Cuventul, mai 1933 (Anul 9, nr. 2879-2907)

1933-05-02 / nr. 2879

MART, 2 MAI 1933 Sărbătorirea zilei de 1 Mai în Capitală Partidul social-democrat, a săr­bătorit ziua de 1 Mai printr-o şe­dinţă festivă la Casa Poporului din str. Izvor. A prezidat I. Lăzărescu. Au luat cuvântul d-nii Cornel Bragadireanu, din partea Asociaţiei funcţionarilor din bănci şi industrii, Victor Brăttăleanu, I. Bâzgă din partea tineretului social-democrat, Katy Constantinescu din partea fe­meilor social-democrate. Ultimul a vorbit de Ilie Mosco­­vici care a făcut o vie critică a partidelor extremiste de stânga și de dreapta — comunist și hitlerist !— îndemnând muncitorimea la lup­tă sub cutele social-d­emocraţiei. Anul­ acesta, tradiţionala petrece­re „la iarbă verde” ce se ţinea în Parcul Veseliei, a fost amânată pen­tru 14 Mai, când va­­avea loc şi con­gresul general al partidului. ÎNTRUNIREA FEDERAŢIEI PARTIDELOR SOCIALIST INDE­PENDENT ŞI SOCIALIST Partidul Socialist independent şi partidul socialist (fosta opoziţie so­­cial-democrată) azi federalizate au sărbătorit pe 1 Mai printr-o mare întrunire în sala clubului socialişti­lor independenţi din str. Smârdan 30. Au participat în număr mare mun­citori din toate întreprinderile din Capitală, întrunirea a fost deschisă la­­orele 10 dim. de d. Ștefan Voitech secre­tarul partidului socialist indepen­dent, care a schițat istori:::! zilei de 1 Mai și a arătat că demult el a încetat să fie o zi de sărbă­toare ci o zi de luptă pentru tran­sformare socială. D. Gh. Cristescu propune ca pre­şedinte de onoare al întrunirii pe d. M. Gh. Bujor, deţinut de 13 ani la Doftana, ca şi pe toţi închişii care aparţin socialismului. D. M. Radian (partidul socialist) spune că marxismul nu este fali­mentar cum trâmbiţează fascismul ci dimpotrivă socialismul e mai viu ca oricând iar massele din ce în ce mai convinse că ieșirea­­din groaz­nica criză de azi n’o poate aduce decât socialismul. Mai vorbesc d-nii V. Apostol, G. Topală, av. I. Reichman, d-na A. Tomescu, N. Gheorghiu, deputat Moscăuțeanu, St. Rătilă, dr. El. Ivăşcanu, C. Popovici, G. Cristescu şi A. Voitech. întrunirea a luat sfârşit la ora 1 d. a. marele soldat şi căpitan din timpul marelui răsboiu». Mulţimea a răs­puns cu ovaţii călduroase la adresa preşedintelui Reichului. După terminarea acestei ceremo­nii, la postul de radio, mai mulţi lucrători din diferite centre ale Ger­maniei şi-au exprimat încrederea în noul regim naţional-socialist şi în opera pusă la cale de noul regim. BERLIN, 1. — Pe imensul câmp de manevre din timpul Imperiului, cunoscut sub numele Tempelhofer­­feld a avut loc azi o impunătoare manifestaţie. După amiază mai multe sute de mii de membri ai organizaţiilor sindicaliste naţional-socialiste s au adunat în deplnă ordie la Tempel­hoferfeld venind în contergii din direcţia a 1i pieţe din Berlin, unde se hotărâse adunarea membrilor acestor organizaţii. Cortegiile au fost sub suprave­gherea d-lui Engel, şeful organiza­ţiilor sindicale, care a urmărit din avion mişcarea coloanelor spre Tempelhof­er­feld. Din avion, d. En­gel a transmis ordinile sale servi­ciului central aflat la Prefectura poliţiei. Dirijabilul «Contele Zeppelim, con­tinuând sborul său în jurul Ger­maniei, a sburat deasupra Berlinu­lui timp de o oră. Toată manifestaţia a decurs în cea mai perfectă ordine. LA VIENA VIENA­­ (Rador). — In vederea eventualelor demonstraţii cu ocazi­­unea zilei de 1 Mai, autorităţile au hotărât blocarea cu forţe militare a unei importante zone din centrul Vienei. In zona blocată staţionează cami­oane militare pe care sunt montate tunuri de 120 milimetri calibru, în­dreptate spre Maria Hilstrasse, din centrul oraşului. Străzile din centru sunt complect deşarte. O vie anima­ţie domneşte însă în cartierele măr­ginaşe unde social democraţii fac manifestaţii în cursul cărora s’au arborat drapele roşii şi s'a strigat «Trăiască libertatea». La ora 13, fără intervenţia arma­tei, poliţia a arestat peste o sută de persoane. Cancelarul Dollfuss a făcut o plim­­bare pe bulevardul Ring din centrul vienei, fiind ovaţionat de populaţie Naţional-socialiştii au convocat pentru după amiază pe aderenţii lor în arena Engelmann, iar social-de­­mocraţii au organizat o mare ma­nifestaţie sportivă în Prater. LA PARIS PARIS 1 (Rador). — Din telegra­mele primite din diferitele locali­tăţi din provincie, reiese că ziua de 1 Mai a decurs în linişte pre­tutindeni cu excepţia unor mici de­zordini cari au avut loc la Lille. In această din urmă localitate, mai mulţi comunişti au încercat să ma­nifesteze, însă ei au fost împrăş­tiaţi fără a se da loc la incidente grave. In alte localităţi, puţine la număr, autorităţile au trebuit să împrăştie câteva cortegii comunis­te, fără însă să se înregistreze cioc­niri. ACCIDENTUL UNEI CA­MIONETE LANGA BRNO PRAGA I (Rador). — O camionetă în care se a­­flau 36 de persoane, cari plecau din Brno la Zlin. Pentru a sărbători acolo ziua de 1 Mai, a intrat, în plină viteză, într’o căsuţă. Atât autobusul cât şi căsu­ţa au fost distruse. Sunt patru morţi, dintre cari trei femei. Nici o per­soană nu a a scăpat neatin­să iar 16 dintre ele sunt rănite grav. Sa încercat o manifestaţie la legaţia germana din capitală Eri dimineaţă, un grup de vreo 15 muncitori s’au adunat în faţa le­gaţiei germane din calea Victoriei cu intenţia de a provoca o manifes­taţie ostilă. In momentul când din grup au început primele huidueli, au apărut la faţa locului agenţii poliţieneşti conduşi de comisarul Anamiu din prefectura poliţiei capitalei. Grupul a fost înconjurat, s-a pro­dus o busculadă, în cursul căreia, nouă dintre manifestanţi au reuşit să dispară. Şase dintre ei, între cari două femei au fost transportaţi la prefectura poliţiei capitalei şi iden­tificaţi. Ei sunt: Meliman Ella, Malamut Ella, Ştefan Petre, Moţ Petre, Fok­­laender Hendel şi Ticheş Maria. Chiar ori, reprezentantul parche­tului militar pe lângă prefectura po­liţiei Capitalei a luat măsuri ca cei şase arestaţi să fie depuşi la Jilava, urmând a fi judecaţi de către con­siliul de rftsboiu ca tulburători ai ordinei. Comuniştii provoacă scan­­tfial la întrunirea socialistă La întrunirea socialistă care s-a ţi­nut­eri dimineaţă în sala sindicate­lor din strada Isvor, trei comunişti au pătruns în sală şi au întrerupt pe oratori. Poliţia sălei ia evacuat, în stradă, agenţii poliţieneşti iau arestat şi condus la poliţie­­Au fost identifi­caţi în persoana lui Kiss Alexandru şi a femeilor Rosenfeld Elena şi Ma­tias Leia. Arestaţii au fost depuşi la închisoarea Jilava, urmând a fi judecaţi pentru tulbur­ar­ea ordinei d in provincie LA BRAŞOV BRAŞOV, 1. — In sala teatrului Astra, a sărbătorit astăzi ziua de 1 Mai un număr de aproape 2000 de muncitori. Au luat cuvântul fruntaşii: Iancu Iancu şi deputatul social-democrat, Flueraş. Poliţia a asigurat ordinea în sală unde comuniştii au încercat să pro­voace un scandal. Agenţii au arestat pe străzile ora­şului pe comuniştii Bella şi Arpas cari împărţeau manifeste aţâţătoare. Alte incidente n’au fost. LA CHIŞINĂU CHIŞINĂU, 1.­­ Ziua de 1 Mai a trecut în perfectă linişte în loca­litate. La chestură a fost concentra­ţi astăzi d-nii: col. Panaitescu (din jandarmerie) col. Mihail, col. Ţigă­­naş (din vânători) căpitani: Mir­­cea, Mitrache, Caracaş, inspectorul general al siguranţei, d. Maimuca, d. Muscalu chestorul poliţiei. LA CERNĂUŢII CERNĂUŢI 1. — Ziua de 1 Mai a decurs în linişte. Datorită măsuri­lor de ordine luate de autorităţile civile şi militare, cari nu au per­mis manifestaţiile de stradă nu s’a înregistrat nici un incident. Singura adunare, permisă de au­torităţi, s’a ţinut la Casa Muncito­rilor. Au participat aproape 2000 de oameni. A prezidat d. Romulus Dan care luând cuvântul a arătat însemnătatea zilei de 1 Mai. [Au mai vorbit d-nii Rudolf Gaides, Gri­­gordian etc. D.Lotar Rădăceanu a relevat suc­cesul social-democraţilor la Came­­rrile de Muncă şi a protestat con­tra barbariilor din Germania. D-sa a spus că atât hitlerismul­­cât şi fas­cismul sunt regimurile cari vor re­vizuirea tratatelor şi din vina căro­ra va isbucni viitorul război. A mai vorbit d. Romulus Dan, după care întrunirea a luat sfârșit. Afrafat cu bombe la chicago NEW-YORK I (Radar).— reiist în toate marile orașe In diferite cartiere din * ... Chicago au făcut azi ex­plozie în mod simultan 5 bombe.­­ Mai multe case și hoteluri au suferit pagube care sunt evaluate la 60 mii de dolari. Nu se sem­nalează nici o victimă. Se crede că bombele au fost aruncate în vederea zilei de I Mai. Poliţia a a­­restat mai mulţi indivizi suspecţi. Un foarte important ser­viciu de ordine a fost sta­in vederea eventualelor manifestaţii de I Mai. Un mare număr de socialişti şi comunişti, au intenţia ca după ce vor defila pe străzile New Yorkului să se întrunească în Union Park. Pentru a se evita orice demonstraţii, în ju­rul lui Union Park se află postaţi 1.000 de poliţişti prevăzuţi cu aparate pen­tru lansarea gazelor lacri­mogene, gata să intervină la caz de nevoie. La Berlin BERLIN­­ (Rador), — întreaga Germanie sărbătorind azi, ziua Mun­cii naţionale, toate oraşele germane au arborat drapele hitleriste şi im­perialiste împodobite cu ramuri de brad. Numeroase pancarte aşezate dea­­curmezişii străzilor poartă inscripţii pline de omagii la adresa d-lor Hin­­denburg şi Hitler. In timp ce numeroase escadrile de avioane sboară deasupra Berlinu­lui pleacă spre Lustgarten, un im­pozant cortegiu fromat din mai mul­te mii de bărbaţi şi femei. In faţa castelului din Berlin, d. Goebbels vorbind tinerimei studen­ţeşti a declarat că preşedintele Rei­chului a dorit ca sărbătoarea dela 1 Mai să înceapă printr’un apel adre­sat tinerimei care reprezintă viito­rul Germaniei. Tinerimea germană, a spus oratorul trebuie crescută în disciplină, aceasta fiind una din sar­cinile cele mai importante ale gu­vernului. «Să promitem azi că vom trăi, lu­cra şi lupta împreună pentru Pa­trie, deoarece deasupra ruinelor sta­tului liberal capitalist prăbuşit, se după termnarea discursului d-lui Goebbels a sosit în acelaş automobil cu d. Hitler mareşalul Hindenburg preşedintele Reichului. DISCURSUL MAREŞALULUI Windenburg Preşedintele Reichului luând cu­vântul a declarat că disciplina şi spiritul de sacrificiu sunt necesare pentru ca tinerimea, moştenitoare a patrimoniului naţional să poată să realizeze marile misiuni pe care is­toria le-a încredinţat poporului ger­man. «Doresc din toată inima, a spus mareşalul Hindenburg, ca să se gă­sească mijlocul de a se procura lu­cru şi hrană armatei de şomeri. Da­că suntem strânşi uniţi, Dumnezeu ne va ajuta. Trăiască Patria noas­tră scumpă», a terminat preşedintele Reichului. Mulţimea a intonat imnul naţional german. In clipa când preşedintele Reichului a părăsit tribuna, el a fost aclamat îndelung de mulţime. CUVÂNTAREA CANCELARU­LUI HITLER D. Hitler, cancelarul Reichului, a ridică ideia comunităţii populare şi dresându-se mulţimei plină de en­­a Naţiunei unite», a declarat d. Goeb­tuziasm a strigat: «Trăiască Feld­­bels- mareşalul preşedinte al Reichului.» Doctorul Gh. Olariu s’a mutat in strada D. A. Sturdza No. 2. D. Ed. Mirto ministrul comuni­caţiilor care a fost la Predeal pen­tru a inspecta lucrările de trans­formare, s’a reîntors în Capitală. Odată cu d-sa a venit şi d. ing. ffferenţă directorul general C. F. R. Eri dimineaţă, membră «Asociaţiu­­nii debitorilor creditelor funciare» au ţinut o consfătuire, în str. Lipscani 14. După ce d. av. N. P­opeschi a expus rezultatele demersurilor făcute pe lân­gă consiliul de administraţie al Cre­ditului funciar urban, d-nii ing. Haret şi dr. L’ Sterian au făcut difeite pro­puneri în vederea reducerii ratelor la jumătate. DORIJI Lămpi MODERNE şi eftine, vizitaţi expoziţia ALEXANDRU ŞERBAN Str. Doamnei 27. — Tel. 324­54 Execută instalaţiuni electrice cu preţuri extrem de reduse CUVÂNTUL PREFERA LOZURILE MAREI COLECTURI e o­r ghe S­t­ă­n­o­i­u București, Smârdan 2 Calea Victoriei 38 Provincie mandat poștal sau ramburs 111 1000-112 500—114 250—118 125 care a plătit cele mai multe câștiguri mari ­area adunare a partidului ţăranesc-radical Declaraţiile d-lui Gr. Iunian --- 0000———. PLOEŞTI 1.— Eri dimineaţă s’a ţinut în grădina „Cooperativa” din localitate, o mae adunare populară a partidului ţăănesc-radical, din Prahova. Au lut parte peste 1000 delegaţi ai organizaţiilor comunale din judeţ şi o na ce­a mulţime de oră­şeni. Dela centu a venit d. Grigore Iunian, fost maistru, şeful partidu­lui, ţărănesc-rascal, însoţit de d-nii comandor Coa­dă, prof. Popovici Lupu, ing. Titor Ionescu, secreta­rul partidului, Aurel Negoescu, dr. Gheorghiu etc. D. dr. Ştefa Popescu- Filuţă, fost prefect, peşedintele organiza­ţiei de Prahova a propus ca pre­şedinte al adm­irei pe părintele Gh. Mitroiu, care a spus că marea mul­ţime de săteni veniţi din toate col­ţurile judeţului Prahova dovedeşte că sămânţa aruncată, deşi de curând de d. Grigore lunian, a prins rod bun. D. Horia Bibancu, fost prim a­­jutor de primar al municipiului, se­cretarul general al organizaţiei de Prahova, a spus că ţara trebue să aibe încredere in acţiunea d-lui lu­nian. D. av. Alexe Caracaş a spus că soluţiunile de ordin economic nu pot fi altele decât cele preconizate de d. Gr. Iunian. D. Aurel Negoiescu din Silistra, a adus salutul organizaţiei de Du­­rostor. D. prof. Pofrovici Lupu, a spus, că partidul naţional ţărănesc s’a a­­bătut dela calea trasată de cei din­tâi luptători ai ţărănismului în ţara noastră. Face o expunere a situa­ţiei economice a ţărei şi încheie ară­tând că numai soluţiunile propuse de d. Grigore Iunian vor remedia nevoile pri­t-jg/g.fost? t?rr‘ Numai prin armonizarea raporturilor din­tre credit şi producţie se va putea tămădui suferă Ţara. D. Nae Cmemnescu­ delegatul „Frontului Economic”, arată lupta ce această organizaţie duce pentru a­sanarea vieţei economice a ţărei. D. Tudor Onescu, secretarul par­tidului, a vorbit despre programul partidului ţăranesc­ radical al d-lui Grigore Iunian. D. av. Grigore Conduratu îndeam­nă pe toţi cei de faţă să facă zid în jurul d-lui Grigore lunian. CUVÂNTAREA d-lui gr. iu. M­AN D. Grigore lunian, şeful partidu­lui ţărănesc radical, primit cu înde­lungi aplauze, începe prin a arăta cauzele ce l-au determinat să se despartă de partidul naţional-ţără­­nesc. Câtă vreme — a spus d-sa — am fost în opoziţie ne-am în­ţeles uşor asupra programului par­tidului. Am venit la guvern şi când­­au încercat să-l pună în aplicare aşa cum au vrut ei, atunci au iz­vorât neînţelegerile care au dus la despărţirea drumurilor noastre. D. Iunian arată apoi care era si­tuaţia când a venit partidul naţio­­nal-ţărănesc prima oară la guvern şi politica economică pe care a des­­făşurat-o d. Virgil Madgearu, o politică care ne-a adus la dezastru în care ne aflăm azi. In continuare spune că trebuie să lichidăm trecutul greu şi apăsă­tor. Venitul ţării a scăzut de la 1928 până la 1931 cu mai mult de ju­mătate. Starea economică a ţării este extrem de deplorabilă. STABILIZAREA Prin stabilizarea monedei noas­tre, ridicând-o de la 3 la 3.20 şi a împrumutului făcut pentru această stabilizare noi nu ne am folosit cu nimic,­­ ci numai bancherii. După patru ani de la stabilizare ţara se găseşte în cea mai neagră mizerie. Pe tivi îi apasă datoriile care au rămas la valoarea lor sporită cu dobinzi şi în­ mare disproporţie în­tre valoarea lor faţă de cea a bu­nurilor. LEGEA ARGETOIANU Cu privire la legea convers fund, d. Iunian spune că guvernul în care a fost d. Argetoianu, deşi nu avea legături cu pătura ţărănească, a fă­cut totuşi în comparaţie cu aceia naţional-ţărănistă, o lege mai bună pentru ţărani, în special pentru acei care aveau până la zece hectare pământ; şi această lege era greşită pentru că nu era făcută pentru toată lumea. Ce a făcut însă partidul naţional-ţărănesc? Anul trecut, ime­diat după venirea sa la putere, a schimbat legea d-lui Argetoianu, tă­­ind-o pe jumătate, iar acum în A­­ptilie a tăiat-o de tot. Astfel că debitorilor li s’a dat da­­tori înapoi,şi s’au pomenit iar cu greutatea în spinare. Pe calea a­­ceasta nu se poate ajunge la nici un rezultat. PROGRAMUL PARTIDULUI Cu privire la acţiunea începută de d-sa, d. lunian, spun­e că a plecat d-sa, d. lunian, spune că a plecat prin ţară să explice programul său. Criza prin care trecem astăzi — spune d-sa — este o criză bancară şi de credit şi vine din desechili­­brul dintre valoarea bunurilor şi valoarea banului. Ce avem de făcut? Trebuie resta­bilit vechiul raport. Stabilizarea s-a făcut la un curs prea ridicat. Să redăm leului cursul potrivit: să re­­stabilizăm cursul între valoarea leu­lui şi a bunurilor. Restabilizând raportul dintre mo­nedă şi bunuri, capitalul va circula din nou şi viaţa economică îşi va relua cursul. Vedeţi că statul merge, pe ani ce trece, mai rău, tot mai rău. Venitul pe cap de om s’a micşorat. Statul este astăzi dator 20 miliar­de. Cu scăderea valorei banului sta­tul își va putea plăti dintr’oată toate datoriile. RIDICAREA valorii leului După cum am spus, ca să ridi­căm valoarea leului dela 2 la 3.20 am împrumutat mult, am împru­mutat prosteşte, — împrumuturi ce ni se cer astăzi înapoi. — Ori, noi nu putem plăti. In parte bancherii au înţeles aceasta şi au redus achi­tarea ratelor datoriilor la jumătate. Noi spunem că deocamdată nu pu­tem plăti nimic, poate peste 3-4-5 ani. 2 guvernarea naţional-ţa­­banista In altă ordine de idei, d. Grigore Iunian vorbeşte despre modul cum înţeleg să guverneze conducătorii partidului naţional-ţărănesc care in­troducând­­starea de asediu, întoc­mind legea Mirohescu etcy â­ su ife­­pădat de credinţa pentru care au luptat zece ani de zile. Voim ca în această ţară libertăţile să fie res­pectate. Legăturile dintre muncitori şi ca­pitalişti să fie reglementate. Este nevoie să punem mai multă omenie în administraţie şi să intro­ducem mai multă cinste. Nici­odată nu s-au întâmplat mai multe nere­guli ca acum fără ca acestea să fie sancţionate. AFACEREA SKODA Se încearcă în ultima vreme să se întindă muşamaua peste scandaloa­sa afacere Skoda. In loc să se dea la o parte pen­tru ca să se facă lumină deplină, guvernul întreprinde cea mai tică­loasă propagandă lăsând să se crea­dă că dacă lumină nu se face este fiindcă aceasta se cere de sus. D-sa protestează împotriva ace­stui sistem de a se pune în sarcina factorului constituţional imoralitatea unei guvernări lipsită de autoritate. DESPRE GUVERNUL VAIDA Partidul naţional-ţărănesc care se află astăzi la cârma ţării în baza unei legi mincinoase nu respectă­­ni­mic şi nu se dă înapoi de la nici o nelegiuire, cu mai puţin de 40 la sută din numărul total al votu­rilor deţine numărul cel mai mare de mandate parlamentare şi guver­nează aşa cum vedeţi şi simţiţi cu toţii. Ar trebui să părăsească imediat guvernarea, întrucât încrederea po­porului nu­­um­ai are,­­— dar nu îndrăzneşte să plece. , UN APEL D. Grigore Iunian, încheie în­demnând pe cei de faţă să lupte cu toată îndârjirea pentru organiza­rea partidului ţărănesc-radical­­şi mergând fiecare în comunele lor să răspândească, peste tot, cuvintele auzite la această adunare, cu cre­dinţa că soluţiile expuse aci sunt singurele care vor putea salva a­­ceastă Ţară. Adunarea a luat sfârşit la ora 12 jumătate mulţimea răspândindu-se în linişte. MASA La ora 1 a avut loc în sala res­taurantului „Berbec” o masă co­mună. S-au ridicat toasturi de către d­­nii comandor Coandă, Aurel Ne­goescu Silistra, dr. Ştefan Popescu- Fiinţă, fost prefect, preşedintele or­ganizaţiei de Prahova, Horia Bo­­bancu, secretarul general al orga­nizaţiei, Stelian Mânămare-Drăgă­­neşti, Teodor, Ionescu secretarul or­ganizaţiei şi Grigore Iunian şeful partidului. « De închiriat foarte ieftin două apartamente mari luxoase, calorifer şi garaje Unul 16 camere hali dependinţe iSo.ooo­lei Al doilea 16 camere hali dependinţe 120.000 A se adresa Aleea Şuier No. 23. (Parcul Carol) Marea întrunire a „Uniunei agrare“ la Timişoara Cuvântarea d-lui C. Argetoianu. Un proect de lege pentru lichidarea definitivă a tuturor Datoriilor TIMIŞOARA 1. — Eri dimineaţă ■ cm, Popovici Gavojdia, Blidariu, s’a ţinut în sala fabricei de bere fost deputat, Ciucurea, etc. din localitate întrunirea partidu­l Judeţul Arad a fost reprezentat lui «Uniunea Agrară» din jud. Ti­­miş-Torontal la care a participa­tea şi d. D. Argetoianu, însoţit de d-nii prof. Em. Antonescu, Al. Ra­dian, fost subsecretar de stat, I. Soneriu,­ fost deputat, Const. Ra­­dovici, deputat, Gh. Ioviu, profesor Victor Vlad, dr. Frecat, dr. cornel Grufşoreanu, fost primar, etc. Au participat numeroase delega­­ţiuni din judeţele învecinate. Din jud. Caraş au luat parte d-nii ing. Petre Corneanu, avocat Corneanu, dr. Jianu, cu o delegaţiune de să­teni. Delegaţia jud. Severin a fost sub conducerea d-lor dr. Octavian Ju­de-o delegaţiune în frunte cu d. dr. Şerban, fost prefect. Au mai participat delegaţia pro­prietarilor urbani în frunte cu d. dr. Pompiliu Cioban, delegaţiile să­­tenilor din Comloşul Mare, Jimbo­­lia, Remetea, Caracea, etc. La ora II dim, adunarea a fost deschisă de d. VICTOR VLAD, profesor la şcoala politehnică din Timişoara. După ce au luat cuvântul d-nii Popovici (Lugoj), Adam Popescu (Craiova), Petcu şi Jovin (Timi­şoara) a urmat cuvântarea d-lui prof. Em. Antonescu, care a vor­­bit de greaua situație prin care trec producătorii. D. C. ARGETOIANU, primit cu ovaţiuni, declară de la început că greutăţile în cari ne sbatem nu pot fi învinse decât dacă împărţim problema de rezolvit în două. Avem pe deo parte problema tre­cutului cu lichidarea pasivului, iar "este problema viito­­rului cu valorificarea producţiei”" Chiar dacă am admite că prin­tr’o minune, problema trecutului ar fi rezol­vită în 24 de ore, nu am schimba lucru mare în viața noa­stră economică, fiindcă în starea actuală de devalorizare a produse­lor și a bunurilor, în starea actua­lă deficitară a tuturor ntreprinde­­rilor, fie ele agricole, comerciale, sau industriale, datoriile ar începe de a capa şi după câţiva ani am fi iarăşi în necesitatea de a lichida un nou pasiv, admiţând că econo­mia noastră naţională ar putea răsbate o nouă perioadă de criză. Cuvântarea d-lui Const. Arad­oianu orientării noastre politice» Toată economia noastră naţională fiind bazată pe produsele pămân­tului, optezeci şi cinci la sută din populaţia noastră fiind compusă din agricultori, politica noastră trebue să fie în fine ceea ce ar fi trebuit să fie totdeauna, o politică strict agrarîaîSPTJa^SSfflîun? pii din urmă de un sfat Ţărănescu. D. Argetoianu crede că printr’o a­­semenea formulă s ar face o nedrep­­tate straturilor orăşeneşti şi că s’ar da loc la o rivalitate sau la o luptă de clase care n’ar putea fi decât în dauna propăşirii poporu­lui nostru. STATUL AGRARIAN Un Stat Agrarian însă n’ar avea aceste inconveniente fiindcă chiar într’un program strict agrarian s pot încadra interesele tuturor ca­tegoriilor de cetăţeni din ţara noa­stră. Chiar interesele industriale, comerciale, miniere, bancare nu se pot desvolta într’o ţară agricolă de­cât ca accesorii, într’un sistem ca­re se preocupă înainte de toate de organizarea şi de ocrotirea princi­palului isvor de bogăţie. Toate legiuirile noastre trebuesc revizuite şi adaptate imperativelor o poziţiunei noastre de Stat agrar. tiilor nu lasă nici un disponibil vii REFACEREA ORGANIZAŢIEI slabele beneficii realizate de prolu- ADMINISTRATIVE cători şi paralizează astfel întrea- Prin prisma intereselor agrare ga noastră viaţă economică, făcând' trebue revăzută organizaţiunea imposibilă orice investiţiune nou­ă noastră administrativă, pentru a da sau utilizare de credit. jpe mâinile gospodarilor gestiunea D. Const. Argetoianu, socotește bunurilor comune, care au fost pâ­­nă lichidarea pasivului se poate fa­­nă azi administrate nu numai de ce pe două căi, sau prin reducerea persoane străine de ei, dar și im­­legală a tuturor creanţelor, sau pe potriva intereselor lor, cale monetară, printr’o reformă al CONVENŢI­LE EXTERNE monedei. D-sa nu exclude posibili-­ prin prisma intereselor agrare­tatea de a se călca şi pe o cale şi pe cealaltă. Ultima lege a asanării datoriilor agricole nu rezolvă nimic şi trebue considerată ca un simplu incident dilatoriu în calea lichidării pasivu­lui nostru. Acest pasiv nu poate fi lichidat decât printr’o lege scurtă, prin care să se reducă toate crean­ţele în mod automat, fără discri­minări, fără categorii de debitori şi fără amestecul justiţiei. Am ajuns la momentul în care trebuesc tratate toate convenţiuni­­le cu tarife străine pentru a se a­­sigura în­ainte de toate debuşeuri remuneratoare tuturor produselor pământului. Fiindcă s au nesocotit aceste principii şi fiindcă nu să ţinut seama de interesele primor­diale ale acestei ţări agricole, s au putut alcătui două legi atât de ab­surde ca legea d-lui Mironescu din toamna trecută şi a d-lui Mirto, din primăvara aceasta. D. Argetoianu, în numele «Uniu­pe baza conferinţei ultimilor legi­­ nei Agrare» face un călduros apel şi a discuţiunilor care au avut loc la toţi gospodarii, la toţi agricul­torii, pentru clădirea Statului Ro­mân Agrarian, iar pentru lichida­rea pasivului, care să permită În­făptuirea acestui Stat pentru ziua de mâine, a dat citire unui anto­timp de un an şi mai bine, să con­cretizăm un text cu soluţiuni prac­tice. UN ANTEPROECT In acest scop, d. Argetoianu alcătuit un anteproect de lege în]Proect de *.ege’ cuprin^nd zece *1 »ce articole pe care 1-a citit 1. ti“»1« «■ „„ ., , ...... , j mulă pentru lichidarea datoriilor, sfârşitul cuvantarii sale şi pe care‘mua 1 îl supune discuţiunei publice, îm­preună cu Prietenii d-sale se obli­gă a-l aduce la îndeplinire, cu a­­jutorul tuturor maselor interesate la o cât mai radicală şi mai grab­nică soluţiune a problemei. La orele 2 p. m­, a avut loc o ma­să intimă la «Palace» iar la orele 3 jum. d. Argetoianu, împreună cu d-nii Radian, prof. Antonescu, Ra­do­viei, Iovin şi Trecut au plecat la Arad, unde d. Argetoianu a ţi­nut o conferinţă. PROBLEMA TRECUTULUI Examinând problema trecutului, d. Argetoianu declară că ea nu poate fi rezolvată decât prin mă­suri radicale de reducere a tuturor creanţelor, pentru a uşura sarcina pe care o poartă în spinare toţi producătorii şi toţi consumtorii sarcină care, istovind puterile la REVALORIZAREA PRO­­DUCŢIEI Trecând la examinarea problemei revalorizării producţiei, d. O. Ar­getoianu arată că singura soluţie constă într’o totală schimbare a Citirea anteproectului de lege a fost primita cu aplauze unanime şi eu .vii aclamaţii. LA ARAD

Next