Cuventul, mai 1933 (Anul 9, nr. 2879-2907)
1933-05-02 / nr. 2879
MART, 2 MAI 1933 Sărbătorirea zilei de 1 Mai în Capitală Partidul social-democrat, a sărbătorit ziua de 1 Mai printr-o şedinţă festivă la Casa Poporului din str. Izvor. A prezidat I. Lăzărescu. Au luat cuvântul d-nii Cornel Bragadireanu, din partea Asociaţiei funcţionarilor din bănci şi industrii, Victor Brăttăleanu, I. Bâzgă din partea tineretului social-democrat, Katy Constantinescu din partea femeilor social-democrate. Ultimul a vorbit de Ilie Moscovici care a făcut o vie critică a partidelor extremiste de stânga și de dreapta — comunist și hitlerist !— îndemnând muncitorimea la luptă sub cutele social-democraţiei. Anul acesta, tradiţionala petrecere „la iarbă verde” ce se ţinea în Parcul Veseliei, a fost amânată pentru 14 Mai, când vaavea loc şi congresul general al partidului. ÎNTRUNIREA FEDERAŢIEI PARTIDELOR SOCIALIST INDEPENDENT ŞI SOCIALIST Partidul Socialist independent şi partidul socialist (fosta opoziţie social-democrată) azi federalizate au sărbătorit pe 1 Mai printr-o mare întrunire în sala clubului socialiştilor independenţi din str. Smârdan 30. Au participat în număr mare muncitori din toate întreprinderile din Capitală, întrunirea a fost deschisă laorele 10 dim. de d. Ștefan Voitech secretarul partidului socialist independent, care a schițat istori:::! zilei de 1 Mai și a arătat că demult el a încetat să fie o zi de sărbătoare ci o zi de luptă pentru transformare socială. D. Gh. Cristescu propune ca preşedinte de onoare al întrunirii pe d. M. Gh. Bujor, deţinut de 13 ani la Doftana, ca şi pe toţi închişii care aparţin socialismului. D. M. Radian (partidul socialist) spune că marxismul nu este falimentar cum trâmbiţează fascismul ci dimpotrivă socialismul e mai viu ca oricând iar massele din ce în ce mai convinse că ieșireadin groaznica criză de azi n’o poate aduce decât socialismul. Mai vorbesc d-nii V. Apostol, G. Topală, av. I. Reichman, d-na A. Tomescu, N. Gheorghiu, deputat Moscăuțeanu, St. Rătilă, dr. El. Ivăşcanu, C. Popovici, G. Cristescu şi A. Voitech. întrunirea a luat sfârşit la ora 1 d. a. marele soldat şi căpitan din timpul marelui răsboiu». Mulţimea a răspuns cu ovaţii călduroase la adresa preşedintelui Reichului. După terminarea acestei ceremonii, la postul de radio, mai mulţi lucrători din diferite centre ale Germaniei şi-au exprimat încrederea în noul regim naţional-socialist şi în opera pusă la cale de noul regim. BERLIN, 1. — Pe imensul câmp de manevre din timpul Imperiului, cunoscut sub numele Tempelhoferfeld a avut loc azi o impunătoare manifestaţie. După amiază mai multe sute de mii de membri ai organizaţiilor sindicaliste naţional-socialiste s au adunat în deplnă ordie la Tempelhoferfeld venind în contergii din direcţia a 1i pieţe din Berlin, unde se hotărâse adunarea membrilor acestor organizaţii. Cortegiile au fost sub supravegherea d-lui Engel, şeful organizaţiilor sindicale, care a urmărit din avion mişcarea coloanelor spre Tempelhoferfeld. Din avion, d. Engel a transmis ordinile sale serviciului central aflat la Prefectura poliţiei. Dirijabilul «Contele Zeppelim, continuând sborul său în jurul Germaniei, a sburat deasupra Berlinului timp de o oră. Toată manifestaţia a decurs în cea mai perfectă ordine. LA VIENA VIENA (Rador). — In vederea eventualelor demonstraţii cu ocaziunea zilei de 1 Mai, autorităţile au hotărât blocarea cu forţe militare a unei importante zone din centrul Vienei. In zona blocată staţionează camioane militare pe care sunt montate tunuri de 120 milimetri calibru, îndreptate spre Maria Hilstrasse, din centrul oraşului. Străzile din centru sunt complect deşarte. O vie animaţie domneşte însă în cartierele mărginaşe unde social democraţii fac manifestaţii în cursul cărora s’au arborat drapele roşii şi s'a strigat «Trăiască libertatea». La ora 13, fără intervenţia armatei, poliţia a arestat peste o sută de persoane. Cancelarul Dollfuss a făcut o plimbare pe bulevardul Ring din centrul vienei, fiind ovaţionat de populaţie Naţional-socialiştii au convocat pentru după amiază pe aderenţii lor în arena Engelmann, iar social-democraţii au organizat o mare manifestaţie sportivă în Prater. LA PARIS PARIS 1 (Rador). — Din telegramele primite din diferitele localităţi din provincie, reiese că ziua de 1 Mai a decurs în linişte pretutindeni cu excepţia unor mici dezordini cari au avut loc la Lille. In această din urmă localitate, mai mulţi comunişti au încercat să manifesteze, însă ei au fost împrăştiaţi fără a se da loc la incidente grave. In alte localităţi, puţine la număr, autorităţile au trebuit să împrăştie câteva cortegii comuniste, fără însă să se înregistreze ciocniri. ACCIDENTUL UNEI CAMIONETE LANGA BRNO PRAGA I (Rador). — O camionetă în care se aflau 36 de persoane, cari plecau din Brno la Zlin. Pentru a sărbători acolo ziua de 1 Mai, a intrat, în plină viteză, într’o căsuţă. Atât autobusul cât şi căsuţa au fost distruse. Sunt patru morţi, dintre cari trei femei. Nici o persoană nu a a scăpat neatinsă iar 16 dintre ele sunt rănite grav. Sa încercat o manifestaţie la legaţia germana din capitală Eri dimineaţă, un grup de vreo 15 muncitori s’au adunat în faţa legaţiei germane din calea Victoriei cu intenţia de a provoca o manifestaţie ostilă. In momentul când din grup au început primele huidueli, au apărut la faţa locului agenţii poliţieneşti conduşi de comisarul Anamiu din prefectura poliţiei capitalei. Grupul a fost înconjurat, s-a produs o busculadă, în cursul căreia, nouă dintre manifestanţi au reuşit să dispară. Şase dintre ei, între cari două femei au fost transportaţi la prefectura poliţiei capitalei şi identificaţi. Ei sunt: Meliman Ella, Malamut Ella, Ştefan Petre, Moţ Petre, Foklaender Hendel şi Ticheş Maria. Chiar ori, reprezentantul parchetului militar pe lângă prefectura poliţiei Capitalei a luat măsuri ca cei şase arestaţi să fie depuşi la Jilava, urmând a fi judecaţi de către consiliul de rftsboiu ca tulburători ai ordinei. Comuniştii provoacă scantfial la întrunirea socialistă La întrunirea socialistă care s-a ţinuteri dimineaţă în sala sindicatelor din strada Isvor, trei comunişti au pătruns în sală şi au întrerupt pe oratori. Poliţia sălei ia evacuat, în stradă, agenţii poliţieneşti iau arestat şi condus la poliţieAu fost identificaţi în persoana lui Kiss Alexandru şi a femeilor Rosenfeld Elena şi Matias Leia. Arestaţii au fost depuşi la închisoarea Jilava, urmând a fi judecaţi pentru tulburarea ordinei d in provincie LA BRAŞOV BRAŞOV, 1. — In sala teatrului Astra, a sărbătorit astăzi ziua de 1 Mai un număr de aproape 2000 de muncitori. Au luat cuvântul fruntaşii: Iancu Iancu şi deputatul social-democrat, Flueraş. Poliţia a asigurat ordinea în sală unde comuniştii au încercat să provoace un scandal. Agenţii au arestat pe străzile oraşului pe comuniştii Bella şi Arpas cari împărţeau manifeste aţâţătoare. Alte incidente n’au fost. LA CHIŞINĂU CHIŞINĂU, 1. Ziua de 1 Mai a trecut în perfectă linişte în localitate. La chestură a fost concentraţi astăzi d-nii: col. Panaitescu (din jandarmerie) col. Mihail, col. Ţigănaş (din vânători) căpitani: Mircea, Mitrache, Caracaş, inspectorul general al siguranţei, d. Maimuca, d. Muscalu chestorul poliţiei. LA CERNĂUŢII CERNĂUŢI 1. — Ziua de 1 Mai a decurs în linişte. Datorită măsurilor de ordine luate de autorităţile civile şi militare, cari nu au permis manifestaţiile de stradă nu s’a înregistrat nici un incident. Singura adunare, permisă de autorităţi, s’a ţinut la Casa Muncitorilor. Au participat aproape 2000 de oameni. A prezidat d. Romulus Dan care luând cuvântul a arătat însemnătatea zilei de 1 Mai. [Au mai vorbit d-nii Rudolf Gaides, Grigordian etc. D.Lotar Rădăceanu a relevat succesul social-democraţilor la Camerrile de Muncă şi a protestat contra barbariilor din Germania. D-sa a spus că atât hitlerismulcât şi fascismul sunt regimurile cari vor revizuirea tratatelor şi din vina cărora va isbucni viitorul război. A mai vorbit d. Romulus Dan, după care întrunirea a luat sfârșit. Afrafat cu bombe la chicago NEW-YORK I (Radar).— reiist în toate marile orașe In diferite cartiere din * ... Chicago au făcut azi explozie în mod simultan 5 bombe. Mai multe case și hoteluri au suferit pagube care sunt evaluate la 60 mii de dolari. Nu se semnalează nici o victimă. Se crede că bombele au fost aruncate în vederea zilei de I Mai. Poliţia a arestat mai mulţi indivizi suspecţi. Un foarte important serviciu de ordine a fost stain vederea eventualelor manifestaţii de I Mai. Un mare număr de socialişti şi comunişti, au intenţia ca după ce vor defila pe străzile New Yorkului să se întrunească în Union Park. Pentru a se evita orice demonstraţii, în jurul lui Union Park se află postaţi 1.000 de poliţişti prevăzuţi cu aparate pentru lansarea gazelor lacrimogene, gata să intervină la caz de nevoie. La Berlin BERLIN (Rador), — întreaga Germanie sărbătorind azi, ziua Muncii naţionale, toate oraşele germane au arborat drapele hitleriste şi imperialiste împodobite cu ramuri de brad. Numeroase pancarte aşezate deacurmezişii străzilor poartă inscripţii pline de omagii la adresa d-lor Hindenburg şi Hitler. In timp ce numeroase escadrile de avioane sboară deasupra Berlinului pleacă spre Lustgarten, un impozant cortegiu fromat din mai multe mii de bărbaţi şi femei. In faţa castelului din Berlin, d. Goebbels vorbind tinerimei studenţeşti a declarat că preşedintele Reichului a dorit ca sărbătoarea dela 1 Mai să înceapă printr’un apel adresat tinerimei care reprezintă viitorul Germaniei. Tinerimea germană, a spus oratorul trebuie crescută în disciplină, aceasta fiind una din sarcinile cele mai importante ale guvernului. «Să promitem azi că vom trăi, lucra şi lupta împreună pentru Patrie, deoarece deasupra ruinelor statului liberal capitalist prăbuşit, se după termnarea discursului d-lui Goebbels a sosit în acelaş automobil cu d. Hitler mareşalul Hindenburg preşedintele Reichului. DISCURSUL MAREŞALULUI Windenburg Preşedintele Reichului luând cuvântul a declarat că disciplina şi spiritul de sacrificiu sunt necesare pentru ca tinerimea, moştenitoare a patrimoniului naţional să poată să realizeze marile misiuni pe care istoria le-a încredinţat poporului german. «Doresc din toată inima, a spus mareşalul Hindenburg, ca să se găsească mijlocul de a se procura lucru şi hrană armatei de şomeri. Dacă suntem strânşi uniţi, Dumnezeu ne va ajuta. Trăiască Patria noastră scumpă», a terminat preşedintele Reichului. Mulţimea a intonat imnul naţional german. In clipa când preşedintele Reichului a părăsit tribuna, el a fost aclamat îndelung de mulţime. CUVÂNTAREA CANCELARULUI HITLER D. Hitler, cancelarul Reichului, a ridică ideia comunităţii populare şi dresându-se mulţimei plină de ena Naţiunei unite», a declarat d. Goebtuziasm a strigat: «Trăiască Feldbels- mareşalul preşedinte al Reichului.» Doctorul Gh. Olariu s’a mutat in strada D. A. Sturdza No. 2. D. Ed. Mirto ministrul comunicaţiilor care a fost la Predeal pentru a inspecta lucrările de transformare, s’a reîntors în Capitală. Odată cu d-sa a venit şi d. ing. ffferenţă directorul general C. F. R. Eri dimineaţă, membră «Asociaţiunii debitorilor creditelor funciare» au ţinut o consfătuire, în str. Lipscani 14. După ce d. av. N. Popeschi a expus rezultatele demersurilor făcute pe lângă consiliul de administraţie al Creditului funciar urban, d-nii ing. Haret şi dr. L’ Sterian au făcut difeite propuneri în vederea reducerii ratelor la jumătate. DORIJI Lămpi MODERNE şi eftine, vizitaţi expoziţia ALEXANDRU ŞERBAN Str. Doamnei 27. — Tel. 32454 Execută instalaţiuni electrice cu preţuri extrem de reduse CUVÂNTUL PREFERA LOZURILE MAREI COLECTURI e or ghe Stănoiu București, Smârdan 2 Calea Victoriei 38 Provincie mandat poștal sau ramburs 111 1000-112 500—114 250—118 125 care a plătit cele mai multe câștiguri mari area adunare a partidului ţăranesc-radical Declaraţiile d-lui Gr. Iunian --- 0000———. PLOEŞTI 1.— Eri dimineaţă s’a ţinut în grădina „Cooperativa” din localitate, o mae adunare populară a partidului ţăănesc-radical, din Prahova. Au lut parte peste 1000 delegaţi ai organizaţiilor comunale din judeţ şi o na cea mulţime de orăşeni. Dela centu a venit d. Grigore Iunian, fost maistru, şeful partidului, ţărănesc-rascal, însoţit de d-nii comandor Coadă, prof. Popovici Lupu, ing. Titor Ionescu, secretarul partidului, Aurel Negoescu, dr. Gheorghiu etc. D. dr. Ştefa Popescu- Filuţă, fost prefect, peşedintele organizaţiei de Prahova a propus ca preşedinte al admirei pe părintele Gh. Mitroiu, care a spus că marea mulţime de săteni veniţi din toate colţurile judeţului Prahova dovedeşte că sămânţa aruncată, deşi de curând de d. Grigore lunian, a prins rod bun. D. Horia Bibancu, fost prim ajutor de primar al municipiului, secretarul general al organizaţiei de Prahova, a spus că ţara trebue să aibe încredere in acţiunea d-lui lunian. D. av. Alexe Caracaş a spus că soluţiunile de ordin economic nu pot fi altele decât cele preconizate de d. Gr. Iunian. D. Aurel Negoiescu din Silistra, a adus salutul organizaţiei de Durostor. D. prof. Pofrovici Lupu, a spus, că partidul naţional ţărănesc s’a abătut dela calea trasată de cei dintâi luptători ai ţărănismului în ţara noastră. Face o expunere a situaţiei economice a ţărei şi încheie arătând că numai soluţiunile propuse de d. Grigore Iunian vor remedia nevoile prit-jg/g.fost? t?rr‘ Numai prin armonizarea raporturilor dintre credit şi producţie se va putea tămădui suferă Ţara. D. Nae Cmemnescu delegatul „Frontului Economic”, arată lupta ce această organizaţie duce pentru asanarea vieţei economice a ţărei. D. Tudor Onescu, secretarul partidului, a vorbit despre programul partidului ţăranesc radical al d-lui Grigore Iunian. D. av. Grigore Conduratu îndeamnă pe toţi cei de faţă să facă zid în jurul d-lui Grigore lunian. CUVÂNTAREA d-lui gr. iu. MAN D. Grigore lunian, şeful partidului ţărănesc radical, primit cu îndelungi aplauze, începe prin a arăta cauzele ce l-au determinat să se despartă de partidul naţional-ţărănesc. Câtă vreme — a spus d-sa — am fost în opoziţie ne-am înţeles uşor asupra programului partidului. Am venit la guvern şi cândau încercat să-l pună în aplicare aşa cum au vrut ei, atunci au izvorât neînţelegerile care au dus la despărţirea drumurilor noastre. D. Iunian arată apoi care era situaţia când a venit partidul naţional-ţărănesc prima oară la guvern şi politica economică pe care a desfăşurat-o d. Virgil Madgearu, o politică care ne-a adus la dezastru în care ne aflăm azi. In continuare spune că trebuie să lichidăm trecutul greu şi apăsător. Venitul ţării a scăzut de la 1928 până la 1931 cu mai mult de jumătate. Starea economică a ţării este extrem de deplorabilă. STABILIZAREA Prin stabilizarea monedei noastre, ridicând-o de la 3 la 3.20 şi a împrumutului făcut pentru această stabilizare noi nu ne am folosit cu nimic, ci numai bancherii. După patru ani de la stabilizare ţara se găseşte în cea mai neagră mizerie. Pe tivi îi apasă datoriile care au rămas la valoarea lor sporită cu dobinzi şi în mare disproporţie între valoarea lor faţă de cea a bunurilor. LEGEA ARGETOIANU Cu privire la legea convers fund, d. Iunian spune că guvernul în care a fost d. Argetoianu, deşi nu avea legături cu pătura ţărănească, a făcut totuşi în comparaţie cu aceia naţional-ţărănistă, o lege mai bună pentru ţărani, în special pentru acei care aveau până la zece hectare pământ; şi această lege era greşită pentru că nu era făcută pentru toată lumea. Ce a făcut însă partidul naţional-ţărănesc? Anul trecut, imediat după venirea sa la putere, a schimbat legea d-lui Argetoianu, tăind-o pe jumătate, iar acum în Aptilie a tăiat-o de tot. Astfel că debitorilor li s’a dat datori înapoi,şi s’au pomenit iar cu greutatea în spinare. Pe calea aceasta nu se poate ajunge la nici un rezultat. PROGRAMUL PARTIDULUI Cu privire la acţiunea începută de d-sa, d. lunian, spune că a plecat d-sa, d. lunian, spune că a plecat prin ţară să explice programul său. Criza prin care trecem astăzi — spune d-sa — este o criză bancară şi de credit şi vine din desechilibrul dintre valoarea bunurilor şi valoarea banului. Ce avem de făcut? Trebuie restabilit vechiul raport. Stabilizarea s-a făcut la un curs prea ridicat. Să redăm leului cursul potrivit: să restabilizăm cursul între valoarea leului şi a bunurilor. Restabilizând raportul dintre monedă şi bunuri, capitalul va circula din nou şi viaţa economică îşi va relua cursul. Vedeţi că statul merge, pe ani ce trece, mai rău, tot mai rău. Venitul pe cap de om s’a micşorat. Statul este astăzi dator 20 miliarde. Cu scăderea valorei banului statul își va putea plăti dintr’oată toate datoriile. RIDICAREA valorii leului După cum am spus, ca să ridicăm valoarea leului dela 2 la 3.20 am împrumutat mult, am împrumutat prosteşte, — împrumuturi ce ni se cer astăzi înapoi. — Ori, noi nu putem plăti. In parte bancherii au înţeles aceasta şi au redus achitarea ratelor datoriilor la jumătate. Noi spunem că deocamdată nu putem plăti nimic, poate peste 3-4-5 ani. 2 guvernarea naţional-ţabanista In altă ordine de idei, d. Grigore Iunian vorbeşte despre modul cum înţeleg să guverneze conducătorii partidului naţional-ţărănesc care introducândstarea de asediu, întocmind legea Mirohescu etcy â su ifepădat de credinţa pentru care au luptat zece ani de zile. Voim ca în această ţară libertăţile să fie respectate. Legăturile dintre muncitori şi capitalişti să fie reglementate. Este nevoie să punem mai multă omenie în administraţie şi să introducem mai multă cinste. Niciodată nu s-au întâmplat mai multe nereguli ca acum fără ca acestea să fie sancţionate. AFACEREA SKODA Se încearcă în ultima vreme să se întindă muşamaua peste scandaloasa afacere Skoda. In loc să se dea la o parte pentru ca să se facă lumină deplină, guvernul întreprinde cea mai ticăloasă propagandă lăsând să se creadă că dacă lumină nu se face este fiindcă aceasta se cere de sus. D-sa protestează împotriva acestui sistem de a se pune în sarcina factorului constituţional imoralitatea unei guvernări lipsită de autoritate. DESPRE GUVERNUL VAIDA Partidul naţional-ţărănesc care se află astăzi la cârma ţării în baza unei legi mincinoase nu respectănimic şi nu se dă înapoi de la nici o nelegiuire, cu mai puţin de 40 la sută din numărul total al voturilor deţine numărul cel mai mare de mandate parlamentare şi guvernează aşa cum vedeţi şi simţiţi cu toţii. Ar trebui să părăsească imediat guvernarea, întrucât încrederea poporului nuumai are,— dar nu îndrăzneşte să plece. , UN APEL D. Grigore Iunian, încheie îndemnând pe cei de faţă să lupte cu toată îndârjirea pentru organizarea partidului ţărănesc-radicalşi mergând fiecare în comunele lor să răspândească, peste tot, cuvintele auzite la această adunare, cu credinţa că soluţiile expuse aci sunt singurele care vor putea salva această Ţară. Adunarea a luat sfârşit la ora 12 jumătate mulţimea răspândindu-se în linişte. MASA La ora 1 a avut loc în sala restaurantului „Berbec” o masă comună. S-au ridicat toasturi de către dnii comandor Coandă, Aurel Negoescu Silistra, dr. Ştefan Popescu- Fiinţă, fost prefect, preşedintele organizaţiei de Prahova, Horia Bobancu, secretarul general al organizaţiei, Stelian Mânămare-Drăgăneşti, Teodor, Ionescu secretarul organizaţiei şi Grigore Iunian şeful partidului. « De închiriat foarte ieftin două apartamente mari luxoase, calorifer şi garaje Unul 16 camere hali dependinţe iSo.ooolei Al doilea 16 camere hali dependinţe 120.000 A se adresa Aleea Şuier No. 23. (Parcul Carol) Marea întrunire a „Uniunei agrare“ la Timişoara Cuvântarea d-lui C. Argetoianu. Un proect de lege pentru lichidarea definitivă a tuturor Datoriilor TIMIŞOARA 1. — Eri dimineaţă ■ cm, Popovici Gavojdia, Blidariu, s’a ţinut în sala fabricei de bere fost deputat, Ciucurea, etc. din localitate întrunirea partidul Judeţul Arad a fost reprezentat lui «Uniunea Agrară» din jud. Timiş-Torontal la care a participatea şi d. D. Argetoianu, însoţit de d-nii prof. Em. Antonescu, Al. Radian, fost subsecretar de stat, I. Soneriu, fost deputat, Const. Radovici, deputat, Gh. Ioviu, profesor Victor Vlad, dr. Frecat, dr. cornel Grufşoreanu, fost primar, etc. Au participat numeroase delegaţiuni din judeţele învecinate. Din jud. Caraş au luat parte d-nii ing. Petre Corneanu, avocat Corneanu, dr. Jianu, cu o delegaţiune de săteni. Delegaţia jud. Severin a fost sub conducerea d-lor dr. Octavian Jude-o delegaţiune în frunte cu d. dr. Şerban, fost prefect. Au mai participat delegaţia proprietarilor urbani în frunte cu d. dr. Pompiliu Cioban, delegaţiile sătenilor din Comloşul Mare, Jimbolia, Remetea, Caracea, etc. La ora II dim, adunarea a fost deschisă de d. VICTOR VLAD, profesor la şcoala politehnică din Timişoara. După ce au luat cuvântul d-nii Popovici (Lugoj), Adam Popescu (Craiova), Petcu şi Jovin (Timişoara) a urmat cuvântarea d-lui prof. Em. Antonescu, care a vorbit de greaua situație prin care trec producătorii. D. C. ARGETOIANU, primit cu ovaţiuni, declară de la început că greutăţile în cari ne sbatem nu pot fi învinse decât dacă împărţim problema de rezolvit în două. Avem pe deo parte problema trecutului cu lichidarea pasivului, iar "este problema viitorului cu valorificarea producţiei”" Chiar dacă am admite că printr’o minune, problema trecutului ar fi rezolvită în 24 de ore, nu am schimba lucru mare în viața noastră economică, fiindcă în starea actuală de devalorizare a produselor și a bunurilor, în starea actuală deficitară a tuturor ntreprinderilor, fie ele agricole, comerciale, sau industriale, datoriile ar începe de a capa şi după câţiva ani am fi iarăşi în necesitatea de a lichida un nou pasiv, admiţând că economia noastră naţională ar putea răsbate o nouă perioadă de criză. Cuvântarea d-lui Const. Aradoianu orientării noastre politice» Toată economia noastră naţională fiind bazată pe produsele pământului, optezeci şi cinci la sută din populaţia noastră fiind compusă din agricultori, politica noastră trebue să fie în fine ceea ce ar fi trebuit să fie totdeauna, o politică strict agrarîaîSPTJa^SSfflîun? pii din urmă de un sfat Ţărănescu. D. Argetoianu crede că printr’o asemenea formulă s ar face o nedreptate straturilor orăşeneşti şi că s’ar da loc la o rivalitate sau la o luptă de clase care n’ar putea fi decât în dauna propăşirii poporului nostru. STATUL AGRARIAN Un Stat Agrarian însă n’ar avea aceste inconveniente fiindcă chiar într’un program strict agrarian s pot încadra interesele tuturor categoriilor de cetăţeni din ţara noastră. Chiar interesele industriale, comerciale, miniere, bancare nu se pot desvolta într’o ţară agricolă decât ca accesorii, într’un sistem care se preocupă înainte de toate de organizarea şi de ocrotirea principalului isvor de bogăţie. Toate legiuirile noastre trebuesc revizuite şi adaptate imperativelor o poziţiunei noastre de Stat agrar. tiilor nu lasă nici un disponibil vii REFACEREA ORGANIZAŢIEI slabele beneficii realizate de prolu- ADMINISTRATIVE cători şi paralizează astfel întrea- Prin prisma intereselor agrare ga noastră viaţă economică, făcând' trebue revăzută organizaţiunea imposibilă orice investiţiune nouă noastră administrativă, pentru a da sau utilizare de credit. jpe mâinile gospodarilor gestiunea D. Const. Argetoianu, socotește bunurilor comune, care au fost până lichidarea pasivului se poate fană azi administrate nu numai de ce pe două căi, sau prin reducerea persoane străine de ei, dar și imlegală a tuturor creanţelor, sau pe potriva intereselor lor, cale monetară, printr’o reformă al CONVENŢILE EXTERNE monedei. D-sa nu exclude posibili- prin prisma intereselor agraretatea de a se călca şi pe o cale şi pe cealaltă. Ultima lege a asanării datoriilor agricole nu rezolvă nimic şi trebue considerată ca un simplu incident dilatoriu în calea lichidării pasivului nostru. Acest pasiv nu poate fi lichidat decât printr’o lege scurtă, prin care să se reducă toate creanţele în mod automat, fără discriminări, fără categorii de debitori şi fără amestecul justiţiei. Am ajuns la momentul în care trebuesc tratate toate convenţiunile cu tarife străine pentru a se asigura înainte de toate debuşeuri remuneratoare tuturor produselor pământului. Fiindcă s au nesocotit aceste principii şi fiindcă nu să ţinut seama de interesele primordiale ale acestei ţări agricole, s au putut alcătui două legi atât de absurde ca legea d-lui Mironescu din toamna trecută şi a d-lui Mirto, din primăvara aceasta. D. Argetoianu, în numele «Uniupe baza conferinţei ultimilor legi nei Agrare» face un călduros apel şi a discuţiunilor care au avut loc la toţi gospodarii, la toţi agricultorii, pentru clădirea Statului Român Agrarian, iar pentru lichidarea pasivului, care să permită Înfăptuirea acestui Stat pentru ziua de mâine, a dat citire unui antotimp de un an şi mai bine, să concretizăm un text cu soluţiuni practice. UN ANTEPROECT In acest scop, d. Argetoianu alcătuit un anteproect de lege în]Proect de *.ege’ cuprin^nd zece *1 »ce articole pe care 1-a citit 1. ti“»1« «■ „„ ., , ...... , j mulă pentru lichidarea datoriilor, sfârşitul cuvantarii sale şi pe care‘mua 1 îl supune discuţiunei publice, împreună cu Prietenii d-sale se obligă a-l aduce la îndeplinire, cu ajutorul tuturor maselor interesate la o cât mai radicală şi mai grabnică soluţiune a problemei. La orele 2 p. m, a avut loc o masă intimă la «Palace» iar la orele 3 jum. d. Argetoianu, împreună cu d-nii Radian, prof. Antonescu, Radoviei, Iovin şi Trecut au plecat la Arad, unde d. Argetoianu a ţinut o conferinţă. PROBLEMA TRECUTULUI Examinând problema trecutului, d. Argetoianu declară că ea nu poate fi rezolvată decât prin măsuri radicale de reducere a tuturor creanţelor, pentru a uşura sarcina pe care o poartă în spinare toţi producătorii şi toţi consumtorii sarcină care, istovind puterile la REVALORIZAREA PRODUCŢIEI Trecând la examinarea problemei revalorizării producţiei, d. O. Argetoianu arată că singura soluţie constă într’o totală schimbare a Citirea anteproectului de lege a fost primita cu aplauze unanime şi eu .vii aclamaţii. LA ARAD