Cuventul, iulie 1933 (Anul 9, nr. 2938-2968)

1933-07-01 / nr. 2938

AZI 1933 IUNIE 30 Rile Zile trecute 180. Zile râmase 185. Răsăritul Soarelui 4.85. Apusul Soarelui 20.8. Luna ln Petr. I, la 28 h. 41 m. Ort.: Sinodul celor 70 Apostoli. Cat.: Sinodul Apostolilor Prot.: Sinodul Apostoli­lor. Evr.: 6 Tamuz 5693. Mah.: 7 Rebi­el-Aver 1352. Giuma. e Xii rad­io VINERI 30 IUNIE 1933 394 m. BUCUREȘTI 12 kw. 761 kHz. 1276 m. Blaj experimental 0,750 kw. 235 kHz. 13. Bursa, cota apelor Dunării. Mu­zică de orchestră (plăci): Baletul din Manon de Massenet, executat de oche­­stra simf­onică din Paris, dirijată de Cloez (O). Două coruri rusești, execu­tate de corul Jaroff (C); Baletul din Gioconda, dansul orelor de Ponchielli, executate de orchestra simfonică din Milano (H); Uvertura din «Califul de Bagdad» de Boieldieu şi Habanera de Chabrier, executate de orchestra simfo­nică din Londra (C). 13.40: Muzică uşoară. 18: Orchestra Radio: Gyldmark: Marş spaniol; Lincke: Vals la «Răpirea din Serai»; Halévy: Fantezie din Ebreea; Fredricksen- Suită scandinavă. 19: Radio-jurnal. 19.15: Orchestra Radio: Lehar: Pot­­puri din «Clo-Clo»; Popper: Gavotte ; Sammartini: Chant d'amour; O. Cui: a) Orientală; b) Poloneză. UNIVERSITATEA RADIO 20: Prof. Eugen Herovanu: împărăţia visului, 20.20: Damian Stănoiu: Slatina. PROGRAM DE SEARA 20.40: Bohema, operă în 3 acte de Puccini (doză electromagnetică). Intre acte Radio-jurnal. Spicuiri din programele străine CONCERTE: 13: Viena; 13.05: Buda­pesta; 14: Langenberg; 14.10: Viena; 14.50: Brno; 16.20: Frankfurt; 17: Lei­pzig, Varşovia; 17.30: Langenberg, Muenchen 18. Grupul italian de la Nord: 18.15: Varşovia; 18.20: Viena; 18.30 Budapesta; 19.30: Lubliana; 19.35: Varşovia; 20: Budapesta; 20.20: “Zuerich; 20-25 Brno, Kosice, Praga; 81; Bruxelles I şi II, Budapesta, Heil­sberg, Varşovia; 22: Bruxelles I, Muen­chen, Viena; 22.40: Budapesta; 23.25: Leipzig; 23.30: Belgrad; Hamburg; 23.45: Frankfurt; 24: Breslau, Ham­burg. TEATRU, OPERA, OPERETA: 21.30: Paris, (Frumoasa Galathea» (operă);­peră); 22-10: Zuerich: «II Campanello» (operă); 21.30: Grupul italian de la Nord: «­Greerele şi furnica» (operetă). MUZICA DE DANS: 20-25: Bratis­lava; 23.30: Bari, Langenberg; 23-40 Varşovia, Zagreb; 24: Breslau; 23.10 Bruxelles II; 23.45: Londra; 23-40: Ka­­tovice; 23: Varşovia. De la asociaţia „Virtutea­­ Militară de Război“ Primim: Se aduce la cunoştinţa membri­lor Asociaţiei «Virtutea Militară de Război» că permisele de gra­tuitate pe C. F. R. se vor ridica de la direcţia comercialului C. F. R. şi distribui Asociaţiei cu începere din ziua de 9 Iulie 1933. Membrii sunt rugaţi a nu se de­plasa şi face noui cheltueli. p. Consiliul­ de Administraţie Vice­preşedinte (ss) M. Gheorgh­u De la şcoala de statistică In ziua de 27 Iunie a. c. d-na Mi­­rela Florescu-Ionescu, şi-a susţinut lucrarea de diplomă la Şcoala de Statistică, secţia actuariat, tratând despre «Metoda continuă în Mate­­maticile Actuariale». Comisiunea de diplomă, compusă din d-nii: prof. Octav Onicescu, pre­şedinte, dr. Ion Teodorescu, Max. Sanielevici şi Gh. Mihoc, membrii a acordat candidatei menţiunea «Foar­te bine». Coloniile şcolare organizate de Casa oalelor Pentru coloniile şcolare organizate de Casa şcoalelor şi trimise la staţiunile climaterice Dârste, Eforie, Bugaz şi Buzău, direcţiunea generală CFR a a­­probat o reducere de 50 la sută din ta­xele tarifare ale clasei a IlI-a. Această reducere este aprobată at&t la ducere c&t şi la înapoere pentru intervalul de la 1 Iunie şi p&nă la 31 August. Emi­terea jumătăţilor de bilete at&t la du­cere c&t şi la înapoere se va face în urma prezentărei la casele de bilete a certificatelor de reducere emise de Casa şcoalelor şi a culturii poporului, prevă­zute cu grija directorului general CFR şi timbrul sec. Aceste certificate vor fi vizate la casele de bilete atât la ducere cât şi la înapoere, spune lucruri excepţionale. Dimpo­trivă, acolo unde vorbeşte despre singurătatea lui Dante, de neînţele­gerea contemporanilor, de origina­litatea poeziei lui — este adesea mediocru (dacă un Papini poate fi mediocru), adică puţin «tenor», pu­ţin apologet anglo-saxon. Nu e trea­ba unui Papini să se înduioşeze (cât de puţin) de singurătatea lui Dante. Dar câte lucruri minunate în a­­ceastă carte bine aerisită, pe care o citeşti fascinat, atât e de lumi­noasă pornirea şi atât de fluentă proza. Sunt pagini de antologie şi — ceia ce se întâmplă totdeauna cu portretele lui Papini — eşti is­pitit, după lectură, să scoţi «Divina Comedie» din raft, şi s’o reciteşti pe îndelete, aşa cum se cuvine. Sunt de asemenea, în interpretarea operei, anumite analize şi interpre­tări, dacă nu cu desăvârşire noi, cel puţin întâia oară bine închega­te şi frumos justificate. De pildă, interpretarea obscurului «ogar» (veltro), prin care Dante a simbo­lizat Duhul Sfânt, este aceasta o urmă a influenţii puternice exer­citate de profeţiile şi elevii lui Gioacchinno da Fiore (şi dacă n’ar fi avut pe ultima pagină a cărţii inscripţia «con revisione ecclesias­­tica», Papini ar fi citat fără îndo­ială şi lucrările lui Ernesto Buona­­iiti asupra abatelui calabrez). Cartea aceasta, Dante vivo, nu are scăderi. Ceia ce te nemulţu­meşte în ea este altceva, mai subtil şi mai greu de precizat: ai fi vrut ceva mai mare, ceva genial, Ceva definitiv în icoana omenească a lui Dante. Cred că foarte puţini autori europeni contemporani se pot făli că stârnesc un asemenea sentiment în sufletul cetitorului cinstit. Mircea Eliade ---------OOXOO---------­ De toate si de pretutindeni oooxooo-----­ In Anglia se joacă anual peste ISO mi­liarde ! Guvernul englez va veni în cu­rând cu o nouă lege asupra jocuri­lor de noroc. După cum se ştie, Anglia este ţara unde se joacă tot felul de jo­curi de noroc, într’o măsură de neînchipuit. O comisie regală, care timp de un an de zile a studiat tot felul de jocuri şi a preconizat mă­surile care ar putea tempera întru­câtva pasiunea englezilor pentru ba­sard, a ajuns la concluzia că nu­mai la cursele de cai, de câini şi la diversele loterii autorizate, en­t, 7 grezii mizează anual cam 250 mili­oane lire sterline (vre­o 150 miliar­de lei!). Din această sumă, zece mi­lioane sterline revin loteriei irlan­deze «Sweapstakes», interzisă în Anglia. ... Cifrele sunt cam­ impresionante şi par neverosimile, dar eine ştie că nicăeri pe pământ nu se joacă atâta ca în Marea Britani­e, nu se îndoeşte deloc de ele. O surpriză neplăcută De o surpriză cam neplăcută a a­­vut parte zilele acestea o văduvă din Berlin, când se înapoia dintr’o călătorie. Când intră în casă constată că în­treaga mobilă și toate obiectele de gospodărie -ţ­ f­ie altfel gata împa­chetate pentru o mutare care urma să ai ţie loc mai târziu — dispar­u­­seră. ........ Cercetările întreprinse de police au stabilit până acum numai atât. Sâmbătă dimineaţa un camion mare a tras în faţa casei locuite de vădu­vă, iar trei hamali, îmbrăcaţi în cu­noscutele lor , bluze albastre de lu­crători de transporturi, au cărat lu­crurile din casă, le-au urcat în ca­mion, apoi au dispărut împreună cu camionul. Miss Yacko Sagara, mem­­bră a team­ului japonez de la Olympiada de anul trecut, se antrenează în vederea unor camp­ionate regionale Groaznica sinucidere a unui profesor Din Praga se anunţă: profesorul dr. Iaroslav Valc s’a sinucis în lo­calul liceului real de aci într’un mod deosebit de groaznic. Sa aşezat călare pe o fereastră a unei clase dela etajul al 5-lea şi şi-a tras un glonte de revolver în cap. Apoi s’a prăbuşit în curtea şcolii, unde s’a prefăcut într’o mas­­să informă de carne. Cauza funestului act pare a fi o boală de nervi. Justiţie divina In timpul unei călătorii în tram­vai, la Viena, lucrătorul Dunajeci băgă mâna în buzunarul unui mă­celar şi scoase portofelul acestuia, în care se găseau 2000 de shilingi (40­ 000 lei). Hoţul, temându-se ca pă­gubaşul să nu bage de seamă lipsa banilor, sări în plin mers al tram­vaiului. Săritură greşită, căci hoţul, se alese cu un puternic şoc nervos şi cu nenumărate răni grave pe tot corpul. In timp ce societatea de salvare, sosită în grabă, îi da primele aju­toare, măcelarul descoperi și lipsa portofelului, care fu găsit asupra hoțului rănit. Crima unor ciobani IAŞI, 28.­­ La cab. I instrucţie au început cercetările unei fioroase cri­me petrecute la Prisăcani (Iaşi). Un tânăr, anume Michel Hercovici, în vârstă de 14 ani, din str. Arapu, a fost ucis de nişte ciobani din Iaşi. Ciobanii, după ce l-au supus pe Herşcovici la diferite cazne, l-au ucis aruncându-i apoi corpul în râul Jijia. Instrucţia a ascultat pe mama celui u­­cis, câţiva săteni martori oculari ai crimei, covrigarul Bozeu şi alţii. Dai copiiîiăcafi IAȘI, 28. — Pe când doi copii ai lo­cuitorului Radu Albu, din corn. Baia, unul în vârstă de 6 ani și celălalt de 4 ani, se jucau pe malul unei gârle, au căzut în apă și s’au înecat. Parchetul a autorizat înmormânta­rea cadavrelor. ­in aeroport la Iaşi IAŞI. 28.­­ Delegaţia permanentă a municipiului, a primit pe d. Ralet, re­prezentantul ministerului apărării na­ţionale, care­ a expus proedul înfiinţă­­rei la Iaşi a unui aeroport civil, cu concursul armatei în vederea curselor regulate pentru pasageri, poştă şi mar­fă. D. Ralet cere municipiului să-i pue la dispoziție un teren de circa 60 ha. Delegația municipiului a cerut să i se prezinte un memoriu. CUVÂNTUL notes ­in mare succes „Cărăbuşul cântă“ D. Ion Vasilescu lansează în «Că­răbuşul cântă» un slow-fox de mare şlagăr «Am o mătuşica» fox-trottul «Cântecul Cărăbuşului» şi tangoul «Spune-ţi tot focul inima mea». Compozitorul G. Dendrino prezintă de asemeni Valsul dantelelor şi un fox trot antrenat. Silly Vasilea, Lizica Petrescu, Mya Steriade, Lulu Savu, Lizette Verea, Virginica Popescu. Marioara şi Rica Martinescu, Coca Motaş şi d-nii C. Tănase, I. Talianu, Aurel Munteanu, G. Gronner, R. Rang, C. Eterle, I. Glodariu, Gimy Sinclair şi M. Deme­­trescu, sunt interpreţii acestui mare succes. --------pXo-------­ Teatrul Nou După cum era de prevăzut pre­miera de aseară de la Teatrul Nou a înregistrat un succes desăvârşit. «UNCHIUL MOZES» valoroasa lu­crare a d-lui Schalom Asch care are în fruntea distribuţiei pe renumitul artist Mischa Fischzon se va porni cu siguranţă pe serie. --------pXo-------- * De la compania Toneanu «Micul Weber» este o zi, fără în­doială, cel mai precis succes. Timp de trei ore spectatorii râd cu hoho­te și petrec o seară dintre cele mai plăcute în eleganta grădină fostă Marconi, din calea Griviței 94. Numeroase aplauze la scenă des­chisă răsplătesc pe interpreţi, în frunte cu Costică Toneanu, Ion Morţun, Ionel Ţăranu, Gr. Vasiliu etc. şi d­-nele Annie Capustin, Re­­née Annie, Didy Theodorescu şi Cella Marion. Spectacolul cel mai bun, dar lo­curile cele mai eftine: 80, 60 şi 40 lei. (Se pot reţine şi prin telefon No. 3­33.02). spectacolele zilei Teatre TEATRUL CAp^ÎJUS: Cărăbuşul cântă. TEATRUL­­GRADINA FOSTA MARCONI... Com­pania ftontlana: Micul We-Cinematografe PARCUL OTETJ^LEŞANU: Kitty, jurnal şi două­ complectări. GRADINA și SALA CAPITOL : Farmecul alb. FEMINA: Pericolul; Fericirea fe­meilor. VOX: Mirajul Parisului, revistă şi music-hall. BUL. PALACE; Suzan Lenox şi Stan şi Bran se însoară. REGAL: Sclavele destinului. FEMINA: Sânge cald, sânge vie­­nez; Tată fără­ voie. CORSO:;F. P. 1 nu răspunde; Fru­moasa aventură.­­ SELECT: Omul de em­; Demonul ■ fem­eilor, ,­­ FORUM (grădină şi sală): Femeea, fatală, Stan,, şi Erau victimele crizei. OMNIA: Malec impresar şi Dans­ul spre prăpastie. . MILANO: Sânge păgân şi revista «Hai să râdem». ■ ■ : TOMIS: Taina, cea mare şi jurnal. MARCONI: Ul­tima mea dragoste şi Şantaj. .. . TERRA: Michel Strogoff, seara ar­tişti. .. SALA FRANKLIN: Simfonia jung­lei şi Allo, Allo, legătura greşită. SALA EPISCOPIA: O noapte de groază şi Şapte zile fericite. AMERICAN: Femeia de azi şi re­vista Chiriac n'are parale. LIDO: Viena, muzica şi amorul; Luana. RAHOVA: Visai dia Schoonbrunn şi Scampolo. LI­A: Suzane Lenox şi Fete de măritat. MARCONI: Congerilla, îndrăgosti­ţii şi compania liliacul. VOLTA BUZEŞTI: Justiţia de noapte şi revista Matchul veseliei MARNA: Dragostea creează moda şi o nouă revistă. SCALA: Trup şi suflet şi Sanghai sub bombe. ber. Ful Timiş In noaptea de 30 Iunie Al. D. Roşu, Griviţei 78 tel. 3.24.39 ; G. Ramaşcanu, Coltei 31, tel. 3.20.93; O. Chihăescu, Victorie 61, tel. 3.04.16; G. Berbier, B-dul Carol 45, tel. 2.46.07; M. Horn, Elsabeta 19, tel. 3.64.90; Aurelia Sotirescu, Ştefan cel Mare 4; Dr. Gh. Sima, Şerban Vodă 108, tel. 8.58.87; Far­macia E. Belcot (Caranica), Ferdinand 59; Farmacia Bixmanescu (Macarie), Ra­­hovei 50; Farmacia Cugler (Faingold), Regală 3 tel. 3.20.16; Farmacia Sceopol, Nicolae Bălcescu 14; M. Beinich, Nerva Traian 98. Tel. 3.69.91, Serbarea de fine de an de la şcoala pregătitoare de ofiţeri Eri diminuata Au baut, la şcoala pregătitoare de ofiţeri din Capitală, ser­barea de fine de an a cursului comun (anul I pentru toate armele aşa zisul «curs pregătitor»). Au asistat d-nii: general Benghiu co­mandantul şcoalei, general Lăzărescu, șeful marelui stat major, general St. Ionescu, subșeful marelui stat major, general Miltiadi, general Dobre, colonel N. Iliescu, col. Sâmboteanu, col. Petro­­vici, maior Paraschivescu maior Nicu­­lescu, etc. etc. Serbarea a început cu primirea d-lui general Lăzărescu care a trecut elevii în revistă. S’a oficiat un serviciu divin de către părintele Inochenţie Ştefănescu, confe­sorul garnizoanei Bucureşti. CUVÂNTAREA D-LUI GENERAL LĂZĂRESCU D. general Lăzărescu, şeful marelui stat major, adresându-se elevilor le-a reamintit datoria ce o au către Suveran, Dinastia şi faţă de ţară şi instituţiile militare. A urmat apoi defilarea şi producţia elevilor. S’au efectuat ansambluri de scrimă, gimnastică suedeză, mişcări ritmice cu bastonul şi mânuiri de armă. La poli­gonul de tragere al şcoalei s’a făcut o demonstraţie de tragere redusă. A urmat apoi o producţie muzicală şi un match de foot-ball, după care s’a ordinul de zi cuprinzând situaţia de fine de an a elevilor. Serbarea s’a încheiat cu o scurtă cu­vântare a comandantului şcoală. Asis­tenta a vizitat apoi şcoala. s" -*7; <-»v < y -• . ÎV' ■ • - : '• '.V' , - 'î-—! • v, <, v.' Vv >'J. * . : K *'»-1 -a» • Sofia, 26 (Corespondenţă parti­culară). — Se ştie că, cu sacrificii din partea statului român, ca şi din donaţiunile românilor din So­fia, biserica românească de aci este azi una din podoabele capita­lei kv»?a*ofo In schimb, şcoala nu are un lo­cal propriu. Aceiaşi situaţie o au şi cele câteva societăţi ale româ­nilor. Acum, d. Vasile Stoica, minis­trul României aici, a reuşit ca, fără nici un sprijin bănesc din partea statului, să ia iniţiativa ridicării unui local propriu al Institutului român, în care să fie aşezate toate instituţiile româneşti din Sofia. In prezenţa membrilor coloniei, elevilor şi profesorilor români, personalul legaţiunei şi mulţi in­vitaţi, s’a pus, zilele trecute, pia­tra fundamentală a clădirei. Intr’o atmosferă de înălţător en­tuziasm, solemnitatea a început printr’un serviciu divin oficiat de către preotul Popescu Runcu. In­r Cuvântările lor, atât d. Vasile Stoi­ca şi fruntaşii coloniei au adresat cuvinte de recunoştinţă M. S. Re­gelui Carol al II-lea care a apro­bat din cea dintâi clipă planul în­temeierea acestui aşezământ româ­nesc în capitala Bulgariei. Asisten­ţa a fost viu mişcată de prezenţa la această solemnitate a d-lui Can­­tacuzino­ Paşcanu, directorul avia­ţiei civile, care — în copilăria sa — a urmat cursurile şcoalei româ­ne de aci. Pergamentul tradiţional, zidit în temelia clădirei, are următorul text: Anno MCM XXXI­II. Die XVIII Mensis lunii Borisio III Bulgarorum Rege Carolus II Rex Daco-Romaniae Augustus de patria omnino meritus fundamenta huius aedis Instituti Daco-Romani Ulpiae Serdicae ad virtutem artes litterasque colendas et ad fraternitatem nationum Daco- Romanae ac Bulgarae promo­­vendam per legatum suum Basilium Stocia posuit. Intr’o convorbire asupra noului aşezământ ridicat la Sofia, d. Va­sile Stoica a spus, între altele: — Acest aşezământ, căruia acum îi ridicăm un edificiu măreţ cu patru etaje se va chema «Institu­tul român din Sofia», ca popor descendent al Romei care a organi­zat şi a civilizat odinioară aceste tărâmuri, îl vom numi în limba strămoşilor noştri «Institutum Daco-Romanum Ulpiae Serdicae», Ulpia Serdica fiind numele acestei cetăţi în epoca romană. Institutul va cuprinde: şcoala noastră primară de aici, gimna­ziul nostru, un internat românesc, o cantină a copiilor lipsiţi de mij­loace şi o bibliotecă publică româ­nească. Biblioteca va sta la dispoziţia tu­­tulor cercetătorilor din Sofia, cari vor avea lipsă de volumele ei. Activitatea acestui institut însă nn op va rrîntwmni mim^î lo moraul normal, reglementar al şcolii pri­mare şi al gimnaziului şi la susţi­nerea bibliotecei. In sălile lui se vor ţine conferinţe publice despre cultura românească şi despre via­ţa comună a popoarelor noastre şi se vor ţiţiea­ cursuri­­ speciale de limba română, de literatura şi arta română, precum şi despre istoria­­ poporului nostru. Dacă până astăzi şcolile româ­neşti din Balcani s’au mărginit a lucra numai pentru păstrarea ele­mentului românesc, de acum înco­lo ele vor trebui să devină focare de cultură românească şi pentru popoarele neromâne în mijlocul cărora se găsesc, contribuind, prin civilizaţia noastră, mai dezvoltată, la ridicarea şi la cultura lor şi în­stărind astfel şi mai mult legătu­rile între noi şi popoarele din Pe­ninsula Balcanică. .. Exprimăm de aici adânca noas­­­tră recunoştinţă Majestăţii Sale Regelui Carol II, care, din cea din­tâi clipă a binevoit să aprobe pla­nul întemeierei acestui aşezământ şi ridicării acestor edificii. Mulţumim de asemenea Sanctită­ţii Sale Patriarhului Miron, d-lui prim-ministru Al. Vaida-Voevod şi d-lor miniştri N. Titulescu şi D. Gusli, cari, aprobând de asemenea proectul ce le-am prezentat, ne-au dat tot sprijinul pentru ridicarea lui Scrisori din Bulgaria din institut românesc la Sofia --------OXO-------­ Vizita generalului Opreshi Primim: Se aduce la cunoştinţa camarazi­lor ofiţeri de rezervă, membrii ai U. O. R. ca în ziua de 1 Iulie ora 17.15 soseşte în Bucureşti Preşedin­tele Fidacului d. general Gorski. Pentru primirea sa la gară, Uniu­nea ofiţerilor de rezervă şi asociaţi­ile federalizate, sunt rugate a lua parte cu drapelele şi o delegaţie, întrunirea pe peronul gării. Ţinuta cu bereta. Ofiţerii de rezervă ca şi membrii asociaţiilor federalizate sunt rugat a lua parte. * Membrii «Uniunei Foştilor Volun­tari Români» şi ai «Casei Voluntari­lor Români din Siberia» aflători în Capitală sunt invitaţi a veni cu toţii Sâmbătă 1 Iulie 1933, ora 4 jumătate p. m. în gara de nord, sosire când urmează să se facă primirea solem­nă cu drapelul Uniunei d-lui gene­ral Roman Goreski, Preşedintele Federaţiei Interaliate a foştilor com­batanţi (F. I. D. A. C.) care vine să viziteze secţia naţională română Fi­dac şi timp de două zile va fi ca­pele României.­ ­—i-OOXOO— & Indiscreţii O ştire particulară anunţă că d. Titulescu va părăsi conferinţa eco­nomică mondială şi se va instala la Lido pentru obişnuita sa cură de soare. Cum e şi firesc, d. Titulescu a in­vitat stăruitor şi pe d. Mihalache, fără de care—cum aţi văzut— nu mai poate face nimic. Fostului mi­nistru de agricultură (sau, cum zice d-lui acum, formei Minister of A­­griculture) care a gustat, de când este european, din toate, i-a surâs propunerea de a se vedea în mail­­lot, întins pe nisip și gâdilat de spuma tandră a valurilor... Așa că, imediat ce va termina, studiile ce întreprinde în Iugosla­via, Mister Mihalache, former Mi­nister of Agriculture, se va duce să-şi expună anatomia sa ţărănistă pe plaja celebră dela Lido. * In timp ce statul se vede obligat se frâneze mereu chefduelile, la mu­nicipiu lucrurile nu s'au­ schimbat prea mult faţă de fericitele vre­muri de inflaţie dinainte de 1928. Dar meritul Primăriei e cu atât mai mare cu cât nu numai consilie­rii naţional-ţărănişti beneficiază de favoarea delegaţiunilor gras retri­buite, ci şi cei din opoziţie faţă de care primarul general se dovedeşte un excelent... dompteur. Un consilier liberal, d.G.p.l.a.u, nemulțumit cu «pâinea» pe care o mânca în calitate de controlor la brutării, a apelat la fondul milelor invocând eternele argumente: fa­milie grea, etc. D. Dem. Dobrescu a găsit, însă, că bunul consilier liberal cere cu mult peste puterile lui de.. opozant, a apostilat astfel cererea numitu­lui. «Pentru serviciile extraordinare, aduse, pe baza delegaţiilor, în mod onorific, i se vor adresa d-lui Or­­leanu vii mulţumiri din partea municipiului». Păcat că d. Dobrescu nu s’a pu­tut menţine până la urmă pe linia umorului... Obosit de inzistenţe, pri­marul general a trebuit să plăteas­că — şi încă destul de copios — serviciile onorifice ale consilieru­lui liberal... * In numărul de ori al unui ziar artistic am găsit această frază: «Şi înainte de a şi putea da sea­­ma de catastrofă, apele fluviului au năpădit prin geamurile sparte». Ce ape fără judecată mai avea și fluviul acela: năvălesc fără să gân­dească ce faci... Scorpion & Comp« Serbare Câmpeneasca » .. Vm . «•­I­­ . Duminică 2 Iulie a. c. va avea loc pe terenul Uniunii Federaţiilor Sportive — de la Arcul de Triumf — o mare serbare Câmpenească or­ganizată­ de Soc. «Princ­­eis Mir­cea». Vor fi numeroase distracţiuni — muzici, jazz, dancing, cinemato­graf, orchestră, restaurant, cârciu­mă, teatru pentru copii, călușei, tot bogan, concurs de minciuni, curse de motociclete, tombolă, etc. Intrarea generală 19 lei, pentru­­Copii 5 lei_ '* ■ • In caz de ploaie se amână­­ pen­tru Duminică 9 Iulie. Doamnele membre ale Soc. Prin­cipele Mircea sunt rugate insistent a lua parte la întrunirea care va avea loc astăzi, Vineri, ora 4 juni, în str. Aurel Vlaicu 19, când se ,vor lua ultimele măsuri în vederea Kermezei. --------OXO-------­Serbarea şcolară din comuna Traian (Ilfov) Cu prilejul încheerii anului şcolar, a avut loc la şcoala primară din co­muna Traian, jud. Ilfov, o serbare şcolară la care au participat părinţii copiilor, în­ majoritate militari şi func­ţionari şi un mare număr de locui­tori. D­na Maria Popescu, directoarea şcoalei, a deschis serbarea printr-o cuvântare în care a evidenţiat rostul sărbătoririlor în educaţia copiilor, că­rora le dă un nou îndemn la muncă. A urmat apoi desfăşurarea unui ales program artistic, executat de e­­levi şi eleve, după care d. căpitan Nicolaescu Marin, preşedintele comi­tetului şcolar, a distribuit premise e­­levilor merituoşi. D. Const. Popescu, primarul comu­nei, a evidenţiat apoi, în câteva cu­vinte starea înfloritoare a şcoalei şi a comunicat celor prezenţi că d. mi­nistru al comunicaţiilor a promis că va construi, ca o răsplătire a muncii depuse la această şcoală un impună­tor local, pe terenul dăruit de d-na şi d. Ionică Rădoi. Asistenţa a admirat apoi expoziţia de lucru manual, organizată cu lucră­­rile elevelor şi elevilor, sub directa supraveghere a d-nei directoare Po­pescu, căreia i se datorește în mare parte progresul realizat pe tărâmul pedagogic de această școală.

Next