o foarte inteligentă mângâere a orgoliului german. Pu­blicul e avantajat, fiindcă, tocmai datorită acestei întâmplări, a ieşit un spectacol bun, de proporţii colo­sale. Emoţiile, încă de la selecţionarea campionilor pentru întrecerea mon­dială,­sunt până la sfârşit admira­bil încadrate în situaţii introduse cinematografic în fazele olimpia­dei autentice. Nu avem curajul să afirmăm că Dupont, regisorul, a Miky Maus, dirijor de orhestră, spiritual şi foarte activ, stârneşte hohote de râs în sală. Două «jurnale» aduc actualităţi turnat filmul în timpul marelui şi reportaţii interesante şi diferite spectacol de la Los Angeles, dar, e­­ indiscutabil că el a altoit, măreţ şi ’ QUICK PREMIERA DE AZI Brigitte Helm, cu alură perfectă de circumstanţă, are un joc expre­siv şi sigur. Paul Hartmann, actor rutinat, face creaţie din rolul său. Trude von Molo, într’un rol scurt, realizează un personagiu just şi in­teresant. Hans Brausewetter, per­fect sportiv ca fizionomie şi corp obţine cel mai mare succes din ca­riera lui până la «Marathon». Muzica este un element constitu­tiv, de mare valoare, al acestui spectacol. Acţiunea se succede în ritm ac­celerat cu mare parte din scene ex­terioare: viaţă, soare, tinereţe, ve­selie, iubire. Filmul aduce o apre­ciabila notă educativă. Sâmbătă 1 Aprilie 1933 Teatrul „Regina Maria“ Miercuri 5 Aprilie are loc la tea­trul «Regina Maria» premiera co­medie «Voiaj de plăcere» cu V. Maximilian, I. Talianu, Coco Da­­nielescu şi d-nele Puica Pauly, Ma­ria Sandu, etc. etc. * Tatzi Barozzi şi V. Maximilian ,stârnesc ropote de aplauze la fie­care reprezentaţie a delicioasei co­medii «Femeia zilei» la teatrul «­Re­gina Maria». şezător. Mâine, Sâmbătă, orele 9 seara, soc. culturală «Tinereţea», va ţine a 251-a şezătoare artistico-culturală, în sala şcoalei primare de băeji No. 17, «Ma­rele Voevod Mihai», din calea Griviţei No. 56. Va vorbi d. N. Batzaria, pre­şedinte, despre: «Unirea Basarabiei». Va urma un bogat program artistic. In partea Il-a se va juca: «De ce ţi-e frică nu scapi», comedie într’un act de d. Ştefan N. Ionescu. -------poxoo-----­ niznai & indiscreţii Se vorbeşte insistent de câtva timp de »ieşirea» d-lui Madgearu din guvern. Oameni cunoscuţi ca bine informaţi — doar chiar dintre prietenii d-lui Madgearu! — umblă ca nişte umbre pe culoarele Ca­mera şi deplâng ca un cor antic nenorocirea care nu mai poate fi conjurată. Astfel, un prieten intim al minis­trului de finanțe, alarmat de indis­creta lamentare a autorului bugetu­lui, spunea eri amarele secret», cu­noscut de toţi, la ureche, oricui: — Ce zici de ieşirea» lui Mad­gearu ? Nu crezi că o să atragă că­derea guvernului. Unul dintre confidenţi nu s’a sim­ţit obligat să împărtăşească acest mod de-a vedea şi glumea într’un grup în care nici cei mai fideli madgearişti nu afişau prea multă tristeţă. — De ce »ieşirea» lui Madgearu — la singular, să ameninţe mai mult existenţa guvernului decât «­ieşirile» sale ? Eu cred tocmai dimpotrivă, că va fi prima «ieşire» fericită pentru partid, — şi că din situaţia actuală e singura­.. ieşire! — Ai vrea să faci un joc de cu­vinte, — îl întrerupse acru cineva... — Ba aş vrea... să rămânem la gu­vern! — îl tăie scurt cel interpelat. * Eri pe seară, la sosirea d-lui Ma­­niu, peronul gării de Nord nu avea aspectul festiv al marilor «so­siri» politice. Foarte puţină lume. Penibil de puţină. Unde erau «man­iştii» de odini­oară . Cine ar fi ştiut să spună! In orice caz, anemica afluenţă do­­vedia cât de mult metodele d-lui Maniu şi excesivul său simţ consti­tuţionalist au îndepărtat de persoa­na sa, vechile simpatii de odinioară. Oameni, care îi erau categoric de­votaţi, l-au părăsit din momentul în care seniorul de la Bădăcin a a­­pucat pe drumul dubios al combi­naţiilor legaliste. Unul din aceşti foşti partizani ai săi, astăzi definitiv edificat asupra misterelor Bădăcinului, se afla ieri la Cameră, tocmai la ora când d-l Maniu urma să sosească cu trenul. — Cum? îl întreabă un deputat gogist. Dumneata aici ? Nu te-ai dus la gară ! Parcă te știam maniist ? — Maniist, poate. Dar nu maniac. Scorpion & Comp. Filarmonica Astă seară are loc la Ateneuul ul­timul concert simfonic pe care-l di­rijează în actuala stagiune maes­trul George Georgescu. Tânărul pianist român Dinu Li­­patti, care a repurtat un atât de răsunător succes cu ocazia debutu­lui său de acum două luni, va fi solistul acestui concert. Programul cuprinde uvertura la opera «Mireasa vândută» de Sme­tana, concertul pentru piano și­ or­chestră în «Mi­mor» de Chopin și simfonia fantastică de Berlioz. Biletele la Feder. In noaptea de 31 Martie Farmacia Vasiliu Cerb, Dr. O. Lascăr et Dr. V. Thüringer, Victorie 70, tel. 3.11.19; Geta Draghici-Nichiforescu, Ha­­hovei 151, tel. 8.31.82; V. Stetlea, Victo­riei 142; Farmacia Shunda, P-ţa Bu­­zeşti 47, tel. 8.01.85; Sebastian Niţescu, B-dul Ferdinand 103; Farmacia Acade­­miei (Aurian), Academiei 2, tel. 3.61.50; N. Wasserman, Moşilor 249, tel. 2.02.74; C. Herzenberg, Văcăreşti 25; Farmacia dr. Popovici, Griviţei 213, tel. 3.20.99 ; Farmacia dr. Einhorn (Rissdorfer), Str. Carol 19, tel. 3.20.88; Farmacia Bejan (Galperin), Dudeşti 133, tel. 3:48.63.

Next