Cuventul, iunie 1933 (Anul 9, nr. 2908-2937)
1933-06-01 / nr. 2908
* 1938 MAI SI zile Zile trecute 160. Zile rămase 216. Răsăritul soarelui 4.87. Apusul soarelui 19.50. Luna plină, ultima n. Crt.: Sf. Martir Ermeu. Cat.; S-ta Petronila. Prot. Petrouila. Evr.: 6 Sivan 5693. Savuat (Rusalii), ziua l-a. Mahom.: 6 Safar 1352. Buletin meteorologic Timpul probabil dela 30 la 31 Mai 1933 ora 30. Presiunea în uşoară scădere pul la 3 mm. Cerul variabil. In câmpia Dunărei tendinţă de înourare şi ploi locale. Vânt slab din sectorul NE. Temperatura staţionară Miercuri A 7 . K*CHClap 394 m. București 12 kw. 761 kHz 1276 Blaj experimental 0.750 kw. 235 kHz 12.50: Bursa, cota apelor Dunării. 12 00: Concert de prânz (plăci de gramofon): Uvertura din «Oberon» de Weber, executată de orch. simfonică din Londra dirijată de Coates (H. M.) Clar de lună și Toccata de Debussy, executate la pian de Percy Grainger ,(C). Don Juan — poem simfonic de Richard Strauss, executat de orch. simfonică din Londra, dirijată de Coates .(H. M.) Muzică uşoară. 14-00: Radio-Jurnal. 14-15: Continuarea concertului de plăci de gramofon. Muzică uşoară. 14.00: Radio-Jurnal. 14.15: Continuarea concertului de plăci de gramofon. Muzică uşoară. , 14.00: Radio-Jurnal. 14.15: Continuarea concertului de plăci de gramofon. Muzică uşoară. 18. Orchestra Radio: Blankenburg : Marş jubilar; J. Strauss : Telegramegals. Heuberger: Uvertură la «Balul Operei». Humperdinck: Fantasie din «Bănsel şi Gretel». Urbach: Fantezie pemotive de Weber. 19: Radio-Jurnal. 19.15: Orchestra Radio: L. Artok: Cântecul luntraşilor pe Volga; Becce: Serenada de Amalfi. Granados: 3 dansuri spaniole; Haydn: Rondo all’ongarese. UNIVERSITATEA RADIO 20: Eugen Petit: Delicte inexistente. 20.20: D. Mihail Sadoveanu: Pe marginea Dicţionarului Academiei. 20.40: Ion Conea: Un sat vechi din munte. PROGRAM DE SEARA 21: D-na Nina Alexandrescu-violină; Schumann: Sonata I-a; G. Hie: Romanță; Lilly Boulanger: Cortége. 21.30: Ion Inculet: Regionalismul. 21.45: S. Seidmann-violoncel; Bruch: Koll Nidrei; Rubinstein: Romanță; Ta- Bejew: Bagatelă; Spuie: Tarantelă. 22-15: Turcanu-flaut: (d-ra Mira Christide la pian); Mozart: Concert în re major. partea II-a Anderson: Fantezie caracteristică. Gaubert, Serenadă, partea I-a. 22.45: Radio-Jurnal. 23: Transmisie de la restaurantul Iordăchescu-Orchestra F. Luca. Spicuiri din programele străine CONCERTE. —. 13.00: Breslau; 13.05: Budapesta; 13.30: Bratislava; 13.45: München; 16.30: Belgrad; 17.00: Breslau, Budapesta, Hamburg; 17.10: Prága; 17.30: Frankfurt; 17.55: München; 18.00: Berlin, Grupul italian de Nord; 18-10: Breslau; 19.00: Breslau, Hamburg, Varşovia; 19.23; Heilsberg; 20.00: Belgrad, Grupul italiau de Nord; 20.05; Zürich; 20.15: Londra reg.; 20.25: Brno; 21.00: Belgrad, Hamburg; 21.10; Berlin; 21.15; Brno; 21.45; Strassburg; 22.00: Zagreb; 22.55: Mühlacker; 22.30: Hamburg; 23.05: Hamlurg; 23.15: Hielsberg; 23.85: Budapesta; 23.45: München; 24.15: Barcelona TEATRU, OPERA, OPERETA. — 21.30: Paris: «Duelul» (piesă radiof.); 23.00: Roma: «Carabinierii» (comedie); 23.30: Praga: «Logodna din vis» (operă); 22.00: München: «Sentinţa din Stargard (piesă radiof.); 21.35: Budapesta: «Haydn» (piesă radiof. » ' MUZICA DE DANS. — 23.10: Zagreb; 23.15: Paris, Londra reg.; 23.15: Hamburg; 23.00, Stokholm. Cărţi-reviste A apărut revista «România Aeriană» anul VII No. 67 pe luna Mai cu un bogat cuprins. Numeroase informaţiuni de aviaţie, aerochimie, radiofonie şi clişee în text. Redacţia şi administraţia: Prel. Polonă 13. Telef. 20891, Bucureşti. —--‹====&‡==---- -----=trec=---- Sinuciderea unei sexagenare la Braşov BRASOV 30. — In stara Biserica Romană, No. 98, s’a sinucis, luând o puternică otravă, d-na Luisa Iosif Hermann, în vârstă de 69 de ani. Gestul se datorește unei boale incurabile. . . - De toate şi de pretutindeni bioc-sides că «ziua» şi «săptămâni a» masivei, a copii-jiui, a căauţii şi a luptelui, a apei op şi a sporturiEst — care se astuală — vom avea şi săptămâna câinelui... «Trimeteţi-mi un ce-slai*!» Un interesant experiment, care luminează perfect metodele de reclamă americane, a întreprins de curând un profesor american, care ţine prelegerile sale cu tema: Sugestia masselor. Prin această experienţă a vrut să dovedească ceva aproape de necrezut că americanul este de o credinţă absolută faţă de cea mai simplă ca şi de cea mai rafinată afirmaţie pe care i-o face reclama Şi experienţa a reuşit pe deplin. Profesorul american a publicat în câteva din cele mai citite ziare un anunţ în care pe lângă adresa lui nu se găsea decât această propoziţiune: «Trimiteţi-mi un dolar». La o săptămână publică în aceleaşi ziare alt anunţ: «D-ta încă nu mi-ai trimis un dolar!« Profesorul lăsă iar să treacă o săptămână şi inseră al treilea anunţ: «Azi încă mai poţi să-mi trimiţi dolarul. Mâine va fi prea târziu». Grăbeşte-te! Succesul anunţurilor a fost formidabil. După primul inserat veniră cinci sute de dolari, după al doilea trei sute şi după al treilea tot trei sute. Iată că 1100 de oameni au încredinţat unui necunoscut căci desigur că din expeditorii dolarilor nimeni nu ştia cine e profesorul — câte un dolar, fără ca măcar să li se fi promis ceva în schimb. In mod automat au fost desigur convinsi că dolarul le va fi restituit într’o formă sau alta cu cine știe ce beneficiu mare. Este dela sine înțeles că profesol,după ce a demonstrat teoria sa, a restituit trimitătorilor cei 1100 de dolari. O sărbătorire originală va avea loc în curând la Paris. Jubileul de 500 de ani al pisici de Angora. Căci zilele acestea se împlinesc exact 590 ani de când primele trei pisici de Angora au fost aduse la Paris. In anul 1433 veniră la un târg internaţional din Saint-Denis, mai mulţi negustori din Orient şi aduseră cu ei numeroase rarităţi, printre acestea hărite pergament pentru diplomele de doctori, şi multe alte lucruri exotice. Cu această ocazie fură oferte spre vânzare şi cele trei pisici de mai sus. Profesorii de la Sorbonna îşi bătură zadarnic capul, spre a şti căror specii aparţin ciudatele animale şi se mulţumiră cu găsirea unui nume cu care să boteze drăgălaşele fertile. Curând, de tot ajunsese chestie de onoare ca tot aristocratul să posede câte o astfel de pisică. Prefectul din Paris duse ambiţia mai departe şi-şi instală o crescătorie în toată regula. Rezultatul este azi destul de surprinzător. In Angola însăşi acese pisici sunt pe cale de dispariţie, nu însă şi în Paris, unde ele se înmulţesc destul de mult. rul care putea clarifica toată crima — era însuşi jghiabul prin care lutul se însămânţează trecând, pe sub sărutul a două trupuri îndesate de beznă şi panică, dintr’un fior în alt fior... Dar jghiabul acesta avea o urmă murdară şi un păcat. Căci oamenii cinstesc înmulţirea şi actul prin care speţa tri se menţine. Oamenii nu vor ca femeia să fie inutilă. Ii dau voie să devie amantă — spunându-i şi curvă, — şi admit lighianul care duce în gură şi aruncă la canal neamul omenesc.. Nu permit însă fioricul de dragoste, când linul întoarce spatele iar celălalt rămâne cu ochii în ceafa amantului frânt de la mijloc şi cu nasul la genunchi... Şi nu îngăduie ca, gelatina din zmârcurile trupului — care a inventat lirica lumii — să nu intre acolo unde, Abraham cunoscând-o pe Saara, a avut un copil... Pe noptieră, lângă un toc de bomboane eftine şi câteva ţigări proaste, era un bilet în care criminalul de acum şi amantul de altădată se justifica- «L-am ucis pentru că m'a muşcat»... Numai atât! Pe gâtul mortului se vedeau două pete viorii cu miezul de sânge închegat, după cum, probabil, pe alt gât şi la celălalt, erau urmele unor dinţi care au scrâşnit mai întâi de voluptate iar apoi s’au desfăcut să rânjească, aşa cum vor rânji de astăzi înainte şi mereu, chiar şi atunci când racla îi va cădea putredă peste râsul putred... Iar printre hârtiile din sertare s’au găsit nişte însemnări care pot fi şi journal după cum, sânt, acum, și nimic. Dintre ele una singură spune ceva... Ceva înspăimântător, dureros,jalnic: «II iubesc și-l vream.. Mi-e drag. Vreau să fiu a lui. Numai a lui. Mama mi-a spus că, atunci când era însărcinată, cu mine, dorea să fiu fată»... . Atât! Atât căci sângele este singurul infern posibil... Tăceţi o clipă moraliştilor şi voi visătorilor! Şi voi toţi care condamnaţi îndoiţi-vă limba şi coaseţi-v-o de fundul gâtului. Şi dacă, încă, mai urlă osândirea în voi îmbătaţi-vă, spânzuraţi-vă dar tăceţi ! Nu judecaţi pe nimeni, căci în fiecare din voi pândeşte păcatul. A fost gâtuit un om? Nu e vinovat nici acela care a ucis şi nici mortul. Sântem toţi vinovaţi, sau sânt, numai aceia care se fac apărătorii... moralei a cărei izvor şi principiu declară solemn: TU EŞTI FĂPTUITORUL. NU. EU. Şi oamenii adaugă ocrotiţi: NOI N’AM FĂCUT, noi sântem curaţi! Minţiţi hoituri care putreziţi în vis. Minţiţi, căci dacă naţi fi păcătoşi, viciul altuia nu v’ar face călăi ei duhovnici. Minţiţi şi sânteţi laşii Minţiţi făpturi dubioase, câni mai răi decât câiii, hisite care vă definiţi puritatea comparând-o cu mocirla. Dece nu înţelegeţi că există azi şi acum o ştiinţă a clarităţii care vrea să vă limpezească? O ştiinţă care nu este a a tenebrelor din noi, decât în măsura în care încearcă încă odată — şi poate nu zădarnic — să tălmăcească pe înţelesul tuturora ceea ce ,e spurcat în om şi de care omul trebue să se lepede. Greşalele psiehanalizei — căci despre ea vorbim şi pentru dânsa pledăm. — SÂNT, sânt multe. Dar ceia ce e valabil în ea şi definitiv, este faptul că încearcă să definească o ştiinţă a clarităţii omului. O ştiinţă a omului clar.. O ştiinţă de purificare şi o pedagogie a omului nou. Nu luaţi din ea — deocamdată — decât faptul că omul a bolnav de ipocrizie şi că morala e sinonimă cu camuflarea iadului din noi. Nu vă fie ruşine că sânteţi bolnavi. Când Iisus a spus : «Cel fără păcat să arunce piatra» nu cerea o luciditate morală sub unghiul lui Dumnezeu? Şi când Spovedania a fost dată, ce înţeles putea cuprinde împărtăşania decât consfinţirea sănătăţii şi «învrednicirii?». Ce este vinovată psichanaliza dacă Biserica n’a putut purifica omul? Iată, a fost gâtuit un om! Şi mulţi alţii vor fi gâtuiţi după cum alţii se bălăcesc astăzi şi lângă noi, în noaptea care ne copleşeşte, deavalma cu tot felul de mizerii şi falsificări. E vinovată psichanaliza, dacă remarcă mocirla din noi? Oare lumina e stârv dacă luminează şi descompune un stârv ? Câte păcate au aceia care se ridică năvalnici în contra acestei ştiinţi a clarităţii şi ce ascund, că nu vor să admită o ştiinţă care nu i ameninţă, însă care le va divulga ceiace măi au şi ei în ei, dubios? Avem aceiaş boală. Dece să nu stăm în acelaş spital? Un om a fost gâtuit, şi a fost, pentrucă era ca noi. S’a temut sau s’a jenat... Nu avea un doctor... Nu avea cui spune boala. Şi a murit scârnav, gâtuit. A murit scârnav pentru că n’a avut un duhovnic. Boala lui trezea greaţă şi mânie. Şi el nu era vinovat. «Păcatele părinţilor le ispăşesc copiii». Oriunde şi-ar fi spus boala, în fundul nopţii sau în miezul pustiului, oriunde, oriunde, în loc de un frate duhovnic, ar fi întâmpinat un moralist. Şi ar fi bătut şi l-ar fi chinuit şi l-ar fi pedepsit, iar el, el fratele bolnav, ar fi îngenunchiat umilit şi nevinovat. Mă auziţi voi, voi care fabricaţi cuşti de bună cuviinţă? Ar fi murit NEVINOVAT! Aşa cum a murit şi gâtuitul de acum... SFÂNT ESTE OMUL CARE NU VISEAZA, omul al cărui sânge nu mai are vise. Omul al cărui sânge este numai hrană şi al cărui somn este numai odihnă. Şi a cărui viaţă este numai luciditate. Omul care ştie ce poata şi ce trebuie să facă. ' , - «Ar ',■ «■', vl Si’.H (Şt’ -v«. Deabia numai din clipa în care toţi oamenii ar fi cristali de claritate, s’ar puteaşti ce este şi ce nu este taină in lume. Numai din clipa aceia s’ar putea verifica dacă omul este propriu unui plan metafizic sau dacă nu cumva şi metafizicul este deopotrivă de inaccesibil ca şi cunoaşterea. Dar până atunci? ...Pământul şi-a mai deschis încă dată antroporul să prefacă în beznă o statuie. Şi altele îi vor urma... Şi nimeni nu se va gândi că atâtea fiinţe care au văzut lumea s’au întors în nefiinţă fără să poată vedea şi mântuirea. Atâtea fiinţe care nu vor mai putea fi niciodată mântuite fiindcă nu vor mai fi. Atâtea vieţi zadarnice. Zădarnice deoarece nimeni nu le-a arătat cum să nu fie zădarnice. De ce vă îngroziţi dacă astăzi şti spitalul pregăteşte oameni pentru Biserică? Oare nu trebuie să fim şi sănătoşi înaintea lui Dumnezeu? Şi mă gândesc, acum la sfârşit, că viaţa aceasta a fiecăruia din noi şi singura, este unicul drum către El. Dacă în cuprinsul ei scurt, de scânteie, n’am ştiut păşi către Dânsul sântem pierduţi şi întru veşnicie. Nu ne vom mai putea reîntoarce niciodată noi, eu şi tu şi ceilaţi, pentru a avea poibilitatea de-a eşi din ţărână. Să mai fii tu, tu cel de acum unic şi nerepetat şi să mai zăreşti viaţa. Alte sistai voi creşte,alte ceruri şi din ce în ce mai multe se vor deschide, dar pentru tine care vei fi nimic, nimeni nu vă trâmbiţa la sfârşitul veacurilor. ■Câţi din oamenii care au trecut şi vor mai trece pe drumurile pământului» între El şi lut vor vedea Cerul? Câţi nu vor fi moarte adâncă? Şi doar moartea nu este decât locul unde se prefac în zgură şi beznă şi fără urmă, statuile greşite ale omului. Căci, noi numai aceia care n’au ştiut ce înseamnă a fi făptură... Mor devenind cărbune şi râmă şi întuneric. Şi, după cum acestea nu se pot întoarce la Dumnezeu, tot aşa nu se mai pot întoarce nici aceştia, sortiţi să rămână, pentru veşnicie, materie surdă şi oarbă, deoarece noi nu putem avea decât o singură viaţă... Petru Manoliu ntri In noaptea de 31 Mai 1933 Farmacia Vasiliu Cerb. Dr. O. Lascăr et Dr. V. Thüringer, Victorie 70, tel. 3.11.19; Geta Drăghici-Nichiforescu, Hahovei 151, tel. 8.31.82; V. Steflea, Victoriei 142; Farmacia Shunda, P-ta Ruseşti 47, tel. 3.01.85; Sebastian Niţescu, B-dul Ferdinand 103; Farmacia Academiei (Aurian), Academiei 2, tel. 3.61.50; N. Wasserman, Moşilor 249, tel. 2.02.74; C. Herzenberg, Văcăreşti 25; Farmacia dr. Popovici, Griviţei 213, tel. 8.20.99 ; Farmacia dr. Einhorn (Rissdorfer), Str. Carol 19, tel. 3.20.88; Farmacia Bejan (Galperin), Dudești 133, tel. 3.48.63. -------xxxxx------ CUVÂNTUL Teatrul cărăbuş Vineri 2 Iunie, Teatrul Cărăbuş deschide stagiunea de vară cu revista «Cărăbuşul Cântă» de d-nii N. Kiriţescu, N. Vlădoianu şi N. Constantinescu. «Cărăbuşul Cântă» e o simfonie veselă şi antrenantă de melodii noui şi captivante, din ultimele şlagăre mondiale şi compoziţii noui şi seducătoare scrise de d-nii Ion Vasilescu şi C. Dendrino. E o alertă şi sprintenă trecere în revistă a evenimentelor vieţii noastre politice şi mondene, cu scene pline de haz şi cuplete pointate cu măestria care a făcut faima celor trei neegalaţi revuişti. Interpretarea e în mâinile sigure ale reputaţilor artişti d-nele: Sily Vasiliu, Lizica Petrescu, Mya Steriade, Lulu Savu, Lisette Verea, Virginica Popescu, Marioara şi Rica Martinescu, Coca Moţaş şi d-nii Cănase, I. Talianu, Aurel Munteanu, G. Groner, R. Rang, C. Eterle, I. Glodariu, Gimy Sinclaire, M. Demetrescu. D. S. Siomin a organizat baletul şi echipa de girls, d-nii I. Vasilescu şi C. Dendrino au conducerea muzicală, d. Traian Cornescu, direcţia technică cu pictorii A. Caramalău şi I. Rorkoffer. Testrai fascemcu Direcţia teatrului Iancovescu anunţă azi Miercuri 31 Mai are loc ultima reprezentaţie a închiderei stagiunei de vară cu formidabilul succes «Rumba» jucată cu Ion Iancovescu, Coco Danielescu, Nelly Cu tava şi d-şoara Neamţu. «Rumba» în urma marelui succes obţinut va face o mare serie în întreaga ţară plecând cu acelaşi personaj artistic în turneu. Primul spectacol are loc la Constanţa. ' —----OoXoo—— spectacolele zelea Teatre RECINA MARIA: Apaşul X. IA NC O VESCU: Rumba H alografe GRADINA CINTEMA VOX, (Parcul Oteteleşanu); Gpnjtesu Lilly; revista «înainte» şv©rograin de Musichall. CAPITOL: Trei; j^tneni în frac. TRIANON: Roi^a^— Express. BULEVARD PALACE: Sbuciumul patimii. Stan şif Şjţan în Legiunea străină. S nq REGAL: Alpinis tul. FEMINA: Camerista coniţei. CORSO: Servieiul secret. SELECT: Iubeştq mă, Coniţa din Pullmann. 4 FORUM: Madame Butterfly; Puterea destinului. OMNIA; Demonul Galben; Călătotul negru. MILANO: Un vis sub cerul albastru; revista «Milano-Bucureşti». TOMIS: Femeia de azi şi o comedie. TERRA: Dragoste fără sfârşit; Tată de familie. SALA FRANKLIN: Colonelul Redl: O fată că tine. SALA EPISCOPIEI: Neguţătorul de nisip; Sânge cald, sânge vienez. AMERICAN: Blonda de la revistă. LIDO:Aşa fată nu se uită. RAHOVA: Carne din carnea mea şi o complectare. LIA: Grand Hotel; Prima dragoste prima durere. MARCONI: Mele, seara teatru. VOLTA BUZEȘTI: A fost odată un muzicant. MARNA: Tainele văzduhului, jurnal și Mussic hall. ’*----- întrunirea cavalerilor ordinului „Virtutea Aeronautică“ -pooopo-Potrivit Regestei încuviinţări de a se întruni anual în jurul lespedei care aminteşte biruinţa din seara zilei de 6 iunie 1930, cavalerii ordinului «Virtutea Aeronautică» au primit înalta aprobare de a se întâlni şi în acest an în ziua de Mărfi 6 Iunie 1933, pentru cea de a 31a comemorare şi sărbătorire a acestei biruinţe. Programul cuprinde: Ora I, întrunirea la aeroportul Băneasa. Solemnitatea are loc în prezenţa M. S. Regelui. Participă toţi ofiţerii şi subofiţerii activi şi de rezervă, distinşi cu «Virtutea Aeronautică» (cruce, cavaler, ofiţer, comandor) şi «Medalia Aeronautică», precum şi drapelele decorate cu acest ordin. Ţinuta pentru ofiţeri, activi şi de rezervă, de serviciu. Pentru civili: jaquette şi haute de forme. Ca decoraţiuni se vor purta numai «Virtutea Aeronautică», «Medalia Aeronautică» şi «Mihai Viteazul» Ora 13. Dejun la Cercul Militar în prezenta M. S. Regelui. Ţinuta aceiaşi ca dimineaţa. • Pentru a înlesni participarea la această sărbătoare a unui număr cât mai mare de cavaleri, ministerul apărărei naţionale a aprobat tuturor cavalerilor activi din provincie, transportul cu foi de drum, iar corpul 11 armată, găzduirea gratuită în hotelul Cercului militar. Foile de drum se vor obţine prin garnizoanele respective. Domnii cavaleri cari participă la această întrunire, sunt rugaţi a înştiinţa Aeroclubul Regal al României, cel mai târziu până în seara zilei de Duminică 1 Iunie a■ c. oooxooo Următorii ofiţeri generali, superiorişi inferiori, combatanţi şi asimilaţi, au fost trecuţi din oficiu în rezervă, pentru limită de vârstă, pe datele arătate în dreptul fiecăruia: Cavaleria Căpitan Zamfir Ioan, pe data de 18 iunie 1933, Artileria General de brigadă Batâr Nicolae, pe data de 22 Iunie 1933. Colonel Gheorghiu N. Gheorghe, pe data de 10 Iunie 1933 Căpitan Florea Ştefan, pe data de 11 Iunie 1933. Aeronautica General de escadră Henţescu Vasile, pe data de 15 Iunie 1933. Administraţia Administrator-maior Georgescu T. Gheorghe, pe data de 10 Iunie 1933. Administrator-căpitan Pandelescu Dumitru, pe data de 6 Iunie 1933. Stancu N. Nicolae, pe data de 12 Iunie 1933. Ionescu D. Gheorghe, pe data de 17 Iunie 1933-Toma Adam, pe data de 26 Iunie 1933. Medici Medic-colonel Scheint Ioan, pe data de 24 Iunie 1933. De la Academia Română In şedinţa intimă a Academiei României dela 29 Mai a fost ales membru onorar al acestei Instituţii de Giorgio dei Vecchio, decanul facultăţii de drept din Roma şi conducătorul marelor publicaţiuni periodice «Revista Internazionale şi filosofia del Diritto» şi «Archivio Giuridica». Emeritul jurist italian ne-a vizitat acum două săptămâni ţara şi Capitala, în care a trinut mai multe conferinţe. In aceiaş şedinţă a fost ales cu unanimitatea voturilor membru onorar al Academiei şi d. Anastase Simu, fondatorul cunoscutului munzeu din Capitală, care-i poartă numele. Amânarea serbărilor din T.-Severin Primim: Direcţiunea liceului «Traian» din T-Severin înştiinţează pe această cale pe foştii elevi, profesori şi toate persoanele invitate la serbările semicentenarului liceului, că aceste serbări s’au amânat dela 3—5 Iunie, pentru o dată din cursul luniei iunie ce se va anunţa la timp prin presă şi invitaţiuni personale. Persoanele cari n’au primit invitaţiunile de până acum, sunt rugate a-şi tri- mite adresa spre a li se expedia noul program. -------OOXOO------- Dela criterion Asociaţia de arte, filosofie şi litere Criterion anunţă pe membrii ei că Joia aceasta nu ţine şedinţă. In schimb, Vineri seara organizează o recepţie în onoarea scriitorului francez Léon-Pierre Quint, la care toţi membrii asociaţiei sunt învitaţi. Symposion despre Societatea Naţiunilor Mâine, Joi, ora 5 juni, da gruparea universitară română pentru Societatea Naţiunilor va ţine la sediul ei, seminarul de sociologie, Universitate ultima şedinţă, înainte de vacanţă. Va fi un symposion (discuţie controversată) despre «Concepţiia engleză şi cea franceză asupra Societăţii Naţiunilor». Vor lua cuvântul d-nii M. Grigorescu, P- Comarnescu, Em. Buznea şi T. Rădulescu-Pogoneanu, OOXOO- ■— Dela Sindicatul Artelor Frumoase Comitetul nou ales a sindicatului Artelor Frumoase s’a constituit astfel: Preşedintele sindicatului, d. sculptor I Iordănescu, vice preşedinţi, d-nii: D. Pavelescu-Dimo sculptor şi d. Belisare pictor, secretar, d. Grigore Manea pictor, casier, d. Spiridon Georgescu sculptor. JOI I IUNIE 1933 mzicii & Indiscreţii La o cafeluţă neagră, şedeau, aseară, în jurul unei mese, în cafeneaua «Elite», din Lipscani, trei paşnici izraeliţi, — când, deodată, intră, speriat, un consângean cu vestea: — La Palatul Justiţiei Moţii a împuşcat pe Tischler Moor! — Cum se poate aşa ceva?! Ce au avut Moţi cu Tischler? — Cum, ce a avut! Chestia cu pădurile! — Moţi şi păduri! —• se miră cei trei. De când are Moţi paduri?! Ce le-a câştigat cu box?... Şi iată cum, din cauza sintaxei atice, una vorbeşti şi alta înţelegi. Derby-ul a fost câştigat — după cum se ştie — de calul «Scârbă Mică», proprietatea d-lui Sigmund Schwartz. Numele calului a provocat Duminecă la hipodrom o întreagă serie de glume. Publicăm astăzi încă una din ele. — Ce numere. De unde până unde i-a dat Schwartz, calului numele de «Scârbă mică»? — Cum nu știi? Așa îl numesc prietenii pe el în intimitate când vor să-l mângâie. «Scârbă mică». — Ești în eroare... Ce care nu-l cunosc îi spun «Scârbă mică»... Intimii îi zic mai mult... «Scârbă mare»!... Hs «Săptămâna cărţii» s’a terminat dar ecourile ei tragi-comice continuă să facă turul cafenelelor boeme. Intre altele, această scenă absolut autentică (bam fost martori). La Teatrul Naţional, în faţa unei mese pe care îşi întinsese toate operele trecute, se agita d. Caton Teodorian. Cu bonomie, dar şi cu oarecare insistenţă juvenilă. — Nu luaţi Bujoreştii? Coniţa nu doreşte un autograf? Domnul nu vrea o piesă de teatru? In mulţimea care trecea puţin prea neatentă pe lângă acest zelos propagandist, se opreşte deodată un domn colonel. — Caton? Ce mai faci tu, mă? Ce mai zici tu, mă? Nu te-am văzut din liceu, băiatule. Ia, te uită ce surpriză... Şi se repede spre dramaturgul nostru, străngându-i cu efuziune mâinile și punându-i un ropot de întrebări, la care fostul său camarad, azi ilustru, îi răspunde cu o vădită modestie flatată. Dar colonelul întrerupe brusc convorbirea, şi uitându-se mirat prin prejur, întreabă bănuitor: — Da, ia spune, ce cauţi tu aici? — Păi, replică oarecum jenată, Caton, nu vezi? Vând— Vinzi? Ce vinzi? Din ce în ce mai jenat, căci lumea din prejur asculta, marele scriitor încearcă să explice: — Vând cărţi, cărţile mele. — Cum mă, Caton, tu scrii? Scrii: Scorpion & Comp. Mâine seară: „Bucureşti-Paris“ Mâine seară are loc, în fosta grădina «Colos», deschiderea stagiunei noului teatru «Empire», cu formidabila revistă «Bucureşti-Paris», semnată de domnii Ion Manu şi Jac Beraru. Revista «Bucureşti-Paris», va constitui elou-ul acestei stagiuni, prin cupletele sale de pointă irezistibilă, sketchuri de mare haz și tablouri de ingenioasă fantezie. • In fruntea ansamblului ed. V. Maximilian. Eurazifia canină In zilele de 8, 9, 10 şi 11 Iunie va fi în Parcul Federaţiei Sportive a 6-a expoziţie canină organizată de ,,Societatea pentru îmbunătăţirea rasei canine”. A născut trei copii BAZARGIC, 29. — Femeia Cana Vasile Jecu, din oraşul nostru, a dat naştere la trei copii de sex feminin. Fetiţele au primit numele de Vera, Nădejdea şi Liuba. Atât mama cât şi nouile născută ■,sunt perfect sănătoase. —poxr-° L..,,-,- ) ■ » ... - « : • •