Cuventul, aprilie 1933 (Anul 9, nr. 2851-2877)
1933-04-01 / nr. 2851
AZI 1933 MARTIE 31 zile Zile trecute 89. Zile râmase 276. Răsăritul Soarelui 6.2. Apusul Soarelu 18.38. Lună Nouă, a 6-a zi. Luna în Apogeu, la 15 h. Nașterea S. S. Papei Pius XI (Achilla Ratti) (1857). Ort.: St. Mart Ipatie Episcopul. (Seara Denie) Com.: Sta Bibiana. Pro£.; Silvia. Evr.; 4 Nissan 5693. Mah.: 4 Giul-Heg.* 1351. Giuma. -ooxoo- Buletin meteorologic Timpul probabil dela 30 la 31 IV. 1933 ora 20. Presiunea în creștere cu 2 la 4 m. m-Cerul variabil. Vânt slab din sectorul NE. Temperatura în ușoara scădere. Noaptea îngheț slab. Vineri rtitciîe VINERI 31 MARTIE 1933 894 m. BUCUREȘTI 12 kw. 761 kHz 1920 m. Blaj experimental 0.750 Kw 156 kHz 12.50: Bursa de cereale, bursa de c Oaspete, cota apelor Dunării. 13: Concert de prânz (plăci de gramofon); Weber: Uvertură la «Obaron», dirijat de H. Wood; Brăiloiu: Cântec de leagăn; Schumann: Cei doi grenadiri, cântate de G. Folescu; Puccini : Selecţiuni din Toscat dirijat de Percy Pitt; Beethoven: Romanţă, executată de Thibaud; 2 cântece ruseşti, executate de Corul Jaroff; Robrecht: Potpuri de valsuri, executat de Dajos Béla ; Fr. Thomé: înţelegere şi Di Capua: Marie, Marie, cântate de Tauber. 14.00: Radio-Jurnal. 14.15: Continuarea concertului de prânz (plăci de gramofon). 18: Orchestra Radio: Meyerbeer: Marşul încoronării; Oscar Strauss : Vals din opereta «Tânărul domn»; Cimarosa: Uvertură la «Căsătoria secretă» E. Kostal: Suită italiană; G. de Micheli: Serenadă spaniolă; Koehmann: Fox trot pe motive din «Liliacul». 19.00: Radio-Jurnal. 19.15: Orchestra radio; Gh. Dinicu : Garofiţa — potpuri naţionale; Dvorak: Humoreske şi Mazurka; Cortopassi : Rusticanella. UNIVERSITATEA RADIO S ciclul asupra României. 19.45: I. Jalea: Sculptura (90). 20.05: Octav Onicescu: Cronică: Zările gândirii. 20.20: Demostena Botez: Cronică moldovenească. 20.40: Em. Ciomac: Concertul simfonic de astă seară. 21: Ora exactă. Orchestra Filarmonică: Concert simfonic, dirijat de George Georgescu. (Transmisiune de la Ateneu); Smetana: Uvertură la «Mireasa Vândută». Concert pentru piano şi orchestră.Autorul şi solistul vor fi anunţaţi prin jurnal. 21.45. Cantacuzino: Cronica cinematografică. 22. Orchestra Filarmonică: Continuarea concertului; Berlioz: Simfonia fantastică. La sfârşitul concertului: Radio-jurnal şi conferinţă în limba germană pentru străinătate; Konrad Richter: Cărţi: «Răscoala» lui Behreann. Cărţi noui GEORGE MIHAIL ZAMFIRESCU, autorul apreciatului roman «Madona cu Trandafiri», care a cunoscut un frumos succes de librărie, face ultimele corecturi în pagină, noului său roman in două volume, «Maidanul cu dragoste», care va să apară în editura Ciornei, în primele zile ale lunei Aprilie a. c. " • universalul avându-şi o validitate de sine,, ceia ce se spune despre om în relaţia lui cu Brahman nu e justificat şi pentru Brahman în relaţia sa cu omul. Nici încat actul revelaţiei nu trebuie aplicat lui Brahman, căci această revelaţie e determinată de Karma, adică de istoria cosmică, de Timp — iar Brahman, fiind aniversar şi etern, nu poate fi limitat de Karma. Identificarea firmei-Brahman e cea mai grandioasă sinteză metafizică a speculaţiei indiene, dar la baza ei nu e un proces dialectic ca în idealismul occidental, ci o experienţă a «prezenţei», esenţială oricărui misticism şi pantheism. Nu poate fi chemată iraţională (în sensul lui R. Otto), pentru că e o integrare a funcţiunilor raţionale în conştiinţa universală. Exprimarea lor linguistică poate produce impresia că acest suprem este e, de fapt, un nucleu luminos — dar trebuie să ţinem seama că limitele conştiinţei raţionative nu sunt identice în Orient şi Occident. Acolo unde conştiinţa occidentală trebue să cedeze, întunecată fiind de subconştient sau de inconştient — un creer indian îşi păstrează claritatea intelectuală, cum e cazul somnului, transeu, etc., stări subconştiente şi inconştiente hi esxi conştiinţa unui yoghin e totuş trează *). ...... In experienţa unui rishi (oameni cari n’au dispărut în India nici azi d. p. filosoful Aurobindo Gosh), activitatea şi formele existenţii conştiete sunt de fapt dezvoltările unui esse care rămâne static, dincolo de mutaţii şi dinamica psihică, esenţa ei fiind superioară oricărei activităţi. In ierarhia funcţiunilor psihologice, gândirea e cea mai apropiată de acest atman în aspectul său de cunoscător, celelalte funcţiuni tinzând firesc către acţiune. Dar «gândirea» de care se pomeneşte în textele indiene nu e cea pe care o folosim cotidian, ci pluiescenţă, nudă potenţa, redusă prin voinţă la simpla experienţă a «actualităţii» (awareness). E necesar de adăugat, totuş, că această integrare într’o conştiinţă superioară nu are nimic dea face cu «a- 1) Exerciţiile ritmice ale respiraţiei (pranagama), atât de neînţelese şi deformate în dările de seamă europene, şi compromise de ridicolele şcoli «ocultteosofice» — urmăresc tocmai permutarea conştiinţei în alte stări decât cele diurne, cum e de pildă somnul, somnul fără vise şi Kathalepsia. Această transmutare nu are nimic comun cu transele mediumnice şi neurotice ale aşa numitului «neo-spiritualism» occidental, soterismul» şi «ocultismul» modern. Nimic misterios şi nimic «mistic» în această disciplină metafizică. Ea nu e condiţionată automatic de jocul subconştientului, ci e o simplă «deşteptare», concretă integrare în formele statice ale conştiinţii absolute. Ceiace e Brahman, acelaş lucru e atman. Brahman e principiul universal şi necalificat al oricărei existenţe, atman trebuie să fie identic. «Cât e de larg acest akăsa (spaţiu, eterul cosmic, simbol al infinitului şi al conştiinţei ce condiţionează acest infinit), tot atât de larg e akăsa ce se află înlăuntrul inimei. Focul şi Aerul, Soarele şi Luna, Fulgerul ca şi Stelele *), şi orice se află în această lume ca şi orice nu se află, totul e conţinut în el». (Chhanologya Op. VIII, I, 3). «Acest atman, mai mic decât cel mai mic, şi mai mare decât cel mai mare, sălăşlueşte în inima făpturilor. Cel care a depăşit dorinţele şi eliberat de durere, realizează acea glorie a lui atman prin puritatea simţurilor şi aminţii». (Katha Up. II, 20; Svetasvatara Up. III, 20). Acesta e sufletul meu din inimă (esha ma at mă antarhridaye), mai mic decât un bob de muştar, etc... Având toate acţiunile, toate dorinţele, toate mirosurile, toate gusturile, străbătând toate acestea fără cuvânt și fără confuzie (avakyanadara); acesta e sufletul meu din inimă, acesta e Brahman (etad brahma)». (Chandlogya Op. III, XIV, 3-4). După cum din Brahman generează toate formele Universului (de fapt, ele sunt în Brahman, generarea e aspectul dinamic accesibil minţii, tot astfel generează din atman (Chhandogya, VII, XXVI, 1). Iar după cum Brahman, principiu impensabil şi totuş de o indiscutabilă prezenţă, nu putea fi definit decât prin proximi negativi sau prin identitatea contrariilor, tot astfel e definit şi atman, care e «jos şi sus, înapoi, înainte, la dreapta, la stânga...». (Chhandogya, VII, XXV, 1). «Acest mare, renăscut suflet e acelaş care se află ca (suflet) inteligent în toate creaturile, acelaş care se află ca ether în inimă akasa),... e domnul tuturor». (Brhadaranyaka Op. IV, IV, 22), pentru că el, «marele, nevăzutul, pururi tânărul, nemuritorul, netămătorul suflet, e Brahman» (ibid. IV, IV, 25). Revelaţia interioară a acestui 1) Elementele nu trebuiesc înţelese în limitele lor fizice, căci ele sunt devatas, zeii elementali, potentele subtile cari determină aspectul fenomenic, principiu care se refuză oricărui alt nume decât saccidananda, săvârşeşte instantaneu o generală «răsturnare a tuturor valorilor». E aproape iureşul psihic al unei convertiri. Limitele cad, valorile se anulează, legile dispar, posibilităţile se extind şi o satisfacţie globală, aproape neutră, iluminează conştiinţa. Sub aceste semne psihologice trebuie să descifrăm indescriptibila integrare în ritmul necunoscut al conştiinţei universale saccidananda. Nu e o emoţie beatifică de pantheism mistic, şi nici o exaltare vitală de incertă asimilare în macrocosmos — ci, repetăm, aceiaş «deşteptare» nudă şi necalificată, participare firească la actualitate (awareness). Astfel descrie Brhadaranyaka Upanishad revoluţia împlinită prin revelaţia sufletului «...Adevărata sa natură e liberă de dorinţă, păcat (Shankara interpretează acest cuvânt prin Karma, el închizând, adică, păcatul şi virtutea) şi teamă. După cum în îmbrăţişarea soţiei iubite, omul e inconştient de orice alt, exterior sau interior, tot astfel, îmbrăţişat de atot-cunoscătorul suflet (prajna, în comentariul lui Shankara), acest purusha (sufletul omului, atman) e inconştient de orice alt, dinafară sau dinlăuntru. Aceasta e (adevărata sa) natură, când toate dorinţele sunt potolite, când singura dorinţă e pentru Suflet, unde nu e dorinţă nici durere. Atunci tatăl nu mai e tată, mama nu mai e mamă, lumile nu mai sunt lumi, zeii nu mai sunt zei. Vedele nu mai sunt Vede, hoţul nu mai e hoţ, ucigaşul nu mai e ucigaş, etc... El e detaşat de orice e sacru, după cum e detaşat de orice e păcătos, pentru că el e atunci deasupra oricărei dureri». (Brhadaranyaka, IV, III, 29—22). Evident, prin revelaţia indentităţii aimem-Brahman şi prin realizarea actuală şi concretă a propriului, indeductibil atman — se obţine acel calm neutru, o placiditate nealterată care adesea se confundă cu inerţia, limită către care tind toţi rishii şi yoghinii Indiei. Calmul nu implică indiferenţă inorganică, ci transcenderea tuturor oscilaţiilor, suspensiilor şi nostalgiilor psihice, stabilirea unei neutralităţi purificate de bine şi de rău. Se înţelege lesne aceasă placiditate — idealul etic al gândirii indiene — căci prin transcenderea vieţii sufleteşti normale, cu tot dinamismul şi relativitatea sa, se transcende în acelaş timp instinctele, emoţiile speţei şi valorile acordate lor de societate. Mila (Karuna) unui rishi e necontaminată de emotivitate şi depresiuni nervoase; ea e pură, detaşată, deşi nu mai puţin efectivă. «Cel care vede totul în propriul său atman, şi atman în orice lucru, nu simte nici ură nici desgust (na vijugupsate). Când acestuia (cunoscătorul, vijanatah) toate lucrurile îi apar drept nimic alt decât atman, ce dezamăgire şi ce durere ar putea veni atunci înţeleptului care contemplă această unitate?». (Is’a Upanishad, 6, 1; Gita, VI, 30). Motivul acesta al indiferenţii neutre prin cunoaşterea «adevăratului suflet», se va transmite mai tuturor sistemelor etice indiene. Bhagavad Gita, acea prodigioasă sinteza« umanismului indian, nu e decât ilustrarea acestui principiu etic şi metafizic; metafizic întrucât e o cunoaştere dincolo de simţuri şi de scripturi; etic, pentru că dirijează acţiunile, condiţionează Karma. «Cel înţelept nu suferă, cunoscând acest a’man, spune Katha Upanishad (II, 22). Mircea Eliade (IIaliE Lumii" bloc de toate şi de pretutindeni M. S. Regina Maria a vizitat ori şcoala horticolă de la Grozăveşti Regine ale frusefii se cearta Intr’un concurs, de frumuseţe organizat la Istambul a fost aleasă regină dra Nazire Hanem, spre decepţia publicului, care credea că această cinste i s’ar fi cuvenit d-rei Feriha Hanem. Cu ocazia unui bal care a avut loc imediat după concurs, s’a produs un scandal enorm, căci una din cele două frumuseţi a reproşat rivalei sale că nu are nici măcar gene, la care aceasta a răspuns prompt că în schimb cealaltă are dinţi falşi. După aceste acuzaţii reciproce, cele două fete s’au dat în judecată una pe alta. In afară de aceasta, deputatul Ianus Nady Bey va cere în Parlament pedepsirea ziarelor care au publicat reportaţii răutăcioase asupra scandalului. Pe de altă parte, un alt membru al Parlamentului, Aka Gunduz Bey, va depune un proect de lege care să interzică cu desăvârşire organizarea concursurilor de frumuseţe. De pe vremea tătarilor Din Budapesta se anunţă: In apropierea Bisericii evanghelice din Nagy Körös, s’a descoperit, cu ocazia unor lucrări edilitare, o groapă mare plină cu schelete şi oseminte. După o apreciere sumară s’ar găsi în groapă resturile a o sută de oameni. Se crede că e vorba de o groapă comună de pe vremea tătarilor. Altă sectă religioasă (!?) In satul Lutrze Wielkie poliţia a arestat pe un anume Jan Kalussyn, şeful sectei «luna sângeroasă». Kalussyn se înapoiase de scurt timp din Minsk. Ajuns în Polonia a adunat în jurul său un grup de femei şi bărbaţi. Kalussyn un idol mare, în a cărui gură deschisă membrii sectei aruncau, drept jertfă, mâncăruri şi turnau lapte, după care operaţie femeile şi bărbaţii începeau orgii fantastice. «Sărbătorile» acestei secte, compuse din orgii, sub regizoratul «marelui preot» Kalussyn, sunt imposibil de descris. Discurs la radio american in româneşte D. Mihail R. Bida, preşedintele asociaţiei studenţilor români americani, a ţinut un important discurs la radio în seara, zilei de 3 Martie, prin staţiunea din Detroit. D-sa a vorbit în limba română despre d. William G. Buckley, deputat în parlamentul statului Michigan şi candidat pe lista partidului democrat la postul de auditor în plasa Wayne. Important furt de cărţi scumpe Institutul de matematică din Gottingen a constatat că din bibliotecă, una din cele mai preţioase biblioteci de matematică din lume, au dispărut — de la Crăciun şi până azi — vreo 200 volume. Modul cum a operat botul, este absolut misterios, căci de spargere nu poate fi vorba. Cert e un lucru: boţul pare să fie de specialitate, căci a ales din bogata bibliotecă cele mai preţioase exemplare. ------ooxoo—— „Omul fără identitate“ serbează 25 de reprezentaţii Iată încă o isbândă teatrală, care se datoreşte tot unei piese româneşti. Faptul e semnificativ şi îmbucurător, atât pentru autorii dramatici originali, cât şi pentru directorii de teatru cari, mereu în căutarea pieselor de serii, vor fi siliţi să acorde acum un credit cât mai larg lucrărilor autohtone. Biruinţa aceasta a teatrului original, care nu va mai trebui să fie impus, ci va fi căutat ca o sursă de succes, a fost prilejuită desigur, într’o măsură, şi de comedia reprezentată de curând la teatrul Regina Maria: «Omul fără identitate» de d. Valeriu Mardare şi care se joacă astăseară a 25-a oară. Meritul succesului revine în întregime d-lui V. Maximilian, care, pe lângă că şi-a pus tot sufletul la punerea în scenă a piesei — după ce o acceptase fără rezerve în repertoriu — a şi creiat într’un chip magistral tipul «omului fără... identitate», negustorul Matei Ghimbăşanu din bulevardul Basarab. In jurul acestui personaj se agită amuzant, într’un ritm vioi, o serie de personagii foarte bine jucate de interpreţi, în fruntea cărora stau d-na Maria Sandu şi d-nii I. Talianu, Al. Giugariu-Huşi, Eterle, Hociung, Păunescu, Romano, V. Bulandra, Musceleanu, etc. «Omul fără identitate» îşi continuă seria strălucită, reprezentânduse săptămâna aceasta: astăseară, Sâmbătă seara şi Duminică în matineu. AUTORUL CUVÂNTUL Teatrul National «Titanic Vals» comedia d-lui T. Mușătescu, se reprezintă la Teatrul National, pentru a 66-a oară în seara de Vineri 31 Martie ort. Opera Montana Mâine Sâmbătă 1 Aprilie se reprezintă la Operă sub auspiciile Asociaţiei cercetaşilor români şi sub înaltul patronaj al M. S. Regelui, Manon de Massenet cu d-na Lidia Lipkowska în rolul titular. Teatrul Iancovescu In fiecare seara ,se joacă pe scena teatrului Iancovescu comedia «VÂRCOLACUL» în faţa unor săli pline până la ultimul loc de un public entuziaşti In rolurile principale apar, alături de d. Ion Iancovescu, d-nele Maria Antonova, Didy Theodorescu M. Wauvrina, Lily Mihăilescu şi d-nii Grigore Vasiliu, G. Chamel, N. N. Matei şi P. Stratilat. S’a pus în repetiţie extraordinara comedie «Banii Râd» de Franz Camerlohr şi Erich Ebermayer în traducerea d-ui Sergiu Miloran. spectacolele zilei Teatre TEATRUL NAŢIONAL: Titanic vals. OPERA ROMANA: Belache. TEATRUL REGINA MARIA: Omul fără identitate. TEATRUL VENTURA: Cuceritorul TEATRUL IANCOVESCU: Vârcolacul. TEATRUL MAJESTIC: Majestic Ediţie specială TEATRUL BARASCHEUM: Copii cari nu uită. Cinematografe BULEVARD PALACE: Galeria monştrilor şi o comedie. CAPITOL: Marathon (Olimpiada dragostei). REGAL: Suzana în baie. FEMINA: Fetiţa din provincie. TRIANON: Când două inimi se întâlnesc. VOX: Tainele văzduhului. CORSO: Marchizul de S. RIO: Complicele. 8 şi 10 seara program tie Mifter Hail. SELECT: Blonda de la Revistă. ROXY: Marathon (Olimpiada dragostei.) OMNIA: Grand Hotel şi Stan şi Bran se însoară., LIDO: Prima dragoste prima iubire şi o să fie bine. FORUM: Dansul spre prăpastie ; Malee amant de carton. TOMIS: Liebelei (Dragoste şi durere). AMERICAN: M-me Buterfly şi Secretul celor 6. TERRA: Potopul şi Frumoasa exilată. ■ vi.:A FRANKLIN: Pe drum greşit şi îngerul nopţii* SALA EPISCOPIEI: Shanghai sub bombe şi Pasiune. MILANO: Contesa Maritza şi A fost odată un vals. VOLTA BUZESTI: Eroii aerului şi Straniul caz al Clarei Deane. MARNA: Valsul imperial şi revistă. RAHOVA: F- P. 1 nu răspunde și complectări. Succesul revistei „Ediţie specială Majestic“ Pe scena teatrului Majestic se joacă în fiecare seară cu mare succes revista «Ediţie specială Majestic» de d. N. Kiriţescu. Sâmbătă şi Duminică matineuri cu preţuri reduse „MARION (Suzata Inkae) Marion, fiica unui fabricant de săpun pozează pentru Kurt Bach, pictor tânăr şi talentat. îndrăgostiţii sunt obligaţi să treacă prin multe încurcături simpatice până când, în fine, se căsătoresc. Kurt Siodmack, cu multă fantezie, a scris o nuvelă modernă foarte reuşită. E. W. Eino, regizor nu prea cunoscut până acum, a turnat filmul. Pentru bunul aranjament distribuţie şi scenele realizate în «Marion» presa străină i-a adus laude. Ansamblul, în frunte cu Hermann Thimig şi Magda Schneider, e complectat de Otto Warburg şi Iulius Falkenstein, despre cari, credem, nu putem face decât anticipaţiuni bune Talentul şi verva lor e, de mult, recunoscută în spectacolele de comedie muzicală. Muzica, de Otto Stransky, e antrenantă şi aduce două «şlagăre»: un tango şi un vals-boston. Autorii: literar, tehnic-cinematografic şi muzical sunt o garanţie suficientă pentru un spectacol vesel, bine pus la punct şi amuzant. In epând de azi putem admira acest spectacl la «Regal». La noi, este distribuit de casa Vesca-film, care în acest sezon ne-a adus numai spectacole bune €€ Recital de dans şi canto La teatrul «Regina Maria» va avea loc Duminică 2 Aprilie 1933 orele 11 dim precis un recital de dans şi canto dat de Leria-Niky- Cucu, care va cânta şi dansa din : Puccini, Verdi, Ponchielli, Tschaikowsky, Rimsky-Korsakoff, Monţia, etc. cu concursul d-lui Şerban Tassian de la Opera Română. La pian: d. Kulibin. Bilete se găsesc la Ipcar Calea Victoriei, Cassa teatrului și la Conservatorul choregrafic din Bulevardul Lascăr Catargiu No. 8, telefon 251-57. Polonia la târgul din Paris VARŞOVIA, 28. — Institutul de export organizează participarea oficială a Poloniei la apropiatul Târg de la Paris. După datele provizorii, Polonia va fi reprezentată de cca. patruzeci de întreprinderi din industriile alimentare, textile, chimice, construcții mecanice, forestiere și altele. PREMIERE Capitol şi lexy: „narathon (Olimpiada tfragoslek) Cum e şi firesc, între sportivi şi sportive, pe bază de colegialitate la institutele de educaţie fizică, se întâmplă idile cari pornesc spre amor cu iuţeala unei curse de o suta desăvârşit, acţiunea lui dramatică pe tabloul original şi viu al olimpiadei din California. Spectacolul este o comedie sentimentală cu emoţiuni inevitabile de metri. Dragostea de pe stadion a marilor emulaţii dintre popoare, hotărăşte soarta sportivă a unei naţiuni într’o olympiadă; aceasta e tema filmului. Reich-ul nu a avut prea mare succes pe teren în olimpiada noastră; în film, însă, elementele sportului german apar copleşite de toate calităţile: atletice, sufleteşti, camaradereşti, etc. etc. Ceea ce se poate interpreta — după dispoziţia spectatorului — ca o consolare naţională, sau ca o foarte inteligentă mângâere a orgoliului german. Publicul e avantajat, fiindcă, tocmai datorită acestei întâmplări, a ieşit un spectacol bun, de proporţii colosale. Emoţiile, încă de la selecţionarea campionilor pentru întrecerea mondială,sunt până la sfârşit admirabil încadrate în situaţii introduse cinematografic în fazele olimpiadei autentice. Nu avem curajul să afirmăm că Dupont, regisorul, a Miky Maus, dirijor de orhestră, spiritual şi foarte activ, stârneşte hohote de râs în sală. Două «jurnale» aduc actualităţi turnat filmul în timpul marelui şi reportaţii interesante şi diferite spectacol de la Los Angeles, dar, e indiscutabil că el a altoit, măreţ şi ’ QUICK PREMIERA DE AZI Brigitte Helm, cu alură perfectă de circumstanţă, are un joc expresiv şi sigur. Paul Hartmann, actor rutinat, face creaţie din rolul său. Trude von Molo, într’un rol scurt, realizează un personagiu just şi interesant. Hans Brausewetter, perfect sportiv ca fizionomie şi corp obţine cel mai mare succes din cariera lui până la «Marathon». Muzica este un element constitutiv, de mare valoare, al acestui spectacol. Acţiunea se succede în ritm accelerat cu mare parte din scene exterioare: viaţă, soare, tinereţe, veselie, iubire. Filmul aduce o apreciabila notă educativă. Sâmbătă 1 Aprilie 1933 Teatrul „Regina Maria“ Miercuri 5 Aprilie are loc la teatrul «Regina Maria» premiera comedie «Voiaj de plăcere» cu V. Maximilian, I. Talianu, Coco Danielescu şi d-nele Puica Pauly, Maria Sandu, etc. etc. * Tatzi Barozzi şi V. Maximilian ,stârnesc ropote de aplauze la fiecare reprezentaţie a delicioasei comedii «Femeia zilei» la teatrul «Regina Maria». şezător. Mâine, Sâmbătă, orele 9 seara, soc. culturală «Tinereţea», va ţine a 251-a şezătoare artistico-culturală, în sala şcoalei primare de băeji No. 17, «Marele Voevod Mihai», din calea Griviţei No. 56. Va vorbi d. N. Batzaria, preşedinte, despre: «Unirea Basarabiei». Va urma un bogat program artistic. In partea Il-a se va juca: «De ce ţi-e frică nu scapi», comedie într’un act de d. Ştefan N. Ionescu. -------poxoo----- niznai & indiscreţii Se vorbeşte insistent de câtva timp de »ieşirea» d-lui Madgearu din guvern. Oameni cunoscuţi ca bine informaţi — doar chiar dintre prietenii d-lui Madgearu! — umblă ca nişte umbre pe culoarele Camera şi deplâng ca un cor antic nenorocirea care nu mai poate fi conjurată. Astfel, un prieten intim al ministrului de finanțe, alarmat de indiscreta lamentare a autorului bugetului, spunea eri amarele secret», cunoscut de toţi, la ureche, oricui: — Ce zici de ieşirea» lui Madgearu ? Nu crezi că o să atragă căderea guvernului. Unul dintre confidenţi nu s’a simţit obligat să împărtăşească acest mod de-a vedea şi glumea într’un grup în care nici cei mai fideli madgearişti nu afişau prea multă tristeţă. — De ce »ieşirea» lui Madgearu — la singular, să ameninţe mai mult existenţa guvernului decât «ieşirile» sale ? Eu cred tocmai dimpotrivă, că va fi prima «ieşire» fericită pentru partid, — şi că din situaţia actuală e singura.. ieşire! — Ai vrea să faci un joc de cuvinte, — îl întrerupse acru cineva... — Ba aş vrea... să rămânem la guvern! — îl tăie scurt cel interpelat. * Eri pe seară, la sosirea d-lui Maniu, peronul gării de Nord nu avea aspectul festiv al marilor «sosiri» politice. Foarte puţină lume. Penibil de puţină. Unde erau «maniştii» de odinioară . Cine ar fi ştiut să spună! In orice caz, anemica afluenţă dovedia cât de mult metodele d-lui Maniu şi excesivul său simţ constituţionalist au îndepărtat de persoana sa, vechile simpatii de odinioară. Oameni, care îi erau categoric devotaţi, l-au părăsit din momentul în care seniorul de la Bădăcin a apucat pe drumul dubios al combinaţiilor legaliste. Unul din aceşti foşti partizani ai săi, astăzi definitiv edificat asupra misterelor Bădăcinului, se afla ieri la Cameră, tocmai la ora când d-l Maniu urma să sosească cu trenul. — Cum? îl întreabă un deputat gogist. Dumneata aici ? Nu te-ai dus la gară ! Parcă te știam maniist ? — Maniist, poate. Dar nu maniac. Scorpion & Comp. Filarmonica Astă seară are loc la Ateneuul ultimul concert simfonic pe care-l dirijează în actuala stagiune maestrul George Georgescu. Tânărul pianist român Dinu Lipatti, care a repurtat un atât de răsunător succes cu ocazia debutului său de acum două luni, va fi solistul acestui concert. Programul cuprinde uvertura la opera «Mireasa vândută» de Smetana, concertul pentru piano și orchestră în «Mimor» de Chopin și simfonia fantastică de Berlioz. Biletele la Feder. In noaptea de 31 Martie Farmacia Vasiliu Cerb, Dr. O. Lascăr et Dr. V. Thüringer, Victorie 70, tel. 3.11.19; Geta Draghici-Nichiforescu, Hahovei 151, tel. 8.31.82; V. Stetlea, Victoriei 142; Farmacia Shunda, P-ţa Buzeşti 47, tel. 8.01.85; Sebastian Niţescu, B-dul Ferdinand 103; Farmacia Academiei (Aurian), Academiei 2, tel. 3.61.50; N. Wasserman, Moşilor 249, tel. 2.02.74; C. Herzenberg, Văcăreşti 25; Farmacia dr. Popovici, Griviţei 213, tel. 3.20.99 ; Farmacia dr. Einhorn (Rissdorfer), Str. Carol 19, tel. 3.20.88; Farmacia Bejan (Galperin), Dudeşti 133, tel. 3:48.63.