Cuventul, iulie 1933 (Anul 9, nr. 2938-2968)
1933-07-01 / nr. 2938
AZI 1933 IUNIE 30 Rile Zile trecute 180. Zile râmase 185. Răsăritul Soarelui 4.85. Apusul Soarelui 20.8. Luna ln Petr. I, la 28 h. 41 m. Ort.: Sinodul celor 70 Apostoli. Cat.: Sinodul Apostolilor Prot.: Sinodul Apostolilor. Evr.: 6 Tamuz 5693. Mah.: 7 Rebiel-Aver 1352. Giuma. e Xii radio VINERI 30 IUNIE 1933 394 m. BUCUREȘTI 12 kw. 761 kHz. 1276 m. Blaj experimental 0,750 kw. 235 kHz. 13. Bursa, cota apelor Dunării. Muzică de orchestră (plăci): Baletul din Manon de Massenet, executat de ochestra simfonică din Paris, dirijată de Cloez (O). Două coruri rusești, executate de corul Jaroff (C); Baletul din Gioconda, dansul orelor de Ponchielli, executate de orchestra simfonică din Milano (H); Uvertura din «Califul de Bagdad» de Boieldieu şi Habanera de Chabrier, executate de orchestra simfonică din Londra (C). 13.40: Muzică uşoară. 18: Orchestra Radio: Gyldmark: Marş spaniol; Lincke: Vals la «Răpirea din Serai»; Halévy: Fantezie din Ebreea; Fredricksen- Suită scandinavă. 19: Radio-jurnal. 19.15: Orchestra Radio: Lehar: Potpuri din «Clo-Clo»; Popper: Gavotte ; Sammartini: Chant d'amour; O. Cui: a) Orientală; b) Poloneză. UNIVERSITATEA RADIO 20: Prof. Eugen Herovanu: împărăţia visului, 20.20: Damian Stănoiu: Slatina. PROGRAM DE SEARA 20.40: Bohema, operă în 3 acte de Puccini (doză electromagnetică). Intre acte Radio-jurnal. Spicuiri din programele străine CONCERTE: 13: Viena; 13.05: Budapesta; 14: Langenberg; 14.10: Viena; 14.50: Brno; 16.20: Frankfurt; 17: Leipzig, Varşovia; 17.30: Langenberg, Muenchen 18. Grupul italian de la Nord: 18.15: Varşovia; 18.20: Viena; 18.30 Budapesta; 19.30: Lubliana; 19.35: Varşovia; 20: Budapesta; 20.20: “Zuerich; 20-25 Brno, Kosice, Praga; 81; Bruxelles I şi II, Budapesta, Heilsberg, Varşovia; 22: Bruxelles I, Muenchen, Viena; 22.40: Budapesta; 23.25: Leipzig; 23.30: Belgrad; Hamburg; 23.45: Frankfurt; 24: Breslau, Hamburg. TEATRU, OPERA, OPERETA: 21.30: Paris, (Frumoasa Galathea» (operă);peră); 22-10: Zuerich: «II Campanello» (operă); 21.30: Grupul italian de la Nord: «Greerele şi furnica» (operetă). MUZICA DE DANS: 20-25: Bratislava; 23.30: Bari, Langenberg; 23-40 Varşovia, Zagreb; 24: Breslau; 23.10 Bruxelles II; 23.45: Londra; 23-40: Katovice; 23: Varşovia. De la asociaţia „Virtutea Militară de Război“ Primim: Se aduce la cunoştinţa membrilor Asociaţiei «Virtutea Militară de Război» că permisele de gratuitate pe C. F. R. se vor ridica de la direcţia comercialului C. F. R. şi distribui Asociaţiei cu începere din ziua de 9 Iulie 1933. Membrii sunt rugaţi a nu se deplasa şi face noui cheltueli. p. Consiliul de Administraţie Vicepreşedinte (ss) M. Gheorghu De la şcoala de statistică In ziua de 27 Iunie a. c. d-na Mirela Florescu-Ionescu, şi-a susţinut lucrarea de diplomă la Şcoala de Statistică, secţia actuariat, tratând despre «Metoda continuă în Matematicile Actuariale». Comisiunea de diplomă, compusă din d-nii: prof. Octav Onicescu, preşedinte, dr. Ion Teodorescu, Max. Sanielevici şi Gh. Mihoc, membrii a acordat candidatei menţiunea «Foarte bine». Coloniile şcolare organizate de Casa oalelor Pentru coloniile şcolare organizate de Casa şcoalelor şi trimise la staţiunile climaterice Dârste, Eforie, Bugaz şi Buzău, direcţiunea generală CFR a aprobat o reducere de 50 la sută din taxele tarifare ale clasei a IlI-a. Această reducere este aprobată at&t la ducere c&t şi la înapoere pentru intervalul de la 1 Iunie şi p&nă la 31 August. Emiterea jumătăţilor de bilete at&t la ducere c&t şi la înapoere se va face în urma prezentărei la casele de bilete a certificatelor de reducere emise de Casa şcoalelor şi a culturii poporului, prevăzute cu grija directorului general CFR şi timbrul sec. Aceste certificate vor fi vizate la casele de bilete atât la ducere cât şi la înapoere, spune lucruri excepţionale. Dimpotrivă, acolo unde vorbeşte despre singurătatea lui Dante, de neînţelegerea contemporanilor, de originalitatea poeziei lui — este adesea mediocru (dacă un Papini poate fi mediocru), adică puţin «tenor», puţin apologet anglo-saxon. Nu e treaba unui Papini să se înduioşeze (cât de puţin) de singurătatea lui Dante. Dar câte lucruri minunate în această carte bine aerisită, pe care o citeşti fascinat, atât e de luminoasă pornirea şi atât de fluentă proza. Sunt pagini de antologie şi — ceia ce se întâmplă totdeauna cu portretele lui Papini — eşti ispitit, după lectură, să scoţi «Divina Comedie» din raft, şi s’o reciteşti pe îndelete, aşa cum se cuvine. Sunt de asemenea, în interpretarea operei, anumite analize şi interpretări, dacă nu cu desăvârşire noi, cel puţin întâia oară bine închegate şi frumos justificate. De pildă, interpretarea obscurului «ogar» (veltro), prin care Dante a simbolizat Duhul Sfânt, este aceasta o urmă a influenţii puternice exercitate de profeţiile şi elevii lui Gioacchinno da Fiore (şi dacă n’ar fi avut pe ultima pagină a cărţii inscripţia «con revisione ecclesiastica», Papini ar fi citat fără îndoială şi lucrările lui Ernesto Buonaiiti asupra abatelui calabrez). Cartea aceasta, Dante vivo, nu are scăderi. Ceia ce te nemulţumeşte în ea este altceva, mai subtil şi mai greu de precizat: ai fi vrut ceva mai mare, ceva genial, Ceva definitiv în icoana omenească a lui Dante. Cred că foarte puţini autori europeni contemporani se pot făli că stârnesc un asemenea sentiment în sufletul cetitorului cinstit. Mircea Eliade ---------OOXOO--------- De toate si de pretutindeni oooxooo----- In Anglia se joacă anual peste ISO miliarde ! Guvernul englez va veni în curând cu o nouă lege asupra jocurilor de noroc. După cum se ştie, Anglia este ţara unde se joacă tot felul de jocuri de noroc, într’o măsură de neînchipuit. O comisie regală, care timp de un an de zile a studiat tot felul de jocuri şi a preconizat măsurile care ar putea tempera întrucâtva pasiunea englezilor pentru basard, a ajuns la concluzia că numai la cursele de cai, de câini şi la diversele loterii autorizate, ent, 7 grezii mizează anual cam 250 milioane lire sterline (vreo 150 miliarde lei!). Din această sumă, zece milioane sterline revin loteriei irlandeze «Sweapstakes», interzisă în Anglia. ... Cifrele sunt cam impresionante şi par neverosimile, dar eine ştie că nicăeri pe pământ nu se joacă atâta ca în Marea Britanie, nu se îndoeşte deloc de ele. O surpriză neplăcută De o surpriză cam neplăcută a avut parte zilele acestea o văduvă din Berlin, când se înapoia dintr’o călătorie. Când intră în casă constată că întreaga mobilă și toate obiectele de gospodărie -ţ fie altfel gata împachetate pentru o mutare care urma să ai ţie loc mai târziu — disparuseră. ........ Cercetările întreprinse de police au stabilit până acum numai atât. Sâmbătă dimineaţa un camion mare a tras în faţa casei locuite de văduvă, iar trei hamali, îmbrăcaţi în cunoscutele lor , bluze albastre de lucrători de transporturi, au cărat lucrurile din casă, le-au urcat în camion, apoi au dispărut împreună cu camionul. Miss Yacko Sagara, membră a teamului japonez de la Olympiada de anul trecut, se antrenează în vederea unor campionate regionale Groaznica sinucidere a unui profesor Din Praga se anunţă: profesorul dr. Iaroslav Valc s’a sinucis în localul liceului real de aci într’un mod deosebit de groaznic. Sa aşezat călare pe o fereastră a unei clase dela etajul al 5-lea şi şi-a tras un glonte de revolver în cap. Apoi s’a prăbuşit în curtea şcolii, unde s’a prefăcut într’o massă informă de carne. Cauza funestului act pare a fi o boală de nervi. Justiţie divina In timpul unei călătorii în tramvai, la Viena, lucrătorul Dunajeci băgă mâna în buzunarul unui măcelar şi scoase portofelul acestuia, în care se găseau 2000 de shilingi (40 000 lei). Hoţul, temându-se ca păgubaşul să nu bage de seamă lipsa banilor, sări în plin mers al tramvaiului. Săritură greşită, căci hoţul, se alese cu un puternic şoc nervos şi cu nenumărate răni grave pe tot corpul. In timp ce societatea de salvare, sosită în grabă, îi da primele ajutoare, măcelarul descoperi și lipsa portofelului, care fu găsit asupra hoțului rănit. Crima unor ciobani IAŞI, 28. La cab. I instrucţie au început cercetările unei fioroase crime petrecute la Prisăcani (Iaşi). Un tânăr, anume Michel Hercovici, în vârstă de 14 ani, din str. Arapu, a fost ucis de nişte ciobani din Iaşi. Ciobanii, după ce l-au supus pe Herşcovici la diferite cazne, l-au ucis aruncându-i apoi corpul în râul Jijia. Instrucţia a ascultat pe mama celui ucis, câţiva săteni martori oculari ai crimei, covrigarul Bozeu şi alţii. Dai copiiîiăcafi IAȘI, 28. — Pe când doi copii ai locuitorului Radu Albu, din corn. Baia, unul în vârstă de 6 ani și celălalt de 4 ani, se jucau pe malul unei gârle, au căzut în apă și s’au înecat. Parchetul a autorizat înmormântarea cadavrelor. in aeroport la Iaşi IAŞI. 28. Delegaţia permanentă a municipiului, a primit pe d. Ralet, reprezentantul ministerului apărării naţionale, care a expus proedul înfiinţărei la Iaşi a unui aeroport civil, cu concursul armatei în vederea curselor regulate pentru pasageri, poştă şi marfă. D. Ralet cere municipiului să-i pue la dispoziție un teren de circa 60 ha. Delegația municipiului a cerut să i se prezinte un memoriu. CUVÂNTUL notes in mare succes „Cărăbuşul cântă“ D. Ion Vasilescu lansează în «Cărăbuşul cântă» un slow-fox de mare şlagăr «Am o mătuşica» fox-trottul «Cântecul Cărăbuşului» şi tangoul «Spune-ţi tot focul inima mea». Compozitorul G. Dendrino prezintă de asemeni Valsul dantelelor şi un fox trot antrenat. Silly Vasilea, Lizica Petrescu, Mya Steriade, Lulu Savu, Lizette Verea, Virginica Popescu. Marioara şi Rica Martinescu, Coca Motaş şi d-nii C. Tănase, I. Talianu, Aurel Munteanu, G. Gronner, R. Rang, C. Eterle, I. Glodariu, Gimy Sinclair şi M. Demetrescu, sunt interpreţii acestui mare succes. --------pXo------- Teatrul Nou După cum era de prevăzut premiera de aseară de la Teatrul Nou a înregistrat un succes desăvârşit. «UNCHIUL MOZES» valoroasa lucrare a d-lui Schalom Asch care are în fruntea distribuţiei pe renumitul artist Mischa Fischzon se va porni cu siguranţă pe serie. --------pXo-------- * De la compania Toneanu «Micul Weber» este o zi, fără îndoială, cel mai precis succes. Timp de trei ore spectatorii râd cu hohote și petrec o seară dintre cele mai plăcute în eleganta grădină fostă Marconi, din calea Griviței 94. Numeroase aplauze la scenă deschisă răsplătesc pe interpreţi, în frunte cu Costică Toneanu, Ion Morţun, Ionel Ţăranu, Gr. Vasiliu etc. şi d-nele Annie Capustin, Renée Annie, Didy Theodorescu şi Cella Marion. Spectacolul cel mai bun, dar locurile cele mai eftine: 80, 60 şi 40 lei. (Se pot reţine şi prin telefon No. 333.02). spectacolele zilei Teatre TEATRUL CAp^ÎJUS: Cărăbuşul cântă. TEATRULGRADINA FOSTA MARCONI... Compania ftontlana: Micul We-Cinematografe PARCUL OTETJ^LEŞANU: Kitty, jurnal şi două complectări. GRADINA și SALA CAPITOL : Farmecul alb. FEMINA: Pericolul; Fericirea femeilor. VOX: Mirajul Parisului, revistă şi music-hall. BUL. PALACE; Suzan Lenox şi Stan şi Bran se însoară. REGAL: Sclavele destinului. FEMINA: Sânge cald, sânge vienez; Tată fără voie. CORSO:;F. P. 1 nu răspunde; Frumoasa aventură. SELECT: Omul de em; Demonul ■ femeilor, , FORUM (grădină şi sală): Femeea, fatală, Stan,, şi Erau victimele crizei. OMNIA: Malec impresar şi Dansul spre prăpastie. . MILANO: Sânge păgân şi revista «Hai să râdem». ■ ■ : TOMIS: Taina, cea mare şi jurnal. MARCONI: Ultima mea dragoste şi Şantaj. .. . TERRA: Michel Strogoff, seara artişti. .. SALA FRANKLIN: Simfonia junglei şi Allo, Allo, legătura greşită. SALA EPISCOPIA: O noapte de groază şi Şapte zile fericite. AMERICAN: Femeia de azi şi revista Chiriac n'are parale. LIDO: Viena, muzica şi amorul; Luana. RAHOVA: Visai dia Schoonbrunn şi Scampolo. LIA: Suzane Lenox şi Fete de măritat. MARCONI: Congerilla, îndrăgostiţii şi compania liliacul. VOLTA BUZEŞTI: Justiţia de noapte şi revista Matchul veseliei MARNA: Dragostea creează moda şi o nouă revistă. SCALA: Trup şi suflet şi Sanghai sub bombe. ber. Ful Timiş In noaptea de 30 Iunie Al. D. Roşu, Griviţei 78 tel. 3.24.39 ; G. Ramaşcanu, Coltei 31, tel. 3.20.93; O. Chihăescu, Victorie 61, tel. 3.04.16; G. Berbier, B-dul Carol 45, tel. 2.46.07; M. Horn, Elsabeta 19, tel. 3.64.90; Aurelia Sotirescu, Ştefan cel Mare 4; Dr. Gh. Sima, Şerban Vodă 108, tel. 8.58.87; Farmacia E. Belcot (Caranica), Ferdinand 59; Farmacia Bixmanescu (Macarie), Rahovei 50; Farmacia Cugler (Faingold), Regală 3 tel. 3.20.16; Farmacia Sceopol, Nicolae Bălcescu 14; M. Beinich, Nerva Traian 98. Tel. 3.69.91, Serbarea de fine de an de la şcoala pregătitoare de ofiţeri Eri diminuata Au baut, la şcoala pregătitoare de ofiţeri din Capitală, serbarea de fine de an a cursului comun (anul I pentru toate armele aşa zisul «curs pregătitor»). Au asistat d-nii: general Benghiu comandantul şcoalei, general Lăzărescu, șeful marelui stat major, general St. Ionescu, subșeful marelui stat major, general Miltiadi, general Dobre, colonel N. Iliescu, col. Sâmboteanu, col. Petrovici, maior Paraschivescu maior Niculescu, etc. etc. Serbarea a început cu primirea d-lui general Lăzărescu care a trecut elevii în revistă. S’a oficiat un serviciu divin de către părintele Inochenţie Ştefănescu, confesorul garnizoanei Bucureşti. CUVÂNTAREA D-LUI GENERAL LĂZĂRESCU D. general Lăzărescu, şeful marelui stat major, adresându-se elevilor le-a reamintit datoria ce o au către Suveran, Dinastia şi faţă de ţară şi instituţiile militare. A urmat apoi defilarea şi producţia elevilor. S’au efectuat ansambluri de scrimă, gimnastică suedeză, mişcări ritmice cu bastonul şi mânuiri de armă. La poligonul de tragere al şcoalei s’a făcut o demonstraţie de tragere redusă. A urmat apoi o producţie muzicală şi un match de foot-ball, după care s’a ordinul de zi cuprinzând situaţia de fine de an a elevilor. Serbarea s’a încheiat cu o scurtă cuvântare a comandantului şcoală. Asistenta a vizitat apoi şcoala. s" -*7; <-»v < y -• . ÎV' ■ • - : '• '.V' , - 'î-—! • v, <, v.' Vv >'J. * . : K *'»-1 -a» • Sofia, 26 (Corespondenţă particulară). — Se ştie că, cu sacrificii din partea statului român, ca şi din donaţiunile românilor din Sofia, biserica românească de aci este azi una din podoabele capitalei kv»?a*ofo In schimb, şcoala nu are un local propriu. Aceiaşi situaţie o au şi cele câteva societăţi ale românilor. Acum, d. Vasile Stoica, ministrul României aici, a reuşit ca, fără nici un sprijin bănesc din partea statului, să ia iniţiativa ridicării unui local propriu al Institutului român, în care să fie aşezate toate instituţiile româneşti din Sofia. In prezenţa membrilor coloniei, elevilor şi profesorilor români, personalul legaţiunei şi mulţi invitaţi, s’a pus, zilele trecute, piatra fundamentală a clădirei. Intr’o atmosferă de înălţător entuziasm, solemnitatea a început printr’un serviciu divin oficiat de către preotul Popescu Runcu. Inr Cuvântările lor, atât d. Vasile Stoica şi fruntaşii coloniei au adresat cuvinte de recunoştinţă M. S. Regelui Carol al II-lea care a aprobat din cea dintâi clipă planul întemeierea acestui aşezământ românesc în capitala Bulgariei. Asistenţa a fost viu mişcată de prezenţa la această solemnitate a d-lui Cantacuzino Paşcanu, directorul aviaţiei civile, care — în copilăria sa — a urmat cursurile şcoalei române de aci. Pergamentul tradiţional, zidit în temelia clădirei, are următorul text: Anno MCM XXXIII. Die XVIII Mensis lunii Borisio III Bulgarorum Rege Carolus II Rex Daco-Romaniae Augustus de patria omnino meritus fundamenta huius aedis Instituti Daco-Romani Ulpiae Serdicae ad virtutem artes litterasque colendas et ad fraternitatem nationum Daco- Romanae ac Bulgarae promovendam per legatum suum Basilium Stocia posuit. Intr’o convorbire asupra noului aşezământ ridicat la Sofia, d. Vasile Stoica a spus, între altele: — Acest aşezământ, căruia acum îi ridicăm un edificiu măreţ cu patru etaje se va chema «Institutul român din Sofia», ca popor descendent al Romei care a organizat şi a civilizat odinioară aceste tărâmuri, îl vom numi în limba strămoşilor noştri «Institutum Daco-Romanum Ulpiae Serdicae», Ulpia Serdica fiind numele acestei cetăţi în epoca romană. Institutul va cuprinde: şcoala noastră primară de aici, gimnaziul nostru, un internat românesc, o cantină a copiilor lipsiţi de mijloace şi o bibliotecă publică românească. Biblioteca va sta la dispoziţia tutulor cercetătorilor din Sofia, cari vor avea lipsă de volumele ei. Activitatea acestui institut însă nn op va rrîntwmni mim^î lo moraul normal, reglementar al şcolii primare şi al gimnaziului şi la susţinerea bibliotecei. In sălile lui se vor ţine conferinţe publice despre cultura românească şi despre viaţa comună a popoarelor noastre şi se vor ţiţiea cursuri speciale de limba română, de literatura şi arta română, precum şi despre istoria poporului nostru. Dacă până astăzi şcolile româneşti din Balcani s’au mărginit a lucra numai pentru păstrarea elementului românesc, de acum încolo ele vor trebui să devină focare de cultură românească şi pentru popoarele neromâne în mijlocul cărora se găsesc, contribuind, prin civilizaţia noastră, mai dezvoltată, la ridicarea şi la cultura lor şi înstărind astfel şi mai mult legăturile între noi şi popoarele din Peninsula Balcanică. .. Exprimăm de aici adânca noastră recunoştinţă Majestăţii Sale Regelui Carol II, care, din cea dintâi clipă a binevoit să aprobe planul întemeierei acestui aşezământ şi ridicării acestor edificii. Mulţumim de asemenea Sanctităţii Sale Patriarhului Miron, d-lui prim-ministru Al. Vaida-Voevod şi d-lor miniştri N. Titulescu şi D. Gusli, cari, aprobând de asemenea proectul ce le-am prezentat, ne-au dat tot sprijinul pentru ridicarea lui Scrisori din Bulgaria din institut românesc la Sofia --------OXO------- Vizita generalului Opreshi Primim: Se aduce la cunoştinţa camarazilor ofiţeri de rezervă, membrii ai U. O. R. ca în ziua de 1 Iulie ora 17.15 soseşte în Bucureşti Preşedintele Fidacului d. general Gorski. Pentru primirea sa la gară, Uniunea ofiţerilor de rezervă şi asociaţiile federalizate, sunt rugate a lua parte cu drapelele şi o delegaţie, întrunirea pe peronul gării. Ţinuta cu bereta. Ofiţerii de rezervă ca şi membrii asociaţiilor federalizate sunt rugat a lua parte. * Membrii «Uniunei Foştilor Voluntari Români» şi ai «Casei Voluntarilor Români din Siberia» aflători în Capitală sunt invitaţi a veni cu toţii Sâmbătă 1 Iulie 1933, ora 4 jumătate p. m. în gara de nord, sosire când urmează să se facă primirea solemnă cu drapelul Uniunei d-lui general Roman Goreski, Preşedintele Federaţiei Interaliate a foştilor combatanţi (F. I. D. A. C.) care vine să viziteze secţia naţională română Fidac şi timp de două zile va fi capele României. —i-OOXOO— & Indiscreţii O ştire particulară anunţă că d. Titulescu va părăsi conferinţa economică mondială şi se va instala la Lido pentru obişnuita sa cură de soare. Cum e şi firesc, d. Titulescu a invitat stăruitor şi pe d. Mihalache, fără de care—cum aţi văzut— nu mai poate face nimic. Fostului ministru de agricultură (sau, cum zice d-lui acum, formei Minister of Agriculture) care a gustat, de când este european, din toate, i-a surâs propunerea de a se vedea în maillot, întins pe nisip și gâdilat de spuma tandră a valurilor... Așa că, imediat ce va termina, studiile ce întreprinde în Iugoslavia, Mister Mihalache, former Minister of Agriculture, se va duce să-şi expună anatomia sa ţărănistă pe plaja celebră dela Lido. * In timp ce statul se vede obligat se frâneze mereu chefduelile, la municipiu lucrurile nu s'au schimbat prea mult faţă de fericitele vremuri de inflaţie dinainte de 1928. Dar meritul Primăriei e cu atât mai mare cu cât nu numai consilierii naţional-ţărănişti beneficiază de favoarea delegaţiunilor gras retribuite, ci şi cei din opoziţie faţă de care primarul general se dovedeşte un excelent... dompteur. Un consilier liberal, d.G.p.l.a.u, nemulțumit cu «pâinea» pe care o mânca în calitate de controlor la brutării, a apelat la fondul milelor invocând eternele argumente: familie grea, etc. D. Dem. Dobrescu a găsit, însă, că bunul consilier liberal cere cu mult peste puterile lui de.. opozant, a apostilat astfel cererea numitului. «Pentru serviciile extraordinare, aduse, pe baza delegaţiilor, în mod onorific, i se vor adresa d-lui Orleanu vii mulţumiri din partea municipiului». Păcat că d. Dobrescu nu s’a putut menţine până la urmă pe linia umorului... Obosit de inzistenţe, primarul general a trebuit să plătească — şi încă destul de copios — serviciile onorifice ale consilierului liberal... * In numărul de ori al unui ziar artistic am găsit această frază: «Şi înainte de a şi putea da seama de catastrofă, apele fluviului au năpădit prin geamurile sparte». Ce ape fără judecată mai avea și fluviul acela: năvălesc fără să gândească ce faci... Scorpion & Comp« Serbare Câmpeneasca » .. Vm . «•I . Duminică 2 Iulie a. c. va avea loc pe terenul Uniunii Federaţiilor Sportive — de la Arcul de Triumf — o mare serbare Câmpenească organizată de Soc. «Princeis Mircea». Vor fi numeroase distracţiuni — muzici, jazz, dancing, cinematograf, orchestră, restaurant, cârciumă, teatru pentru copii, călușei, tot bogan, concurs de minciuni, curse de motociclete, tombolă, etc. Intrarea generală 19 lei, pentruCopii 5 lei_ '* ■ • In caz de ploaie se amână pentru Duminică 9 Iulie. Doamnele membre ale Soc. Principele Mircea sunt rugate insistent a lua parte la întrunirea care va avea loc astăzi, Vineri, ora 4 juni, în str. Aurel Vlaicu 19, când se ,vor lua ultimele măsuri în vederea Kermezei. --------OXO-------Serbarea şcolară din comuna Traian (Ilfov) Cu prilejul încheerii anului şcolar, a avut loc la şcoala primară din comuna Traian, jud. Ilfov, o serbare şcolară la care au participat părinţii copiilor, în majoritate militari şi funcţionari şi un mare număr de locuitori. Dna Maria Popescu, directoarea şcoalei, a deschis serbarea printr-o cuvântare în care a evidenţiat rostul sărbătoririlor în educaţia copiilor, cărora le dă un nou îndemn la muncă. A urmat apoi desfăşurarea unui ales program artistic, executat de elevi şi eleve, după care d. căpitan Nicolaescu Marin, preşedintele comitetului şcolar, a distribuit premise elevilor merituoşi. D. Const. Popescu, primarul comunei, a evidenţiat apoi, în câteva cuvinte starea înfloritoare a şcoalei şi a comunicat celor prezenţi că d. ministru al comunicaţiilor a promis că va construi, ca o răsplătire a muncii depuse la această şcoală un impunător local, pe terenul dăruit de d-na şi d. Ionică Rădoi. Asistenţa a admirat apoi expoziţia de lucru manual, organizată cu lucrările elevelor şi elevilor, sub directa supraveghere a d-nei directoare Popescu, căreia i se datorește în mare parte progresul realizat pe tărâmul pedagogic de această școală.